Furt. Art.228 NCP. Decizia nr. 947/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 947/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 05-09-2014 în dosarul nr. 947/2014
DOSAR NR._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.947/A
Ședința publică de la 05.09.2014
Curtea constituită din:
P.- C. S.
JUDECATOR- C. C. D.
GREFIER- D. P.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror L. C..
Pe rol soluționarea apelului declarat de inculpata B. E. împotriva sentinței penale nr.2287/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică NU au răspuns:
La prima strigare a cauzei.
apelanta inculpată B. E. reprezentată de avocat B. A. M. cu împuternicire avocațială în dosarul instanței de fond, lipsind intimata parte civilă C. G..
La a doua strigare a cauzei.
apelanta inculpată B. E. reprezentată de avocat B. A. M. cu împuternicire avocațială în dosarul instanței de fond, lipsind intimata parte civilă C. G..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La prima strigare a cauzei.
Apărătorul apelantei inculpate arata că partea pe care o asistă și-a exprimat disponibilitatea să se împace cu partea civilă, acesta, de altfel, a fost de acord astfel cum rezultă din dosarul de fond, fila 85, însă când a încercat să contacteze pe partea civilă pentru a încheia o tranzacție care să ateste stingerea litigiului, aceasta nu a fost găsită la domiciliu fiind plecată din București. Solicită acordarea unui termen scurt pentru a încerca o împăcare cu intimata parte civilă
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, în raport de faptul că pronunțarea a avut loc în luna iulie 2014 iar în prezent suntem în luna septembrie.
Precizează că disp.art.159 al.3 NC.p.p care sunt clare în sensul că împăcarea poate interveni doar până la citirea actului de sesizare, daca aceasta a intervenit anterior datei de 01.02.2014, dată la care a intrat în vigoare noul cod penal, împăcarea putea interveni la primul termen cu procedură completă, or în prezent se poate lesne constata că s-a depășit momentul la care ar interveni împăcarea părților.
Apărătorul apelantei inculpate menționează că este depășit momentul la care poate interveni împăcarea, însă aceasta se poate realiza pe calea unei medieri. Arată că din câte cunoaște partea civilă are mari probleme cu alcoolul motiv pentru care acesta a fost internat o bună perioadă de timp într-un centru pentru rezolvarea acestei probleme, este o persoană în vârstă. Solicită ai se da posibilitatea de a aduce părțile în fata instanței. Privind clienta sa nu cunoaște de ce aceasta nu se prezintă arata că a luat legătura cu ea telefonic, în data de 04.09.2014 însă aceasta nu i-a răspuns.
Curtea după deliberare, respinge cererea de amânare a cauzei apreciind că părțile au avut la dispoziție suficient timp pentru stingerea litigiului, având în vedere lipsa dovezilor privind efectuarea de demersuri în acest sens, lasă cauza în vederea soluționării la ordine.
La a doua strigare a cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul apelantei inculpate arată că s-a formulat apel împotriva sentinței penale nr.2287/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București, în dosarul nr._ .
Solicită admiterea prezentului apel, desființarea sentinței și a se pronunța o nouă hotărâre pentru soluționarea cauzei latura penală.
Apreciază că instanța de fond a apreciat în mod greșit probele, iar judecătorul fondului a considerat că s-a demonstrat intenția inculpatei de fura acele bunuri. Privind declarațiile martorilor care au susținut că acel portofel s-a aflat pe tejghea, acestea nu au putut fi vizualizate pe camere pentru că nu au fost stocate și mai mult apărarea apreciază că acest fapt nu demonstrează intenția inculpatei de a fura.
Precizează că inculpata în fata instanței nu a recunoscut comiterea faptei, ci că a existat un simplu incident și mai mult partea civilă a recunoscut că a depus plângerea deoarece se afla sub influența alcoolului și pentru că s-a speriat că și-a pierdut bani.
În ceea ce o privește pe casieră aceasta a susținut că își amintește foarte clar că a dat restul părții civile suma de 444 lei, or de la data producerii incidentului până la momentul audierii acesteia în calitatea de martor a trecut o perioada destul de lungă de timp, astfel încât apărarea este sceptică cu privire la claritatea amintirilor doamnei casier.
Apărarea consideră că instanța a admis în mod greșit pretențiile pe latură civilă ale părții civile.
Concluzionând solicită admiterea prezentului apel și în principal în temeiul prev.art.396 al.5 rap. la art.16 lit.c NC.p. să se dispună achitarea inculpatei, pentru lipsa unor probe care să conducă fără echivoc la dovedirea vinovăției acesteia.
În subsidiar dacă instanța va aprecia că inculpata se face vinovată de comiterea infracțiunii ce i s-a reținut în sarcină, în raport de gravitatea redusă a acesteia, solicită aplicarea prev.art.80 Nc.p., și în temeiul prev.art.396 al.3 NC.p.a se renunța la aplicarea unei pedepse. Totodată solicită a se avea în vedere circumstanțele personale ale inculpatei respectiv vârsta acesteia, de faptul că este necunoscută cu antecedente penale și că este singur întreținător al familiei.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, solicită respingerea apelului ca fiind nefondat.
Apreciază că din probele administrate atât în faza de urmărire penală cât și în cea de cercetarea judecătorească sa făcut dovada pe deplin a faptului că inculpata și-a însușit portofelul părții vătămate dar și a împrejurării că însușirea s-a făcut cu intenție.
Solicită a se avea în vedere declarațiile martorilor Abdul Salam cel care a vizionat caseta și I. C. căreia martorul i-a comunicat ceea ce a vizionat de acea înregistrările camerelor din magazin care se coroborează cu declarațiile inculpatei.
Consideră că susținerile inculpatei că a luat acel portofel din greșeală nu pot fi primite deoarece aceasta nu a restituit acel bun părții vătămate astfel cum ar fi trebui, mai mult la câteva zile când a aflat că este bănuită de comiterea faptei a trimis pe fiul său să restituie actele părții civile cu motivarea că ar fi găsit acele acte în apropierea locului de gunoi și nu ar fi fost sustrase.
Privind apelul inculpatei cu referire la redozarea pedepsei apreciază că instanța de fond a dat dovadă de clemență în individualizarea judiciară a pedepsei aplicându-i o pedeapsă de doar 1 an închisoare în condițiile în care aceasta a participat sporadic la cercetarea judecătorească. De asemenea solicită a se avea în vedere că inculpata nu se află la prima abaterea de la lege fiind sancționată administrativ de parchet de două ori, în raport de toate acest considerente apreciază că apelul inculpatei este nefondat și solicită a fi respins ca atare.
CURTEA,
Deliberând asupra apelului penal de față.
Prin sentința penală nr.228 din data de 24.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București s-a dispus în baza art. 228 alin. 1 Cp cu aplic. art. 5 Cp, condamnarea inculpatei B. E. la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt (faptă comisă la 01.09.2012 în dauna persoanei vătămate C. G.).
În baza art. 67 alin. 1 Cp cu referire la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cp pe o durată de 1 an.
În baza art. 65 alin. 1, 3 Cp cu referire la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 187/2012, s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a și b Cp pe durata pedepsei principale.
În baza art. 91 Cp, a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condițiile art. 92 Cp și care curge de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.
În baza art. 93 alin. 1 Cp, s-a impus inculpatei ca pe durata termenului de supraveghere să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) - să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de această instituție;
b)- să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c)-să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
c)-să comunice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. 2 lit. b Cp, s-a impus inculpatei ca pe durata termenului de supraveghere să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probațiune sau în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. 3 Cp,s-a impus inculpatei ca pe durata termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Administrației Domeniului Public - Sector 4 București sau în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului-Sector 3 București, pe o perioadă de 60 de zile, în condițiile art. 57 din Legea nr. 253/2013.
În baza art. 404 alin. 2 Cpp, s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 96 Cp privind revocarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
S-a făcut aplicarea art. 68 alin. 1 lit. b Cp în privința executării pedepsei complementare aplicate.
În baza art. 397 alin. 1 Cpp, s-a admis în parte acțiunea formulată de partea civilă C. G., domiciliat în București, ., nr. 118, .. 10, ., în contradictoriu cu inculpata.
A fost obligată inculpata să plătească părții civile suma de 444 lei, reprezentând despăgubiri materiale.
În baza art. 274 alin. 1 Cpp, a fost obligată inculpata la plata sumei de 600 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului din oficiu al inculpatei, în cuantum de 200 lei, a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut, în esență, că la data de 01.09.2012, pe timp de zi, profitând de neatenția părții vătămate C. G., i-a sustras acesteia un portofel pe care îl uitase pe tejgheaua magazinului aparținând ., obiect în care se aflau acte de identitate și suma de 444 lei.
În susținerea situației de fapt reținute în actul de sesizare s-au indicat următoarele mijloace de probă, administrate în cursul urmăririi penale: plângerea și declarațiile părții vătămate C. G., proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere, fișa de cazier judiciar, declarațiile martorilor Abdul Salam Ahmad Mohamad și I. C. V., declarațiile inculpatei.
Sub aspectul laturii civile s-a învederat că partea vătămată C. G. s-a constituit parte civilă în cauză, neprecizându-și însă cuantumul pretențiilor.
Pe parcursul urmăririi penale inculpata a fost cercetată în stare de libertate, cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale, iar la data de 11.07.2013 i s-a prezentat materialul de urmărire penală, întocmindu-se proces-verbal în acest sens.
După data de 01.02.2014 procedura în fața instanței s-a desfășurat în baza dispozițiilor vechiului Cod de procedură penală, în condițiile art.- 7 din Legea nr. 255/2013.
În cursul judecății, în ședința publică din 12.11.2013, după o expunere succintă a actului de sesizare și aducerea la cunoștință a disp. art. 70 alin. 2 VCpp și art. 3201 VCpp, a fost audiată inculpata, arătând în scris că nu dorește să dea noi declarații în cauză și că își menține declarațiile date la urmărirea penală, în sensul nerecunoașterii faptei de care este acuzată. De asemenea, inculpata a arătat că nu înțelege să beneficieze de disp. art. 3201 VCpp.
La aceeași dată instanța a încuviințat pentru procuror și inculpată proba cu martorii indicați în rechizitoriu (Abdul Salam Ahmad Mohamad și I. C. V.), încuviințând pentru inculpată și proba cu martorul B. Luigi Ș..
La termenele din 07.01.2014 și 20.05.2014 au fost audiați martorii I. C. V. și Abdul Salam Ahmad Mohamad, declarațiile acestora sub prestare de jurământ fiind consemnate și atașate la dosar, după semnare.
La termenul din 04.03.2014 martorul propus de inculpată - B. Luigi Ș. nu a dorit să dea declarații în cauză, prevalându-se de disp. art. 117 alin. 1 lit. a Cpp, în calitatea sa de fiu al inculpatei. La aceeași dată, după luarea concluziilor procurorului și apărătorului inculpatei, instanța a dispus, în temeiul art. 386 Cpp, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. e, și alin. 2 lit. b VCp în infracțiunea de furt prev. de art. 228 alin. 1 Cp cu aplic. art. 5 Cp. Totodată, la interpelarea instanței, inculpata și-a exprimat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cazul în care ar fi găsită vinovată.
La dosar s-a atașat și fișa de cazier judiciar a inculpatei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
La data de 01.09.2012, în jurul orei 10:30, persoana vătămată C. G. s-a deplasat la magazinul aparținând ., situat la parterul blocului M1/2 din București, . nr. 116, sector 4, pentru a face cumpărături. După ce și-a ales produsele, persoana vătămată s-a deplasat la casa de marcat unde a achitat produsele, înmânând vânzătoarei o bancnotă de 500 lei și primind restul de 444 lei pe care l-a introdus în portofelul său pe care l-a uitat pe tejghea, ieșind apoi din magazin. În portofel, în afară de bani, se aflau cartea de identitate, un card RATB, un card BRD, legitimația de serviciu și o iconiță reprezentându-l pe Sfântul G..
Profitând de această neglijență, inculpata B. E., fostă angajată a magazinului, aflată și în fața casei de marcat, a achitat produsele pe care le cumpărase, după care a pus portofelul său peste portofelul persoanei vătămate, introducându-le apoi în geanta sa și părăsind magazinul.
La puțin timp, persoana vătămată, realizând că nu mai are portofelul, s-a întors în magazin pentru a-l recupera, însă nu l-a mai găsit. A discutat cu vânzătoarea care îl servise mai devreme-I. C. V., aceasta îndrumând-o să ia legătura cu administratorul societății, numitul Abdul Salam Ahmad Mohamad, singurul care putea să urmărească înregistrările camerelor de supraveghere ce ar fi putut să surprindă momentul comiterii faptei.
Procedând la vizionarea înregistrărilor, Abdul Salam Ahmad Mohamad a observat că persoana care a luat portofelul persoanei vătămate de pe tejghea era inculpata B. E., fosta sa angajată, aducând acest fapt la cunoștința persoanei vătămate și îndrumând-o să formuleze plângere la poliție, lucru pe care aceasta l-a și făcut.
Înregistrările camerelor de supraveghere nu au putut fi transferate pe suport magnetic din motive tehnice, fiind șterse automat de sistemul de supraveghere.
În cursul aceleiași zile de 10.09.2012 inculpata a revenit în magazin pentru a face unele cumpărături, ocazie cu care Abdul Salam Ahmad Mohamad i-a spus că a fost surprinsă de camerele de supraveghere când a sustras portofelul, sfătuind-o să-l înapoieze persoanei vătămate.
După această discuție, a doua zi, la domiciliul persoanei vătămate s-a prezentat numitul B. Luigi Ș., fiul inculpatei, acesta restituindu-i o parte din bunurile aflate în portofel respectiv cartea de identitate, legitimația de serviciu și cardul BRD, pretinzând că le-a găsit la o ghenă de gunoi din P-ța Sudului. În momentul în care persoana vătămată a vrut să-l fotografieze cu telefonul mobil, numitul B. Luigi Ș. a fugit.
Situația de fapt descrisă mai sus a rezultat din probele administrate în cauză, respectiv: plângerea și declarațiile persoanei vătămate C. G., declarațiile martorei I. C. V., vânzătoare în magazin, care a relatat că persoana vătămată și-a uitat portofelul pe tejghea după ce a achitat produsele cumpărate, declarațiile martorului Abdul Salam Ahmad Mohamad care a arătat că a observat, după vizionarea înregistrărilor video, că inculpata este persoana care a sustras portofelul uitat de persoana vătămată și procesul verbal de recunoaștere după fotografie (întocmit în prezența martorului-asistent D. G. L. ) și planșa foto în care persoana vătămată a indicat pe numitul B. Luigi Ș., fiul inculpatei, ca fiind tânărul care i-a predat actele și cardul aflate în portofelul său.
Toate acestea au contrazis unica declarație dată în cauză de inculpată (f. 35 d.u.p.), conform cu care a luat din greșeală de pe tejghea, odată cu portofelul său, și portofelul persoanei vătămate pe care l-a trimis acesteia prin intermediul unui oarecare „M.”, căutător prin gunoaie, motiv pentru care instanța a înlăturat-o ca nesinceră. Nesinceră a fost și afirmația conform căreia în portofel nu se aflau bani, aceasta fiind contrazisă de declarațiile persoanei vătămate și ale martorei I. C. V. care a precizat că i-a înmânat persoanei vătămate restul la suma de 500 lei cu care a plătit cumpărăturile, rest ce a însumat 444 lei.
S-a mai observat că inculpata nu a fost în măsură să indice semnalmentele numitului „M.”, pe care l-a însărcinat cu restituirea actelor, deși a reținut amănuntul conform căruia în portofel se afla și o iconiță.
În ce privește încadrarea juridică, astfel cum a fost schimbată, instanța a reținut că fapta inculpatei, astfel cum a fost descrisă mai sus, întrunește sub aspect obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de furt prev. de art. 228 alin. 1 CP cu aplic. art. 5 Cp.
Vinovăția inculpatei fiind dovedită, pe baza probelor administrate în raport cu fapta care a făcut obiectul judecății, instanța a dispus condamnarea acesteia, iar la proporționalizarea pedepsei ce a fost stabilită pentru infracțiunea săvârșită, a avut in vedere criteriile generale de individualizare prev.de art.74 alin.1 Cp.
În acest sens s-a ținut seama de gradul de pericol social mediu al faptei, dat de îndrăzneala activității infracționale ce s-a executat în baza unei rezoluții spontane, de rezultatul faptei constând într-u prejudiciu relativ redus, de scopul urmărit (obținerea facilă a unei sume de bani) și de conduita procesuală necooperantă și nesinceră vădită de inculpată pe parcursul procesului.
De asemenea instanța a ținut seama și de circumstanțele personale ale acesteia, respectiv de nivelul de educație (studii medii), vârsta (48 de ani) și de lipsa antecedentelor penale. Relativ la acest din urmă aspect, în considerarea datelor oferite de fișa de cazier judiciar, instanța a observat că inculpata, deși nu a înregistrat condamnări, nu este cu totul străină de încălcarea normelor penale, în condițiile în care a fost sancționată administrativ în două rânduri (în 2010 și 2011) pentru comiterea de fapte de același fel, ca urmare a unor soluții de scoatere de sub urmărire penală în temeiul art. 10 lit. b1 VCpp.
La stabilirea concretă a pedepselor, instanța a avut în vedere că pedeapsa este o măsura de constrângere și un mijloc de reeducare, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; de asemenea, instanța a ținut cont și de faptul că prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, fără însă ca executarea pedepsei să cauzeze suferințe fizice si nici sa înjosească persoana condamnatului.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, în considerarea celor reținute sub aspectul individualizării și ținând seama de lipsa antecedentelor penale, precum și de împrejurarea că inculpata are în întreținere un minor în vârstă de 17 ani,, instanța a considerat că scopul acesteia poate fi atins și fără executare în regim privativ de libertate, fiind îndeplinite condițiile legale în acest sens prevăzute de legea nouă, determinată ca fiind mai favorabilă.
În ce privește latura civilă, având în vedere situația de fapt expusă pe latura penală, mai exact declarațiile părții civile care s-au coroborat cu declarațiile martorei I. C. V., instanța a reținut că prin fapta inculpatei s-a cauzat părții civile C. G. un prejudiciu material în cuantum de 444 lei, sumă aflată în portofelul sustras.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal inculpata B. E. cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 01.08.2014 sub nr._ (_ ).
Inculpata-apelantă prin apărător a arătat că s-a formulat apel împotriva sentinței penale nr.2287/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 București, în dosarul nr._ .
A solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și a se pronunța o nouă hotărâre pentru soluționarea cauzei pe latura penală.
Consideră că instanța de fond a apreciat în mod greșit probele, iar judecătorul fondului a considerat că s-a demonstrat intenția inculpatei de a fura acele bunuri. Privind declarațiile martorilor care au susținut că acel portofel s-a aflat pe tejghea, acestea nu au putut fi vizualizate pe camere pentru că nu au fost stocate și mai mult apărarea a apreciat că acest fapt nu a demonstrat intenția inculpatei de a fura.
Apărătorul a precizat că inculpata în fata instanței nu a recunoscut comiterea faptei, ci că a existat un simplu incident și mai mult partea civilă a recunoscut că a depus plângerea deoarece se afla sub influența alcoolului și pentru că s-a speriat că și-a pierdut bani.
În ceea ce o privește pe casieră aceasta a susținut că își amintește foarte clar că a dat restul părții civile suma de 444 lei, or de la data producerii incidentului până la momentul audierii acesteia în calitatea de martor a trecut o perioada destul de lungă de timp, astfel încât apărarea a fost sceptică cu privire la claritatea amintirilor doamnei casier.
Inculpata prin apărător a considerat că instanța a admis în mod greșit pretențiile pe latură civilă ale părții civile.
Concluzionând a solicitat admiterea apelului și în principal în temeiul prev.art.396 al.5 rap. la art.16 lit.c NC.p. să se dispună achitarea inculpatei, pentru lipsa unor probe care să conducă fără echivoc la dovedirea vinovăției acesteia.
În subsidiar dacă instanța va aprecia că inculpata se face vinovată de comiterea infracțiunii ce i s-a reținut în sarcină, în raport de gravitatea redusă a acesteia, a solicitat aplicarea prev.art.80 Nc.p., și în temeiul prev.art.396 al.3 NC.p.a se renunța la aplicarea unei pedepse. Totodată a solicitat a se avea în vedere circumstanțele personale ale inculpatei respectiv vârsta acesteia, de faptul că este necunoscută cu antecedente penale și că este singur întreținător al familiei.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, în raport de criticile formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază apelul declarat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Prin sentința penală nr.228 din data de 24.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București inc. B. E. a fost condamnata la o pedeapsă de 1 an închisoare cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pentru săvârșirea infracțiunii de furt (faptă comisă la 01.09.2012 în dauna persoanei vătămate C. G.) constand in aceea ca, la data de 01.09.2012, pe timp de zi, profitând de neatenția părții vătămate C. G., i-a sustras acesteia un portofel pe care îl uitase pe tejgheaua magazinului aparținând ., obiect în care se aflau acte de identitate și suma de 444 lei.
Fapta de furt calificat savarsita de inculpata in prezenta cauza a lezat valori sociale importante ca relatiile sociale de ordin patrimonial a caror existenta si dezvoltare sunt conditionate de pozitia fizica a unui bun mobil in sfera patrimoniala a unei persoane.
In mod corect, instanta de fond a apreciat că fapta săvârșită de inculpați prezintă un grad de pericol social ridicat, având în vedere importanța valorii sociale lezate, manoperele realizate pentru îndeplinirea rezoluției infracționale.
Curtea considera ca instanța, la individualizarea pedepsei, in mod corect a ținut seama și de circumstanțele personale ale acesteia, respectiv de nivelul de educație (studii medii), vârsta (48 de ani) și de faptul ca are în întreținere un minor în vârstă de 17 ani, iar prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, fără însă ca executarea pedepsei să cauzeze suferințe fizice si nici sa înjosească persoana condamnatului.
Curtea apreciaza ca inculpata desi nu are alte condamnari, a mai incalcat normele penale prin săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului - fiind sancționată administrativ (în 2010 și 2011)
Pedeapsa trebuie să-și îndeplinească atât rolul represiv și educativ dar, în egală măsură trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei comise, instanta de fond tinand seama la individualizarea pedepsei, de un ansamblu de factori, printre care și gradul de pericol social concret al faptei și urmările efective produse.
Pentru aceste considerente, în baza art. 421 pct.1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpata B. E. împotriva sentinței penale nr.2287/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. va obliga inculpata la plat sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art.421 pct. lit.b C.pr.pen. respinge ca nefondat apelul declarat de către inculpata B. E. împotriva sentinței penale nr.2287/24.06.2014 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București.
În baza art.275 alin.2 C.pr.pen. obligă inculpata la plat sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 05.09.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
C. S. C. C. D.
GREFIER
D. P.
Red.C.C.D.
Dact.EA-29.09.2014/ 5 ex
T.S.4 B.- jud.D.S.G.
| ← Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 944/2014. Curtea... → |
|---|
