Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 835/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 835/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 835/2014
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.835
Ședința publică din data de 25 iunie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: D. D.
JUDECĂTOR: R. G.
GREFIER: I.-F. S.
Ministerul Public–P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror A.-M. N..
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria A. și inculpatul S. C. împotriva Sentinței penale nr.91/F din data de 25 martie 2014, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit pronunțarea pentru data de 18.06.2014, când, pentru aceleași motive, a amânat pronunțarea la data de 25.06.2014, astăzi, când în aceeași compunere,
CURTEA,
Asupra apelurilor penale de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 91/F din data de 25 martie 2014, pronunțată de Judecătoria A. în dosarul nr._, în baza art.386 C.pr.pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în rechizitoriu din art.210 C.pen. rap. la art.208 alin.1 C.pen în art.231 alin.1-228 alin. 1 N.C.pen cu aplic. art.5 N.C.pen. și art.33 lit.a C.pen. 1968; din art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.e, g și i C.pen. în art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit. d N.C.pen., cu aplic. art.5 N.C.pen. și art.33 lit.a C.pen din 1968; din art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.e, g, i C.pen în art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit.b, d N.C.pen, cu aplic. art.5 N.C. pen. și art.33 lit.a C.pen. 1968; din art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.e, g, i C.pen în art.228 alin.1 – 229 lit.b, d N.C.pen. cu aplic. art.5 N. C.pen și art.33 lit.a C.pen 1968; din art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.e, g, i C.pen în art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit.b, d N. C.pen, cu aplic. art. 5 N. C.pen și art. 33 lit.a C.pen. 1968; din art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.e, g, i C.pen în art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit.b, d N. C.pen cu aplic. art.5 N.C. pen. și art.33 lit.a C.pen. 1968; din art.208 alin.1 – 209 alin.1 lit.e, g, i C.pen. în art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit. b, d N. C.pen cu aplic. art.5 N. C.pen și art.33 lit.a C.pen.1968 și din art.208 alin.1 – 209 lit.e, g, i C.pen în art.32 alin.1 rap. la art.229 alin. 1 lit.b,d N. C.pen. cu aplic. art.5 N.C.pen și art.33 lit. N C.pen. 1968.
În baza art.231 alin.1 – 228 alin.1 N.C.pen cu aplic. art.5 N.C.P., art.33 lit.a C.pen.1968 și art.396 alin.10 C.pr.pen a fost condamnat inculpatul S. C. (fiul lui A. și M., născut la 07.04.1972 în mun. V., jud. V., cu domiciliul în A., ., posesor CI ._, CNP_, cetățenie română, necăsătorit, studii profesionale, fără ocupație, stagiu militar satisfăcut, fără antecedente penale), la 4 (patru) luni închisoare.
În baza art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit.d N.C.pen. cu aplic. art.5 N.C. pen, și art.396 al.10 C.pr.pen. a fost condamnat același inculpat la 8 (opt) luni închisoare.
În baza art.228 alin.1 – art.229 alin.1 lit.b, d N.C.pen. cu aplic. art.5 N.C. pen, și art.396 alin.10 C.pr.pen. a fost condamnat același inculpat la 8 (opt) luni închisoare.
În baza art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit.b, d N.C. pen cu aplic. art.5 N.C. pen, și art.396 alin.10 C.pr.pen. a fost condamnat același inculpat la 8 (opt) luni închisoare.
În baza art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit. b,d N.C.pen. cu aplic. art. 5 N.C.pen, a fost condamnat același inculpat la 8 (opt) luni închisoare.
În baza art.228 alin.1- 229 alin.1 lit.b, d N.C.pen. cu aplic. art. 5 N.C. pen, și art.396 alin.10 C.pr.pen. a fost condamnat același inculpat la 8 (opt) luni închisoare.
În baza art.228 alin.1 – 229 alin.1 lit.b, d N.C.pen cu aplic. art. 5 N.C.pen., și art.396 alin.10 C.pr.pen. a fost condamnat același inculpat la 8 (opt) luni închisoare.
În baza art.229 alin.1 lit.b, d N.C.pen. rap. la art. 33 alin.1 N.C.pen. cu aplic. art.5 N.C.pen. și art.396 alin.10 C.pr.pen. a fost condamnat același inculpat la 4 (patru) luni închisoare.
S-a făcut aplic. art.33 lit.a – 33 lit.b din Codul penal de la 1968, inculpatului S. C. dându-i-se spre executare în final 8 (opt) luni închisoare.
În temeiul art.66 C.pen., cu ref. la art.12 din Legea nr.187/2012, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 lit.a), b) C.pen., pe o durată de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În temeiul art.65 C.pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), l) C.pen., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.399 N.C.pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului.
S-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului prevenția începând cu data de 05.11.2013, la zi.
In baza art. 19 si art. 397 Cod procedură penală si art. 1357 Cod civil, au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile C. C., L. F., G. F., C. H. E. si obligat inculpatul să plătească, cu titlu de despăgubiri civile, următoarele sume: 1.100 lei către partea civilă C. C., 500 lei către partea civilă L. F., 300 lei către partea civilă G. F., 10.000 lei către partea civilă C. H. E..
In baza art.397 Cod procedură penală a fost respinsă acțiunea civilă formulată de părțile civile C. I. si C. C. L., ca neîntemeiată.
S-a constatat recuperat în întregime prejudiciul provocat persoanei vătămate M. N. I. în valoare de 300 lei, prin restituirea bicicletei sustrase.
In baza art. 20 Cod procedură penală, s-a luat act că persoanele vătămate L. A. si M. V. nu s-au constituit părți civile.
În baza art.112 lit.e C.pr.pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumelor de 40 lei și 100 lei, obținute prin valorificarea bunurilor sustrase de la persoanele vătămate M. V. și L. A..
În baza art.112 lit.b C.pr.pen. s-a dispus confiscarea bunurilor depuse la Camera de Corpuri delicte a Poliției municipiului A. cu dovada . nr._/16.12.2013.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
1). Inculpatul S. C. a fost găzduit de partea vătămată L. A. în locuința sa din municipiul A., în perioada septembrie 2012 – iulie 2013. În ziua de 19.07.2013, în timp ce partea vătămată L. A. și fiul acesteia, L. I. erau plecați de la domiciliu, inculpatul și-a însușit un laptop marca ”Asus” cu încărcătorul aferent, o mașină de tocat carne și mai multe crătiți, după care a părăsit locuința fără a mai reveni.
În aceeași zi, inculpatul a vândut laptopul și încărcătorul acestuia martorului P. M., care nu a cunoscut că bunul provine din furt, pentru suma de 100 lei.
Laptopul a fost ridicat de la martor și restituit părții vătămate .
Celelalte bunuri sustrase, inculpatul le-a vândut unor persoane necunoscute, obținând în schimb o sumă modică, pe care nu a putut-o preciza.
Prejudiciul estimat de partea vătămată L. A. a fost în valoare de 1.400 lei, recuperat inițial în cuantum de 1100 lei, aceasta nedorind să se constituie parte civilă în procesul penal pentru recuperarea restului pagubei.
Martorul P. M. nu a dorit să se constituie parte civilă a procesul penal pentru recuperarea sumei de 100 lei plătită pentru laptop.
2-3). După ce a părăsit locuința părții vătămate L. A. care îl găzduia și neavând unde să locuiască, inculpatul a mai locuit temporar la diferite persoane, unde lucra ca ziler.
Către sfârșitul lunii august 2013, într-o dimineață, inculpatul s-a deplasat la intersecția străzilor Libertății și T. V.. A observat în scara E a blocului F 1, la parter, o bicicletă marca ”Villinger” aparținând părții vătămate M. N. I., care era asigurată cu un lanț.
Și-a însușit bicicleta și neputând să se deplaseze cu aceasta, întrucât avea roata din spate blocată, a transportat-o pe ., unde este situată o casă aparținând părții vătămate M. V. care este nelocuită, partea vătămată locuind de mai mulți ani în altă localitate. În această casă, inculpatul a pătruns prin efracție (prin spargerea geamului unei ferestre și escaladarea ferestrei) și a locuit timp de mai multe zile.
Bicicleta a depozitat –o într-o anexă a imobilului .
Când a părăsit imobilul, la data de 03.09.2013, inculpatul a sustras 2 butelii de aragaz, pe care le-a vândut unor persoane de etnie rromă necunoscute, obținând pe acestea sume de 40 lei.
Prejudiciul estimat de partea vătămată M. N. I. a fost în valoare de 300 lei, recuperat integral prin restituirea bunului, motiv pentru care acesta nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Prejudiciul estimat de partea vătămată M. V. a fost în valoare de 150 lei, nerecuperat, dar acesta nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Cu privire la pătrunderea în locuința părții vătămate M. V., Poliția municipiului A. a fost sesizată în 2 rânduri de martorul A. N., care locuia în vecinătate și care avea în grijă imobilul nr.72 .
Cu ocazia cercetării la fața locului, într-o anexă a locuinței a fost găsită bicicleta marca „Villinger„ aparținând părții vătămate M. N. I., care fusese sustrasă anterior de inculpat și depozitată în acel loc .
Tot cu ocazia cercetării la fața locului, de pe cioburile de geam spart de la locuința părții vătămate M. V. au fost ridicate un nr. de 7 urme papilare .
Din adresa nr._/05.09. 2013 a I.P.J. Teleorman – Serviciul Criminalistică a rezultat că urmele papilare ridicate prezintă elemente de asemănare cu impresiunile papilare ale inculpatului S. C..
În cauză s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico–științifice de către specialiști din cadrul I.P.J. Teleorman - Serviciul Criminalistică.
A fost întocmit raportul de constatare tehnico–științifică nr._ / 29.10. 2013 din concluziile căruia a rezultat că „urmele papilare în litigiu din foto 5 – 7, apte comparărilor dactiloscopice, ridicate de pe cioburile de geam spart provenind de la fereastra ușii de acces, cu ocazia cercetării la fața locului, au fost create de profilurile papilare ale impresiunilor degetului arătător de la mâna stângă, respectiv degetului mare de la mâna dreaptă, de pe fișa dactiloscopică decadactilară completată cu datele inculpatului S. C..
4). În continuare, la începutul lunii octombrie 2013, inculpatul s-a deplasat pe ..18, unde se afla imobilul părților vătămate C. I. și C. C. L., pe care inculpatul îl observase anterior și știa că este nelocuit. A escaladat gardul împrejmuitor al curții și a pătruns în locuință pe una din ușile de acces, care era neasigurată. Inculpatul a locuit în casă aproximativ 3 zile, timp în care a răvășit lucrurile prin casă și a îmbrăcat alte haine, abandonându-le pe cele care le purta.
Cu ocazia cercetării la fața locului s-a constatat că în locuință fuseseră provocate mai multe distrugeri iar din declarația inculpatului a rezultat faptul că în momentul în care a pătruns în casă, mai multe bunuri erau distruse.
Din interior, inculpatul a declarat că a sustras un prelungitor electric pe care l-a vândut unor persoane necunoscute în târgul din . păpuși din pluș, pe care le-a dăruit unor cerșetori .
Totuși, inculpatul a recunoscut că a răvășit mai multe lucruri din locuință în scopul însușirii unor bunuri și valorificării acestora.
Prejudiciul estimat de părțile civile C. I. și C. C. L. prin distrugerea și sustragerea mai multor bunuri din locuința lor a fost în valoare de 68.000 lei, nerecuperat, sumă cu care au făcut precizarea că se constituie părți civile în procesul penal.
În sarcina inculpatului nu s-a putut reține prejudiciul integral estimat de părțile civile, acesta fiind incert deoarece este necesară o evaluare autorizată a distrugerilor produse la imobil și un calcul concret al valorii bunurilor sustrase, care trebuie probate prin documente de achiziție sau martori.
Cu ocazia cercetării la fața locului, din interiorul locuinței părților civile au fost ridicate un număr de 28 urme papilare. În cauză s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico–științifice de către specialiști din cadrul I.P.J. Teleorman - Serviciul Criminalistică.
A fost întocmit raportul de constatare tehnico – științifică nr._/04.12. 2013 din concluziile căruia a rezultat că „urmele papilare în litigiu din foto 5 -11, conțin suficiente elemente de identificare și sunt apte comparărilor dactiloscopice, iar urmele papilare în litigiu din foto 12–14 nu conțin suficiente elemente de identificare și sunt inapte comparărilor dactiloscopice.
Urmele papilare în litigiu din foto 5 – 7 au fost create de profilul papilar al impresiunii degetului mare de la mâna stângă, de pe fișa dactiloscopică decadactilară completată cu datele inculpatului S. C.. Urmele papilare în litigiu din foto 8–11 nu au fost create de impresiunile papilare ale numitului S. C..
5). După ce a părăsit locuința părților vătămate C. I. și C. C. L., inculpatul s-a deplasat pe ..18, unde era situat imobilul părții vătămate C. C., cu privire la care știa că este nelocuit, a pătruns în curte prin escaladarea gardului împrejmuitor și apoi în casă prin escaladarea unui geam, a locuit în casă timp de 2 zile, a consumat o sticlă de țuică din interior și a sustras mai multe cabluri electrice .
La câteva zile inculpatul a revenit în acea casă unde a pătruns în același mod, a înnoptat în casă, a consumat din interior un borcan cu compot iar când a plecat a sustras mai multe sticle cu ulei de floarea soarelui, mai multe pachete cu vinete congelate din frigider și mai multe componente electrice de la 2 televizoare .
Bunurile le-a transportat cu o geantă pe care și-a însușit-o tot din locuință și le-a vândut mai multor persoane necunoscute .
Prejudiciul estimat de partea vătămată C. C. a fost de 1100 lei, nerecuperat, sumă cu care a făcut precizarea că se constituie parte civilă în procesul penal.
6). La câteva zile, tot în cursul lunii octombrie 2013, inculpatul S. C. s-a deplasat pe .. nr.161, unde se afla situat imobilul părții vătămate L. F., cu privire la are observase că este nelocuit. În perioada 11 – 21 octombrie 2013, partea vătămată a fost plecată de acasă, asigurând ușile de acces.
Inculpatul a pătruns în curtea locuinței prin escaladarea gardului împrejmuitor iar în casă prin escaladarea unei ferestre, pe care a deschis-o, nefiind asigurată corespunzător.
Inculpatul a înnoptat în locuință iar a doua zi când a plecat a sustras 1 butelie de aragaz, 2 uși de sobă și 2 grătare ale acestora, părțile metalice de la 2 lustre, pe care le-a smuls din tavanul locuinței și mai multe componente dintr-un aparat radio, 1 televizor și dintr-un casetofon.
Bunurile le-a vândut în aceeași zi unor persoane de etnie rromă, necunoscute .
Prejudiciul estimat de partea vătămată L. F. a fost în valoare de 500 lei, nerecuperat, sumă cu care a făcut precizarea că se constituie parte civilă în procesul penal.
7). Tot în cursul lunii octombrie 2013, nu s-a putut reține exact data, într-o seară, inculpatul S. C. a pătruns în curtea locuinței situată pe ..66, prin escaladarea gardului împrejmuitor, imobilul fiind proprietatea părții vătămate C. H. E. și nelocuit.
Inculpatul a pătruns în casă prin forțarea ușii de acces și a rămas în aceasta 2 nopți, timp în care a răvășit lucrurile din interior.
La plecare inculpatul a împrumutat un cărucior de la o persoană necunoscută de etnie rromă, care colecta fier vechi, vânzându-i acesteia mai multe bunuri pe care și le-a însușit din casă, respectiv mai multe clanțe de la uși, ușile de la sobele din locuință, mai multe patine din inox, 1 aragaz, 1 lustră și 1 mașină de cusut marca „Singer„ funcțională, primind suma de 75 lei.
Cu ocazia cercetării la fața locului, din interiorul locuinței și de pe ușile de acces au fost ridicate un nr. de 7 urme papilare. În cauză s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice de către specialiști din cadrul I.P.J. Teleorman - Serviciul Criminalistică.
A fost întocmit raportul de constatare tehnico – științifică nr._/06.12. 2013 din concluziile căruia a rezultat că „ urmele papilare în litigiu din foto 5-10, conțin suficiente elemente de identificare și sunt apte comparărilor dactiloscopice iar urma papilară în litigiu din foto 11 nu conține suficiente elemente de identificare și este inaptă comparărilor dactiloscopice.
Urmele în litigiu din foto 5 – 9 au fost create de profilurile papilare ale impresiunilor degetului mijlociu ( foto 5 – 6 ) și inelar ( foto 7-9 ) de la mâna stângă, de pe fișa dactiloscopică decadactilară completată cu datele inculpatului S. C. . Urma papilară în litigiu din foto 10 nu a fost creată de impresiunile papilare ale numitului S. C. „.
Prejudiciul a fost estimat de partea vătămată C. H. E. a fost de 4000 lei, nerecuperat, sumă cu care a făcut precizarea că se constituie parte civilă în procesul penal.
8). În ziua în care a părăsit locuința părții vătămate C. H. E., inculpatul s-a deplasat pe ..85 bis, unde este situat un imobil aparținând părții vătămate G. F. și a pătruns în curtea locuinței prin escaladarea gardului împrejmuitor.
Având intenția să pătrundă în imobil pentru a sustrage bunuri, a spart geamul unei ferestre și nereușind să pătrundă în casă a forțat ușa de acces. În acest timp a auzit un câine lătrând, s-a speriat și a fugit, escaladând gardul în exteriorul locuinței. Din interior nu au fost sustrase bunuri .
Cu ocazia cercetării la fața locului din interiorul locuinței și de pe ușile de acces au fost ridicate un nr. de 11 urme papilare. În cauză s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice de către specialiști din cadrul I.P.J. Teleorman - Serviciul Criminalistică.
A fost întocmit raportul de constatare tehnico – științifică nr._/05.12. 2013 din concluziile căruia a rezultat că „urmele papilare în litigiu din foto 5-10, conțin suficiente elemente de identificare și sunt apte comparărilor dactiloscopice iar urmele papilare în litigiu din foto 11-15 nu conțin suficiente elemente de identificare și sunt inapte comparărilor dactiloscopice.
Urmele în litigiu din foto 5 – 9 au fost create de profilurile papilare ale impresiunilor degetului arătător (foto 5) de la mâna dreaptă, respectiv degetului arătător (foto 6), mijlociu (foto 7-8) și inelar (foto 9) de la mâna stângă, de pe fișa dactiloscopică decadactilară completată cu datele inculpatului S. C.. Urma papilară în litigiu din foto 10 nu a fost creată de impresiunile papilare ale numitului S. C.„.
Prejudiciul estimat de partea vătămată G. F. a fost de 150 lei, nerecuperat, sumă cu care a făcut precizarea că se constituie parte civilă în procesul penal.
Prejudiciul total cauzat prin faptele comise de inculpatul S. C. a fost în valoare de 7.600 lei, recuperat în cuantum de 1.400 lei prin restituirea bunurilor către persoanele păgubite.
Cauza penală fiind trimisă la instanță înainte de . noilor Coduri iar primul termen de judecată a fost stabilit sub incidența noilor coduri, în temeiul art.6 din Legea nr.255/2013 coroborat cu art. 342 – 348 din noul Cod de procedură penală, instanța a trimis cauza la judecătorul de cameră preliminară prin încheierea din 25.02. 2014 iar prin încheierea din 24.03. 2014 s-a dispus începerea judecății cauzei .
Având în vedere dispozițiile art.5 din Noul Cod penal, instanța a apreciat că este mai favorabilă legea penală nouă sub aspectul pedepselor, atât minimul cât și maximul fiind reduse substanțial, motiv pentru care a fost pusă în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
Având în vedere teza autonomiei instituțiilor de drept penal precum și faptul că niciuna din faptele concurente nu a fost comisă pe legea nouă, s-a apreciat că sunt aplicabile dispozițiile privind concursul de infracțiuni și tratament sancționator al acestuia prevăzute în Codul penal vechi ( art. 33 lit. a – 34 lit. b Cod procedură penală ).
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere, conform art. 74 noul Cod penal: modalitatea de comitere a faptelor, pericolul grav al acestora, faptul că în multe din cazuri inculpatul a locuit efectiv și a distrus imobilele în care locuia, prejudiciul cauzat și distrugerile provocate .
Având în vedere aceste criterii penale de individualizare și dispozițiile art. 396 alin. 19 Cod procedură penală, potrivit căruia limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, instanța a aplicat pentru fiecare faptă în parte pedeapsa minimă prevăzută de textul de lege, pe care a redus-o cu 1/3 pentru fiecare.
Cu privire la latura civilă instanța a constatat că părțile vătămate C. C., L. F., G. F. și C. H. E. s-au constituit părți civile cu sumele de 1100 lei, 500 lei, 300 lei și 10.000 lei reprezentând prejudiciu provocat ca urmare a faptelor comise de inculpat, acesta fiind de acord să le despăgubească cu aceste sume, motiv pentru care instanța în temeiul art. 19 și art. 397 Cod procedură penală și art. 1357 cod civil a admis acțiunile civile și l-a obligat pe inculpat să plătească sumele de bani solicitate .
Având în vedere că prejudiciul cauzat în dauna părților civile C. I. și C. C. L. nu a fost stabilit în mod cert și nu există probe care ar putea reține vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de distrugere și furt calificat, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de aceste părțile civile, în temeiul art. 397 Cod procedură penală.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria A. și inculpatul S. C., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea,în parte,a hotărârii atacate și reindividualizarea pedepsei în sensul majorării (P.) și respectiv reducerii (inculpatul).
În motivarea scrisă a apelului (filele 4-8) parchetul susține că prima instanță a aplicat pedepse orientate la minimul special, lipsind astfel de eficiență criteriile prevăzute de art.74 Cod penal, în condițiile săvârșirii a opt infracțiuni de furt calificat.
De asemenea, P. mai critică aplicarea pedepselor complementare, în sensul că interzicerea dreptului de a se afla în anumite localități trebuia să se refere în mod expres la localitatea în care au fost comise faptele, respectiv municipiul A. și cu indicarea perioadei de timp pentru a putea fi pusă în executare efectiv.
Cu prilejul susținerii orale a motivelor de apel procurorul a precizat alte motive decât cele invocate în scris, având în vedere că de la momentul pronunțării hotărârii și a redactării motivelor de apel, a fost publicată decizia Curții Constituționale nr.265/2014.
Astfel, P. solicită schimbarea încadrării juridice din cea pentru care s-a dispus condamnarea de către instanța de fond, în cea prevăzută de art.210 rap. la 208 alin.1 Cod penal 1968 pentru o faptă și conform dispozițiilor art.208 alin.1 rap. la art.209 alin.1 lit.e, g, i cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal 1968 pentru cele 7 acte materiale, cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal 1968 și condamnarea pentru aceste două infracțiuni, fără aplicarea unui spor de pedeapsă, aplicarea pedepselor accesorii conform art.71, 64 alin.1 lit.a teza a II-a, lit b Cod penal 1968.
În motivarea orală a apelului inculpatul S. C., prin apărătorul din oficiu, solicită aplicarea instituțiilor prevăzute de art.83 sau 91 din Codul penal, în funcție de pedeapsa care se aplică.
Analizând sentința apelată prin prisma criticii formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.417 C.proc.pen., apelul fiind devolutiv, Curtea constată următoarele:
Instanța fondului a reținut corect situația de fapt rezultată din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și recunoscută de inculpat în condițiile art.396 alin.10 Cod pr.penală, din care rezultă, în esență, că în perioada 19.07._13 inculpatul S. C. a sustras din locuințele a opt părți vătămate diferite bunuri, una dintre fapte fiind comisă în dauna persoanei care îl găzduia.
De la momentul pronunțării hotărârii primei instanțe și până la soluționarea prezentului apel a intervenit Decizia Curții Constituționale nr.265/2014, prin care s-a statuat că aplicarea legii penale mai favorabile trebuie realizată în mod global și nu pe instituții autonome, așa cum a procedat instanța fondului. Așadar, în raport de decizia menționată critica parchetului este întemeiată, legea penală mai favorabilă în ansamblu, în raport de situația concretă a inculpatului fiind cea veche astfel că, menținând încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu, Curtea va condamna pe inculpat la două pedepse orientate la limita minimă, iar în urma concursului de infracțiuni va da spre executare pedeapsa cea mai grea și interzicerea exercitării drepturilor accesorii prev. de art.71-64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, înlăturând pedepsele complementare aplicate de prima instanță.
Solicitarea apelantului-inculpat de aplicare a instituțiilor prevăzute de art.83 sau 91 din Codul penal, în funcție de pedeapsă, este nejustificată, având în vedere modalitatea de comitere a faptelor, perioada derulării activității infracționale, respectiv iulie-octombrie 2013, infracțiunile de furt fiind desfășurate în locuințe, în timpul nopții, prin efracție și escaladare, iar anterior a mai suferit o condamnare pentru care s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească (fila 312, vol.IV dup).
Pentru aceste considerente, neidentificând alte motive de casare a hotărârii primei instanțe Curtea, în temeiul art.421pct.2 lit.a Cod pr.penală, va admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria A. împotriva sentinței penale nr.91/25.03.2014, pronunțată de Judecătoria A. in dosarul nr._, pe care o va desființa si rejudecând, în fond:
În temeiul art.210 Cod penal rap. la art.208 alin.1 Cod penal si art.396 alin.10 Cod pr.penală îl va condamna pe inculpatul S. C. la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În temeiul art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e, g si i Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal si art.396 alin.10 Cod pr.penală îl va condamna pe inculpatul S. C. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În temeiul art.33 lit.a-art.34 lit.b Cod penal vor fi contopite pedepsele de mai sus si i se va da spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani închisoare.
În temeiul art.71-64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal se vor interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercitarea acestor drepturi.
Se va înlătura aplicarea pedepselor complementare.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul art.424 alin.3 Cod pr.penală se va deduce din pedeapsă perioada reținerii si arestării preventive de la 5.11.2013 la zi.
În temeiul art.421 alin.1 lit.b Cod pr.penală se va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul S. C. împotriva aceleiași sentințe.
În temeiul art.275 alin.2 Cod pr.penală va fi obligat apelantul-inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
In temeiul art.275 alin.3 Cod pr.penală cheltuielile judiciare in apelul parchetului vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod pr.penală admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria A. împotriva sentinței penale nr.91/25.03.2014, pronunțată de Judecătoria A. in dosarul nr._ .
Desființează sentința penală atacată si rejudecând, în fond:
În temeiul art.210 Cod penal rap. la art.208 alin.1 Cod penal si art.396 alin.10 Cod pr.penală condamna pe inculpatul S. C. la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În temeiul art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e, g si i Cod penal cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal si art.396 alin.10 Cod pr.penală condamna pe inculpatul S. C. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În temeiul art.33 lit.a-art.34 lit.b Cod penal contopește pedepsele de mai sus si dă spre executare pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani închisoare.
În temeiul art.71-64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal interzice inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercitarea acestor drepturi.
Înlătură aplicarea pedepselor complementare.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul art.424 alin.3 Cod pr.penală deduce din pedeapsă perioada reținerii si arestării preventive de la 5.11.2013 la zi.
În temeiul art.421 alin.1 lit.b Cod pr.penală respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul S. C. împotriva aceleiași sentințe.
În temeiul art.275 alin.2 Cod pr.penală obligă pe apelantul-inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
In temeiul art.275 alin.3 Cod pr.penală cheltuielile judiciare in apelul parchetului rămân in sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.06.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
D. D. R. G.
GREFIER,
I.-F. S.
Red.D.D./Th.red.C.V.M.-ex.6/26.08.2014
Jud.A. – jud.F.P.
| ← Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 825/2014.... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
