Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 819/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 819/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-05-2013 în dosarul nr. 819/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DOSAR NR._
Nr. în format vechi_
DECIZIA NR. 819
Ședința publică din data de: 07.05.2013
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: C. E. R.
JUDECĂTOR: P. V. A.
JUDECĂTOR: O. M.
GREFIER: R. D. C.
Ministerul Public - P. de pe langa Curtea de Apel București este reprezentat de procuror D. F..
Pe rol fiind judecarea recursul declarat de P. de pe lângă Jud. Sector 1 București, împotriva sentinței penale nr. 818/19.09.2012 a Jud. Sector 1 București.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-inculpat I. G. M., personal, în stare de detenție în altă cauză și asistat de avocat din oficiu, cu delegație de asistență juridică obligatorie aflată la dosar,
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat sau chestiuni prealabile de invocat, Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului:
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu înțelege să mai susțină primul motiv de recurs al Parchetului de pe lângă Jud. Sector 1 București, referitor la neaplicarea de către prima instanță a disp. art. 334 C.p.p., în sensul nereținerii la încadrarea juridică a faptei a disp. art. 37 lit. b C.p., fiind o chestiune mai mult formală.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs al Parchetului de pe lângă Jud. Sector 1 București solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și rejudecând pe fond, înlăturarea disp. art. 81 C.p., arătând că modalitatea de executare a pedepsei aplicată inculpatului a fost greșit stabilită, în raport de gravitatea faptei, de antecedentele penale ale inculpatului care chiar dacă nu mai este recidivist, a mai comis fapte penale pentru care a fost condamnat, iar în prezent se află în executarea unui mandat definitiv, emis într-o altă cauză, astfel încât se impune executarea în regim de detenție a pedepsei din cauza de față.
Apărătorul din oficiu al intimatului-inculpat I. G. M., având cuvântul, solicită respingerea recursului Parchetului de pe lângă Jud. Sector 1 București și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate, prima instanță stabilind în mod corect modalitatea de executare a pedepsei aplicată inculpatului.
Intimatul-inculpat I. G. M., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.
CURTEA:
Prin sentința penală nr. 818/19.09.2012 a Jud. Sector 1 București, în baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, alin. 2 lit. b C.p. cu aplic. art. 3201 alin. 7 C.p.p., a fost condamnat inc. I. G.-M., la pedeapsa închisorii de 2 ani și 7 luni, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, cu aplic. art. 71 al.1 C.pen., art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si b C.pen.
În baza art. 81 C.pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 7 luni, calculat potrivit dispozițiilor art. 82 C.pen.
In baza art. 71 al. 5 C.pen s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii executarii pedepsei principale.
În baza art. 359 C.p.p. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.p., privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.350 alin. 3 lit. b C.p.p., s-a dispus punerea în libertate de îndată a inculpatului de sub puterea MAP nr. 148/UP/31.07.2012 emis de către Judecătoria Sector 1 București, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 88 alin. 1 C.p., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv de la 31.07.2012 la zi.
În baza art. 346 C.p.p. rap. la art. 161 alin. 3 C.p.p., a fost admisă acțiunea civilă formulată de către partea civilă S. A. și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.000 lei, cu titlu de daune materiale.
Pentru a hotărâ astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București nr._/P/2012 din 22.08.2012 a fost trimis în judecată în stare de arest inculpatul I. G.-M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. e și alin. 2 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b C.pen.
În actul de sesizare s-a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
La data de 31.07.2012, în jurul orei 06.00, inculpatul I. G.-M., în timp ce se afla în Gara de Nord, din mun. București, a mers pe peronul liniei 8, unde, de pe o bancă, a sustras o geantă tip C.F.R. de culoare bleumarin cu o baretă purtând inscripția „C.F.R.” în care se afla o borsetă de culoare neagră ce conținea cartea de identitate, documente și bunuri de serviciu, un card bancar și alte bunuri personale, precum și suma de 160 de lei, prejudiciul creat fiind de aproximativ 1000 lei.
Pentru dovedirea situației de fapt expusă în rechizitoriu sunt menționate următoarele mijloace de probă: declarațiile inculpatului (filele 44-48, 51-53); declarațiile părții vătămate S. A. (filele 56-60); declarațiile martorului C. A. (fila 68); declarațiile martorului V. S. (filele 63-65); proces- verbal de depistare (filele 11-12), proces-verbal de vizionare a înregistrărilor video însoțit de un suport optic DVD marca Princo, conținând înregistrările video (filele 23-25, 27); proces-verbal de conducere în teren însoțit de planșe fotografice (filele 20-26); proces-verbal de recunoaștere însoțit de planșe fotografice (filele 69-72).
Cu ocazia audierii din faza de urmărire penală, partea vătămată S. A. a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 1 000 de lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase (fila 56).
Fiind audiat în faza de cercetare judecătorească, inculpatul și-a menținut declarațiile date anterior în cauză în cursul urmăririi penale și a recunoscut săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește. Instanța a procedat la judecata cauzei numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală motiv pentru care va soluționa cauza penală dedusă judecății conform procedurii prevăzute de art. 3201 C.p.p.
Inculpatul nu a depus înscrisuri în circumstanțiere.
Analizând actele și lucrările dosarului, coroborând declarațiile inculpatului cu celelalte mijloace de probă, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 31.07.2012, în jurul orei 06.00, în timp ce se afla în Gara de Nord din municipiul București, pe peronul liniei 8, inculpatul a sustras o geantă tip CFR de culoare bleumarin cu o baretă având inscripția CFR în care era o borsetă de culoare neagră ce conținea cartea de identitate, documente și bunuri de serviciu, un card bancar și alte bunuri personale, precum și suma de 160 de lei.
Din declarația părții vătămate reiese faptul că, în timp ce aștepta sosirea trenului, a plecat pentru scurt timp pentru a-și cumpăra o sticlă cu apă, lăsând geanta pe o banca, sub supravegherea unui coleg, C. A., iar la întoarcere, a observant că servieta lipsea (filele 56-60 dup).
Conform susținerilor martorului C. A., acesta nu l-a observat pe inculpat sustrăgând bunurile (fila 68 dup).
Aceste declarații se coroborează cu procesul-verbal de vizionare a înregistrărilor video însoțit de un suport optic tip DVD marca Princo (filele 23-25, 27). Astfel, conform imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere amplasate în Gara de Nord, care au surprins întreaga activitate infracțională, se observă că, în intervalul orar 06.05-06.12, o persoană de sex masculin îmbrăcată în tricou de culoare albă și pantaloni tip blue jeans a mers pe peron, a luat geanta părții vătămate, iar ulterior a urcat în trenul garat lângă peronul liniei 8. La scurt timp, această persoană, având geanta asupra sa, a coborât din tren și a părăsit Gara de Nord (filele 23-25 dup).
De asemenea, martorul ocular V. S. a declarat că l-a observat pe inculpat în timp ce scotocea într-o geantă, în imediata apropiere a Gării de Nord (filele 63-65 dup), recunoscându-l pe acesta dintr-un grup de persoane, aspect ce reiese din procesul-verbal de recunoaștere însoțit de planșe fotografice (filele 20-26 dup).
Cu ocazia prezentării imaginilor video surprinse de camerele de supraveghere, inculpatul a recunoscut fapta și a declarat că el este persoana din imagini, astfel cum rezultă din procesul-verbal de la fila 25 dup.
Totodată inculpatul I. G. M. a condus organele de poliție în teren unde a prezentat detaliat modul de comitere a faptei și a indicat locul din Gara de Nord de unde a sustras o geantă cu mai multe bunuri (filele 17-22 dup).
În urma investigațiilor efectuate de către organele de cercetare, în aceeași zi, în parcul din apropierea Gării de Nord, a fost găsită servieta care i-a fost sustrasă părții vătămate, aspect ce reiese din procesul-verbal de depistare (filele 11-12 dup).
În urma verificării conținutului genții, s-a constatat lipsa borsetei, a cărții de identitate, a sumei de 160 de lei, a cardului bancar și a biletului cu codul PIN aferent cardului. Din informațiile primite de la reprezentanții băncii emitente a cardului, a reieșit faptul că, la un bancomat din apropierea Gării de Nord, de pe Calea Griviței, a fost efectuată o tranzacție din contul său. Deplasându-se la respectivul bancomat, organele de poliție au găsit o chitanță privind tranzacția în cauză care atesta eliberarea sumei de 550 de lei, tranzacția fiind efectuată la data de 31.07.2012, la ora 06.52, astfel cum rezultă din procesul-verbal de depistare (filele 11-12).
În drept, instanța a reținut următoarele:
Fapta inculpatului I. G. M. care, la data de 31.07.2012, în jurul orei 06.00, în timp ce se afla în Gara de Nord, din municipiul București, pe peronul liniei 8, a sustras o geantă tip C.F.R. de culoare bleumarin, cu o baretă purtând inscripția „C.F.R.”, în care se afla o borsetă de culoare neagră ce conținea cartea de identitate, documente și bunuri de serviciu, un card bancar și alte bunuri personale, precum și suma de 160 de lei, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 1 000 de lei, în scopul însușirii pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e, alin. 2 lit. b C. pen.
Instanța a înlăturat aplicarea dispozițiilor art 37 alin. 1 lit. b C.pen. privind starea de recidivă postexecutorie reținute în rechizitoriu, chiar dacă nu a pus în discuția părților acest aspect, deoarece nu produce nicio vătămare inculpatului, fiindu-i favorabilă.
Potrivit fișei de cazier judiciar aflate la dosarul cauzei, prin Sentința penală nr. 1241/25.04.2005 a Judecătoriei B., inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 alin.1, art. 209 alin. 1, lit. a, g și i C. pen., fiind liberat condiționat la data de 01.08.2006, având un rest de 285 zile. Termenul de liberare a executării pedepsei s-a împlinit în data de 20.05.2007. Instanța a constatat că, față de această condamnare, la data săvârșirii faptei, termenul de reabilitare de 5 ani, calculat portivit art. 135 alin. 1 lit. a C. pen. coroborat cu art. 136 alin. 1 C. pen., a început să curgă în data de 19.05.2007 și s-a împlinit în data de 18.05.2012. Conform art. 38 alin. 2 C. pen., la stabilirea stării de recidivă nu se ține seama de condamnările în privința cărora s-a împlinit termenul de reabilitare.
Elementul material al infracțiunii constă în acțiunea de deposedare a părții vătămate de geanta tip C.F.R. de culoare bleumarin cu o baretă purtând inscripția „C.F.R.” în care se afla o borsetă de culoare neagră ce conținea cartea de identitate, documente și bunuri de serviciu, un card bancar și alte bunuri personale, precum și suma de 160 de lei, realizându-se astfel o lezare efectivă a patrimoniul părții vătămate, prin trecerea bunul din sfera de stăpânire a acesteia în sfera de stăpânire a inculpatului.
Urmarea imediată constă în deposedarea părții vătămate și împosedarea inculpatului, producându-se astfel un prejudiciu constând în valoarea bunului.
Legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită de inculpatul I. G. M. și urmarea produsă rezultă din materialitatea faptei, micșorarea patrimoniului părții vătămate generând majorarea în mod ilicit a patrimoniul inculpatului.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e C. pen. cu forma și modalitatea de vinovăție a intenției directe calificată prin scopul urmărit prevăzută de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C.pen., inculpatul prevăzând rezultatul faptei sale și urmărind producerea lui. Astfel, profitând de faptul că partea vătămată și-a lăsat bagajele pe o bancă, nesupravegheate, inculpatul a luat o geantă, cunoscând că bunul nu-i aparține și că nu are consimțământul proprietarului. Nu prezintă relevanță din punct de vedere al încadrării juridice faptul că inculpatul a abandonat bunul, întrucât infracțiunea s-a consumat în momentul în care s-a produs împosedarea inculpatului indiferent de durata stăpânirii bunului.
În ceea ce privește furtul calificat comis în modalitatea prevăzută de art. 209 alin. 2 lit. b C.pen., s-a reținut forma și modalitatea de vinovăție a intenției indirecte prevăzută de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b C.pen., inculpatul prevăzând și acceptând posibilitatea producerii rezultatului deși nu l-a urmărit. Astfel, inculpatul a avut reprezentarea faptului că în acea geantă ar putea să se găsească și un act de identitate al părții vătămate.
Cu privire la încadrarea juridică a infracțiunii săvârșite în forma calificată instanța a reținut că infracțiunea a fost săvârșită în Gara de Nord din municipiul București, pe peronul liniei 8, astfel că sunt incidente prevederile art. 209 alin. 1 lit. e C. pen., fapta fiind săvârșită într-un loc public, astfel cum este definit în art. 152 alin. 1 lit. a C. pen.
De asemenea, sunt aplicabile și dispozițiile art. 209 alin. 2 lit. b C.pen., referitoare la furtul unui act care servește pentru dovedirea stării civile, pentru legitimare sau identificare, întrucât în geanta sustrasă de inculpat se afla cartea de identitate a părții vătămate. Chiar dacă inculpatul nu a urmărit și însușirea pe nedrept a actului de identitate aparținând persoanei vătămate, inculpatul a avut reprezentarea eventualității ca în acea geantă să se găsească și un act de identitate al acesteia.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, dispozițiile art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e și alin. 2 lit. b C.pen., prevăd pedeapsa închisorii de la 3 la 15 ani.
Având în vedere solicitarea inculpatului de la termenul de judecată din data de 12.09.2012 conform căreia a luat cunoștință de probele administrate în cursul urmăririi penale, pe care nu le contestă, și recunoaște faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare al instanței, la stabilirea pedepsei au fost aplicate și dispozițiile art. 3201 alin. 7 C.p.p.
Prin urmare, instanța, în baza art. 3201 alin. 7 C.p.p., a redus cu o treime limitele de pedeapsă de 3 ani și 15 ani închisoare prevăzute de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e și alin. 2 lit. b C.pen., urmând a stabili o pedeapsă cuprinsă între 2 ani și 10 ani închisoare.
La stabilirea și aplicarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen., circumstanțele reale ale comiterii faptelor, precum și cele personale ale inculpatului.
Aplicând criteriile prev. de art. 72 alin. 1 C.p. în concret, instanța a ținut cont de faptul că inculpatul este reabilitat din toate pedepsele existente în fișa de cazier judiciar, motiv pentru care instanța a analizat prezenta infracțiune ca și când ar fi singura faptă prevăzută de legea penală săvârșită de către inculpat, deoarece altminteri ar însemna a denatura instituția reabilitării de la finalitatea sa. De asemenea, pe parcursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut fapta cooperând cu organele de urmărire penală. În plus a fost de acord cu recuperarea prejudiciului în cuantumul solicitat de către partea vătămată. Pentru aceste considerente, instanța i-a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată spre minim, și anume pedeapsa închisorii de 2 ani și 7 luni.
În ceea ce privește individualizarea executării pedepsei, instanța a constatat că în prezenta cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 alin. 1 C.pen., în baza căruia a dispus suspendarea condiționată a pedepsei stabilite.
Astfel, pedeapsa aplicată, de 2 ani și 7 luni închisoare, este inferioară limitei de 3 ani stabilite de art. 81 alin. 1 lit. a C.pen.
De asemenea, sunt respectate și dispozițiile art. 81 alin. 1 lit. b C.pen., inculpatul nefiind condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, aspect ce reiese din fișa de cazier judiciar.
Instanța a apreciat că scopul pedepsei aplicate în cauză, constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni conform art. 52 alin. 1 teza a II-a C.pen., poate fi atins și fără executarea acesteia, în sensul art. 81 alin. 1 lit. c C.pen. Astfel, s-a reținut că inculpatul a dovedit o bună conduită pe parcursul desfășurării urmăririi penale și a judecării cauzei, realizând consecințele faptei sale asupra relațiilor sociale cărora li s-a adus atingere prin săvârșirea acesteia. S-a arătat că s-ar putea aduce drept critică acestei modalități de executare faptul că pedepsele pentru infracțiunile în raport de care s-a dispus reabilitarea au fost executate în regim de detenție, și, prin urmare, nici privarea de libertate nu a fost aptă să-i corijeze conduita antisocială. Cu toate acestea, dat fiind faptul că inculpatul este reabilitat din pedepsele aplicate prin fișa de cazier, acestea nu au nicio valoare juridică, nici din punctul de vedere al antecedentelor, și nici din punctul de vedere al modalității de executare. De asemenea, din declarațiile inculpatului rezultă că înainte de a săvârși infracțiunea care face obiectul prezentei cauze, acesta a fost plecat în străinătate, unde a lucrat, dar a fost expulzat.
Prin urmare, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani și 7 luni, calculat potrivit dispozițiilor art. 82 C.pen., termen care va începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, așa cum prevede alin. 3 al art. 82 C.pen.
În temeiul art. 71 alin. 5 C.pen., pe durata termenului de încercare s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.
Conform art. 359 C.p.p., i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
D. fiind faptul că inculpatul a fost reținut și arestat în cursul urmăririi penale și a judecății, instanța în baza art. 88 C.pen., a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reținerii de la data de 37.07.2012 și perioada arestului preventiv de la data de 01.08.2012 la zi.
În ceea ce privește acțiunea civilă, instanța a constatat că partea vătămată s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale (fila 56 dup), cu suma de 1 000 de lei, reprezentând valoarea bunurilor sustrase și nerecuperate. Cu ocazia audierii din cursul judecății, inculpatul a declarat că recunoaște prejudiciul și că este de acord să-l repare în cuantumul solicitat de către partea civilă.
D. fiind principiului disponibilității care guvernează acțiunea civilă, în baza art. 346 C.p.p. raportat la art. 16 1 alin. 3 C.p.p., instanța l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 1 000 de lei, reprezentând daune materiale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs P. de pe lângă Jud. Sector 1 București, solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și rejudecând pe fond, înlăturarea disp. art. 81 C.p. cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicată inculpatului, care nu-și mai găsește finalitatea, dată fiind starea de detenție a inculpatului aflat în executarea unui mandat definitiv.
Analizând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile invocate, dar și din oficiu conform art. 385 alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul este fondat, după cum se va arăta în continuare:
În prezent, intimatul-inculpat I. G. M., este încarcerat, fiind în executarea unei alte pedepse definitive aplicată pentru o altă faptă, în aparență concurentă cu fapta dedusă judecății, potrivit susținerilor acestuia din fața instanței de recurs.
În consecință, chiar dacă, Curtea ar împărtăși opinia judecătorului fondului cu privire la modalitatea de executare a pedepsei de 2 ani și 7 luni închisoare, disp. art. 81 C.p. ar fi lipsite de finalitate practică, dată fiind starea de detenție a inculpatului, în altă cauză, precum și împrejurarea că în raport de acest mandat de executare a pedepsei închisorii în executarea căruia se află inculpatul, s-ar impune aplicarea disp. art. 85 C.p. cu privire la pedeapsa din cauza de față.
Pe lângă argumentele de mai sus, Curtea opinează în sensul exprimat în recursul Parchetului, că în speță nu se impune aplicarea disp. art. 81 C.p. date fiind antecedentele penale ale inculpatului care, chiar dacă nu este recidivist în raport de condamnarea anerioară pentru care s-a împlinit termenul de reabilitare, a dovedit perseverență infracțională, deși a beneficiat de clemența legii prin liberarea condiționată, aspect dovedit și de fapta pentru care i s-a aplicat pedeapsa în executarea căreia se află în prezent.
Pentru toate aceste considerente, Curtea, în baza art.38515 pct. 2 lit. d C.p.p. va admite recursul declarat de P. de pe lângă Jud. Sector 1 București, împotriva sentinței penale nr. 818/19.09.2012 a Jud. Sector 1 București, va casa în parte sentința recurată și rejudecând pe fond, va înlătura aplicarea disp. art. 81 C.p., art. 82 C.p., art. 71 al. 5 C.p., art. 359 C.p.p. și va menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Văzând și disp. art. 192 al. 3 C.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515 pct. 2 lit. d C.p.p. admite recursul declarat de P. de pe lângă Jud. Sector 1 București, împotriva sentinței penale nr. 818/19.09.2012 a Jud. Sector 1 București.
Casează în parte sentința recurată și rejudecând pe fond, înlătură aplicarea disp. art. 81 C.p., art. 82 C.p., art. 71 al. 5 C.p., art. 359 C.p.p.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
În baza art. 192 al. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat, aferente recursului declarat de P. de pe lângă Jud. Sector 1 București vor rămâne în sarcina statului, iar suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru intimatul-inculpat, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.05.2013.
Președinte, Judecători,
C. E. R. P. V. A. O. M.
Grefier,
R. D. C.
Red. C.E.R.
2 ex./09.05.2013
Jud. Sector 1 București
Jud. fond – A. G.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
