Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 814/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 814/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-05-2013 în dosarul nr. 814/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I-A PENALĂ

DOSAR NR._

Nr. în format vechi_

DECIZIA NR. 814

Ședința publică din data de: 07.05.2013

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: C. E. R.

JUDECĂTOR: P. V. A.

JUDECĂTOR: O. M.

GREFIER: R. D. C.

Ministerul Public - P. de pe langa Curtea de Apel București este reprezentat de procuror D. F..

Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de P. de pe lângă Jud. B. V. și de recurenții-inculpați C. I. și Ț. A. F., împotriva sentinței penale nr. 228/26.10.2012 a Jud. B. V..

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul-inculpat C. I., personal în stare de detenție în altă cauză și asistat de avocat din oficiu, cu delegație pentru asistență juridică obligatorie aflată la dosar, recurentul-inculpat Ț. A. F., personal și asistat de avocat ales, cu împuternicire avocațială aflată la dosar, intimatul-inculpat C. F., personal și asistat de avocat din oficiu, cu delegație de asistență juridică obligatorie aflată la dosar, lipsă fiind intimatul-inculpat G. M. M., pentru care a răspuns avocat din oficiu, cu delegație pentru asistență juridică obligatorie aflată la dosar, au mai răspuns intimatul-parte civilă D. G., personal, în calitate de moștenitor al lui D. N. și intimații-părți responsabile civilmente Ț. N. și C. G., personal, lipsă fiind intimatele-părțile civile A. I., B. N., L. I., S. M., V. O. N., precum și intimatele-părți vătămate D. F., M. D., T. A. V., intimata-parte responsabile civilmente Ț. A., S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul G..

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nemaifiind cereri de formulat sau chestiuni prealabile de invocat, Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursurilor:

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu înțelege să mai susțină primul motiv de recurs al Parchetului de pe lângă Jud. B. V., referitor la greșita aplicare de către prima instanță a disp. art. 334 C.p.p., în sensul reținerii la încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpații, minori la data faptelor, C. F. și Ț. A. F., au fost trimiși în judecată, a disp. art. 99 și urm. C.p., fiind o chestiune mai mult formală.

Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs al Parchetului de pe lângă Jud. B. V. precizează că îi vizează numai pe inculpații minori C. F. și Ț. A. F. și solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și rejudecând pe fond, majorarea pedepselor aplicate acestor inculpați, de la 1 an închisoare, cum în mod eronat a apreciat prima instanță, la 4 ani închisoare și în consecință, mărirea termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, de la 2 ani la 6 ani, arătând că pedepsele aplicate acestor inculpați au fost greșit individualizate, în raport de gravitatea fapetlor, furturi din locuințe, numărul actelor materiale, perioada infracțională, dar și vârsta inculpaților, care și-au început activitatea infracțională în perioada minorității, astfel încât se impune să se ia măsuri pentru ca aceștia să înțeleagă că dacă pe viitor vor mai comite asemenea fapte, consecințele vor fi mult mai drastice.

Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat C. I., având cuvântul, arată că acesta a declarat recurs, fiind nemulțumit de sporul de 2 ani care i-a fost aplicat și astfel solicită ca în urma admiterii recursului, acest spor să fie înlăturat.

Apărătorul ales al recurentului-inculpat Ț. A. F., având cuvântul, arată că acesta a declarat recurs pe latură civilă, întrucât prima instanță nu a obligat în solidar cu inculpații minori și părțile responsabile civilmente și inculpații majori la plata despăgubirilor către părțile civile, astfel încât se impune admiterea recursului, casarea în parte, pe latură civilă a sentinței recurate și obligarea și a inculpaților majori, în solidar cu inculpații minori și părțile responsabile civilmente la despăgubiri civile.

Mai arată că prima instanță nu s-a pronunțat pe o faptă reținută în rechizitoriu, raportat la partea vătămată V. O. N., motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.

Referitor la recursul Parchetului de pe lângă Jud. B. V., solicită respingerea acestuia, în ceea ce-l privește pe inculpatul Ț. A. F..

Apărătorul din oficiu al intimatului-inculpat C. F., având cuvântul, solicită respingerea recursului Parchetului de pe lângă Jud. B. V. și admiterea recursului declarat de recurentul-inculpat Ț. A. F..

Apărătorul din oficiu al intimatului-inculpat G. M. M., având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de recurentul-inculpat Ț. A. F., iar în ceea ce privește recursul parchetului, arată că acesta nu îl vizează pe inculpatul G. M. M..

Intimatul-parte civilă D. G., având cuvântul, lasă la aprecierea instanței, soluția cu privire la toate recursurile formulate.

Intimații-părți responsabile civilmente Ț. N. și C. G., pe rând având cuvântul, solicită respingerea recursului parchetului, și admiterea recursului declarat de recurentul-inculpat Ț. A. F..

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, cu referire la recursul declarat de recurentul-inculpat Ț. A. F., solicită respingerea acestuia, întrucât prima instanță la soluționarea laturii civile a avut în vedere participația fiecărui inculpat la comiterea faptelor și partea civilă în dauna căreia aceste fapte au fost săvârșite, astfel încât în mod corect a apreciat cu privire la cine trebuie obligat la despăgubiri civile, iar în ceea ce privește motivul de casare cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond, arată că din declarația părții vătămate V. O. N. dată în faza de urmărire penală rezultă că imobilul în care a fost săvârșită fapta în dauna acestei părți vătămate aparține atât acestei părți vătămate, cât și părții vătămate M. D., care ulterior a fost citată în cauză în această calitate și care nu s-a constituit parte civilă.

În consecință, solicită respingerea acestui recurs ca nefondat.

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul-inculpat C. I., solicită respingerea acestui recurs ca nefondat, întrucât sporul la care face referire recurentul i-a fost aplicat printr-o altă sentință, intrată în puterea lucrului judecat.

Recurentul-inculpat C. I., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.

Recurentul-inculpat Ț. A. F., având ultimul cuvânt, arată că regretă faptele, îi pare rău și este de acord cu cele susținute de apărătorul său.

Intimatul-inculpat C. F., având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.

CURTEA:

Prin sentința penală nr. 228/26.10.2012 a Jud. B. V., în baza art. 334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpații minori C. F. și Ț. A. F. au fost trimiși în judecată, din infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în infracțiunea de furt calificat în formă continuată, prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.99 și urm. Cod penal și astfel, s-a dispus condamnarea fiecăruia din acești inculpați la câte o pedepasă de 1 an închisoare, cu aplic. art.71 Cod penal și art.64 lit.a si b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, cu suspendarea sub supraveghere a executării, conform art. 861 Cod penal raportat la art. 1101 Cod penal pe o durata de 2 ani, reprezentând termen de incercare stabilit conform art.110 Cod penal, cu aplic. art. 863 Cod penal, art. 863 alin.3 Cod penal, art.71 alin.5 Cod penal și art.359 Cod proc.pen.

Totodată, în baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 al. 1 lit. c Cod penal și art. 320 ind.1 alin.1 și 7 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul G. M. M., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infractiunii de furt calificat, în formă continuată, cu aplic. art.71 Cod penal și art.64 lit.a si b Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, cu suspendarea sub supraveghere a executării, conform art. 861 Cod penal pe o durata de 4 ani, reprezentând termen de incercare cu aplic. art. 863 Cod penal, art. 863 alin.3 Cod penal, art.71 alin.5 Cod penal și art.359 Cod proc.pen.

În baza art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.75 alin.1 lit.c Cod penal, precum și art. 320 ind.1 alin.1 și 7 Cod procedură penală a fost condamnat inculpatul C. I., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infractiunii de furt calificat, în formă continuată, cu aplic. art.71 Cod penal și art.64 lit.a si b Cod penal, cu excepția dreptului de a allege.

În baza art. 36 alin. 1 Cod penal rap. la art. 33 lit. a Cod penal s-a constatat că fapta din prezenta cauză este concurentă cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin Sentința penală nr.311/11.11.2011 a Judecătoriei B. V., definitivă prin Decizia penală nr. 251/03.02.2012 a Curții de Apel București.

În consecință, s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.311/11.11.2011 a Judecătoriei B. V., definitivă prin Decizia penală nr. 251/03.02.2012 a Curții de Apel București, în pedepsele componente, dupa cum urmeaza:

- 5 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.197 alin.1 Cod penal;

- 5 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.197 alin.1 Cod penal;

- 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.192 alin.2 Cod penal;

- 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.192 alin.2 Cod penal

- 2 ani spor aplicat prin decizia penală nr. 251/03.02.2012 a Curții de Apel București, definitivă.

În baza 36 alin. 1 Cod penal raportat la art. 34 lit. b Cod penal s-a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre cu pedepsele de 5 ani închisoare, 5 ani închisoare, 2 ani închisoare și 2 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr.311/11.11.2011 a Judecătoriei B. V., definitivă prin Decizia penală nr. 251/03.02.2012 a Curții de Apel București, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

S-a menținut sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare aplicat prin Decizia penală nr. 251/03.02.2012 a Curții de Apel București, astfel încât inculpatul va executa pentru faptele concurente de mai sus pedeapsa de 5 ani închisoare sporită cu 2 ani, urmând să execute în total pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare.

S-a menținut pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, teza a II-a și b Cp pe o perioadă de 5 ani aplicată prin sentința penală nr.311/11.11.2011 a Judecătoriei B. V., definitivă prin decizia penală nr.215/03.02.2012 a Curții de Apel București.

În baza art. 88 alin.1 și art.36 alin. 3 Cod penal s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată reținerea, arestarea preventivă și perioada executată de la 20.01.2011 la zi.

S-a luat act că în prezent inculpatul C. I. se află în executarea pedepsei de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.311/11.11.2011 a Judecătoriei B. V., definitivă prin Decizia penală nr. 251/03.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, sentință în baza căreia s-a emis M.E.P.Î. nr.454/2011.

S-a anulat M.E.P.Î. nr. 454/2011 și s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, pedeapsă din care se va deduce perioada deja executată.

S-a constatat acoperit parțial prejudiciul creat prin săvârsirea infractiunilor de către inculpați.

In temeiul disp. art. 346 Cod procedură penală instanta a luat act ca părțile vătămate D. F., M. D., și T. A. V., nu s-au constituit părți civile.

În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 Cod procedură penală a fost admisă acțiunea civilă formulată de părțile civile A. I., B. N., L. I., S. M..

Au fost obligați inculpații C. F. și Ț. A. F., în solidar cu părțile responsabile civilmente C. G., Ț. A. și Ț. N., la plata sumei de 150 lei către partea civilă A. I., reprezentând despăgubiri civile pentru daunele materiale, la plata sumei de 100 lei, către partea civilă B. N., reprezentând daune materiale, la plata sumei de 2500 lei, către partea civilă L. I., reprezentând daune materiale.

Au fost obligați inculpații C. F. și Ț. A. F., în solidar cu părțile responsabile civilmente C. G., Ț. A. și Ț. N. și pe inculpatul G. M. M., la plata sumei de 3000 lei, către partea civilă S. M., reprezentând daune materiale.

În baza art. 14 și art. 346 al. 1 Cod procedură penală a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă D. N. și continuată de fiul acesteia, numitul D. G., în calitate de moștenitor, și au fost obligați inculpații C. F. și Ț. A. F., în solidar cu părțile responsabile civilmente C. G., Ț. A. și Ț. N., la plata sumei de 500 lei către partea civilă D. G., reprezentând despăgubiri civile pentru daunele materiale.

A fost respinsă cererea formulată de partea civilă D. G. de obligare a inculpaților C. F. și Ț. A. F. la plata sumei de 2.000 lei, cu titlu de daune morale, ca neîntemeiată.

În baza art. 118 al. 1 lit. e Cod penal rap. la art. 112 lit. f Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpații C. I., G. M. M. și C. F. a sumei de 100 lei, reprezentând suma obținută din vânzarea lemnelor aparținând părții vătămate D. F..

În baza art. 118 al. 1 lit. e Cod penal rap. la art. 112 lit. f Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpații C. I. și C. F. a sumei de 70 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor vândute, aparținând părții vătămate M. D., iar de la inculpatul C. F. s-a dispus confiscarea și a sumei de 60 lei, reprezentând suma obținută din vânzarea telefonului mobil aparținând părții vătămate M. C..

Pentru a hotărâ astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr.11/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. V. s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpaților C. F., Ț. A. F., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.99 și urm. Cod penal, G. M. M., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art. 75 alin.1 lit.c Cod penal, și a inculpatului C. I., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.75 alin.1 lit.c Cod penal.

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut faptul că, în perioada decembrie 2008-ianuarie 2009, pe timp de noapte, inculpații C. F., Ț. A. F., G. M. M. și C. I. au pătruns prin efracție în casa părții vătămate V. O. N., de unde au sustras o masă fantezie de lemn, o foarfecă de tuns pomii și două pături din păr de cămilă, dintr-o anexă gospodărească inculpații au sustras un frigider Arctic și un incubator confecționat artizanal, iar din curte au sustras doi brăduți artizanali și mai multe jgheaburi și tăvi metalice folosite la hrănirea fazanilor, bunurile sustrase fiind împărțite între inculpați.

In noaptea de 01/02.01.2009, inculpații C. F. și Ț. A. au pătruns prin efracție în casa părții vătămate A. I. de unde au sustras un aparat DVD, bunul fiind predate organelor de poliție de către tatăl inculpatului Ț. A. F..

In noaptea de 25/26.01.2009, inculpații C. F. și Ț. A. au pătruns prin escaladarea gardului în curtea părții vătămate D. N. și apoi în locuință, printr-o fereastră neasigurată, de unde au sustras două butelii de aragaz, bunurile fiind predate organelor de poliție de inculpatul C. F., acestea fiind restituite fiului părții vătămate, numitului D. G..

In noaptea de 03-04.02.2009 inculpații C. F. și Ț. A. au pătruns în curtea părții vătămate B. N., prin escaladarea gardului și au luat din portbagajul unui autoturism Dacia, parcat și neasigurat, cheia de la roți, au ridicat mașina și au sustras cele patru roți, pe care le-au aruncat peste gard, fiecare inculpate însușindu-și câte două roți. Tatăl inculpatului Ț. A. a predate organelor de poliție roțile sustrase de inculpate iar acestea au fost restituite părții vătămate B. N..

In cursul lunii februarie 2009, inculpații C. F., Ț. A. F., C. I. și G. M. M. au pătruns în curtea părții vătămate D. F., prin escaladarea gardului, de unde au sustras mai multe lemne de foc de diferite esențe, lemnele au fost vândute de inculpatul C. I. martorului B. V. pentru suma de 100 lei, sumă ce a fost împărțită cu inculpații G. M. M. și C. F..

In noaptea de 26.27.03.2010, inculpații C. F. și Ț. A. F. au sărit gardul în curtea părții vătămate L. I., de unde au sustras 9 curci și trei curcani.

In seara de 11.05.2009, inculpații C. F. și Ț. A. se aflau la un bar din satul Letca V., unde au văzut-o pe partea vătămată M. C. și, întrucât știau că aceasta locuiește singură, s-au hotărât să meargă să-i spargă locuința. Ajunși la fața locului, inculpații au spart un geam, au pătruns în interior și au sustras un telefon mobil cu cameră foto marca LG și două radiocasetofoane. Inculpatul C. F. a vândut telefonul mobil martorului V. N. și a schimbat unul dintre radiocasetofoane cu martorul M. I., care i-a dat o combină muzicală.

In noaptea de 25-26.05.2009, inculpații C. F., Ț. A. și G. M. M. au pătruns prin efracție în locuința părții vătămate S. M. de unde au sustras trei butelii de aragaz, o lenjerie de pat, un televizor color, un colier și un lănțișor de aur, 30 de conserve și un picior de porc, bunurile sustrase fiind aruncate peste gard în curtea locuinței inculpatului G. M. M., care este vecin cu partea vătămată și fiind împărțite între cei trei inculpați.

Partea vătămată V. O. N. s-a constituit parte civilă cu suma de 1600 lei, partea vătămată A. I. s-a constituit parte civilă cu suma de 150 lei, partea vătămată B. N. s-a constituit parte civilă cu suma de 100 lei, partea vătămată D. F. s-a constituit parte civilă cu suma de 125 lei iar partea vătămată L. I. s-a constituit parte civilă cu suma de 2500 lei.

Până la citirea actului de sesizare, partea vătămată D. G. a declarat că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 5.000 lei, reprezentând despăgubiri materiale, partea vătămată L. I. s-a constituit parte civilă cu suma de 2500 lei, reprezentând despăgubiri materiale iar partea vătămată S. M. s-a constituit parte civilă cu suma de 3000 lei, despăgubiri materiale.

De asemenea, partea vătămată D. F. a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză.

Până la începerea cercetarii judecatoresti prin citirea actului de sesizare, conform art.322 Cod proc.pen., s-a procedat la audierea inculpaților C. F., Ț. A. F., C. I. și G. M.-M., care au declarat că recunosc în totalitate faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței și doresc ca judecata să se desfășoare cu aplicarea procedurii prevăzute de art.320 ind.1 Cod procedură penală, declaratiile acestora fiind consemnate in scris si atasate la dosarul cauzei. De asemenea, a fost audiată partea vătămată T. A. V., care a declarat că i-au fost restituite toate bunurile și nu se constituie parte civilă, declarația acesteia fiind consemnată în scris, semnată și atașată la dosar.

Coroborând probele administrate pe parcursul urmăririi penale, instanta a constatat vinovatia inculpaților dovedita cu privire la săvârșirea infracțiunii de furt calificat si a retinut urmatoarea situatie de fapt:

In perioada decembrie 2008-ianuarie 2009, inculpații C. F., Ț. A. F., G. M. M. și C. I. au pătruns pe timp de noapte, în locuința de vacanță aparținând părții vătămate M. D., de unde au sustras un frigider, un incubator confecționat artizanal, jgheaburi și tăvi metalice folosite la hrănirea fazanilor, o masă din lemn, o foarfecă de tuns pomii, două pături din păr de cămilă.

In noaptea de 01/02.01.2009 inculpații C. F. și Ț. A. au pătruns prin efracție în casa părții vătămate A. I., de unde au sustras un DVD, care a fost predat organelor de poliție de tatăl inculpatului Ț. A.

In noaptea de 25-26.01.2009 inculpații C. F. și Ț. A. au pătruns prin efracție în curtea și în locuința părții vătămate D. N., de unde au sustras două butelii de aragaz, pe care le-au vândut unor distribuitori de butelii, obținând suma de 100 lei, pe care au împărțit-o.

In noaptea de 03-04.02.2009, inculpații C. F. și Ț. A. au pătruns în curtea părții vătămate B. N., prin escaladarea gardului și au sustras roțile autoturismului Dacia, ce se afla parcat în curte, cu ajutorul unei chei de roți, roțile fiind împărțite, inculpatul C. F. dând două roți fratelui său să le folosească iar inculpatul Ț. A. folosind roțile luate la căruța familiei sale.

In cursul lunii februarie 2009, inculpații C. F., Ț. A. F., C. I. și G. M. M. au pătruns în curtea părții vătămate D. F., prin escaladarea gardului, de unde au sustras mai multe lemne de foc, ce au fost vândute martorului B. V., iar suma a fost împărțită între inculpații C. I., G. M. M. și C. F..

In noaptea de 26/27.03.2010 inculpații C. F. și Ț. A. F. au sărit gardul în curtea părții vătămate L. I., de unde au sustras nouă curci și trei curcani.

In seara de 11.05.2009, inculpații C. F. și Ț. A. au pătruns prin efracție în locuința părții vătămate M. C. de unde au sustras un telefon mobil marca LG și două radiocasetofoane, telefonul mobil fiind vândut martorului V. N. iar unul din radiocasetofoane fiind dat martorului M. I., în schimbul unei combine muzicale.

In noaptea de 25-26.05.2009, inculpații C. F., Ț. A. și G. M. M. au pătruns prin efracție în locuința părții vătămate S. M., de unde au sustras trei butelii de aragaz, o lenjerie de pat, un televizor color, un colier și un lănțișor de aur, treizeci de conserve și un picior de porc, două butelii și televizorul fiind găsite la locuința inculpatului C. F..

Pe parcursul urmăririi penale s-au efectuat percheziții la domiciliile inculpaților. Din procesul-verbal de percheziție domiciliară întocmit cu ocazia percheziției efectuate la domiciliul părții responsabile civilmente C. G., instanța a constatat că în locuința acesteia a fost găsită o pătură din păr de cămilă, un radiocasetofon marca Panasonic, o rindea pentru lemn și un cablu electric, cinci discuri pentru flex și o telecomandă pentru aparat de aer condiționat, a căror proveniență nu a putut fi justificată. De asemenea, din procesul-verbal de percheziție domiciliară întocmit cu ocazia percheziției efectuate la domiciliul numitului C. G., instanța a constatat că au fost descoperite trei foarfeci folosite la tuns pomii.

Fiind audiați, în cursul urmăririi penale, inculpații C. F., C. I. și G. M. M. au recunoscut comiterea faptelor. Astfel, inculpatul C. F. a declarat că în data de 01/02.01.2009 împreună cu inculpatul Ț. A. a plecat la locuința părții vătămate A. I. pentru a fura bunuri și astfel pentru a face rost de bani. Cei doi inculpați au intrat în locuința părții vătămate, deschizând zăvorul ușii din interior și au sustras un DVD care a rămas la inculpatul C. F. iar acesta l-a predat inculpatului Ț. A. pentru a-l da la reparat.

Declarația inculpatului C. F. se coroborează cu declarația părții vătămate A. I., care a declarat că a fost înștiințat de numitul T. G. că ușa de acces a locuinței sale este deschisă și a constatat că îi lipsește din locuință un DVD, de culoare gri, aceasta constituindu-se parte civilă cu suma de 150 lei.

Din declarația inculpatului C. F., instanța a reținut de asemenea faptul că, în seara zilei de 25/26.01.2009, inculpații C. F. și Ț. A. au pătruns în locuința părții vătămate D. N., sărind gardul prin spatele locuinței și deschizând un geam care nu era asigurat, de unde au sustras două butelii de aragaz pe care le-au ascuns pe câmp iar după o săptămână le-au vândut unor distribuitori de butelii în schimbul sumei de 100 lei, sumă de bani ce a fost împărțită.

Declarația părții vătămate D. N. se coroborează cu declarația inculpatului C. F..

Astfel, partea vătămată a declarat că în seara de 25/26.01.2009 autori necunoscuți au pătruns în locuința sa și i-au sustras două butelii de aragaz, fiul acestuia constituindu-se parte civilă cu suma de 100 lei.

Din declarația inculpatului C. F. a reieșit că în ziua de 03.02.2009 s-a întâlnit cu inculpatul Ț. A., care i-a propus să meargă noaptea și să fure roțile de la mașina numitului B. N., astfel că în aceeași seară au mers la locuința părții vătămate, au sărit gardul și au mers la autoturismul marca Dacia 1310, ce se afla parcat în curtea locuinței, au deschis portbagajul autoturismului, au luat cheia de roți, au desfăcut roțile autoturismului și le-au aruncat peste gard, apoi au împărțit roțile, fiecare inculpat luând câte două roți. Inculpatul C. F. a luat cele două roți și le-a dat fratelui său să le folosească iar inculpatul Ț. A. a folosit cele două roți la căruța familiei sale. Declarația inculpatului se coroborează cu declarația părții civile B. N., care a declarat că, în seara de 03/04.02.2009 a auzit câinii lătrând însă nu a ieșit deoarece era obosit, iar a doua zi a observat că îi lipsesc de la autoturism roțile.

De asemenea, din declarația inculpatului C. F. a reieșit că la aproximativ o săptămână, două de la furtul din locuința părții civile B. N., s-a întâlnit cu inculpații Ț. A. și G. M. și au hotărât să-i spargă locuința numitului O. V.. Aceștia au mers la locuința acestuia, au intrat pe o spărtură existentă în gardul de plasă, au spart o fereastră a locuinței, au deschis ușa prin interior și au pătruns în locuință, de unde au sustras un frigider de culoare albă pe care l-au cărat până la pădure, apoi s-au întors și au sustras din locuință: un incubator, jgheaburi și tăvi metalice pentru creșterea păsărilor, o masă de lemn, o foarfecă de tuns pomii, două pături din păr de cămilă, piei de animale, frigiderul și incubatorul fiind păstrate de inculpatul C. F., celelalte bunuri fiind împărțite de ceilalți inculpați. Din declarația dată de inculpatul C. F. la data de 05.11.2009, reiese că la săvârșirea acestui furt a participat și fratele său, inculpatul C. I.. Declarația inculpatului C. F. se coroborează cu declarația inculpatului G. M. M., care a declarat și el că au mers la făzănăria aparținând numitului O. V., de unde au furat o lenjerie de pat, o măsuță din lemn, un covor și un frigider pe care l-au cărat până la marginea pădurii.

Din declarația inculpatului C. F., instanța a reținut că în ziua de 26.03.2009 acesta s-a întâlnit cu inculpatul Ț. A. și au hotărât împreună să meargă seara la locuința părții vătămate L. I. și să fure curcile acestuia. Inculpații au plecat cu bicicletele către locuința părții vătămate, au sărit gardul și au furat din cotețul de păsări aproximativ 13 curci pe care le-au băgat în saci, apoi au mers la locuința inculpatului Ț. A., unde le-au tăiat cu toporișca și le-au împărțit. Declarația inculpatului se coroborează cu declarația părții vătămate L. I., care a declarat că i-au fost sustrase din coteț nouă curci și trei curcani.

Din declarația inculpatului C. F., a reieșit că în seara de 11.05.2009, împreună cu inculpatul Ț. A. s-a hotărât să meargă să spargă locuința părții vătămate M. C., au intrat în interiorul locuinței și au sustras un telefon mobil marca LG și două radiocasetofoane, inculpatul C. F. oprindu-și un telefon mobil și un radiocasetofon. Inculpatul a mai declarat că telefonul mobil i l-a vândut numitului V. N., în schimbul sumei de 60 lei iar radiocasetofonul l-a schimbat cu o combină muzicală.

Din probele administrate, instanța a rețineut că în seara de 25.05.2009 inculpații C. F., G. M. și Ț. A. au mers să fure din locuința părții vătămate S. M., întrucât știau că aceasta este de serviciu toată noaptea, au intrat în curtea acesteia, au mers la ușa din față, au tăiat lacătul de la ușă cu o pânză de bomfaier, au pătruns în interiorul locuinței, de unde au sustras trei butelii de aragaz, o lenjerie de pat, alimente din frigider, un picior de porc, treizeci de conserve, un televizor color și două sape, bunuri pe care le-au aruncat peste gard în curtea locuinței inculpatului G. M., inculpatul C. F. însușindu-și cele trei butelii de aragaz. Declarația inculpatului C. F. se coroborează cu declarația inculpatului G. M., care a declarat că în seara de 25.05.2009 împreună cu inculpații C. F. și Ț. A. a participat la săvârșirea furtului din locuința părții vătămate S. M., bunurile sustrase fiind următoarele: trei butelii de aragaz, carne și conserve și un televizor color, bunurile fiind împărțite între inculpați.

Deși inculpatul Ț. A. F. nu a recunoscut că a participat la săvârșirea furturilor din locuința părților vătămate A. I., D. N., L. I., S. M. și D. T., în fața instanței inculpatul a declarat că recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor reținute prin actul de sesizare a instanței și a solicitat ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.

Instanța a reținut că inculpatul C. I. a recunoscut că a participat la săvârșirea furtului de la numitul O. V. și că a sustras din locuință împreună cu ceilalți inculpați un frigider pe care l-au dus la marginea pădurii și pe care l-au vândut unor persoane de etnie romă în schimbul sumei de 30 lei.

In cursul urmăririi penale, au fost audiați și numiții D. C., V. N., M. I., ca martori, declarațiile acestora fiind consemnate în scris, semnate și atașate la dosar.

Astfel, martorul V. N. a declarat că a cumpărat de la inculpatul C. F., un televizor mobil marca LG, cu suma de 60 lei, însă nu a știut că acest bun a fost furat.

De asemenea, martorul M. I. a declarat că inculpatul C. F. i-a propus să facă un schimb de radiocasetofoane, inculpatul i-a dat un radiocasetofon marca Sony iar acesta i-a dat în schimb un alt casetofon.

Din referatul de evaluare intocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul G. a reieșit ca inculpatul Ț. A. F. provine dintr-o familie cu cinci copii, care locuiește într-un imobil situat în . conditii de locuit situate la un nivel mediu de trai, inculpatul fiind angajat de aproximativ 2 ani și 6 luni la . B., cu un salariu de 1150 lei lunar, situația financiară a familiei, nivelul redus de studii al inculpatului, dezinteresul manifestat de părinți față de situația copiilor și consumul de băuturi alcoolice împreună cu persoane din anturajul său, fiind câțiva dintre factorii care pot duce la perpetuarea comportamentului infracțional. Factorii ce pot determina inhibarea comportamentului sau infractional tin de dorința inculpatului de evitare a aderării la un grup de prieteni care adoptă un comportament contrar normelor sociale și de a-și menține locul de muncă.

Potrivit referatului de evaluare intocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul G., se estimeaza avându-se in vedere comportamentul trecut si actual al inculpatului minor ca o evoluție în plan comportamental a inculpatului este condiționată în prezent de îmbunătățirea situației financiare a inculpatului și de dorința acestuia de a renunța la anturajul necorespunzător și de a-și menține locul de muncă.

Din referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul G. a reieșit că inculpatul C. F. provine dintr-o familie numeroasă, cu șapte copii, relațiile familiale fiind marcate încă de la început de tensiuni între cei doi părinți, precum și între părinți și copii, datorate lipsurilor materiale și financiare cu care se confruntau, mama inculpatului părăsind domiciliul și închiriind o altă locuință. Inculpatul C. F. locuiește la domiciliul concubinei, unul dintre motive fiind lipsa unui spațiu adecvat acasă precum și condițiile materiale și financiare precare ale familiei.

Factorii ce au dus la implicarea inculpatului în comiterea mai multor acțiuni cu caracter ilegal sunt: condițiile materiale și financiare deficitare ale familiei, existența unor frecvente conflicte între membrii familiei, mai ales între cei doi părinți, existența unor modele negative de comportament în familie, frații mai mari fiind implicați în săvârșirea unor infracțiuni, dar și absența unei pregătiri profesionale care să faciliteze accesul pe piața muncii.

Potrivit referatului de evaluare intocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul G., întrucât nu s-a putut derula interviul cu inculpatul, nu au putut fi apreciate perspectivele de reintegrare socială a acestuia.

F. de probele administrate, instanta a apreciat ca dovedita vinovatia inculpaților C. F., Ț. A. F., G. M. M. și C. I., în săvârșirea infracțiunii de furt calificat, în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

In acest sens, instanta a analizat intregul material probator, in conditiile art.63 alin.2 Cod procedură penală, fara a da vreo relevanta mai mare vreunei probe administrate si reținându-le doar pe acelea care se coroboreaza, in vederea stabilirii adevarului judiciar.

In drept, fapta inculpaților minori C. F. și Ț. A. F., care în perioada decembrie 2008-mai 2009, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, pe timp de noapte, au pătruns prin efracție în locuințele mai multor părți vătămate, de unde au sustras mai multe bunuri, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective a infractiunii de furt calificat, prin săvârsirea faptei de furt prevazuta de legea penala s-a produs rezultatul socialmente periculos, anume diminuarea patrimoniului părților vătămate cu valoarea pecuniara a bunurilor luate pe nedrept de catre inculpați, intre fapta savarsita si urmarile produse existând un raport de cauzalitate.

Intrucât inculpații au savarsit fapta in perioada decembrie 2008-mai 2009, profitând de lasarea intunericului, impreună si modalitatea de comitere a fost efractia ( patrunderea in locuințele părților vătămate in vederea sustragerii bunurilor prin fortarea sistemului de inchidere, modalitate care a facut posibil accesul inculpatilor in interiorul acestora ) sau prin escaladarea gardurilor, instanta a constatat incidenta disp.art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit.a, g si i Cod penal, respectiv comiterea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna, in timpul noptii, prin efractie, acestea constituind imprejurari agravante care sporesc caracterul socialmente periculos al faptei.

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihica a inculpaților fata de fapta si de urmarile acesteia imbraca forma vinovatiei in modalitatea intentiei directe, conform disp.art.19 alin.1 pct.1 lit.a Cod penal, deoarece inculpații au prevazut rezultatul faptelor (producerea unui prejudiciu in patrimoniul părților vătămate) si au urmarit producerea acestuia prin savârsirea faptelor.

Cu privire la încadrarea juridică a faptelor, la termenul de judecată din data de 26.10.2012 instanța a pus în discuția părților și a procurorului necesitatea schimbării încadrării juridice a faptei, întrucât se impunea reținerea existenței stării de minoritate, ca stare de atenuare a pedepsei, având în vedere că inculpații C. F. și Ț. A. F. erau minori la data săvârșirii faptelor. Instanța a apreciat că reținerea stării de minoritate ține de încadrarea juridică a faptei, întrucât încadrarea juridică a faptei constituie stabilirea temeiului juridic al răspunderii penale și, totodată, a felului și a limitelor pedepsei aplicabile. Or, reținerea stării de minoritate are consecințe cu privire la felul și limitele pedepsei aplicabile.

Instanta a retinut ca faptele savârsite de inculpați au caracterul unei infractiuni continuate in sensul dispozitiilor art.41 alin.2 Cod penal, aceasta dispozitie legala determina concluzia ca exista infractiune continuata ori de cate ori, la diferite intervale de timp, dar in baza aceleiasi rezolutii infractionale, faptuitorul comite acte materiale, care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni.

Astfel, activitatea infractionala a inculpaților se caracterizeaza prin faptul că actele materiale au fost săvârșite împotriva unor părți vătămate diferite, de același subiect activ, în baza aceleiași rezoluții infracționale (anterioară activității infracționale, ce se caracterizează prin unitatea de timp, adica din savârsirea faptelor de furt la mici intervale de timp, prin folosirea acelorasi procedee, respectiv același « modus operandi » și urmărind vătămarea aceleiași valori sociale, respectiv inculpații se întîlneau și hotărau să pătrundă în locuințele părților vătămate prin forțarea sistemelor de închidere de la ferestre sau uși, sau prin escaladarea gardurilor, apoi pătrundeau și sustrăgeau diferite bunuri, în majoritatea cazurilor bunurile fiind împărțite imediat între aceștia. Având in vedere aceste aspecte, instanta retine ca inculpații au prevazut chiar si in linii generale, inca de la primul act de executare activitatea infractionala desfasurata ulterior si rezultatele ei si ca aceasta rezolutie unica s-a mentinut pe intreg parcursul executarii. Sunt intrunite astfel toate conditiile de existenta a unei infractiuni de furt calificat, in forma continuata, in sensul dispozitiilor art.41 alin.2 Cod penal.

La individualizarea pedepsei aplicata inculpatului C. F., instanta a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.72 Cod penal precum si art.100 Cod penal, retinând in acest sens urmatoarele: gradul de pericol social al faptelor savarsite, modalitatea de comitere a faptelor, respectiv de mai multe persoane impreuna, in timpul noptii, prin efractie sau escaladare, prin folosirea fără drept a unei chei adevărate (în cazul furtului săvârșit de la partea vătămată B. N.), faptul ca inculpatul este la prima incalcare a legii penale, el nefiind cunoscut cu antecedente penale, astfel cum rezulta din fisa de cazier judiciar aflata la dosarul cauzei, atitudinea constant sincera pe care inculpatul a adoptat-o pe parcursul intregului proces penal precum si starea de minoritate a acestuia la momentul savârsirii faptei, urmând sa aiba in vedere si dispozitiile speciale prevazute de art.99 si urm.Cod penal. De asemenea, instanta a avut in vedere si circumstantele personale ale inculpatului, faptul ca minorul provine dintr-o familie care s-a confruntat dintotdeauna cu probleme materiale, situatia materiala nesatisfacatoare, lipsa de implicare in activitati sociale si influenta negativa a grupului de prieteni, constituind factori care au favorizat aparitia conduitei antisociale astfel cum rezulta din referatul de evaluare intocmit de S. de Probatiune de pe langa Tribunalul G. ( filele 52-55 dosar instanta).

De asemenea, instanța a avut în vedere și dispozițiile art.320 ind.1 alin.7 Cod proc.pen. conform cărora instanța a pronunțat condamnarea inculpatului, care a beneficiat de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii.

Pornind de la datele privind persoana inculpatului, factorii care pot influenta comportamentul sau antisocial, astfel cum au fost expuși in referatul de evaluare, instanta a considerat ca reeducarea inculpatului se va realiza prin aplicarea unei sanctiuni privative de libertate si nu doar a unei masuri educative, insa obiectivul reeducarii ar putea fi mult mai sigur realizat daca inculpatul va urma un curs de învățământ sau de calificare profesională, va evita compania celor cu atasament infractional iar, pe de alta parte, va beneficia de asistenta si consiliere, din partea persoanelor specializate din cadrul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul G..

In raport de cele retinute anterior, instanta, in baza art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit.a, g si i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.99 si urm., Cod penal precum și art.320 ind.1 alin.1 și 7 Cod procedură penală, limitele pedepsei de la care se va aplica reducerea prevăzută de art.320 ind.1 alin.7 Cod procedură penală, fiind reduse la jumătate, conform dispozițiilor art.109 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul C. F., la pedeapsa inchisorii de 1(un) an, pentru săvârsirea infractiunii de furt calificat, în formă continuată.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate, având in vedere intrunirea cumulativa a conditiilor legale pentru aplicarea suspendării executarii pedepsei sub supraveghere si anume cuantumul pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale, precum si apreciind in contextul celor deja mentionate ca scopul pedepsei de apărare a valorilor sociale și de reintegrare a inculpatului C. F. în societate poate fi atins si fara executarea pedepsei in regim de detentie, in baza art.86 ind.1 Cod penal, raportat la art.110 ind.1 Cod penal, instanta a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durata de 2 ani, ce constituie termen de incercare stabilit in conditiile art. 110 Cod penal, acest termen fiind apreciat de instanta ca fiind de natura sa asigure indreptarea inculpatului, având in vedere atat faptul ca acesta va fi obligat sa se prezinte la un organism specializat, care este abilitat prin lege sa se ocupe cu indreptarea si reinsertia sociala a celor condamnati cat si faptul ca, dacă acesta va persista in activitatea infractionala va executa alaturi de pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa aplicata prin prezenta hotarare.

In temeiul disp.art.86 ind.3 alin.1 și 3 Cod penal, instanta a dispus ca pe durata termenului de incercare inculpatul C. F. să se supună următoarelor măsuri: sa se prezinte la un interval de cel puțin 3 luni la S. de Probatiune de pe lângă Tribunalul G. ; sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depasește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice si să justifice schimbarea locului de muncă; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta ; sa urmeze un curs de invatamant sau un curs de calificare profesională ; sa nu intre in legatura cu inculpații Ț. A., G. M. M. și C. I., pe durata termenului de încercare, pentru aspecte ce țin de prevenirea contagiunii criminale și eliminarea pericolului săvârșirii de noi infracțiuni.

In baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata termenului de încercare de 2 ani, instanța a suspendat executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a teza a II a și b Cod penal.

In baza art.359 Cod proc.pen. i-a pus in vedere inculpatului dispozitiile art. 86/4 si art.110 ind.1 alin.3 Cod penal a caror nerespectare va atrage revocarea beneficiului suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, in ipoteza savârsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incecare, a sustragerii inculpatului de la indeplinirea obligatiilor sau a nerespectarii masurilor de supraveghere impuse de instanta.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului Ț. A. F., instanta a urmarit criteriile prevazute de art.100 alin.1 Cod penal si art.72 Cod penal si anume: gradul de pericol social concret, ilustrat in imprejurari care compun continutul constitutiv al infractiunii de furt calificat, dar si extrinseci acestora, cum este in esenta actiunea inculpatului in realizarea rezultatului dorit si urmarit, locul comiterii activitatii infractionale, urmarea cauzata concretizata in producerea unor prejudicii în patrimoniul partilor vatamate, toate imprimând ilicitului un grad ridicat de pericol social. Au fost de asemenea avute in vedere datele personale ale inculpatului, asa cum se desprind din referatul de evaluare care a fost intocmit precum si din declaratiile inculpatului, respectiv starea fizica, dezvoltarea intelectuala si morala a inculpatului, comportarea lui, conditiile in care a fost crescut si in care a trait precum si faptul ca acesta se afla la primul conflict cu legea penala.

De asemenea, instanta a avut in vedere atitudinea inculpatului in raport de infractiunea savârsită si comportamentul acestuia pe parcursul procesului penal, relatiile familiale si conduita inculpatului in familie si societate, anterior comiterii activitatii infractionale, conform referatului de evaluare (filele 17-21 dosar instanță), dispozitiile partii generale a Codului penal, limitele de pedeapsa fixate in textul art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, reduse la jumătate, ca urmare a existenței stării de minoritate a acestuia la momentul savarsirii faptei, aplicându-se dispozițiile art.109 Cod penal.

De asemenea, instanța a avut în vedere și dispozițiile art.320 ind.1 alin.7 Cod proc.pen. conform cărora instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii.

Pornind de la datele privind persoana inculpatului, factorii care pot influenta comportamentul sau antisocial, perspectivele de reintegrare in societate astfel cum au fost expuse in referatul de evaluare, instanta a considerat ca reeducarea inculpatului se va realiza prin aplicarea unei sanctiuni privative de libertate si nu doar a unei masuri educative, insa obiectivul reeducarii ar putea fi mult mai sigur de realizat daca inculpatul va urma un curs de învățământ sau de calificare profesională, va evita compania celor cu atasament infractional iar, pe de alta parte, va beneficia de asistenta si consiliere, din partea persoanelor specializate din cadrul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul G..

In raport de cele retinute anterior, instanta, in baza art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit.a, g si i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.99 si urm.Cod penal precum și art.320 ind.1 alin.1 și 7 Cod procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul Ț. A. F., la pedeapsa inchisorii de 1(un) an, pentru săvârsirea infractiunii de furt calificat, în formă continuată.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicate, având in vedere intrunirea cumulativa a conditiilor legale pentru aplicarea suspendării executarii pedepsei sub supraveghere si anume cuantumul pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale, precum si apreciind in contextul celor deja mentionate ca scopul pedepsei de apărare a valorilor sociale și de reintegrare a inculpatului Ț. A. F. în societate poate fi atins si fara executarea pedepsei in regim de detentie, in baza art.86 ind.1 Cod penal, raportat la art.110 ind.1 Cod penal, instanta a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durata de 2 ani, ce constituie termen de incercare stabilit in conditiile art. 110 Cod penal, acest termen fiind apreciat de instanta ca fiind de natura sa asigure indreptarea inculpatului, având in vedere atat faptul ca acesta va fi obligat sa se prezinte la un organism specializat, care este abilitat prin lege sa se ocupe cu indreptarea si reinsertia sociala a celor condamnati cat si faptul ca, dacă acesta va persista in activitatea infractionala va executa alaturi de pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa aplicata prin prezenta hotarare.

In temeiul disp.art.86 ind.3 alin.1 și 3 Cod penal, instanta a dispus ca pe durata termenului de incercare inculpatul Ț. A. F. să se supună următoarelor măsuri: sa se prezinte la un interval de cel puțin 3 luni la S. de Probatiune de pe lângă Tribunalul G. ; sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depasește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice si să justifice schimbarea locului de muncă; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta ; sa urmeze un curs de invatamant sau un curs de calificare profesională ; sa nu intre in legatura cu inculpații C. F., G. M. M. și C. I., pe durata termenului de încercare, pentru aspecte ce țin de prevenirea contagiunii criminale și eliminarea pericolului săvârșirii de noi infracțiuni.

In baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata termenului de încercare de 2 ani, instanța a suspendat executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a teza a II a și b Cod penal.

In baza art.359 Cod proc.pen. i-a pus in vedere inculpatului dispozitiile art. 86/4 si art.110 ind.1 alin.3 Cod penal a caror nerespectare va atrage revocarea beneficiului suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, in ipoteza savârsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incecare, a sustragerii inculpatului de la indeplinirea obligatiilor sau a nerespectarii masurilor de supraveghere impuse de instanta.

In drept, fapta inculpatului G. M. M., care în perioada decembrie 2008-ianuarie 2009 și în noaptea de 25/26.05.2009, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, pe timp de noapte, a pătruns prin efracție în locuințele părților vătămate, de unde a sustras mai multe bunuri, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective a infractiunii de furt calificat, prin săvârsirea faptei de furt prevazuta de legea penala s-a produs rezultatul socialmente periculos, anume diminuarea patrimoniului părților vătămate cu valoarea pecuniara a bunurilor luate pe nedrept de catre inculpat, intre fapta savarsita si urmarile produse existând un raport de cauzalitate.

Intrucât inculpatul a savârsit fapta in perioada decembrie 2008-mai 2009, profitând de lasarea intunericului, impreună cu inculpatul C. I. și cu inculpații minori C. F. și Ț. A. F. iar modalitatea de comitere a fost efractia ( patrunderea in locuințele părților vătămate in vederea sustragerii bunurilor prin fortarea sistemului de inchidere, modalitate care a facut posibil accesul inculpatilor in interiorul acestora ), instanta va constata incidenta disp.art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit.a, g si i Cod penal, respectiv comiterea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna, in timpul noptii, prin efractie, acestea constituind imprejurari agravante care sporesc caracterul socialmente periculos al faptei.

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihica a inculpatului fata de fapta si de urmarile acesteia imbraca forma vinovatiei in modalitatea intentiei directe, conform disp.art.19 alin.1 pct.1 lit.a Cod penal, deoarece inculpatul a prevazut rezultatul faptelor (producerea unui prejudiciu in patrimoniul părților vătămate) si a urmarit producerea acestuia prin savârsirea faptelor.

Instanța a reținut și circumstanța agravantă prevăzută de art.75 alin.1 lit.c Cod penal, în cazul inculpatului G. M. M., respectiv săvârșirea infracțiunii de către un infractor major, împreună cu inculpații minori, C. F. și Ț. A. F., inculpatul cunoscând că la comiterea infracțiunilor cooperează cu minori.

Instanta a retinut ca faptele savârsite de inculpatul G. M. M. au caracterul unei infractiuni continuate in sensul dispozitiilor art.41 alin.2 Cod penal, aceasta dispozitie legala determina concluzia ca exista infractiune continuata ori de cate ori, la diferite intervale de timp, dar in baza aceleiasi rezolutii infractionale, faptuitorul comite acte materiale, care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni.

Astfel, activitatea infractionala a inculpatului se caracterizeaza prin faptul că actele materiale au fost săvârșite împotriva unor părți vătămate diferite, de același subiect activ, în baza aceleiași rezoluții infracționale (anterioară activității infracționale, ce se caracterizează prin unitatea de timp, adica din săvârsirea faptelor de furt la mici intervale de timp, prin folosirea acelorasi procedee, respectiv același « modus operandi » și urmărind vătămarea aceleiași valori sociale, respectiv inculpații se întîlneau și hotărau să pătrundă în locuințele părților vătămate prin forțarea sistemelor de închidere de la ferestre sau uși sau prin escaladarea gardurilor, apoi pătrundeau și sustrăgeau diferite bunuri, în majoritatea cazurilor bunurile fiind împărțite imediat între aceștia. Avand in vedere aceste aspecte, instanta retine ca inculpatul G. M. M. a prevazut chiar si in linii generale, inca de la primul act de executare activitatea infractionala desfasurata ulterior si rezultatele ei si ca aceasta rezolutie unica s-a mentinut pe intreg parcursul executarii. Sunt intrunite astfel toate conditiile de existenta a unei infractiuni de furt calificat, in forma continuata, in sensul dispozitiilor art.41 alin.2 Cod penal.

La individualizarea pedepsei aplicata inculpatului G. M. M., instanta a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.72 Cod penal, retinând in acest sens urmatoarele: gradul de pericol social al faptei savarsite, modalitatea de comitere a faptei, respectiv de mai multe persoane impreuna, in timpul noptii, prin efractie, faptul ca inculpatul este la prima incalcare a legii penale, el nefiind cunoscut cu antecedente penale, astfel cum rezulta din fisa de cazier judiciar aflata la dosarul cauzei, atitudinea constant sincera pe care inculpatul a adoptat-o pe parcursul intregului proces penal.

De asemenea, instanța a avut în vedere și dispozițiile art.320 ind.1 alin.7 Cod proc.pen.conform cărora instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii.

Pornind de la datele privind persoana inculpatului, factorii care pot influenta comportamentul sau antisocial, perspectivele de reintegrare in societate, instanta a considerat ca reeducarea inculpatului se va realiza prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, obiectivul reeducarii fiind mult mai sigur de realizat daca inculpatul va urma un curs de învățământ sau de calificare profesională, va evita compania celor cu atasament infractional iar, pe de alta parte, va beneficia de asistenta si consiliere, din partea persoanelor specializate din cadrul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul G..

In raport de cele retinute anterior, instanta, in baza art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit.a, g si i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.75 alin.1 lit.c Cod penal precum și art.320 ind.1 alin.1 și 7 Cod procedură penală, l-a condamnat pe inculpatul G. M. M., la pedeapsa inchisorii de 2 (doi) ani, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, în formă continuată, apreciind ca pedeapsa este echilibrata si raspunde in concret principiului proportionalitatii, nevoilor reeducarii, fiind de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art.52 C.pen.

Având in vedere intrunirea cumulativa a conditiilor legale pentru aplicarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere si anume cuantumul pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului G. M. M. precum si apreciind in contextul celor deja mentionate ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea pedepsei in regim de detentie, in baza art.86 ind.1 Cod penal, instanta a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durata de 4 ani, ce constituie termen de incercare stabilit in conditiile art. 86 ind.2 Cod penal, acest termen fiind apreciat de instanta ca fiind de natura sa asigure indreptarea inculpatului, având in vedere atat faptul ca acesta va fi obligat sa se prezinte la un organism specializat, care este abilitat prin lege sa se ocupe cu indreptarea si reinsertia sociala a celor condamnati cat si faptul ca, dacă acesta va persista in activitatea infractionala va executa alaturi de pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa aplicata prin prezenta hotarare.

In temeiul disp.art.86 ind.3 alin.1 și 3 Cod penal, instanta a dispus ca pe durata termenului de incercare inculpatul G. M. M. să se supună următoarelor măsuri: sa se prezinte la un interval de cel puțin 3 luni la S. de Probatiune de pe lângă Tribunalul G. ; sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință si orice deplasare care depasește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice si să justifice schimbarea locului de muncă; sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele de existenta ; să desfășoare o activitate sau sa urmeze un curs de invatamant sau un curs de calificare profesională ; sa nu intre in legatura cu inculpații C. F., Ț. A. F. și G. M. M..

In baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata termenului de încercare de 4 ani, instanța a suspendat executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a teza a II a și b Cod penal.

In baza art.359 Cod proc.pen. i-a pus in vedere inculpatului dispozitiile art. 86/4 Cod penal a caror nerespectare va atrage revocarea beneficiului suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, in ipoteza savârsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incecare, a sustragerii inculpatului de la indeplinirea obligatiilor sau a nerespectarii masurilor de supraveghere impuse de instanta.

In drept, fapta inculpatului C. I., care în perioada decembrie 2008-ianuarie 2009 și în noaptea de 25/26.05.2009, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, pe timp de noapte, a pătruns prin efracție în locuințele părților vătămate, de unde a sustras mai multe bunuri, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, în formă continuată, prevăzută de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.a, g și i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, cu aplicarea art.75 alin.1 lit.c Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective a infractiunii de furt calificat, prin săvârsirea faptei de furt prevazuta de legea penala s-a produs rezultatul socialmente periculos, anume diminuarea patrimoniului părților vătămate cu valoarea pecuniara a bunurilor luate pe nedrept de catre inculpat, intre fapta savarsita si urmarile produse existând un raport de cauzalitate.

Intrucât inculpatul a savârsit fapta in perioada decembrie 2008-ianuarie 2009 și în noaptea de 25/26.05.2009 profitând de lasarea intunericului, impreună cu inculpatul G. M. M. și cu inculpații minori C. F. și Ț. A. F. iar modalitatea de comitere a fost efractia ( patrunderea in locuințele părților vătămate in vederea sustragerii bunurilor prin fortarea sistemului de inchidere, modalitate care a facut posibil accesul inculpatilor in interiorul acestora ), instanta va constata incidenta disp.art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit.a, g si i Cod penal, respectiv comiterea faptei de doua sau mai multe persoane impreuna, in timpul noptii, prin efractie, acestea constituind imprejurari agravante care sporesc caracterul socialmente periculos al faptei.

Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihica a inculpatului fata de fapta si de urmarile acesteia imbraca forma vinovatiei in modalitatea intentiei directe, conform disp.art.19 alin.1 pct.1 lit.a Cod penal, deoarece inculpatul a prevazut rezultatul faptelor (producerea unui prejudiciu in patrimoniul părților vătămate) si a urmarit producerea acestuia prin savârsirea faptelor.

Instanța a reținut și circumstanța agravantă prevăzută de art.75 alin.1 lit.c Cod penal, în cazul inculpatului C. I., respectiv săvârșirea infracțiunii de către un infractor major, împreună cu inculpații minori, C. F. și Ț. A. F., inculpatul cunoscând că la comiterea infracțiunilor cooperează cu minori.

Instanta a retinut ca faptele savârsite de inculpatul C. I. au caracterul unei infractiuni continuate in sensul dispozitiilor art.41 alin.2 Cod penal, aceasta dispozitie legala determina concluzia ca exista infractiune continuata ori de cate ori, la diferite intervale de timp, dar in baza aceleiasi rezolutii infractionale, faptuitorul comite acte materiale, care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni.

Astfel, activitatea infractionala a inculpatului se caracterizeaza prin faptul că actele materiale au fost săvârșite împotriva unor părți vătămate diferite, de același subiect activ, în baza aceleiași rezoluții infracționale (anterioară activității infracționale, ce se caracterizează prin unitatea de timp, adica din săvârsirea faptelor de furt la mici intervale de timp, prin folosirea acelorasi procedee, respectiv același « modus operandi » și urmărind vătămarea aceleiași valori sociale, respectiv inculpații se întîlneau și hotărau să pătrundă în locuințele părților vătămate prin forțarea sistemelor de închidere de la ferestre sau uși sau prin escaladarea gardurilor, apoi pătrundeau și sustrăgeau diferite bunuri, în majoritatea cazurilor bunurile fiind împărțite imediat între aceștia. Avand in vedere aceste aspecte, instanta retine ca inculpatul C. I. a prevazut chiar si in linii generale, inca de la primul act de executare activitatea infractionala desfasurata ulterior si rezultatele ei si ca aceasta rezolutie unica s-a mentinut pe intreg parcursul executarii. Sunt intrunite astfel toate conditiile de existenta a unei infractiuni de furt calificat, in forma continuata, in sensul dispozitiilor art.41 alin.2 Cod penal.

La individualizarea pedepsei, instanta, conform art.72 Cod penal a avut in vedere limitele legale ale pedepselor, circumstanțele reale, pericolul social concret al faptelor savarsite, determinat atât de modul de producere cât si de importanta valorilor sociale incălcate, urmarea produsă. Au fost avute in vedere datele personale ale inculpatului, respectiv faptul ca acesta a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal și a solicitat să beneficieze de dispozițiile art.320 ind.1 Cod procedură penală, dar dovedește perseverență infracțională.

Astfel, din analiza fișei de cazier judiciar a rezultat că acesta a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani închisoare, pedeapsă aplicată prin contopirea pedepsei de 7 ani închisoare, 5 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art.197 alin.1 Cod penal, 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de viol prevăzută de art.197 alin.1 Cod penal, 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.192 alin.2 Cod penal și 2 ani închisoare, pedeapsă aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.192 alin.2 Cod penal, pedeapsa rezultantă fiind aplicată prin sentința penală nr.311/11.11.2011 pronunțată de Judecătoria B. V., definitivă prin decizia penală nr.251/03.02.2012 a Curții de Apel București, prin care a fost aplicat și un spor de 2 ani.

Punând în balanță ansamblul acestor considerente, instanta a apreciat ca prin aplicarea unei pedepse de 2 (doi) ani închisoare, pentru fapta ce face obiectul prezentei cauze, scopul pedepsei, respectiv reeducarea inculpatului si prevenirea savârsirii de noi infractiuni, va fi atins.

De asemenea, instanța a constatat că fapta din prezenta cauză este concurentă cu faptele pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.311/11.11.2011 pronunțată de Judecătoria B. V., definitivă prin decizia penală nr.251/03.02.2012 a Curții de Apel București, motiv pentru care a descontopit pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală menționată în pedepsele componente de 5 ani închisoare, 5 ani închisoare, 2 ani închisoare, 2 ani închisoare și doi ani spor.

În baza 36 alineat 1 Cod penal raportat la art. 34 alin.1 lit. b Cod penal a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului C. I. prin prezenta cu pedepsele de 5 ani închisoare, 5 ani închisoare, 2 ani închisoare și 2 ani închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 311/11.11.2011 pronunțată de Judecătoria B. V., definitivă prin decizia penală nr.251/03.02.2012 a Curții de Apel București, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și a menținut sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare aplicat prin decizia penală nr.251/03.02.2012 a Curții de Apel București, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 7 ani închisoare.

Totodată, instanța a menținut pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II a și b Cod penal pe o perioadă de 5 ani aplicată prin sentința penală nr.311/11.11.2011 a Judecătoriei B. V., definitivă prin decizia penală nr.215/03.02.2012 a Curții de Apel București.

De asemenea, având în vedere natura faptelor săvârșite, faptul că acestea relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală (de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice ori de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat), în baza art.71 alin.1 și 2 Cod penal, i-a interzis drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza II și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.

Totodată, instanța a luat act că în prezent inculpatul C. I. se află arestat în altă cauză iar în baza art.88 alin.1 și art.36 alin.3 Cod penal a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată, reținerea, arestarea preventivă și perioada executată de la 20.01.2011 la zi.

De asemenea, instanța a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.454/2011 și emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, pedeapsă din care se va deduce perioada deja executată.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale, instanța a constatat că o parte din bunurile sustrase de inculpați au fost recuperate de părțile vătămate, prejudiciul creat prin săvârșirea infracțiunilor fiind acoperit parțial.

Instanța a luat act că părțile vătămate D. F., M. D. și T. A. V. nu s-au constituit părți civile în cauză, nici în cursul urmăririi penale, nici in cursul judecatii in prima instanta, anterior citirii actului de sesizare.

Referitor la partea vătămată M. D., din declarația acesteia aflată la fila nr.134 din dosar, instanța a constatat că aceasta este proprietara imobilului din . plângerea penală a fost formulată de ginerele acesteia, numitul O. V., întrucât acesta se ocupa mai mult de casă și de amenajarea acesteia. De asemenea, partea vătămată a depus la dosar certificatul de deces al numitului O. V.. Instanța a constatat că, deși partea vătămată M. D. a fost citată cu mențiunea de a preciza dacă își însușește constituirea de parte civilă a numitului V. O. N., dacă înțelege să se constituie parte civilă iar în caz afirmativ să indice suma pentru care se constituie, aceasta nu s-a prezentat în instanță și nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.

De asemenea, instanta a constatat ca partile vatamate A. I., B. N., L. I. și S. M. s-au constituit parti civile in cauza, in termenul legal prevazut de art.15 alin.2 Cod proc.pen, astfel: partea vatamata A. I. cu suma de 150 lei reprezentând daune materiale, partea vătămată B. N. s-a constituit parte civilă cu suma de 100 lei, reprezentând daune materiale, partea vătămată L. I. s-a constituit parte civilă cu suma de 2500 lei, reprezentând daune materiale iar partea vătămată S. M. s-a constituit parte civilă cu suma de 3000 lei, reprezentând daune materiale.

Instanta a retinut intrunirea in speta a conditiilor generale ale raspunderii civile delictuale prevazute de art.998 si 999 Cod civil, respectiv existenta prejudiciului cert si nereparat inca suferit de partile civile, a faptei ilicite savarsite de inculpați, a legaturii de cauzalitate intre aceasta fapta si prejudiciu precum si a vinovatiei inculpaților ca atitudine psihica fata de fapta si urmarile acesteia, vinovatie care imbraca forma intentiei directe. Astfel, avand in vedere si principiul disponibilitatii actiunii civile, sub aspectul daunelor materiale solicitate, instanta a constatat ca partile civile au facut dovada cuantumului prejudiciului material, sarcina probei revenindu-le in aceasta privinta, in conformitate cu dispozitiile art.1169 Cod civil, bunurile sustrase și nerecuperate fiind evaluate in mod rezonabil de părțile civile, apreciind ca ar fi absurd si total inechitabil sa se pretinda părților civile sa se ingrijeasca de preconstituirea de probe pentru procesul penal și să depună înscrisuri pentru a dovedi existența și proprietatea asupra bunurilor respective.

In temeiul art.14 si art.346 alin.1 Cod proc.pen., art.998 si art.999 cod civil a fost admisa actiunea civila exercitata in cauza de părțile civile A. I., B. N., L. I. și S. M.. Instanța i-a obligat pe inculpații C. F. și Ț. A. F. în solidar și cu părțile responsabile civilmente C. G., Ț. A. și Ț. N., la plata sumei de 150 lei către partea civilă A. I., cu titlu de daune materiale, la plata sumei de 100 lei către partea civilă B. N., reprezentând daune materiale, la plata sumei de 2500 lei către partea civilă L. I., reprezentând daune materiale și la plata sumei de 3000 lei, către partea civilă S. M., reprezentând daune materiale.

Referitor la acțiunea civilă formulată de partea civilă D. N. și continuată de fiul acesteia, numitul D. G., în calitate de moștenitor, instanța a constatat că fiul părții vătămate s-a constituit parte civilă cu suma de 5.000 lei, reprezentând daune materiale și 2000 lei, cu titlu de daune morale.

Din probele administrate, instanta a constatat ca din locuința numitului D. N. au fost sustrase două butelii de aragaz, ce au fost predate fiului acestuia ulterior. Instanța a constatat că numitul D. G., s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei, reprezentând contravaloarea următoarelor produse: țuică, vin porumb, carne congelată, 43 păsări vii. Deși din probele administrate nu reiese că ar fi sustrase aceste bunuri, instanța constată că bunurile reclamate nu au fost evaluate în mod rezonabil de partea civilă. Instanța apreciază că suma de 500 lei este rezonabilă, pentru acoperirea prejudiciului suferit, motiv pentru care a admis în parte acțiunea civilă formulată și a obligat inculpații C. F. și Ț. A. F., în solidar cu părțile responsabile civilmente C. G., Ț. A. și Ț. N., la plata sumei de 500 lei către partea civilă D. G., reprezentând despăgubiri civile pentru daunele materiale.

Totodată, a respins cererea părții civile de obligare a inculpaților la plata sumei de 2000 lei, cu titlu de daune morale, apreciind că nu se justifică acordarea de daune morale, cererea fiind neîntemeiată.

Totodată, în temeiul art.118 alin.1 lit.e Cod penal raportat la art.112 lit.f Cod penal, instanța a dispuns confiscarea de la inculpații C. I. și C. F. a sumei de 70 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor vândute, aparținând părții vătămate M. D. și de la inculpatul C. F. a sumei de 60 lei, reprezentând suma obținută din vânzarea telefonului mobil aparținând părții vătămate M. C..

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs P. de pe lângă Jud. B. V. și de recurenții-inculpați C. I. și Ț. A. F..

P. de pe lângă Jud. B. V. a criticat sentința recurată numai cu referire la inculpații minori C. F. și Ț. A. F., solicitând admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și rejudecând pe fond, majorarea pedepselor aplicate acestor inculpați, de la 1 an închisoare, cum în mod eronat a apreciat prima instanță, la 4 ani închisoare și în consecință, mărirea termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, de la 2 ani la 6 ani, arătând că pedepsele aplicate acestor inculpați au fost greșit individualizate, în raport de gravitatea fapetlor, furturi din locuințe, numărul actelor materiale, perioada infracțională, dar și vârsta inculpaților, care și-au început activitatea infracțională în perioada minorității, astfel încât se impune să se ia măsuri pentru ca aceștia să înțeleagă că dacă pe viitor vor mai comite asemenea fapte, consecințele vor fi mult mai drastice.

Recurentul-inculpat Ț. A. F., a aratat că a declarat recurs pe latură civilă, întrucât prima instanță nu a obligat în solidar cu inculpații minori și părțile responsabile civilmente și inculpații majori la plata despăgubirilor către părțile civile, astfel încât se impune admiterea recursului, casarea în parte, pe latură civilă a sentinței recurate și obligarea și a inculpaților majori, în solidar cu inculpații minori și părțile responsabile civilmente la despăgubiri civile.

A mai aratat că prima instanță nu s-a pronunțat pe o faptă reținută în rechizitoriu, raportat la partea vătămată V. O. N., motiv pentru care solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.

Recurentul-inculpat C. I., a aratat că a declarat recurs, fiind nemulțumit de sporul de 2 ani care i-a fost aplicat și astfel a solicitat ca în urma admiterii recursului, acest spor să fie înlăturat.

Analizând sentința recurată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile invocate, dar și din oficiu conform art. 385 alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile sunt nefondate, după cum se va arăta în continuare:

În ceea ce privește recursul declarat de P. de pe lângă Jud. B. V., astfel cum a fost susținut astăzi, Curtea reține următoarele:

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților minori la data faptelor C. F. și Ț. A. F., instanta de fond a avut in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art.72 Cod penal precum si art.100 Cod penal, retinând in acest sens urmatoarele: gradul de pericol social al faptelor savarsite, modalitatea de comitere a faptelor, respectiv de mai multe persoane impreuna, in timpul noptii, prin efractie sau escaladare, prin folosirea fără drept a unei chei adevărate (în cazul furtului săvârșit de la partea vătămată B. N.), faptul ca inculpații sunt la prima incalcare a legii penale, nefiind cunoscuți cu antecedente penale, atitudinea sincera pe care au adoptat-o pe parcursul intregului proces penal precum si starea de minoritate a acestora la momentul savârsirii faptei.

De asemenea, prima instanta a avut in vedere si circumstantele personale ale fiecărui inculpat, faptul ca provin din familii care s-au confruntat dintotdeauna cu probleme materiale, situatia materiala nesatisfacatoare, lipsa de implicare in activitati sociale si influenta negativa a grupului de prieteni, constituind factori care au favorizat aparitia conduitei antisociale astfel cum rezulta din referatele de evaluare intocmite de S. de Probatiune de pe langa Tribunalul G..

De asemenea, instanța de fond a avut în vedere și dispozițiile art.320 ind.1 alin.7 Cod proc.pen.

Pornind de la datele privind persoana fiecărui inculpat, factorii care pot influenta comportamentul sau antisocial, astfel cum au fost expuși in referatul de evaluare, instanta de fond în mod just a considerat ca reeducarea inculpaților se va realiza prin aplicarea unei sanctiuni privative de libertate si nu doar a unei masuri educative, insa obiectivul reeducarii ar putea fi mult mai sigur realizat daca aceștia vor urma un curs de învățământ sau de calificare profesională, vor evita compania celor cu atasament infractional iar, pe de alta parte, vor beneficia de asistenta si consiliere, din partea persoanelor specializate din cadrul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul G..

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate, celor doi inculpați, având in vedere intrunirea cumulativa a conditiilor legale pentru aplicarea suspendării executarii pedepsei sub supraveghere si anume cuantumul pedepsei aplicate, lipsa antecedentelor penale, precum si aprecierea ca scopul pedepsei de apărare a valorilor sociale și de reintegrare în societate poate fi atins si fara executarea pedepsei in regim de detentie, in baza art.86 ind.1 Cod penal, raportat la art.110 ind.1 Cod penal, prima instanta în mod întemeiat a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durata de 2 ani, termen de incercare stabilit in conditiile art. 110 Cod penal.

Totodată, Curtea observă că acest termen a fost apreciat de prima instanta corect, ca fiind de natura sa asigure indreptarea inculpaților, având in vedere atat faptul ca aceștia au fost obligați sa se prezinte la un organism specializat, abilitat prin lege sa se ocupe cu indreptarea si reinsertia sociala a celor condamnati cat si faptul ca, dacă vor persista in activitatea nfractionala vor executa alaturi de pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa aplicata prin prezenta hotarare.

În consecință, raportat la toate cele de mai sus, Curtea apreciază că instanța de fond a procedat la o corectă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților minori C. F. și Ț. A. F., făcând aplicarea corectă a tuturor textelor de lege incidente în acest sens, respectiv, art. 72 C.p., art. 99 și urm. C.p., art. 320 ind. 1 C.p.p.

Deși la prima vedere pedepsele de câte 1 an închisoare contestate de parchet, par a fi prea mici în raport de numărul actelor materiale reținute în sarcina acestor doi inculpați și de modalitatea de comitere a faptelor, în realitate, acest cuantum este apt, în opinia Curții să asigure dezideratul prev. de art. 52 C.p., având în vedere și modalitatea de executare, dar și obligațiile instituite în sarcina inculpaților pe durata termenului de încercare, a căror nerespectare va determina revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere.

Curtea împărtășește opinia judecătorului fondului, în sensul că dată fiind vârsta acestor inculpați la momentul fapetlor, lipsa de antecedente penale, dar și familiile din care provin și factorii care au influențat apariția comportamentului infracțional la fiecare dintre ei, se impune acordarea unei noi șanse de reintegrare socială pentru aceștia, prin aplicarea unor pedepse de câte 1 an închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere, fiind evident că dacă nu vor înțelege să profite de această șansă, vor avea de suportat consecințe legale mult mai drastice.

D. urmare, Curtea va respinge ca nefondat acest recurs.

Referitor la recursul declarat de recurentul-inculpat Ț. A. F., Curtea observă cu privire la prima critică, că instanța de fond la soluționarea laturii civile, a avut în vedere participația fiecărui inculpat la comiterea faptelor, precum și partea vătămată în dauna căreia aceste fapte au fost săvârșite, astfel încât în mod corect a apreciat cu privire la cine trebuie obligat la despăgubiri civile, către părțile vătămate constituite părți civile.

Referitor la partea vătămată M. D., din declarația acesteia aflată la fila nr.134 din d. u.p., instanța de fond în mod corect a constatat că aceasta este proprietara imobilului din . plângerea penală a fost formulată de ginerele acesteia, numitul O. V., întrucât acesta se ocupa mai mult de casă și de amenajarea acesteia.

De asemenea, s-a reținut întemeiat că partea vătămată a depus la dosar certificatul de deces al numitului O. V., prima instanță constatând că, deși partea vătămată M. D. a fost citată cu mențiunea de a preciza dacă își însușește constituirea de parte civilă a numitului V. O. N., dacă înțelege să se constituie parte civilă iar în caz afirmativ să indice suma pentru care se constituie, aceasta nu s-a prezentat în instanță și nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză.

În consecință și acest motiv de recurs invocat de recurentul-inculpat Ț. A. F., va fi cenzurat ca neîntemeiat.

D. urmare, Curtea, va respinge ca nefondat acest recurs.

În ceea ce privește recursul declarat de recurentul-inculpat C. I., Curtea constată că pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.311/11.11.2011 pronunțată de Judecătoria B. V., definitivă prin decizia penală nr.251/03.02.2012 a Curții de Apel București, conține un spor de 2 ani, care a fost menținut prin hotărârea atacată, fără ca acestui inculpat să îi fie aplicat un alt spor, astfel încât fiind intrat în puterea lucurului judecat, nu poate fi înlăturat.

D. urmare, Curtea, va respinge ca nefondat acest recurs.

Astfel, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p. Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de P. de pe lângă Jud. B. V. și de recurenții-inculpați C. I. și Ț. A. F., împotriva sentinței penale nr. 228/26.10.2012 a Jud. B. V..

Văzând și disp. art. 192 al. 2 și 4 C.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondate recursurile declarate de P. de pe lângă Jud. B. V. și de recurenții-inculpați C. I. și Ț. A. F., împotriva sentinței penale nr. 228/26.10.2012 a Jud. B. V..

În baza art. 192 al. 2 și 4 C.p.p. obligă recurentul-inculpat C. I. la 900 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 600 lei, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, pentru recurentul-inculpat C. I. și pentru intimatul-inculpat C. F., va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției, iar pe recurentul-inculpat Ț. A. F., la 600 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, pentru intimatul-inculpat G. M. M., va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 07.05.2013.

Președinte, Judecători,

C. E. R. P. V. A. O. M.

Grefier,

R. D. C.

Red. C.E.R.

2 ex./09.05.2013

Jud. B. V.

Jud. fond – R.-C. L.

← Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160...  Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 814/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI