Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 907/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 907/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-05-2012 în dosarul nr. 907/2012
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.907/R
Ședința publică de la 08.05.2012
Curtea constituită din:
P. - D. G.
JUDECĂTOR - E. U.
JUDECĂTOR – I. C.
GREFIER - S. N.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror V. M..
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sector 1 București împotriva sentinței penale nr.1241/14.12.2011 pronunțate de Judecătoria Sector 1 București, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă intimatul inculpat V. M., pentru care a răspuns apărător din oficiu B. G., cu delegație la dosar, lipsă fiind și intimatul parte vătămată C. D. și intimatul reprezentant legal C. D. G...
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursului declarat de P..
Reprezentantul Ministerului Public arată că recursul declarat de P. vizează greșita aplicare a dispozițiilor art.181 Cod penal față de inculpat, apreciind că instanța de fond în mod greșit a reținut că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol al unei infracțiuni. Consideră că fapta inculpatului de a sustrage portofelul părții vătămate minore prezintă gradul de pericol al unei infracțiuni, față de modalitatea de săvârșire a faptei și scopul urmărit. Mai arată că instanța de fond nu a avut în vedere și starea de recidivă în care se afla inculpatul, dând dovadă de perseverență infracțională. Prin urmare, solicită admiterea recursului declarat de P., casarea hotărârii atacate și condamnarea inculpatului.
Apărătorul din oficiu al intimatului inculpat Valicu M. solicită respingerea recursului declarat de P., ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Arată că instanța de fond în mod corect a apreciat că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
CURTEA ,
Asupra recursului penal de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.1241 din 14 decembrie 2011, pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr._ , în baza art.11 pct. 2 lit.a Cod pr.penală rap. la art.10 alin.1 lit.b1 Cod pr.penală, a fost achitat inculpatul V. M. (fiul lui T. și A., nascut la data de 26.04.1973, în București, sector 3, domiciliat în Dobroiești, sat Dobroiești, ., nr.15, jud. I., CNP_), sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prev. de art.208 alin.1, art.209 alin.1 lit.e Cod penal.
În baza art.181 alin.3 Cod penal rap. la art.91 lit.c Cod penal i s-a aplicat inculpatului amenda administrativă în valoare de 150 lei.
S-a constatat că în perioada 11.08._11inclusiv, inculpatul a fost reținut.
S-a luat act că partea vătămată C. D. nu s-a constituit parte civilă.
S-a luat act că prejudiciul a fost integral recuperat prin restituire.
În baza art.192 alin.1 pct.1 lit.d Cod pr.penală a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor de judecată avansate de către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data de 11.08.2011, în incinta sălii Bazin Floreasca din . nr.2, sector 1, se desfășura o competiție de polo, pe care a venit să o urmărească din tribune si inculpatul V. M..
În jurul orei 16:30, în timpul competiției, inculpatul aflat aproape de locul unde copiii participanți la joc își lăsaseră bagajele, a observat în geanta lăsată de partea vătămată C. D. un portofel. Profitând ca in apropiere nu se afla nicio persoana, inculpatul a sustras portofelul ce conținea suma de 8 lei, în scopul însușirii pe nedrept, însa acesta a fost surprins in flagrant de mai mulți părinți aflați în sala, care au alertat-o pe mama părții vătămate.
Mama părții vătămate, martora C. D. G. a recuperat portofelul pe care inculpatul îl ascunsese in buzunarul de la spate al pantalonilor și împreună cu ceilalți martori aflați în sală l-au imobilizat pe inculpat până la sosirea organelor de poliție.
Situația de fapt mai sus expusă a fost reținută de către instanță ca urmare a coroborării declarațiilor de recunoaștere date de inculpat pe parcursul urmăririi penale (filele 17, 20-21, 27, 29-30 d.u.p) și în fața instanței, cu declarațiile reprezentantului părții vătămate, martora C. D. G. si martorului M. S..
Astfel, inculpatul V. M. a recunoscut ca la data de 11.08.2011, a plecat de la domiciliu și a venit în București, în căutarea unui loc de muncă. Ajuns în zona bazinului Floreasca, acesta a observat că acolo se desfășurau mai multe meciuri de polo pentru copii, la care s-a gândit să asiste. În jurul orei 16:30, aflat pe ultimul rând din tribună, inculpatul a observat în buzunarul lateral al genții lăsate de partea vătămată un portofel pe care l-a luat, însă a fost surprins de mai mulți părinți care l-au imobilizat si au anunțat poliția. Inculpatul a mai declarat că a sustras portofelul, pentru că are o situație materială precară, are în întreținere trei copiii minori și nu își găsea un loc de muncă.
Martorul M. Ș. a arătat că se afla împreună cu mai mulți părinți în tribună, urmărind meciul de polo la care participa și fiul său, și la un moment dat a auzit cum un antrenor a strigat că o persoană umblă prin lucrurile copiilor lăsate în tribune. Martorul a mai declarat ca după ce antrenorul a arătat cu mâna persoana care căuta prin gențăile copiilor, s-a deplasat spre persoana respectivă împreuna cu mai mulți părinți, înconjurându-l. În spatele lor a apărut mama părții vătămate, C. D. G. pe care o cunoștea și care l-a întrebat pe inculpat ce are în buzunar, iar cu ocazia controlului a fost găsit portofelul fiului său ce conținea suma de 8 lei, restituit de către inculpat fără să lipsească ceva din el.
La reținerea situației de fapt, prima instanță a ținut seama și de procesul verbal de constatate a infracțiunii flagrante (filele 9-10 d.u.p), corelat cu procesul verbal de cercetare la fata locului (filele 37-41 d.u.p). Totodată, din procesul verbal de prezentare pentru recunoaștere din grup (filele 42-45) a rezultat că inculpatul V. M. a fost recunoscut la poziția a doua de către martora C. D. G..
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului V. M. care la data de 11.08.2011, în jurul orei 16:30, în timp ce se afla în incinta sălii bazin Floreasca din ., a sustras din tribune un portofel ce conținea suma de 8 lei aparținând părții vătămate C. D., întrunește sub aspectul laturii obiective si subiective elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin 1-209 alin 1 lit. e Cod penal.
Cu toate acestea, instanța de fond a considerat ca fapta săvârșită de inculpat, în concret, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, deoarece s-a adus o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de lege.
Astfel, potrivit art.181 alin.1 Cod penal, nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Art.181 alin.2 Cod pr.penală prevede că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Pericolul social al unei infracțiuni, este definit așa cum prevăd dispozițiile legale mai sus menționate, atât de circumstanțele reale în care a fost săvârșită fapta cât și de circumstanțele personale ale inculpatului.
În cauză, s-a reținut că modul de săvârșire nu denotă o periculozitate deosebită a faptei, având în vedere că suma sustrasă era foarte mică (8 lei), că inculpatul nu a opus rezistență și a restituit portofelul imediat ce a fost surprins și i-a fost cerut de către mama persoanei vătămate, martora C. D. G..
În legătură cu persoana inculpatului acesta are vârsta de 38 de ani, este căsătorit, are 3 copii minori în întreținere. Din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul a mai fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de dezertare, însă pentru aceasta s-a împlinit de mult timp termenul de reabilitare (fila 8).
Pe tot parcursul procesului penal, inculpatul a avut o atitudine sinceră, a cooperat cu organele judiciare recunoscând si regretând săvârșirea faptei.
Condamnarea inculpatului nu se impune și pentru faptul că acesta și-a găsit un loc de muncă (muncitor necalificat), după cum rezultă din contractul individual de muncă al acestuia atașat la dosar (fila 19). Astfel, el se poate ocupa de întreținerea familiei sale, compusă din patru membri, și să-și formeze o atitudine corectă fata de muncă și față de societate.
Pentru aceste considerente instanța de fond a dispus achitarea inculpatului V. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e Cod penal și i-a aplicat sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 150 lei, apreciindu-se că aplicarea acestei sancțiuni este de natură a-i atrage atenția inculpatului asupra faptei săvârșite și de a-l determina ca pe viitor să se abțină de la a mai încălca dispozițiile legii penale.
În stabilirea valorii amenzii, instanța a avut în vedere gravitatea faptei inculpatului, precum și veniturile acestuia relativ modeste (din contractul individual de muncă rezultând că salariul său brut lunar este în valoare de 670 lei), în raport de persoanele pe care le are în întreținere.
Pe latură civilă, instanța a luat act ca partea vătămată nu s-a constituit parte civila deoarece prejudiciul cauzat de inculpat a fost recuperat prin restituire.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub aspectul greșitei achitări a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, arătându-se că în mod eronat prima instanță a apreciat că fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În dezvoltarea motivelor de recurs depuse în scris la dosar, recurentul Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București precizează că la stabilirea în concret a gradului de pericol social al infracțiunii este necesar să se cerceteze felul în care s-a realizat în concret fapta și toate împrejurările care o particularizează, modul concret in care s-a realizat acțiunea/inacțiunea ce constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii, caracterul și importanța obiectului lezat sau pus in pericol, caracterul și gravitatea urmărilor acesteia, forma și gradul de vinovăție.
Se mai arată că inculpatul a dovedit îndrăzneală acționând în loc public, acesta încercând să profite de scăderea atenției și vigilenței participanților la evenimentul sportiv, încercând astfel să-și sporească posibilitățile de comitere a faptei și de îndepărtare în mai mare siguranță la locul faptei. Periculozitatea și dezinhibiția inculpatului în realizarea rezoluției infracționale rezultă, în opinia recurentului, și din împrejurarea că acesta a sustras bunul de la un minor, profitând astfel de lipsa de experiență a acestuia și de șansele ridicate de a-și realiza hotărârea infracțională. Prin urmare, se consideră că în speță pericolul social al faptei săvârșite de inculpat este unul ridicat, prin raportare la împrejurările în care infracțiunea a fost comisă, inculpatul acționând cu intenție directă, urmărind scoaterea din patrimoniul părții vătămate a bunurilor sustrase și trecerea lor în sfera sa de stăpânire.
Se solicită casarea sentinței atacate și în fond să se constate că fapta comisă de inculpatul V. M. prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și constatându-se întrunite condițiile răspunderii penale, aplicarea unei pedepse.
Curtea, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform art. 3856 alin.3 Cod pr.penală, constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Realizând un examen propriu asupra cauzei, Curtea constată că probatoriul administrat demonstrează, fără echivoc, că, în data de 11.08.2011, în jurul orei 16.30, în timp ce se afla în incinta Complexului Sportiv Floreasca, în tribuna bazinului de înot, inculpatul V. M. a sustras un portofel aflat într-o geantă lăsată nesupravegheată pe un scaun al tribunei, în care se afla suma de 8 lei și, fiind surprins de persoanele ce asistau la competiția sportivă, inculpatul a recunoscut fapta și a restituit bunul sustras, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e Cod penal.
Analizând însă pericolul social concret al faptei comise, prin prisma dispozițiilor art. 181 alin.1 din Codul penal și a criteriilor prev. de art. 181 alin.2 din același cod, Curtea constată, în acord cu prima instanță, că aceasta nu prezintă în concret gradul de pericol social al unei infracțiuni. Astfel, atingerea valorii sociale ocrotite de lege prin norma incriminatoare este una minimă iar prin conținutul ei concret, împrejurările în care a fost comisă, scopul urmărit de făptuitor și urmările minime produse (prejudiciu foarte mic) fapte este lipsită în mod vădit de importanță.
Determinarea pericolului social se face în concret, cu referire directă la împrejurările ce au ocazionat ori pe fondul cărora s-a comis fapta, la modul concret de manifestare a autorului și la persoana acestuia.
Astfel, Curtea are în vedere atât circumstanțele reale ale comiterii așa cum au fost mai sus expuse cât și datele personale favorabile ale inculpatului și anume că deși condamnat anterior (1993) la 2 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de dezertare (cazier judiciar fila 8 dosar fond) termenul de reabilitare este împlinit, inculpatul – în vârstă de 38 ani, este căsătorit, are trei copii minori în întreținere, are un loc de muncă. De asemenea, pe parcursul procesului a avut o atitudine sinceră, recunoscând și regretând comiterea faptei.
În acest context, Curtea apreciază că fapta nu relevă o periculozitate socială ridicată a inculpatului care în viitor își va revizui comportamentul, înțelegând pe deplin consecințele ce decurg din săvârșirea unei asemenea fapte de natură penală, inclusiv pe plan personal.
Cum faptei reținute în sarcina inculpatului îi lipsește una din trăsăturile esențiale, pericolul social concret fiind insuficient pentru ca aceasta să poată fi caracterizată drept infracțiune, și cum infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale, în mod corect prima instanță i-a aplicat acestuia o sancțiune administrativă iar nu o pedeapsă, apreciindu-se în mod just că fapta reținută în sarcina inculpatului prezintă totuși un grad de pericol social.
Pentru considerentele expuse, Curtea, în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge, ca nefondat, recursul formulat de Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București, soluție în raport de care cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, conform art. 192 alin.3 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515 pct.1 lit.b Cod pr.penală, respinge, ca nefondat, recursul formulat de Ministerul Public - P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București împotriva sentinței penale nr. 1241 din 14 decembrie 2011, pronunțată de Judecătoria sectorului 1 București în dosarul nr._ .
În baza art.192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 mai 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. G. E. U. I. C.
GREFIER,
S. N.
Red.D.G./Th.red.C.V.M.-ex.2/
Jud.sect. 1 – jud.A.G.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 190/2013. Curtea de... → |
|---|
