Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1436/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 1436/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-08-2013 în dosarul nr. 1436/2013

Dosar nr._

_

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ nr. 1436

Ședința publică de la 09 august 2013

Curtea compusă din :

PREȘEDINTE F. D.

JUDECĂTOR O. B.

JUDECĂTOR G. C. A.

GREFIER V. B.

MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE L. CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR: S. M..

Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de către P. DE PE L. JUDECĂTORIA G. și inculpatul B. I., împotriva sentinței penale nr. 1319, din data de 15.05.2013, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul –inculpat, B. I., personal în stare de arest și asistat de avocat oficiu, intimatul – inculpat, A. V., personal în stare de arest și asistat de avocat oficiu, lipsind intimata – parte civilă, Allianz Ț. Asigurări, ., . SA și intimat – parte vătămată, Agenția C. Bank și B. C..

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513 Cod Procedură Penală, trece la dezbateri.

Reprezentantul Parchetului pune concluzii de admiterea recursului, casarea în parte a sentinței recurate și reducerea cuantumului cheltuielilor judiciare la care au fost obligați cei doi inculpați, considerând că, instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 191 Cod procedură penală, când i-a obligat pe fiecare dintre inculpați, la plata unor sume care rămân în sarcina statului.

Apărătorul recurentului - inculpat B. I., precizează că se raliază la concluziile procurorului privind recursul Parchetului, solicitând și admiterea recursului formulat de către inculpat, al cărui unic motiv este reducerea cuantumului pedepsei aplicată acestuia, cu reținerea dispozițiilor art. 74-76 Cod penal, având în vedere faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptei.

Apărătorul intimatului - inculpat A. V., arată că este de acord cu diminuarea cheltuielilor stabilite de către instanța de fond și că, în ceea ce privește recursul inculpatului B., lasă soluția la aprecierea instanței.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat, având în vedere faptul că, pedeapsa aplicată acestuia de către instanța de fond, este judicios dozată, în raport de natura infracțiunii și persoana inculpatului, care perseverează în comiterea de infracțiuni.

În ultimul cuvânt, ambii inculpați, lasă soluția la aprecierea instanței.

CURTEA,

Asupra recursului de fata,

Prin sentința penala nr. 1319, din data de 15.05.2013, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._, in baza art. 208 alin.1 Cod penal comb. cu art. 209 alin. 1 lit. a, c e, g și i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal și reținerea art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul B. I. zis „B.”, fiul lui G. și V., născut la data de 17.12.1976, în Municipiul București, sector 6, domiciliat în Municipiul G., .. 20, sector 1, CNP_, la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (două acte materiale).

În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II–a și lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 208 alin.1 cod penal comb. cu art. 209 alin. 1 lit. a, c e, g și i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal și reținerea art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul A. V. zis „J.” fiul lui S. și M., născut la 28.04.1976 în ., domiciliat în Municipiul București, ., sector 1, CNP_ la 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (două acte materiale).

În baza art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a Teza a II–a și lit. b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 14 Cod procedură penală coroborat cu art. 346 Cod procedură penală, art. 16 indice 1 alin. 3 din Codul de procedură penală și art. 998 Cod civil, au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile O. V. INSURANCE SA cu sediul în Municipiul București, ., sector 1, . cu sediul în Municipiul București, ., sector 1 si . SA cu sediul ales în vederea comunicării actelor de procedură în Municipiul G., șos. București, ., județul G..

Au fost obligati inculpații în solidar la plata către partea civilă O. V. INSURANCE SA a sumei de_,56 lei, către partea civilă . a sumei de_,97 lei și către partea civilă ALLIANZ – Ț. ASIGURĂRI SA a sumei de 1960 lei.

În baza art. 191 al. 1 Cod procedură penală, a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 10.500 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale, 600 lei reprezentand onorariile apărătorilor din oficiu în faza de judecată (300 lei - avocat C. T., delegație nr. 934 din 12.03.2013 și 300 lei avocat C. D. – delegație nr. 933 din 12.03.2013 ) și câte 300 lei reprezentand onorariul apărătorilor din oficiu în faza de judecată (avocat M. I., delegație 930 din 12.03.2013 și avocat G. M.).

În temeiul art. 189 alin. 2 din Codul de procedură penală, s-a dispus ca sumele reprezentând onorariul pentru asistența juridică sa fie avansate din fondul special al Ministerului Justiției și Libertăților cetățenești la dispoziția Baroului G..

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca, in noaptea de 11/12.02.2011, inculpații s-au deplasat din București cu autoturismul Audi RS6 cu numărul de înmatriculare BN970JF în ., la sediul Băncii C., unde, având fețele acoperite cu cagule, după ce au orientat camera video care monitoriza ușa de acces cu obiectivul către perete, au distrus componenta acustică a sistemului de alarmare și au forțat sistemul de închidere al ușii de acces. Pătrunzând în incinta băncii, s-au deplasat la casa de bani, au tăiat belciugele lacătelor de la grilajul metalic al nișei în care era introdusă casa de bani și au târât-o pe pardoseala încăperii, aproximativ 7 metri, până la ușa de acces, dupa care au urcat-o în portbagajul autoturismului Audi.

Ulterior inculpații s-au deplasat aproximativ 15 km până la un drum de exploatare din ., unde folosindu-se de un ciocan tip „baros” au distrus sistemul de închidere/asigurare al casei de bani și au sustras din interior sumele de 103 lei, 4035 euro, 2.197 USD și 440 GPB.

În cursul urmăririi penale s-a stabilit prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 17.05.2011 faptul că foarfecele pentru tăiat fier beton ridicată la data de28.02.2011 din autoturismul marca Audi A6 cu numărul de înmatriculare_ s-a folosit la tăierea fragmentelor de belciug de la rama grilajului metalic de la locașul în care a fost sustrasă casa de bani, prin procesul-verbal de examinare criminalistică a autoturismului Audi, s-a constatat că ecartamentul roților din față, măsurat la interior și exterior, este identic cu urmele create pe sol, în fața agenției bancare de autoturismul folosit la comiterea infracțiunii, prin raportul de expertiză criminalistică nr._ din 13.04.2011 se concluzionează că urmele de anvelope descoperite cu ocazia celor două cercetări la fața locului, efectuate la agenția băncii și la locul unde a fost descoperit seiful sustras, au putut fi create de anvelopele marca SEMPERIT ale roților autoturismului marca Audi cu nr. de înmatriculare BN 970 JF, prin raportul de expertiză nr._ din 04.08.2011 întocmit de experți din cadrul Institutului Național de Criminalistică, s-a concluzionat că urmele cu aspect de vopsea de culoare verde prelevate din urmele ridicate de pe seiful sustras din bancă, prezintă aceleași caracteristici fizico-chimice cu straturile de vopsea de culoare verde care acoperă cele două leviere descoperite în autoturismul Audi. Aceste mijloace de probă au fost coroborate cu declarații de recunoaște în totalitate a faptelor de către inculpați, și cu declarațiile martorilor audiați în cauză.

Cu privire la al doilea act material, rămas în forma tentativei, instanța de fond a retinut că în noaptea de 21/22.02.2011, inculpații, în realizarea aceleași rezoluții infracționale, s-au deplasat cu același autoturism la agenția C. Bank din ., aflată pe marginea DN 6 unde au forțat ușa de acces în sediul agenției, folosindu-se de șurubelnițe, după care au pătruns în interior și au distrus componenta acustică a sistemului de alarmare, au forțat sertarul de la partea superioară a seifului cu temporizare, dar nu au sustras bunuri, obiecte sau valori și au părăsit locul faptei.

În cursul urmăririi penale s-a stabilit prin raportul de expertiză criminalistică nr._ din 24.06.2011 că urmele de forțare descoperite la nivelul sistemului de închidere/asigurare au putut fi create de una dintre șurubelnițele ridicate cu ocazia cercetării criminalistice a autoturismului Audi. Prin raportul de primă expertiză nr._ din 30.11.2011, s-a stabilit că peliculele și micropeliculele de culoare verde ridicate de pe sertarul de la partea superioară a seifului cu deschidere temporizată din agenția C. Bank prezintă aceleași caracteristici fizico-chimice cu cele ale stratului de vopsea de culoare verde pe suprafața levierelor ridicate cu ocazia cercetării criminalistice a autoturismului Audi A6, probe care au fost coroborate cu recunoașterea inculpaților.

Prima instanta a retinut ca, in drept, faptele inculpaților, care în noaptea de 11/12.02.2011, s-au deplasat din București cu autoturismul Audi RS6 cu numărul de înmatriculare BN970JF în ., la sediul Băncii C., unde, având fețele acoperite cu cagule, după ce au orientat camera video care monitoriza ușa de acces cu obiectivul către perete, au distrus componenta acustică a sistemului de alarmare și au forțat sistemul de închidere al ușii de acces, pătrunzând în incinta băncii, s-au deplasat la casa de bani, au tăiat belciugele lacătelor de la grilajul metalic al nișei în care era introdusă casa de bani și au târât-o pe pardoseala încăperii, aproximativ 7 metri, până la ușa de acces, dupa care au urcat-o în portbagajul autoturismului Audi iar în noaptea de 21/22.02.2011, în realizarea aceleași rezoluții infracționale, s-au deplasat cu același autoturism la agenția C. Bank din ., aflată pe marginea DN 6 unde au forțat ușa de acces în sediul agenției, folosindu-se de șurubelnițe, după care au pătruns în interior și au distrus componenta acustică a sistemului de alarmare, au forțat sertarul de la partea superioară a seifului cu temporizare, dar nu au sustras bunuri, obiecte sau valori și au părăsit locul faptei, întrunesc elemente constitutive ale infracțiunii de furt calificat în formă continuată, prev. de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, c, e, g și i din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, prima instanța a tinut seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate pentru infracțiunea ce face obiectul cauzei în partea specială a acestuia, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Totodată s-a facut aplicarea dispozițiilor art. 320 indice 1 alin 7 din Codul de procedura penală.

În ceea ce privește persoanele inculpaților, instanța de fond a retinut că acestia se află în curs de cercetare cu privire la alte infracțiuni similare, dar nu au fost condamnați definitiv până în prezent, fiind arestați în alte cauze.

Având în vedere toate aspectele mai sus menționate, luând in considerare și dispozițiile art. 320 indice 1 alin. 7 din Codul de procedura penală, prima instanța a apreciat ca aplicarea în privința inculpatului B. I. a pedepsei de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată și în privința inculpatului A. V. a pedepsei de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată, este adecvată în concret tuturor exigentelor legii penale.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța de fond a apreciat că în privința ambilor inculpați se impune executarea efectivă a pedepsei într-un spațiu de deținere, având în vedere circumstanțele săvârșirii faptelor, modul de operare care denotă o periculozitate deosebită a inculpaților.

Prima instanta a admis, acțiunile civile formulate de O. V. INSURANCE G. SA, ., ALLIANZ – Ț. ASIGURĂRI SA.

Cu privire la ., s-a retinut că, în baza contractului de prestări servicii nr._ din 30.06.2010 încheiat între partea civilă în calitate de Prestator și B. COMERCIALĂ C. SA în calitate de Beneficiar, . s-a obligat să suporte contravaloarea pagubelor create. În acest sens, partea civilă a achitat prin ordinele de plată nr. 1495 din 03.05.2011 și nr. 1636 din 27.05.2011, suma de 64.880,97 lei, reprezentând contravaloare despăgubiri, urmând a se subroga în drepturile băncii împotriva inculpaților.

Cu privire la părțile civile O. V. INSURANCE și SA ALLIANZ – Ț. ASIGURĂRI SA, s-a retinut că aceste societăți se subrogă în drepturile băncii păgubite în temeiul art. 22 din legea nr. 136/1995, în calitate de asigurator cu sumele de 64.836 lei și 1960 lei, urmând ca inculpații să fie obligați în solidar la plata despăgubirilor.

În baza art. 191 al. 1 Cod procedură penală, instanța de fond a obligat fiecare inculpat la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 10.500 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat în cursul urmăririi penale, 600 lei reprezentand onorariile apărătorilor din oficiu în faza de judecată (300 lei - avocat C. T., delegație nr. 934 din 12.03.2013 și 300 lei avocat C. D. – delegație nr. 933 din 12.03.2013 ) și câte 300 lei reprezentand onorariul apărătorilor din oficiu în faza de judecată (avocat M. I., delegație 930 din 12.03.2013 și avocat G. M.).

Impotriva acestei solutii au declarat recurs P. de pe langa Judecatoria G. si inculpatul B. I..

In motivarea recursului declarat de Ministerul Public s-a solicitat casarea în parte a sentinței recurate și reducerea cuantumului cheltuielilor judiciare la care au fost obligați cei doi inculpați, intrucat instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 191 Cod procedură penală când i-a obligat pe fiecare dintre inculpați, la plata unor sume care rămân în sarcina statului.

In motivarea recursului declarat de inculpatul B. I. s-a solicitat reindividualizarea pedepsei si, urmare a retinerii dispozițiilor art. 74-76 Cod penal, coborarea cuantumului acesteia sub minimul special prevazut de lege avand în vedere faptul că inculpatul a recunoscut comiterea faptei.

Examinând hotărârea atacată, în raport de criticile invocate dar și din oficiu, în conformitate cu disp. art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:

Situatia de fapt, expusa pe larg in considerentele hotararii atacate, a fost corect reținută de instanța de fond, in urma analizarii probatoriului administrat in faza de urmarire penala si insusit de inculpati in conditiile art 320/1 c.p.p.

Instanta de fond a facut si o corecta incadrare juridica faptei reținute în sarcina inculpatilor, aceastea întrunind elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, c, e, g și i din Codul penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Curtea apreciaza drept neintemeiate criticile formulate de inculpatul B. I. cu privire la individualizarea pedepsei aplicate de prima instanta.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate, aspect solicitat a fi analizat pe calea recursului, Curtea constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.72 C.p., la aplicarea și stabilirea pedepsei ținând seama de criteriile generale de individualizare, respectiv de dispozițiile părții generale ale Codului Penal, de limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite (infracțiunea de furt calificat făcând parte din categoria infracțiunilor contra patrimoniului), modalitatea de săvârșire

( in public, prin efractie, impreuna cu o alta persoana ), de persoana inculpatului care se află în curs de cercetare cu privire la alte infracțiuni similare celei ce face obiectul cauzei, dar si de conduita procesuala sincera a inculpatului in raport cu care s-au retinut disp. art 320/1 c.p.p.

Curtea apreciaza ca, in mod corect, nu au fost retinute circumstante atenuante prev. de art 74 lit c c.p., avand in vedere faptul ca, recunoașterea faptei constitue o atitudine firească într-o societate civilizată, urmare a evidenței ce rezultă din coroborarea tuturor probelor administrate în faza de urmărire penală.

In plus, in prezenta cauza, atitudinea sincera a inculpatului care a recunoscut savarsirea faptei a fost valorificata din punct de vedere juridic prin aplicarea disp. art 320/1 c.p.p.

Or, in cazul aplicării dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., comportarea sinceră în cursul procesului, constând în recunoașterea săvârșirii faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, nu poate fi valorificată ca circumstanță atenuantă judiciară prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. c) teza a II-a C. pen., întrucât recunoașterii săvârșirii faptei nu i se poate acorda o dublă valență juridică.

Dispozițiile art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. pot fi aplicate concomitent cu dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., numai atunci când se constată existența unei alte atitudini a inculpatului după săvârșirea infracțiunii decât comportarea sinceră în cursul procesului, dintre cele prevăzute în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen, ceea ce nu este cazul in speta de fata.

Curtea apreciaza că pedepsa de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (două acte materiale) ce face obiectul prezentei cauze, cu executare in regim privativ de libertate, conduce la realizarea funcțiilor și scopului pedepsei prev. de art. 52 C.p.

Prin urmare, criticile formulate de inculpat cu privire la neretinerea circumstantelor atenuante cu consecinta aplicarii unei pedepse mai mici nu sunt justificate.

Curtea apreciaza insa ca intemeiata critica formulata de Ministerul Public privind nelegala obligare de catre prima instanta a fiecarui inculpat la plata sumei de cate 20.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, in conditiile in care pentru faza de urmarire penala s-au stabilit cheltuieli totale de 10.500 lei.

F. de aceasta imprejurare, se impune diminuarea cheltuielilor judiciare la care vor fi obligati inculpatii fata de stat, proportional cu cuantumul real al acestora, onorariile aparatorilor din oficiu urmand a fi avansate din fondurile M.J.

Avand in vedere considerentele mai sus expuse, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod Procedură penală, va fi respins ca nefondat, recursul inculpatului B. I., iar potrivit art.38515 pct.2 lit. d Cod pr.penală, se va admite recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria G. împotriva sentinței penale nr. 1319, din data de 15.05.2013, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ care va fi casata, în parte, reducandu-se cuantumul cheltuielilor judiciare la care au fost obligați inculpații B. I. și A. V., de la câte 20.000 lei la câte 6.000 lei pentru fiecare inculpat, din care, câte 300 lei onorariul avocatului din oficiu la fond se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Se vor mentine celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 si 3 Cod Procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul Parchetului de pe lângă Judecătoria G. împotriva sentinței penale nr. 1319, din data de 15.05.2013, pronunțată de Judecătoria G., în dosarul nr._ .

Casează, în parte, sentința penală recurată și rejudecând pe fond:

Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare la care au fost obligați inculpații B. I. și A. V., de la câte 20.000 lei la câte 6.000 lei pentru fiecare inculpat, din care, câte 300 lei onorariul avocatului din oficiu la fond se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Respinge, ca nefondat, recursul inculpatului B. I. pe care îl obligă la 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu de 300 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Onorariul avocatului din oficiu pentru intimatul inculpat A. V. în sumă de 300 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronuntata in sedinta publica azi, 09 august 2013.

F. D. O. B. G. C. A.

Aflat in C.O.

semneaza presedinte instanta

Grefier

V. B.

Aflat in C.O.

semneaza grefier sef

Red./tehnored. G.C.A.

Jud. fond M.A.C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 1436/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI