Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 133/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 133/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-01-2014 în dosarul nr. 133/2014
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A II-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 133/R
Ședința publică de la 27.01.2014
Curtea constituită din:
P.- O. B.
JUDECĂTOR- S. C.
JUDECĂTOR- A. A.
GREFIER- D. P.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror L. I..
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul T. F. împotriva sentinței penale nr. 229/04.12.2013 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat T. F., personal în stare de arest, asistat de avocat desemnat din oficiu A. F., cu împuternicire avocațială nr. 692/2014, intimata parte vătămată P. G. personal, lipsind intimata-parte civilă S. M. Caritas Roșiorii de Vede.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul prev. art. 318 C.pr.pen, se procedează la verificarea identității intimatei parte vătămată P. G., legitimată cu CI . nr._.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat depune la dosar motive de recurs.
Curtea, din oficiu, pune în discuție schimbarea încadrării juridice în sensul înlăturării dispozițiilor privind starea de recidivă postexecutorie în cazul infracțiunii de amenințare.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat și reprezentantul parchetului, având cuvântul, pe rând, sunt de acord cu schimbarea de încadrarea juridică pusă în discuție de instanță.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat arată că prezentul recurs a fost formulat împotriva sentinței penale nr. 229/04.12.2013, pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, pe care o apreciază netemeinică.
Menționează că prezentul recurs vizează redozarea pedepsei, apreciată prea aspră, inculpatul solicitând reducerea cuantumului.
Solicită a se avea în vedere că inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, în fața instanței de fond a solicitat aplicarea prev. art. 320/1 C.pr.pen. De asemenea, arată că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Intimata parte vătămată, având cuvântul, nu este de acord cu recursul inculpatului, solicită a se dispune ceea ce legea va decide.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că solicită schimbarea încadrării juridice, astfel cum a fost pusă în discuție din oficiu de către instanța de judecată.
Apreciază că nu se impune redozarea pedepsei în raport de gravitatea faptelor comise, mai mult anterior inculpatul a încercat o tentativă de omor asupra părții vătămate. De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul a fost condamnat anterior pentru viol, tâlhărie, mai mult acesta a lovit pe partea vătămată și a amenințat-o cu lipsirea de libertate.
În opinia parchetului, pedepsele aplicate de instanța de fond sunt prea mici în raport de gravitatea faptelor comise.
Consideră că prezentul recurs poate fi admis numai în ceea ce privește faptul că instanța de fond a soluționat latura civilă pe calea unei încheieri de îndreptare a erorii materiale, aspect inadmisibil din punct de vedere legal, motiv pentru care, în opinia sa, se impune și casarea acestei încheieri de îndreptare a erorii materiale.
Totodată, solicită deducerea arestării preventive și a perioadei executate de la data de 28.09.2013.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, precizează că partea vătămată era concubina sa de 2 ani, solicită admiterea recursului, arata că a greșit și și-a ieșit din fire.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 229 din data de 04.12.2013 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede în dosarul nr._, s-a dispus, în baza art. 208 alin.1 – art. 209 alin.1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal și art.3201alin.7 Cod procedură penală, condamnarea inculpatului T. F. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 193 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal și art.3201alin.7 Cod procedură penală, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare.
În baza art. 180 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal și art.3201alin.7 Cod procedură penală, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare.
În baza art. 321 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal și art. 3201alin.7 Cod procedură penală, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.
În baza art. 189 alin.1 și 2, tezele 3,7 și 8 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal și art. 3201alin.7 Cod procedură penală, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare.
În baza art.2 alin.1 pct.1 din Legea 61/1991 cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b Cod penal și art. 3201alin. 7 Cod procedură penală, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 (două) luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a și 34 lit. b Cod penal, inculpatul execută pedeapsa de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni închisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit b Cod penal, în condițiile art. 71 Cod penal.
A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus la zi perioada executată începând cu data de 28.09.2013.
S-a luat act că partea vătămată P. G. nu se constituie parte civilă în procesul penal.
În baza art.118 alin.1 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea specială a unui cuțit tip briceag, proprietatea inculpatului depus la Camera de Corpuri Delicte a Poliției municipiului Roșiorii de Vede, județul Teleorman, conform dovezii . nr._/01.10.2013.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 1000 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că partea vătămată P. G. a trăit în concubinaj cu inculpatul T. F., însă din cauza agresivității fizice și verbale a acestuia, mai ales pe fondul consumului de alcool, partea vătămată a hotărât să întrerupă relațiile de conviețuire, fapt ce l-a nemulțumit pe inculpat.
În cursul lunilor martie-aprilie 2013, inculpatul a agresat-o pe partea vătămată la locuința acesteia, unde a pătruns fără drept, a lipsit-o de libertate și a dus-o pe un câmp, unde a amenințat-o cu moartea, respectiv că o spânzură, partea vătămată formulând plângerea ce a făcut obiectul unei alte cauze penale (aflată la P. de pe lângă Judecătoria Roșiorii de Vede și soluționată prin retragerea plângerii prealabile).
Față de aceste împrejurări, în cursul lunilor august – septembrie 2013, partea vătămată P. G. a declarat că, de frica inculpatului, a părăsit domiciliul din .-a ascuns pe la prieteni, în diverse localități, inclusiv în municipiul Roșiorii de Vede, perioadă în care a fost căutată insistent de către inculpat.
Astfel, la data de 28.09.2013, în timp ce partea vătămată P. G. se afla în ., inculpatul T. F., pe bicicletă, s-a deplasat în municipiul Roșiorii de Vede la barul „La ștrand”, unde a consumat băuturi alcoolice și s-a întâlnit cu martorul R. R. –Romario.
După ce inculpatul a consumat băuturi alcoolice, l-a amenințat pe martor cu acte de violență în cazul în care nu-i spune unde se află partea vătămată, astfel că martorul l-a condus pe inculpat la locuința lui B. M., aflată într-o clădire dezafectată a fostei societăți comerciale „Trafag” din Roșiorii de Vede.
În această împrejurare, după ce a consumat băuturi alcoolice și cu aceștia, inculpatul l-a agresat și pe martorul B. M. și l-a obligat ca, de pe telefonul său mobil, cu număr ascuns, să o sune pe partea vătămată și să o invite la locuința sa, în scopul de a se întâlni cu un bărbat și „a-l face de bani”.
În jurul orelor 16.00, în timp ce inculpatul se afla în barul „La ștrand”, a observat-o pe partea vătămată care se deplasa pe trotuar, solicitându-i să-l însoțească în . sa. Pe fondul refuzului părții vătămate, inculpatul a lovit-o cu pumnii peste față și corp, moment în care partea vătămată a fugit în incinta barului „La ștrand” pentru a-și asigura scăparea.
Inculpatul a urmărit-o în incinta barului, continuând să o lovească, după care, de pe masa din local, și-a însușit un cuțit, a scos-o din bar pe partea vătămată cu forța și, pe trotuarul din fața localului, a lovit-o cu acest cuțit, înjunghiind-o în antebrațul stâng, după care a continuat să o lovească trântind-o pe carosabil.
În continuare, inculpatul a luat-o cu forța pe partea vătămată, a urcat-o pe cadrul bicicletei sale și s-a deplasat prin parcul N. B., deși partea vătămată sângera abundent în zona feței (întrucât îi produsese o fractură de piramidă nazală), provocând indignarea cetățenilor aflați în parc.
Ulterior, inculpatul a dus partea vătămată pe un câmp din zona serelor de flori din municipiul Roșiorii de Vede, unde a trântit-o la pământ, a amenințat-o cu moartea și a încercat să o dezbrace de pantaloni pentru a vedea dacă mai poartă lenjeria intimă pe care i-o făcuse cadou. În acest context, inculpatul a scos din buzunarul pantalonilor un cuțit tip briceag, cu care a amenințat-o că-i scoate ochii, . fiind întreruptă de organele de poliție care se deplasaseră la fața locului.
În perioada 28.09. – 04.10.2013, urmare a agresiunii exercitate de inculpat, partea vătămată P. G. a fost internată la S. M. Caritas Roșiorii de Vede. Prin certificatul medico-legal nr. 2064/B/14.10.2013, S.M.L. Teleorman s-a stabilit că partea vătămată a prezentat leziuni de violență ce s-au putut produce prin lovire cu un corp dur, tăietor – înțepător, pot data din 28.09.2013 și au necesitat pentru vindecare circa 12-14 zile de îngrijiri medicale.
Situația de fapt a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile părții vătămate, certificat medico-legal, declarațiile martorilor, proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante, proces verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, declarații inculpat.
Audiat în fața instanței, inculpatul T. F. a arătat că recunoaște faptele săvârșite, așa cum au fost reținute în actul de sesizare al instanței, nu a solicitat administrarea altor probe, solicitând ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, amenințare, lovire sau alte violențe, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, lipsire de liberate în mod ilegal, port fără drept de armă albă, fapte prevăzute și pedepsite de art. 208 alin.1 – art.209 alin.1 lit. e Cod penal, art. 193 alin.1 Cod penal, art. 180 alin. 2 Cod penal, art. 321 alin.1 Cod penal, art. 189 alin. 1 și 2 tezele 3,7 și 8 Cod penal, art. 2 alin.1 pct.1 din Legea 61/1991.
S-a reținut faptul că inculpatul este recidivist postexecutoriu, fiind condamnat anterior la mai multe pedepse cu închisoarea pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat, tâlhărie și vătămate corporală.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului T. F., instanța a ținut seama de gradul de pericol social al faptelor comise, determinat de circumstanțele reale ale producerii acestora, precum și de circumstanțele personale ale inculpatului, care a recunoscut și regretat faptele comise, este recidivist postexecutoriu, apreciind că scopul educativ și preventiv al pedepselor poate fi atins prin aplicarea acestora într-un cuantum orientat către minimul prevăzut de lege, redus cu 1/3 potrivit dispozițiilor art. 3201alin.7 Cod procedură penală.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, inculpatul T. F., care a criticat soluția dispusă pentru motive de netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs, inculpatul a solicitat reindividualizarea pedepselor, având în vedere atitudinea sa sinceră și împrejurarea că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În ședința publică din data de 27.01.2014, Curtea a pus în discuție, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptei de amenințare, în sensul înlăturării incidenței dispozițiilor art. 37 lit. b C.pen.
Examinând actele dosarului și sentința penală recurată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 3856 alin. 3 C.pr.pen., Curtea constată fondat recursul declarat, în limitele ce se vor arăta și pentru următoarele considerente:
Soluționarea cauzei în procedura simplificată a judecății în cazul recunoașterii vinovăției s-a făcut cu respectarea tuturor condițiilor prevăzute de art. 3201 alin. 1, 2, 3 C.p.p., inculpatul T. F. declarând, anterior începerii cercetării judecătorești, că recunoaște faptele reținute în actul de sesizare și solicitând ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Subsecvent valorificării acestei opțiuni procesuale, instanța de fond a reținut o situație de fapt concordantă împrejurărilor ce rezultă din probatoriu, aspect ce nu a făcut obiect de critică în recurs.
Reevaluând chestinile faptice în virtutea efectului integral devolutiv al căii de atac declarate, Curtea constată, la rândul său, temeinicia hotărârii din această perspectivă.
Probatoriul confirmă neîndoielnic că la data 28.09.2013, în jurul orelor 16.15, în baza unei rezoluții infracționale prealabile, în timp ce se aflau pe o stradă din localitatea Roșiorii de Vede, inculpatul-recurent a lovit-o cu pumnii pe partea vătămată P. G., determinând-o pe aceasta din urmă să se refugieze în incinta localului numit „La ștrand”.
Inculpatul T. F. a urmărit partea vătămată în interiorul locației, a sustras de pe o masă un cuțit, după care a constrâns-o pe aceasta din urmă să iasă din local, a înjunghiat-o în antebrațul stâng cu obiectul tăietor sustras și a continuat să o lovească. Leziunile produse părții vătămate în aceste circumstanțe au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de îngrijiri medicale.
Pe fondul imposibilității părții vătămate de a opune rezistență, inculpatul a lipsit-o de libertate în mod ilegal, urcând-o cu forța pe cadrul bicicletei sale și transportând-o pe un câmp, în pofida faptului că partea vătămată sângera abundent. După ce au ajuns pe câmp, folosindu-se de același cuțit, inculpatul a amenințat partea vătămată cu moartea, precum și cu scoaterea ochilor, . fiind întreruptă de sosirea organelor de poliție.
Încadrarea juridică reținută prin sentință este parțial legală, faptele inculpatului T. F. de a lovi partea vătămată în circumstanțele anterior descrise, de a o amenința cu acte de violență de natură să o alarmeze și de a o lipsi de libertate în mod ilegal, supunând-o unor suferințe, întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 180 alin. 2 Cod penal, art. 193 alin.1 Cod penal și art. 189 alin. 1 și 2 Cod penal.
Faptele aceluiași inculpat de a sustrage un cuțit dintr-un loc public, de a purta acest obiect în împrejurări în care viața sau sănătatea altor persoane ar fi putut fi periclitată și de a se deda în public la manifestări și acte de violență de natură a aduce atingere bunelor moravuri și care au tulburat liniștea publică întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 208 alin.1 – art. 209 alin.1 lit. e Cod penal, art. 321 alin.1 Cod penal și art. 2 alin.1 pct.1 din Legea nr. 61/1991.
Cu excepția infracțiunii de amenințare, faptele concurente reținute în sarcina inculpatului constituie, fiecare în parte, al doilea termen al recidivei postexecutorii prevăzute de art. 37 lit. b C.pen., deoarece au fost comise după executarea pedepsei de 12 ani închisoare, aplicată pentru infracțiuni de tâlhărie și viol, prin sentința penală nr. 103/22.09.1997 a Tribunalului Teleorman (definitivă la data de 21.05.1998).
În cazul infracțiunii de amenințare, nu sunt îndeplinite însă condițiile prevăzute de art. 37 alin. 1 lit. b C.pen. referitoare la limita minimă a duratei pedepsei prevăzute de lege pentru al doilea termen al recidivei (limită ce trebuie să fie mai mare de 1 an). Astfel, infracțiunea prevăzută de art. 193 C.pen. este pedepsită cu închisoare de la 3 luni la un an sau amendă, context în care se impune înlăturarea stării de recidivă și schimbarea corespunzătoare a încadrării juridice.
Sub aspectul modalității de individualizare a pedepselor, Curtea apreciază însă că sancțiunile stabilite de instanta de fond, echivalente, în fiecare caz, minimului special legal redus cu o treime, ca efect al aplicării dispozițiilor art. 3201 C.pr.pen., reflectă o valorificare suficientă a atitudinii procesuale a inculpatului, eventuala lor reducere fiind nejustificată.
Astfel, în pofida gravității extrem de ridicate a faptelor comise, a multitudinii de relații sociale încălcate flagrant de inculpat prin activitatea sa infracțională și a periculozității pe care o relevă premeditarea unor acte de violență în maniera regăsită în speță, instanța de fond a stabilit pedepse relative blânde, echivalente minimului special redus.
O reducere suplimentară a pedepselor ar impune, prin urmare, reținerea în beneficiul inculpatului T. F. a unora dintre circumstanțele atenuante judiciare prevăzute de art. 74 C.pen. Or, în speță, conduita inculpatului anterioară comiterii faptelor este marcată de săvârșirea altor acte grave de violență, ce au determinat și condamnarea sa pentru infracțiuni de tâlhărie sau viol.
Împrejurarea că partea vătănată P. G. nu s-a constiutit parte civilă este urmarea exclusivă a unei opțiuni personale, neexistând vreun minim de date care să releve căința activă a inculpatului ori vreo încercare a acestuia de a limita sau compensa în vreun fel prejudiciul cauzat.
Conduita sinceră a inculpatului a fost suficient valorificată din perspectiva art. 3201 C.pr.pen., iar în condițiile în care vinovăția sa a fost stabilită pe baza altor probe certe în acuzare, declarațiile de recunoaștere au un caracter formal, ce nu relevă o periculozitate real mai redusă a persoanei sale.
În acest context, Curtea constată inexistența, în speță, a unor împrejurări care să evidențieze un grad de pericol social atât de redus al faptelor ori elemente atât de favorabile inculpatului-recurent încât imperativul justei individualizări a pedepselor să impună reducerea acestora sub limita stabilită prin sentință.
Din oficiu, constată însă nelegalitatea încheierii din data de 09.12.2013, prin care instanța de fond a dispus obligarea inculpatului la plata unor despăgubiri civile către partea civilă S. Minucipal Caritas Roșiorii de Vede, cu titlu de cheltuieli de spitalizare.
Cu ocazia deliberării asupra fondului cauzei, judecătoria a omis să soluționeze acțiunea civilă exercitată în procesul penal de această parte, concluzie ce se desprinde din analiza minutei întocmite initial la data de 04.12.2013.
Încheierea din data de 09.12.2013, prin care instanța de fond a făcut aplicarea art. 195 C.pr.pen. și, în procedura îndreptării erorii materiale, a dispus obligarea inculpatului la despăgubiri civile, este evident nelegală. Omisiunea soluționării unei acțiuni civile constituie un aspect de nelegalitate a sentinței, iar nu o simplă eroare materială, astfel încât înlăturarea acesteia ar fi fost posibilă doar prin desființarea încheierii și a sentinței, iar nu prin recurgerea la procedura de care a uzat instanța de fond.
În absența unui recurs al părții civile, Curtea nu are însă posibilitatea de a dispune în mod legal asupra acțiunii civile exercitate de unitatea sanitară, deoarece s-ar nesocoti efectul neagravării situației inculpatului în propria cale de atac, contrar exigențelor art. 3858 C.pr.pen.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d C.p.p., va admite recursul declarat de inculpatul T. F. împotriva sentinței penale nr. 229/04.12.2013 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede, în dosarul nr._ .
Va casa, în parte, sentința penală atacată și în totalitate încheierea de ședință din 09.12.2013 – și în aceste limite și sentința penală – și rejudecând în fond:
Va descontopi pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare aplicată inculpatului în pedepsele componente, pe care le va repune în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.pr.pen. va schimba încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art. 193 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 37 alin.1 lit.b C.pen în infracțiunea prevăzută de art.193 C.pen.
În baza art.193 C.pen. va condamna pe inculpatul T. F. la pedeapsa de 2 luni închisoare, reținând incidența prevederilor art.3201 alin.7 C.pr.pen.
În baza art. 33 lit.a C.pen și art. 34 lit.b C.pen va contopi pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată prin prezenta cu pedepsele de 2 ani închisoare, 2 luni închisoare, 8 luni închisoare, 4 ani și 8 luni închisoare și 2 luni închisoare aplicate prin hotărârea atacată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani și 8 luni închisoare.
Va face aplicarea art.71,64 lit.a teza a II-a și lit. b C.pen.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
În baza art. 38516 C.pr.pen. va deduce prevenția de la data de 28.09.2013 la zi.
În baza art. 192 alin. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul Ministerul Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de inculpatul T. F. împotriva sentinței penale nr. 229/04.12.2013 pronunțată de Judecătoria Roșiorii de Vede în dosarul nr._ .
Casează, în parte, sentința penală atacată și în totalitate încheierea de ședință din 09.12.2013 – și în aceste limite și sentința penală – și rejudecând în fond:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani și 8 luni închisoare aplicată inculpatului în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.
În baza art. 334 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatului din infracțiunea prevăzută de art.193 alin.1 C.pen. cu aplicarea art. 37 alin.1 lit. b C.pen. în infracțiunea prevăzută de art.193 C.pen.
În baza art.193 C.pen. condamnă inculpatul T. F. la pedeapsa de 2 luni închisoare, reținând incidența prevederilor art. 3201 alin.7 C.pr.pen.
În baza art. 33 lit.a C.pen. și art. 34 lit.b C.pen. contopește pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată prin prezenta cu pedepsele de 2 ani închisoare, 2 luni închisoare, 8 luni închisoare, 4 ani și 8 luni închisoare și 2 luni închisoare aplicate prin hotărârea atacată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani și 8 luni închisoare.
Face aplicarea art. 71,6 4 lit.a teza a II-a și lit.b C.pen.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Deduce prevenția de la 28.09.2013 la zi.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27 ianuarie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
O. B. S. C. A. A.
GREFIER,
D. P.
Red.S.C.
Dact.EA-2ex/18.02.2014
J.Roșiorii de Vede – jud.I.D.V
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... | Cerere de liberare provizorie pe cauţiune. Art. 160 ind. 4... → |
|---|
