Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1137/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1137/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-10-2014 în dosarul nr. 1137/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR.1137/A

Ședința publică din data de 03.10.2014

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE:C. S.

JUDECĂTOR: C. C. D.

GREFIER: D. P.

**************

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror L. C..

Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul F. C.-S. împotriva sentinței penale nr.3575 din data de 23 decembrie 2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București, pronunțată în dosarul nr._ .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 19.09.2014 și au fost reținute în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 03.10.2014, când a decis;

CURTEA,

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.3575/23.12.2014, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Sectorului 4 București, a dispus următoarele:

I. În baza art. 334 C.proc.pen, a respins ca neîntemeiată cererea inculpatului F. C. S. de schimbare a încadrării juridice a infracțiuni reținute prin actul de sesizare în sarcina sa din infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1 C.pen. - 209 alin.1 lit. a, e și g C.pen. în infracțiunea de tentativă la furt calificat prevăzută de art. 20 C.p. rap. la art. 208 alin.1 C.pen. - 209 alin.1 lit. a, e și g C.pen.

În baza art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen., cu aplic art. 320 ¹ alin. 7 C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul F. C. S., fiul lui V. și L., născut la data de 13.07.1987 în București, domiciliat în București, ..12, ., CNP_, necunoscut cu antecedente penale, lapedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen., cu aplic art. 320 ¹ alin. 7 C. proc. pen.și cu aplic. art. 74 lit. b C.p. rap. la art. 76 alin. 1 lit. d C.p. a condamnat pe inculpatul F. C. S. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplic. art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p.p., a condamnat pe inculpatul F. C. S. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare.

În baza art. 33 lit. a-34 lit. b Cp, a contopit pedepsele stabilite anterior și aplică inculpatului F. C. S. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. 1 C. p., a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, lit. b C. p. pe durata executării pedepsei principale, cu titlul de pedeapsa accesorie.

În baza art. 86¹ C.pen., a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 4 ani, termen de încercare stabilit conform art. 86² C.pen.

În baza art. 86³ alin. 1 C.p., a pus în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, conform programului de supraveghere care va fi întocmit de această instituție;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

A dispus ca datele prevăzute în art. 86³ alin. 1 lit. b, c, d C.p. să se comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

A dispus ca supravegherea să se execute de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

În baza art. 359 C.p.p., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86⁴ C.p. cu referire la art. 83 și art. 84 C.p., privind situațiile care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. 5 C.p., a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii a a interzisrii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.p., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 88 C.p., a constatat că inculpatul a fost reținut în cauză 24 de ore, la data de 20.09.2013.

II. În baza art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen., cu aplic art. 320 ¹ alin. 7 C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul S. A. C., fiul lui N. și M., născut la data 25.12.1986 în București, domiciliat în București, ., ., ., Sector 3, CNP_, studii gimnaziale, fără ocupație, fără loc de muncă, fără antecedente penale, lapedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. 7 C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul S. A. C. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

În baza art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplic. art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p.p., a condamnat pe inculpatul S. A. C. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare.

În baza art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. cu aplic. art. 320 ind. 1 alin. 7 C.p.p., a condamnat pe inculpatul S. A. C. la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a deține permis de conducere.

În baza art. 33 lit. a-34 lit. b Cp, a contopit pedepsele stabilite anterior și aplică inculpatului S. A. C. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 86¹ C.pen., a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit conform art. 86² C.pen.

În baza art. 86³ alin. 1 C.p., a pus în vedere inculpatului să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, conform programului de supraveghere care va fi întocmit de această instituție;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

A dispus ca datele prevăzute în art. 86³ alin. 1 lit. b, c, d C.p. să se comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

A dispus ca supravegherea să se execute de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.

În baza art. 71 alin. 5 C.p., a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b C.p., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 88 C.p., a constatat că inculpatul a fost reținut în cauză 24 de ore, la data de 20.09.2013.

III.În baza art. 14 Cpp si art. 346 alin. 1 Cpp rap. la art. 1357 N.c.civ și art. 1381, art. 1382 N. c. civ., a obligat inculpații F. C. S. și S. A. C., în solidar, la plata sumei de 208,18 lei, reprezentând daune materiale, către S.C. L. R. S.R.L..

În baza art. 191 alin. 1, 2 C.p.p., a obligat fiecare inculpat la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariile apărătorilor din oficiu care au asigurat asistența judiciară a inculpaților s-au avansat din fondul MJ către Baroul București.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul din data de 18.10.2013, întocmit de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul de urmărire penală nr._/P/2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

-S. A. C., zis Droghi,sub aspectul săvârșirii a doua infracțiuni de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen., respectiv de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen., a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prevăzută de art. 85 alin. 2 din OUG 195/2002 și a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fară a detine permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.

-F. C. S., sub aspectul săvârșirii a doua infracțiuni de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen., respectiv de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen., i a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prevăzută de art. 85 alin. 2 din OUG 195/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.

În actul de sesizare al instanței s-a reținut că în data de 19.09.2013, în jurul orei 22.30, în baza unei înțelegeri prealabile constând în sustragerea de combustibil de la benzinăria L. situată în intersecția dintre Splaiul Unirii nr. 162-164 cu . 4, București inculpații S. A. C. si F. C. S. s-au deplasat cu autoturismul marca VW Golf, având numărul de înmatriculare_, condus de inculpatul F. C. S., în zona Splaiul Unirii nr. 313, de unde împreună au sustras plăcuțele de înmatriculare cu numărul_ montate pe autovehiculul marca Opel Vectra ce aparținea părții vătămate Mărăndiș C.. După ce au montat plăcuțele de înmatriculare pe autovehiculul marca VW Golf, condus în continuare de inculpatul F. C. S., s-au deplasat cu acesta la stația L. anterior precizată de unde au sustras benzină în valoare de 208,18 lei. Imediat după ce au furat combustibilul, cei doi inculpați au fost prinși în flagrant de către personalul benzinăriei, moment în care inculpatul S. A. C., pentru a nu fi prins a demarat la volanul automobilului marca VW Golf cu numere de înmatriculare false, fără a poseda permis de conducere, fiind depistat la scurt timp de organele de politie.

Cauza penală a fost înaintată pentru competentă soluționare Judecătoriei Sectorului 4, București, fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de dosar _ .

În cadrul ședinței publice desfășurate la data de 16.12.2013 (prim termen de judecată), instanța a procedat la verificarea regularității actului de sesizare al instanței, constatând respectarea dispozițiilor art. 263, 264 Cod procedură penală.

După expunerea învinuirii aduse inculpaților precum și a drepturilor și garanțiilor de care aceștia pot beneficia, s-a procedat la audierea inculpaților S. A. C. și F. C. S., în acord cu prevederile art. 323 Cod procedură penală, aceștia înțelegând să se prevaleze de dispozițiile art. 320¹ Cod procedură penală, modificat prin Legea nr. 202/2010, în sensul că recunosc în totalitate săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor prin actul de sesizare a instanței și că solicită ca judecata să se facă doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Declarațiile inculpaților au fost consemnate și atașate dosarului cauzei.

Față de poziția procesuală exprimată de inculpați, instanța de judecată a dat eficiență dispozițiilor art. 320¹ din Codul de procedură penală, potrivit cărora judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, atunci când inculpatul, până la începerea cercetării judecătorești, declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere.

Pe baza materialului probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarele:

În noaptea de 19.09.2012, în jurul orei 22.30, inculpații S. A. C. și F. C. S. s-au deplasat cu autoturismul marca VW Golf, cu numărul de înmatriculare_, condus de inculpatul F. C. S., pe Splaiul Unirii nr. 313, sector 4, București de unde împreună au sustras plăcutele de înmatriculare cu numărul_ montate pe autovehiculul marca Opel Vectra ce aparținea părții vătămate Mărăndiș C..

Ulterior, inculpații S. A. C. și F. C. S. au montat plăcuțele de înmatriculare cu numărul_ pe autovehiculul marca VW Golf și inculpatul F. C. S. a condus pe drumurile publice autovehicul având număr fals de înmatriculare, fiind însoțit de inculpatul S. A. C..

În continuare, cei doi inculpați s-au deplasat cu autovehiculul marca VW Golf, condus în continuare de inculpatul F. C. S. la stația Peco situată în intersecția dintre Splaiul Unirii nr. 162-164 cu . 4, București, aparținând S.C. L. România S.R.L.

Aflați în stația Peco, în baza unei înțelegeri prealabile, inculpatul F. C. S. a mers la toaleta din incinta benzinăriei pentru a da impresia personalului că intenționează să plătească, timp în care inculpatul S. A. C., și-a tras gluga hanoracului peste cap pentru a nu fi recunoscut și a început să alimenteze cu carburant autovehiculul marca VW Golf.

După câteva minute, inculpatul S. A. C., observând că inculpatul F. C. S. a ieșit din incinta benzinăriei, a întrerupt alimentarea cu benzină și cei doi s-au urcat în autovehicul cu intenția de a pleca fără să plătească.

În momentul în care inculpatul F. C. S. a introdus cheia în contact pentru a porni mașina și-a făcut apariția martorul A. Ș. care s-a apropiat de portiera șoferului și i-a solicitat să vină la casă pentru a achita contravaloare combustibilului, situație în care inculpatul F. C. S. a coborât din mașină și l-a însoțit în interiorul stației Peco. După ce inculpatul F. C. S. a intrat în benzinărie, inculpatul S. A. C. a trecut la volanul autovehiculul marca VW Golf și a părăsit în grabă rampa de alimentare, conducând autoturismul pe drumurile publice cu numere de înmatriculare false și fără a poseda permis de conducere.

Ajuns în zona unde locuiește, inculpatul S. A. C. a oprit mașina într-o parcare situată lângă un bar pe care obișnuia să-l frecventeze, a montat pe autoturismul marca VW Golf plăcuțele cu numărul de înmatriculare_ după care a aruncat plăcuțele furate pe acoperișul unei centrale termice din apropiere și a intrat în localul anterior amintit, iar la scurt timp și-au făcut apariția organele de poliție.

Situația de fapt reținută în cuprinsul rechizitoriului a fost susținută de următoarele mijloace de probă: proces-verbal de prindere în flagrant, procese-verbale de cercetare la fața locului și planșele fotografice aferente, proces-verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare, declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor și declarațiile inculpaților.

S-a constatat că declarațiile reprezentantului părții vătămate și ale martorilor sunt în acord cu poziția procesuală adoptată de inculpați atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății. Acestea s-au coroborat pe deplin cu detaliile săvârșirii faptelor, astfel cum au fost prezentate de inculpați.

În raport de poziția procesuală a inculpaților, adoptată în fața instanței, coroborată cu declarațiile date în faza de urmărire penală, prin analiza coroborată a tuturor mijloacelor de probă astfel expuse, s-a apreciat că se poate considera în mod neîndoielnic că inculpații S. A. C. și F. C. S. sunt cei care au săvârșit faptele anterior descrise in extenso.

1. În ceea ce-l privește pe inculpatul F. C. S. s-a reținu că:

A. În drept, fapta inculpatului F. C. S. de a conduce, în data de 19.09.2012 în jurul orei 22.30, autovehiculul marca VW Golf, înmatriculat cu numărul_ pe Splaiul Unirii nr. 162-164 către . 4, București având numărul fals de înmatriculare _ , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prev. de art. 85 alin. 2 din OUG. 195/2002, republicată.

În ceea ce privește elementul material al infracțiunii, s-a apreciat că acesta constă în acțiunea de conducere a unui autoturism pe drumurile publice în condițiile arătate.

Infracțiunea reținută în sarcina inculpatului fiind una de pericol, nu este susceptibilă prin natura sa de a produce daune materiale, iar legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită și rezultatul socialmente periculos - punerea în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice - rezultă din însăși săvârșirea faptei și din starea în care se găsea inculpatul la acea dată.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că poziția subiectivă a inculpatului față de infracțiunea săvârșită și rezultatul socialmente periculos al acesteia se caracterizează prin intenție indirectă, forma de vinovăție fiind prevăzută de art. 19 alin. 1 punct. 1 lit. b C.p. Astfel, conducând un autoturism având număr fals de înmatriculare pe drumurile publice inculpatul a prevăzut și, deși nu a urmărit, a acceptat posibilitatea ca prin fapta sa infracțională să pună în pericol siguranța circulației pe drumurile publice.

B. În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului F. C. S. care, în noaptea de 19.09.2012, în jurul orei 22.30, în baza unei rezoluții infracționale comune, pe timp de noapte, alături de coinculpatul S. A. C., au sustras plăcuțele de înmatriculare cu numărul_ montate pe autovehiculul marca Opel Vectra, aflat pe Splaiul Unirii nr. 313, sector 4, București este de natură a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen.

Sub aspectul laturii obiective, s-a apreciat că elementul material al infracțiunii de furt constă în luarea plăcuțelor de înmatriculare, bunuri mobile, în sensul art. 208 alin 1 C.pen., din posesia părții vătămate, fără consimțământul acesteia. Elementul material al infracțiunii de furt înglobează două momente succesive, respectiv scoaterea bunului mobil din sfera de stăpânire a posesorului legitim și trecerea bunului în stăpânirea făptuitorului. Activitatea desfășurată de către inculpatul F. C. S. cu ajutorul celuilalt coinculpat, este de natură a cuprinde atât etapa deposedării, cât și pe aceea a imposedării, infracțiunea de furt consumându-se în momentul imposedării, în care plăcuțele de înmatriculare, ieșind din stăpânirea părți vătămate, au intrat în stăpânirea efectiva a inculpaților.

Rezultatul socialmente periculos a vizat valorile sociale referitoare la posesia bunurilor mobile. S-a apreciat că legătura de cauzalitate, între acțiunea care constituie elementul material al laturii obiective și urmarea imediată, se impune cu evidență, reieșind din materialitatea faptelor, fiind directă și exclusivă.

Săvârșirea infracțiunii a atras încadrarea în forma calificată a infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 209 alin 1 lit. e C.pen., întrucât locul săvârșirii faptei reprezintă un loc public în înțelesul art. 152 lit. a C.pen., fiind accesibil publicului la momentul săvârșirii actului material. Fapta reținută în sarcina inculpatului, fiind săvârșită cu contribuția celuilalt coinculpat și în jurul orei 22.30, a atras încadrarea în forma calificată a infracțiunii de furt, prevăzută de art. 209 alin. 1 lit. a și g C. pen.

Sub aspectul laturii subiective, s-a apreciat că fapta a fost săvârșită cu intenție directă, în ceea ce privește sustragerea bunurilor, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit. a Cp, calificată prin scop, în acest sens, inculpatul a avut prefigurarea mentală a rezultatului acțiunilor sale, rezultat pe care l-a urmărit. Scopul acțiunii inculpatului a fost acela de a își însuși pe nedrept un bun mobil.

C. În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului F. C. S. care, în noaptea de 19.09.2012, în jurul orei 22.30, în baza rezoluției infracționale comune, pe timp de noapte, alături de coinculpatul S. A. C., au sustras benzină în valoare de 208,18 lei din stația Peco situată în intersecția dintre Splaiul Unirii nr. 162-164 cu . 4, București este de natură a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută si pedepsită de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen.

Sub aspectul laturii obiective, s-a apreciat că elementul material al infracțiunii de furt constă în luarea unei cantități de benzină, bun mobil, în sensul art. 208 alin 1 C.pen., din posesia părții vătămate, fără consimțământul acesteia, element care înglobează două momente succesive, respectiv scoaterea bunului mobil din sfera de stăpânire a posesorului legitim și trecerea bunului în stăpânirea făptuitorului. Activitatea desfășurată de către inculpatul S. A. C. cu ajutorul celuilalt coinculpat, este de natura a cuprinde atât etapa deposedării, cât și pe aceea a împosedării, infracțiunea de furt consumându-se în momentul împosedării, în care cantitatea de benzină, ieșind din stăpânirea părți vătămate, au intrat în stăpânirea efectivă a inculpaților.

Rezultatul socialmente periculos vizează valorile sociale referitoare la posesia bunurilor mobile. Legătura de cauzalitate, între acțiunea care constituie elementul material al laturii obiective și urmarea imediată, s-a apreciat că se impune cu evidență, reieșind din materialitatea faptelor, fiind directă și exclusivă.

Săvârșirea infracțiunii din stația L. a atras încadrarea în forma calificată a infracțiunii de furt, prevăzută de art. 209 alin 1 lit. e C.pen., întrucât locul săvârșirii faptei reprezintă un loc public în înțelesul art. 152 lit. a C.pen., fiind accesibil publicului la momentul săvârșirii actului material. Fapta reținută în sarcina inculpatului, fiind săvârșită cu contribuția celuilalt coinculpat și în jurul orei 22.30, atrage încadrarea în forma calificată a infracțiunii de furt, prevăzută de art. 209 alin. 1 lit. a și g C. pen.

Sub aspectul laturii subiective, s-a apreciat că fapta a fost săvârșită cu intenție directă, în ceea ce privește sustragerea bunurilor, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit. a Cp, calificată prin scop. În acest sens, inculpatul a avut prefigurarea mentală a rezultatului acțiunilor sale, rezultat pe care l-a urmărit. Scopul acțiunii inculpatului a fost acela de a-și însuși pe nedrept un bun mobil.

În baza art. 334 C.proc.pen, instanța a respins ca neîntemeiată cererea inculpatului F. C. S. de schimbare a încadrării juridice a infracțiuni reținute prin actul de sesizare în sarcina sa din infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 alin.1 C.pen. - 209 alin.1 lit. a, e și g C.pen. în infracțiunea de tentativă la furt calificat prevăzută de art. 20 C.p. rap. la art. 208 alin.1 C.pen. - 209 alin.1 lit. a, e și g C.pen., în ceea ce privește furtul d combustibil, apreciind că acțiunea inculpatului a cuprins atât etapa deposedării, cât și pe aceea a imposedării, infracțiunea de furt consumându-se în momentul imposedării, în care cantitatea de benzină, ieșind din stăpânirea părți vătămate, au intrat în stăpânirea efectivă a inculpaților, în rezervorul autoturismului cu care se deplasau aceștia.

2. În ceea ce-l privește pe inculpatul S. A. C. s-a reținut că:

A. În drept, fapta inculpatului S. A. C. care, în noaptea de 19.09.2012, în jurul orei 22.30, în baza aceleiași rezoluții infracționale comune, pe timp de noapte, alături de coinculpatul F. C. S., care au sustras benzină în valoare de 208,18 lei din stația Peco situată în intersecția dintre Splaiul Unirii nr. 162-164 cu . 4, București este de natură a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută si pedepsită de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii de furt a constat în luarea unei cantități de benzină, fiind bun mobil, în sensul art. 208 alin 1 C.pen., din posesia părții vătămate, fără consimțământul acesteia. Elementul material al infracțiunii de furt înglobează două momente succesive, respectiv scoaterea bunului mobil din sfera de stăpânire a posesorului legitim și trecerea bunului în stăpânirea făptuitorului. Activitatea desfășurată de către inculpatul S. A. C. cu ajutorul celuilalt coinculpat, este de natură a cuprinde atât etapa deposedării, cât și pe aceea a împosedării, infracțiunea de furt consumându-se în momentul împosedării, în care cantitatea de benzină, ieșind din stăpânirea părți vătămate, a intrat în stăpânirea efectiva a inculpaților.

Rezultatul socialmente periculos a vizeazat valorile sociale referitoare la posesia bunurilor mobile. Legătura de cauzalitate, între acțiunea care constituie elementul material al laturii obiective si urmarea imediată, s-a apreciat că se impune cu evidență, reieșind din materialitatea faptelor, fiind directă și exclusivă.

Săvârșirea infracțiunii din stația L. a atras încadrarea în forma calificată a infracțiunii de furt, prevăzuta de art. 209 alin 1 lit. e C.pen., întrucât locul săvârșirii faptei reprezintă un loc public în înțelesul art. 152 lit. a C.pen., fiind accesibil publicului la momentul săvârșirii actului material. Fapta reținută în sarcina inculpatului, fiind săvârșită cu contribuția celuilalt coinculpat și în jurul orei 22.30, a atras încadrarea în forma calificată a infracțiunii de furt, prevăzută de art. 209 alin. 1 lit. a și g C. pen.

Sub aspectul laturii subiective, s-a apreciat că fapta a fost săvârșita cu intenție directă, în ceea ce privește sustragerea bunurilor, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit. a Cp, calificată prin scop, în acest sens, inculpatul a avut prefigurarea mentala a rezultatului acțiunilor sale, rezultat pe care l-a urmărit. Scopul acțiunii inculpatului a fost acela de a își însuși pe nedrept un bun mobil.

B. În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului S. A. C. care, în noaptea de 19.09.2012, în jurul orei 22.30, în baza aceleiași rezoluții infracționale comune, pe timp de noapte, alături de coinculpatul F. C. S., au sustras plăcuțele de înmatriculare cu numărul_ montate pe autovehiculul marca Opel Vectra, aflat pe Splaiul Unirii nr. 313, sector 4, București este de natură a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută si pedepsită de art. 208 alin. 1 – 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen..

Sub aspectul laturii obiective, s-a apreciat că elementul material al infracțiunii de furt constă în luarea plăcuțelor de înmatriculare, fiind bunuri mobile, în sensul art. 208 alin 1 C.pen., din posesia părții vătămate, fără consimțământul acesteia. Elementul material al infracțiunii de furt înglobează două momente succesive, respectiv scoaterea bunului mobil din sfera de stăpânire a posesorului legitim și trecerea bunului în stăpânirea făptuitorului. S-a constatat că activitatea desfășurată de către inculpatul S. A. C. cu ajutorul celuilalt coinculpat, este de natură a cuprinde atât etapa deposedării, cât și pe aceea a imposedării, infracțiunea de furt consumându-se în momentul imposedării, în care plăcuțele de înmatriculare, ieșind din stăpânirea părți vătămate, au intrat în stăpânirea efectiva a inculpaților.

Rezultatul socialmente periculos a vizat valorile sociale referitoare la posesia bunurilor mobile. Legătura de cauzalitate, între acțiunea care constituie elementul material al laturii obiective si urmarea imediata, s-a apreciat că se impune cu evidență, reieșind din materialitatea faptelor, fiind directă și exclusivă.

Săvârșirea infracțiunii a atras încadrarea în forma calificată a infracțiunii de furt, prevăzută de art. 209 alin 1 lit. e C.pen., întrucât locul săvârșirii faptei reprezintă un loc public în înțelesul art. 152 lit. a C.pen., fiind accesibil publicului la momentul săvârșirii actului material. Fapta reținută în sarcina inculpatului, fiind săvârșită cu contribuția celuilalt coinculpat și în jurul orei 22.30, a atras încadrarea în forma calificată a infracțiunii de furt, prevăzută de art. 209 alin. 1 lit. a și g C. pen.

Sub aspectul laturii subiective, s-a apreciat căfapta a fost săvârșită cu intenție directă, în ceea ce privește sustragerea bunurilor, în accepțiunea art. 19 pct. 1 lit. a Cp, calificată prin scop. în aceste sens, inculpatul a avut prefigurarea mentală a rezultatului acțiunilor sale, rezultat pe care l-a urmărit. Scopul acțiunii inculpatului a fost acela de a își însuși pe nedrept un bun mobil.

C. În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului S. A. C. de a conduce în data de 19.09.2012, în jurul orei 22.30, autovehiculul marca autoturismul marca VW Golf, cu numărul de înmatriculare_ dinspre intersecția Splaiul Unirii nr. 162-164 cu . intersecția . ., sector 3, București având numărul fals de înmatriculare _ , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prev. de art. 85 alin. 2 din OUG. 195/2002, republicată.

În ceea ce privește elementul material al infracțiunii, acesta a constat în acțiunea de conducere a unui autoturism pe drumurile publice în condițiile arătate.

S-a mai apreciat că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului fiind una de pericol, nu este susceptibilă prin natura sa de a produce daune materiale, iar legătura de cauzalitate dintre fapta săvârșită și rezultatul socialmente periculos - punerea în pericol a siguranței circulației pe drumurile publice – a rezultat din însăși săvârșirea faptei și din starea în care se găsea inculpata la acea dată.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că poziția subiectivă a inculpatei față de infracțiunea săvârșită și rezultatul socialmente periculos al acesteia se caracterizează prin intenție indirectă, forma de vinovăție fiind prevăzută de art. 19 alin. 1 punct. 1 lit. b C.p. Astfel, conducând un autoturism neînmatriculat sau neînregistrat pe drumurile publice inculpatul a prevăzut și, deși nu a urmărit, a acceptat posibilitatea ca prin fapta sa infracțională să pună în pericol siguranța circulației pe drumurile publice.

D. În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului S. A. C. de a conduce în data de 19.09.2012, în jurul orei 22.30, autovehiculul marca autoturismul marca VW Golf dispre intersectia Splaiul Unirii nr. 162-164 cu . intersectia . ., sector 3, Bucuresti, fără a poseda permis de conducere, este de natură a întruni elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere, prevăzută și pedepsită de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care nu posedă permis de conducere, instanța a reținut că elementul material al laturii obiective a fost realizat prin fapta inculpatului care a condus autovehiculul marca VW Golf cu numărul fals de înmatriculare _ dinspre intersecția Splaiul Unirii nr. 162-164 cu . 4, către intersecția . ., sector 3, București fără a poseda permis de conducere. Urmarea imediată a acestei fapte a fost reprezentată de crearea unei stări de pericol atât pentru inculpat însăși cât și pentru ceilalți participanți la trafic. În ceea ce privește legătura de cauzalitate aceasta a rezultat fără dubiu, în mod direct și nemijlocit, din expunerea celorlalte două elemente.

Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a știut că va conduce autovehiculul fără permis, așa cum a rezultat din declarațiile acestuia, recunoscând că a știut că nu avea dreptul de a conduce respectivul autoturism. Astfel, inculpatul a prevăzut și a urmărit producerea rezultatului socialmente periculos al faptei sale, acesta săvârșind fapta cu intenție directă, forma prevăzuta de art. 19 alin. 1 pct.1 C.p.

Procedând în continuare la individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a avut în vedere următoarele criterii și aspecte:

Conform criteriilor generale de individualizare înscrise la art.72 Cod penal, referitoare la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite (furt calificat – de la 3 la 15 ani închisoare, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare – de la 1 la 5 ani și a infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a deține permis de conducere - de la 1 la 5 ani), cu trimitere la dispozițiile art. 320¹ al. 7 Cod procedură penală, potrivit cărora, în cazul recunoașterii învinuirii, limitele de pedeapsă se reduc cu o treime, la gradul de pericol social concret al faptei săvârșite ( modalitatea premeditată de săvârșire a faptelor care denotă un grad foarte mare de indiferență și o totală lipsă de respect față de proprietatea privată și față de repercusiunile legale ale faptei, săvârșirea faptei în loc public, pe timpul nopții; acțiunea care constituie elementul material al laturii obiective fiind săvârșita ., ceea ce releva curajul infracțional și o atitudine de sfidare a societății, întrucât, într-un spațiu public, cetățenii trebuie să aibă un sentiment de securitate), cât și de circumstanțele personale ale inculpaților care nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, instanța a valorificat toate aceste aspecte în dozarea pedepsei aplicate.

Sancțiunile de drept penal nu au putut acționa eficient decât în măsura în care ele corespund principiilor fundamentale ale politicii penale și ale dreptului penal și dacă sunt guvernate de acestea. Mai mult, combaterea efectivă a criminalității nu s-ar fi putut realiza decât printr-o îmbinare echilibrată a intimidării, prin constrângere, cu reeducarea inculpatului.

Adaptarea pedepsei implică luarea în considerare, sub multiplele ei aspecte a personalității infractorului, pentru a avea ca rezultat dorit transformarea efectivă a proceselor psihice și a conduitei acestuia. S-a apreciat că se impune luarea în considerare a coordonatelor psihice, relațiilor sociale, influențelor mediului social, comportament, impulsivitate, indiferență afectivă, egocentrism, agresivitate, temperament, educație, micro-mediul persoanei, ambianța familială, legături profesionale, anturaj, comportament ante și post delictum, atitudinea față de exigențele legii penale, colaborare cu organele de cercetare, instanța, recuperarea prejudiciului.

Astfel, s-a reținut că inculpatul F. C. S. , în vârstă de 25 de ani, fără ocupație, necăsătorit, studii liceale, se află la prima confruntare cu legea penală, a contribuit decisiv la comiterea faptei, săvârșind doua infracțiunide furt calificat si o infracțiunede conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, toateîncalitate de autor. S-a mai reținut că inculpatul a avut o conduită procesuală cooperantă și deși în cursul urmării penale a avut o atitudine oscilanta, în cursul judecății acesta a recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor.

Instanța a reținut față de inculpatul F. C. S. circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. b C. pen. constatând că acesta a efectuat demersuri pentru a repara paguba pricinuită, astfel cum a rezultat din înscrisul aflat la dosar la fila 31.

Instanța nu a reținut față de inculpat circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit. a și c având în vedere faptul că, pe de o parte, lipsa antecedentelor penale reprezintă starea de normalitate, iar pe de altă parte atitudinea inculpatului de recunoaștere a infracțiunii reținute în sarcina sa a fost deja valorificată pe calea procedurii simplificate.

Cu privire la inculpatul S. A. C., în vârstă de 26 de ani, fără ocupație, necăsătorit, studii gimnaziale, se află la prima confruntare cu legea penală, s-a reținut că acesta a participat la săvârșirea a doua infracțiuni de furt calificat, unei infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare si a unei infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a deține permis de conducere, toate în calitate de autor.S-a mai reținut că inculpatul a avut o conduită procesuală cooperantă și sinceră, recunoscând săvârșirea faptei.

Instanța nu a reținut față de inculpat circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a și c având în vedere faptul că, pe de o parte, lipsa antecedentele penale reprezintă starea de normalitate iar pe de altă parte atitudinea inculpatului de recunoaștere a infracțiunii reținute în sarcina sa a fost deja valorificată pe calea procedurii simplificate.

Infracțiunile comise au fost în măsură să creeze un sentiment de revoltă și dezaprobare ca reacție socială a mediului în care au fost săvârșite. Aplicând aceste criterii în concret, având în vedere săvârșirea faptelor în calitate de coautori, respectiv autori, în loc public, pe timp de noapte, instanța a apreciat că doar pedepsele de 2 ani închisoare, 1 an și 6 luni, respectiv de 8 luni pentru inculpatul F. C. S. și de câte 2 ani închisoare, respectiv câte 8 luni pentru inculpatul S. A. C. ar putea răspunde în mod eficient dublului scop: de prevenire și sancționare, contribuind în egală măsură la reeducarea și atenționarea reală a inculpaților. (având în vedere și participarea efectivă la săvârșirea faptelor, astfel cum s-a reținut anterior).

Astfel, inculpatul F. C. S. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoaresub aspectul săvârșirii infracțiunii de „furt calificat ”, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin.1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. 7 C. proc. P., 1 an și 6 luni închisoaresub aspectul săvârșirii infracțiunii de „furt calificat ”, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin.1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. 7 C. proc. si a art. 74 lit. b C. pen. rap. la art. 76 alin.1 lit. d C. pen, 8 luni închisoaresub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare prevăzută de art. 85 alin. 2 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 320¹ alin. 7 C. proc. pen. Deoarece toate infracțiunile au fost săvârșite în condițiile concursului real în baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C. pen. s-au contopit pedepsele stabilite anterior și s-a aplicat inculpatului F. C. S. pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

Inculpatul S. A. C. a fost condamnat la o pedeapsă de cate 2 ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt calificat, ambele prevăzute și pedepsite de art. 208 alin.1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen., cu aplic. art. 320¹ alin. 7 C. proc.pen, 8 luni închisoaresub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculareprevăzută de art. 85 alin. 2 din OUG 195/2002 cu aplic. art. 320¹ alin. 7 C. proc. pen. si 8 luni închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a deține permis de conducereprevăzută de art. 86 alin. 1 din OUG 195/2002. Deoarece toate infracțiunile au fost săvârșite în condițiile concursului real în baza art. 33 lit. a si art. 34 lit. b C.pen urmează a se contopi pedepsele stabilite anterior și s-a aplicat inculpatului S. A. C. pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare.

Luând în considerare natura și cuantumul pedepselor principale aplicate inculpaților, observând și motivele expuse pe larg anterior, instanța a apreciat că se impune a interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b, pe durata executării pedepsei principale, pentru fiecare dintre inculpați.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate, dată fiind lipsa antecedentelor penale și vârsta inculpaților, care le-a permis să conștientizeze rezultatul faptelor lor și să aibă o conduită viitoare corespunzătoare celei prescrise de normele juridice, instanța a considerat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate.

Cu privire la latura civilă a prezentei cauze, instanța a constatat că partea vătămate S.C. L. România S.R.L. s-a constituit parte civilă cu suma 208.18. constatând dovedite pretențiile civile în cauză, în baza art. 14 C.p.p. și art. 346 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 1357 N.C.Civ și art. 1381, art. 1382 N. C. Civ., instanța a obligat inculpații S. A. C. și F. C. S., în solidar, la plata sumei de 208.18 lei, reprezentând daune materiale către S.C. L. România S.R.L. (având în vedere că, deși la dosarul cauzei a fost depus un înscris conform căruia inculpatul F. ar fi achitat suma sustrasă, reprezentantul pății civile nu a atestat în mod oficial primirea acestei sume – constituind cel mult un început de dovadă a plății)

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul F. C. S., care, prin apărătorul său, a solicitat, în temeiul art.421 alin.2 Noul Cod de procedură penală admiterea apelului și rejudecând, dispunerea unei măsuri reglementată de art.80-82 Noul Cod penal sau de art.83 și urm. Noul Cod penal, precum și redozarea pedepselor aplicate, respectiv a pedepsei care i-a fost aplicată.

În motivarea cererii sale, inculpatul a arătat că, referitor la infracțiunea de sustragere a benzinei din stația PECO, la judecata în prima instanță, se impunea schimbarea încadrării juridice din art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit a,e,g C.pen., în art. 20 raportat la art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit a.e.g C.pen.

Inculpatul a arătat că solicitarea sa are în vedere aspectele ce țin de realitatea faptelor, așa cum au fost reținute de organele de urmărire penală. Activitatea sa infracțională a luat sfârșit înainte de finalizarea acțiunii, astfel că, din punctul său de vedere, intervenția organelor de pază a oprit activitatea infracțională înainte de finalizare și de producerea rezultatului acesteia - împosedarea propriu-zisă având legătură numai cu activitatea celuilalt coinculpat.

Inculpatul a mai arătat că, așa cum a reieșit din documentele dosarului, după alimentarea cu benzină, a fost invitat să coboare din autovehicul pentru a plăti combustibilul, ceea ce a și făcut și a mers în incinta stației, unde recunoscut că nu avea bani pentru efectuarea plății, sunând-o pe mama sa pentru a-i cere să vină cu suma necesară plății combustibilului, celălalt coinculpat părăsind, între timp, stația de benzină.

Astfel, din punctul său de vedere, cursul activității infracționale s-a întrerupt înainte ca autovehiculul să părăsească benzinăria și să se consume al doilea act al infracțiunii, împosedarea, . în stăpânirea făptuitorilor, apreciind că pentru el consumarea infracțiunii nu s-a produs, fiind întreruptă de organele de pază ale benzinăriei.

De asemenea, un al motiv de apel învederat de inculpat este cel cu privire la aplicarea unei pedepse excesiv de aspră în condițiile în care:

- valoarea prejudiciului este de aprox.200 lei, iar prejudiciul a fost recuperat de îndată ce salariații benzinăriei au acceptat să primească plata de la el - în condițiile în care, el a dorit să plătească prețul combustibilului încă din seara evenimentului, când mama sa a venit pregătită cu suma necesară;

- plăcuțele cu numerele auto au fost restituite proprietarului care, în fața instanței fondului, a declarat că nu are nicio pretenție de la inculpați; el a recunoscut imediat, în fața salariaților benzinăriei că nu avea bani pentru achitarea combustibilului și a chemat telefonic pe mama sa, care i-a adus suma necesară;

- inculpatul a indicat imediat identitatea cofăptuitorului și i-a condus pe polițiști la locul unde știa că acesta ar putea fi găsit și unde, cofăptuitorul a și fost găsit;

- a înțeles să facă uz de procedura simplificată reglementată de art. 320¹, fapt ce a condus la evitarea aglomerării instanței și antrenarea costurilor aferente unei desfășurări a procesului în procedura obișnuită, la toate acestea adăugându-se și circumstanțele atenuante reglementate în art. 74 alin. 1 Cod penal.

Cu privire la intervenirea legii penale mai favorabile, inculpatul a solicitat să constate că pedeapsa prevăzută de legea penală pentru infracțiunea de furt calificat (art. 228, art. 229 alin. 1 Noul Cod penal) este de la unu la 5 ani, iar dintre cele 3 agravante (reținute de instanța fondului pentru calificarea faptei și de care a ținut cont și la stabilirea pedepselor), legea nouă mai cuprinde o singură agravantă: săvârșirea faptei în timpul nopții.

De asemenea, inculpatul a solicitat să se constate că, cel puțin pentru o infracțiune de furt (cea de sustragere a plăcuțelor auto) și această reținere a agravantei este discutabilă, în condițiile în care, potrivit rechizitoriului, sustragerea plăcuțelor s-a făcut în jurul orei 20:30, în data de 19 septembrie, când afară era încă lumină.

Inculpatul a mai făcut precizarea, în acest sens, că una dintre infracțiunile de furt a fost săvârșită la lumina zilei, iar a doua infracțiune de furt, puțin după lăsarea serii.

Prin urmare, inculpatul a arătat că se poate aprecia că întunericul nu a constituit o împrejurare urmărită de el și coinculpat pentru săvârșirea mai ușoară a faptei, ori pentru a scunde, eventual, urma.

De asemenea, inculpatul a arătat că, procedând la individualizarea judiciară a pedepselor, potrivit criteriilor generale înscrise în art. 72 vechiul Cod penal, prima instanță a făcut referire la limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, respectiv, pentru furt calificat - de la 3 la 15 ani, iar pentru infracțiunea la legea circulației - de la unu la 5 ani.

Totodată, inculpatul a precizat că prin sentința apelată, în baza art. 85 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea prevederilor art.320¹ Cod de procedură penală instanța fondului l-a condamnat la 8 luni închisoare, iar limitele de pedeapsă prevăzute de lege nu s-au schimbat. Însă, potrivit aceleiași sentințe apelate, pentru cele două infracțiuni de furt, reținând trei agravante (reglementate în art. 209 alin. 1 lit. a.e.g.) și ținând cont și de prevederile art.320¹ Cod de procedură penală, instanța fondului l-a condamnat la 2 ani închisoare și la 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat.

Astfel, inculpatul a apreciat că pedepsele reprezintă două treimi și respectiv ½ din minimul de 3 ani al pedepsei prevăzute de legea veche, pentru infracțiunea de furt calificat și minimul prevăzut de legea nouă este de un an, iar dintre cele 3 agravante, legea nouă mai prevede ca agravantă numai săvârșirea infracțiunii pe timpul nopții, astfel că noile limite de pedeapsă pentru infracțiunea de furt calificat situează pedeapsa aplicată către jumătatea intervalului, situație ce nu mai reflectă intenția judecătorului de la fondul cauzei.

Inculpatul a mai arătat că în hotărârea atacată instanța de fond a făcut mențiuni despre scopul combaterii criminalității, apreciind că acesta „nu se poate realiza decât printr-o îmbinare echilibrată a intimidării, prin constrângere cu reeducarea inculpatului"

Astfel, inculpatul a apreciat că reglementările din textele art. 80 - art.82 din Noul Cod penal, ori din art. 83 și următ. din Noul Cod penal, ar putea fi avute în vedere de instanță, ținând cont tocmai de ceea ce instanța fondului a numit "multiplele aspecte ale personalității infractorului"

De asemenea, inculpatul a arătat că are ocupație, că avea și la data judecării fondului, însă nu era angajat definitiv, fapt ce a reieșit din înscrisul depus la dosarul cauzei, apreciind că existau condiții și pentru reținerea circumstanțelor atenuante reglementate în art. 74 alin. 1 lit. a și art. 74 alin. 1 lit. c.

În ce privește solicitarea inculpatului de a se constata incidența prevederilor art.74 alin. l lit. a, C.pen., inculpatul a arătat că: nu a mai avut de-a face cu legea penală, nu are cazier, a fost un model de comportament și până la săvârșirea faptelor penale și după aceea, ceea ce a reieșit din caracterizările celor care îl cunosc, potrivit înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, este integrat social, are o ocupație remunerată, în cadrul unei firme particulare, sens în care la dosar există o dovadă scrisă, provine dintr-o familie închegată, cu oameni care și-au câștigat totdeauna existența din muncă cinstită, este cunoscut de vecini ca un copil cuminte, la maturitate a dobândit reputația unui om echilibrat, la locul lui, are studii liceale și dorește să își finalizeze pregătirea, urmând cursurile unei facultăți, dar mai întâi, vrea să își asigure venituri constante din muncă, pentru a-și asigura cele necesare traiului;

De asemenea, inculpatul a arătat că după ce își va fi definitivat statul profesional, dorește să întemeieze o familie cu actuala prietenă, care este alături de el și în depășirea acestei încercări;

Cu privire la solicitarea inculpatului de a se constata și incidența prevederilor art.74 alin.1 lit. c, C.pen., acesta a apreciat că poate fi legată de atitudinea sa, din seara evenimentului, când a ajutat organele de poliție să identifice coparticipantul la săvârșirea infracțiunilor și i-a condus pe polițiști la locul unde știa că este posibil ca acesta să se afle.

De asemenea, inculpatul a arătat că după săvârșirea infracțiunilor, s-a prezentat în fața autorităților la fiecare solicitare și, după o primă fază când, din cauza spaimei, a fost ezitant, a devenit cooperant, sincer și a comunicat tot ce cunoștea în legătură faptele din seara evenimentului.

Astfel, inculpatul a arătat că instanța fondului a reținut numai circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. lit. b, vechiul Cod penal.

În drept, inculpatul și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 9 alin.2 din Legea nr. 255/2013, art. 421 alin.2, Noul Cod de procedură penală art. 5 alin. 1 din Noul Cod penal, art. 80 - art.82, art. 83 și următ. din Noul Cod penal art. 228 și art. 229 alin. 1 din Noul Cod penal.

Examinând sentința atacată, față de motivele invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază că apelul formulat este fondat, pentru următoarele considerente:

Instanța de fond în mod corect a reținut situația de fapt pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale (proces-verbal de prindere în flagrant, procese-verbale de cercetare la fața locului și planșele fotografice aferente, proces-verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare, declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor și declarațiile inculpaților), constând în aceea că în data de 19.09.2013, în jurul orei 22.30, în baza unei înțelegeri prealabile de a sustrage combustibil de la benzinăria L. situată în intersecția dintre Splaiul Unirii nr. 162-164 cu . 4, București inculpații S. A. C. si F. C. S. s-au deplasat cu autoturismul marca VW Golf, având numărul de înmatriculare_, condus de inculpatul F. C. S., în zona Splaiul Unirii nr. 313, de unde împreună au sustras plăcuțele de înmatriculare cu numărul_ montate pe autovehiculul marca Opel Vectra ce aparținea părții vătămate Mărăndiș C.. După ce au montat plăcuțele de înmatriculare pe autovehiculul marca VW Golf, condus în continuare de inculpatul F. C. S., s-au deplasat cu acesta la stația L. anterior precizată de unde au sustras benzină în valoare de 208,18 lei. Imediat după ce au furat combustibilul, cei doi inculpați au fost prinși în flagrant de către personalul benzinăriei, moment în care inculpatul S. A. C., pentru a nu fi prins, a demarat la volanul automobilului marca VW Golf cu numere de înmatriculare false, fără a poseda permis de conducere, fiind depistat la scurt timp de organele de politie.

Inculpații au recunoscut săvârșirea infracțiunii în modalitatea reținută în actul de sesizare, atât în faza de urmărire penală cât și la instanța de fond, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 320 ind. 1 C.pr.pen și judecarea cauzei în baza probelor administrate la urmărire penală.

Prima instanță, reținând vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor descrise mai sus, a dat o corectă încadrare juridică, stabilind că faptele comise de inculpatul F. C. S. întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni prev. de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 al. 1 lit. a, e și g C.pen.1969 și a infracțiunii prev. de art. 85 al. 2 din OUG nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. 1969, în timp ce faptele săvârșite de inculpatul S. A. C. întrunesc elementele constitutive a două infracțiuni prev. de art. 208 al. 1 rap. la art. 209 al. 1 lit. a, e și g C.pen.1969, a infracțiunii prev. de art. 85 al. 2 și 86 al. 1 ambele din OUG nr. 195/2002 rep. cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen. 1969.

Trebuie arătat că în cauză își găsesc aplicabilitate dispozițiile art. 5 C.pen. privitoare la aplicarea legii mai favorabile întrucât de la săvârșirea infracțiunilor de către inculpat și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, respectiv la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal conform Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal.

Prin urmare, observând că limitele de pedeapsă prevăzute de Noul Cod penal pentru infracțiunea de furt calificat sunt semnificativ reduse și că împăcarea părților înlăturând răspunderea penală, Curtea apreciază că legea penală mai favorabilă inculpatului F. C. S. este Noul Cod penal, în timp ce pentru inculpatul S. A. C. este Codul penal de la 1969 întrucât în cazul acestuia scopul pedepsei poate fi atins și prin suspendarea executării pedepsei sub supraveghere conform dispozițiilor art. 86 ind. 1 și urm. C.pen. 1969 iar săvrșirea unui concurs de infracțiuni nu atrage aplicarea unui spor de pedeapsă de o treime din celelalte pedepse aplicate inculpatului.

În aceste condiții, raportat la dispozițiile art. 5 alin. 1 C.pen., în baza art. 377 al. 4 C.pr.pen., se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului F. C. S. din două infracțiuni prev. de art.208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen. de la 1969 și o infracțiune prev. de art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. în două infracțiuni prev. de art.228 al. 1 – 229 al. 1 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. și o infracțiune prev. de art. 334 al. 2 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.

La termenul de judecată din data de 05.05.2014 s-a depus la dosarul cauzei un act bilateral de împăcare încheiat între partea vătămată Mărăndiș C. și inculpatul F. C. S. și din care rezultă că cele două părți s-au împăcat și nu mai doresc continuarea procesului penal. Prin urmare, întrucât legiuitorul român a prevăzut expres pentru anumite infracțiuni din Codul penal (inclusiv pentru cea care face obiectul dosarului de față) că împăcarea părților înlătură răspunderea penală, situații în care principiul disponibilității primează în aceste cazuri în dauna celui al oficialității, Curtea, în baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen. va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului F. C. S. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. constatând intervenită împăcarea părților.

În ceea ce privește infracțiunea de furt calificat constând în sustragerea combustibilului în valoare de 208, 18 lei precum și conducerea unui autovehicul cu număr fals, întrucât din analiza materialul probator administrat în cauză se reține că acestea prezintă o gravitate redusă având în vedere natura și întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care a fost comisă, motivul și scopul urmărit și în raport de persoana inculpatului F. C. S., de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, dar mai ales de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, apreciind că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia, acesta nefiind cunoscut cu antecedente penale, cu privire la acesta nu s-a mai dispus renunțarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infracțiunii pentru care este judecat; acesta nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată și nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților, maximul special prevăzut de lege pentru infracțiunea dedusă judecății este de 5 ani închisoare valoare inferioară celei prevăzute de art. 80 alin. (2) lit. d) C. pen., Curtea va renunța la aplicarea pedepsei față de inculpatul F. C. S., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, faptă prev. de art. 335 al.1 C. pen., și a infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit. b C.pen. și în baza art. 81 C. pen. va aplica inculpatului F. C. S. un avertisment.

În același sens se reține că renunțarea la aplicarea pedepsei este o instituție ce are drept temei încrederea judecătorului în posibilitatea de îndreptare a persoanei care a săvârșit o infracțiune, fără a i se aplica o pedeapsă, iar în cauză există elemente suficiente de a ajunge la concluzia că inculpatul F. C. S. se va îndrepta și că nu există pericolul ca acesta să săvârșească o nouă infracțiune.

În ceea ce îl privește pe inculpatul S. A. C., Curtea constată că, în mod corect au fost avute în vedere, la individualizarea pedepsei, criteriile stabilite de art. 74 C. pen., respectiv gravitatea infracțiunilor săvârșite și periculozitatea infractorului, care au fost evaluate avându-se în vedere importanța valorii sociale lezate prin comiterea infracțiunii (patrimoniul persoanei vătămate), modalitatea de comitere a faptei, atitudinea acestuia după săvârșirea faptei, sens în care se reține că acesta nu a formulat apel și nu a făcut niciun demers pentru a se împăca cu părțile vătămate, și pentru a înlătura urmările produse prin săvârșirea infracțiunilor, așa cum acestea au fost reținute și de instanța de fond.

Curtea are în vedere atitudinea procesuală de recunoaștere și regret care însă nu poate duce la o reducere succesivă a pedepsei, dându-i-se dublă relevanță juridică. Instituția recunoașterii vinovăției, reglementată de art. 375 Cpp este o instituție cu natură juridică mixtă, producând efecte atât pe plan procesual (prin desfășurarea simplificată a procesului), cât și pe plan substanțial, producându-se o micșorare a limitelor de pedeapsă. În raport de efectele produse pe plan substanțial recunoașterea inculpatului poate fi apreciată ca fiind o cauză legală de atenuare a pedepsei care nu împiedică aplicarea altor circumstanțe atenuante, sub condiția de a nu avea același conținut. Astfel, cauza legală de atenuare prev. de art. 375 Cpp constând în atitudinea procesuală de recunoaștere a faptei, constituie o dispoziție specială în raport de circumstanța legală de atenuare prev. de art. 74 lit. c Cp de la 1969, „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului” și nu pot fi aplicate concomitent, având același conținut, cu atât mai mult cu cât această circumstanță atenuantă judiciară nu mai este prevăzută în mod distinct de noul Cod Penal.

Raportat la cele expuse, în mod corect, instanța de fond a aplicat inculpatului S. A. C. pedepse îndreptate spre minimul special prevăzut de lege stabilit după reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă potrivit art. 396 al. 10 C.pr.pen., astfel încât se impune menținerea acestora, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 ani conform art. 86 ind. 1 C.pen.1969, apreciind, în acord cu instanța de fond că ținând cont de persoana inculpatului, de comportamentul acestora după comiterea faptei, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și, chiar fără executarea pedepsei în regim de detenție nu va mai săvârși infracțiuni.

Pe latura civilă a cauzei, constatând că potrivit înscrisului de la fila 25 din dosar prejudiciul creat părții civile . a fost recuperat în totalitate, în cauză se impune extinderea apelului formulat de inculpatul F. la inculpatul S. și înlăturarea dispozițiilor privind obligarea inculpaților, în solidar, la plata sumei de 208,18 lei reprezentând daune materiale către partea civilă . întrucât prejudiciul a fost recuperat.

Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. va admite apelul formulat de inculpatul F. C. S. împotriva sentinței penale nr. 3575/23.12.2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București, va extinde efectele apelului cu privire la inculpatul S. A. C. numai în ceea ce privește latura civilă a cauzei, va desființa în parte sentința penală apelată, și rejudecând în fond:

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului F. C. S. în pedepsele componente de 2 ani închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 8 luni închisoare, pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza art. 377 al. 4 C.pr.pen. va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului F. C. S. din două infracțiuni prev. de art.208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen. de la 1969 și o infracțiune prev. de art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. în două infracțiuni prev. de art.228 al. 1 – 229 al. 1 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. și o infracțiune prev. de art. 334 al. 2 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen. va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului F. C. S. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. constatând intervenită împăcarea părților.

În baza art. 396 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 80 C. pen. va renunța la aplicarea pedepsei față de inculpatul F. C. S., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, faptă prev. de art. 335 al.1 C. pen., și a infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit. b C.pen.

În baza art. 81 C. pen. va aplica inculpatului F. C. S. un avertisment.

Înlătură dispozițiile privind obligarea inculpaților, în solidar, la plata sumei de 208,18 lei reprezentând daune materiale către partea civilă . întrucât prejudiciul a fost recuperat.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art. 275 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia, iar onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul S. N. A. C. în cuantum de 300 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. admite apelul formulat de inculpatul F. C. S. împotriva sentinței penale nr. 3575/23.12.2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București.

Extinde efectele apelului cu privire la inculpatul S. A. C..

Desființează în parte sentința penală apelată, și rejudecând în fond:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului F. C. S. în pedepsele componente de 2 ani închisoare, 1 an și 6 luni închisoare și 8 luni închisoare, pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 377 al. 4 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului F. C. S. din două infracțiuni prev. de art. 208 alin. 1 rap. la art. 209 alin. 1 lit. a, e și g C. pen. de la 1969 și o infracțiune prev. de art. 85 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 rep. în două infracțiuni prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. și o infracțiune prev. de art. 334 al. 2 C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen.

În baza art. 396 alin. 5 C.pr.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. f C.pr.pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului F. C. S. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit. b C.pen. cu aplicarea art. 5 C.pen. constatând intervenită împăcarea părților.

În baza art. 396 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 80 C. pen. renunță la aplicarea pedepsei față de inculpatul F. C. S., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, faptă prev. de art. 335 al.1 C. pen., și a infracțiunii de furt calificat, faptă prev. de art. 228 al. 1 – 229 al. 1 lit. b C.pen.

În baza art. 81 C. pen. aplică inculpatului F. C. S. un avertisment.

Înlătură dispozițiile privind obligarea inculpaților, în solidar, la plata sumei de 208,18 lei reprezentând daune materiale către partea civilă . întrucât prejudiciul a fost recuperat.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art. 275 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul S. N. A. C. în cuantum de 300 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03.10.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C. S. C. C. D.

Grefier,

D. P.

Red.C.S./17.11.2014

Thred.V.D./8 ex./17.10.2014

J.S.4 București - jud.I.A.

← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1065/2014. Curtea de...		Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr.... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1137/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1137/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI