Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 877/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 877/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 04-05-2012 în dosarul nr. 877/2012

Dosar nr._

_

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ

Decizia penală nr.877

Ședința publică din data de 04.05.2012

Curtea compusă din:

Președinte C. C. C.

Judecător M. N.

Judecător D. D.

Grefier S. C. - M.

MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat prin procuror B. C..

Pe rol soluționarea cauzei penale ce are ca obiect recursul declarat de recurentul inculpat O. B. J. Francois împotriva sentinței penale nr.255 din data de 16.03.2012,pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București in dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat O. B. J. Francois personal,aflat în stare de arest și asistat de apărător ales M. C. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2012.

Se prezintă interpret de limbă franceză Slăvuică E. cu copie de pe autorizație nr.2253 emisă de Ministerul Justiției ,depusă la dosar .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care,

Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbatere.

Apărătorul ales al recurentului inculpat depune la dosar copie de pe pașaport și precizează că inculpatul susține că o altă persoană s-a folosit de identitatea sa .

Arată că recursul vizează reindividualizarea pedepsei și solicită admiterea recursului,casarea sentinței penale și pe fond reducerea pedepsei precizând că este prima infracțiune săvârșită pe teritoriul României,iar inculpatul a recunoscut fapta.

Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere a sentinței penale ca fiind legală și temeinică. De asemenea ,arată că nu este prima faptă săvârșită pe teritoriul României. Referitor la prezenta infracțiune dedusă judecății se reține caracterul continuat ,cele două acte materiale comise la interval de o oră astfel încât pedeapsa aplicată de instanța de fond este la limita minimă.

Recurentul inculpat O. B. J. Francois,având ultimul cuvânt,precizează că a avut probleme juridice în Franța,i-a fost furat geamantanul și pașaportul .De asemenea ,arată că în Franța are statut de handicapat .Regretă enorm faptele și precizează că este într-o stare de disperare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului formulat, constată următoarele:

Judecătoria Sectorului 3 București, prin sentința penală nr. 255/16.03.2012, pronunțată în dosarul nr._ , în baza art. 208 al. 1 – art. 209 al.1 lit. e și al. 2 lit. b C.p. rap. la art. 41 al. 2 C.p. cu aplic. art. 3201 C.p.p. a condamnat pe inculpatul O. B. J. FRANCOIS (fiul lui E. si C., născut la 07.02.1965 în Franța) la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (2 acte materiale).

În baza art. 71 C.p. a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și b C.p. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C.p. a dedus arestarea preventivă și reținerea de la data de 21.01.2012 la zi.

În baza art. 350 alin .1 C.p. a menținut măsura arestării preventive.

A luat act că partea vătămată D. L. cu domiciliul în București, Calea V. nr. 12A, ., . nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat prin restituirea bunului.

A luat act că partea vătămată Rădanță V. cu domiciliul în București, ., sector 5 nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat parțial.

În baza art. 118 lit. e C.p. a confiscat de la inculpat suma de 50 lei, dobândită prin săvârșirea faptei.

În baza art. 117 C.p. a dispus expulzarea inculpatului după executarea pedepsei.

În baza art. 191 alin.1 C.p.p a obligat pe inculpat la plata sumei de 1200 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul apărătorului din oficiu, av. S. M. de 400 lei, a rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1848/P/2012 din 14.02.2012 înregistrat la această instanță la data de 15.02.2012 sub nr._, P. de pe lângă Judecătoria sectorului 3 București a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului O. B. J. Francios pentru săvârșirea a două infracțiuni de furt calificat în formă continuată prev. de art. 208 alin.1 – 209 alin. 1 lit. e și alin. 2 lit. b Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp, constând în aceea că:

La data de 21.01.2012, în timp ce se afla în restaurantul McDonald’s Unirii, inculpatul, profitând de neatenția părții vătămate Rădanță V., a sustras geanta acesteia în care se afla și cartea de identitate a acesteia, iar o oră mai târziu, în timp ce se afla în magazinul Carrefour Unirea, același inculpat a sustras geanta părții vătămate D. L. din căruciorul de cumpărături, profitând de neatenția acesteia.

Această situație de fapt ca și încadrare juridică a fost reținută în urma administrării următoarelor mijloace de probă: plângerile și declarațiile părților vătămate Rădanță V. și D. L., procesele verbale de constatare a efectuării actelor premergătoare, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, CD-uri cu înregistrări video ale camerelor de supraveghere, procese verbale de vizionare a înregistrărilor video, informațiile existente în sistemul SISone-4ALL cu privire la mandatul european emis pe numele inculpatului, adresă și răspuns de la Centrul de de Reținere și Arestare nr. 1 cu privire la bunurile aflate asupra inculpatului la momentul încarcerării, declarație și planșă foto cu recunoașterea de bunuri efectuată cu partea vătămată Rădanță V., planșă foro cu geanta părții vătămate D. L., declarații martori I. A., I. Ș. I., declarație martori asistent V. C. F., declarații inculpat, dovadă de primire bunuri.

De asemenea, tot în faza de urmărire penală a fost luată, prin încheierea de ședință din 22.01.2012 pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București – Secția Penală pronunțată în dosarul nr._, măsura arestării preventive a inculpatului, măsură ce ulterior a fost verificată și menținută de instanță conform art. 3001 Cpp.

La primul termen de judecată și până la începerea cercetării judecătorești inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

După admiterea cererii conform art. 3201 Cpp, instanța a procedat la ascultarea inculpatului în prezenta interpretului de limbră franceză, conform alin. 3 al art. 3201 Cpp, inculpatul declarând că recunoaște săvârșirea faptelor reținute prin actul de sesizare și nu mai solicită administrarea de probe, declarația acestuia fiind consemnată, citită, semnată și atașată la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

A. În data de 21.01.2012, în jurul orei 14.20 inculpatul a intrat în restaurantul McDonald`s unde, profitând că partea vătămată Rădanță V. și-a lăsat geanta nesupravegheată pe scaun pentru a-și îmbrăca fiul, a sustras geanta acesteia, ieșind din restaurant. În geanta părții vătămate se aflau carduri, legitimație de transport, suma de 50 lei, cartea de identitate, o sticlă de apă plată, o cutie de carton conținând argilă și o sticluță maro cu tinctură pentru ochi. Prejudiciul părții vătămate a fost recuperat parțial, l-a momentul reținerii inculpatului de către lucrătorii de poliție acesta având asupra lui cutia de carton conținând argilă și sticluța maro cu tinctură pentru ochi.

Situația de fapt reținută mai sus rezultă din coroborarea următoarelor probe: declarația inculpatului de recunoșatere a faptei, în care aceasta a descris modalitatea de săvârșire a faptei, a indicat locul și momentul săvârșirii faptei și bunurile sustrase (f. 77, 79-80 dup și f. 19 di): declarația părții vătămate (f. 58, f. 59 și 61 dup) în care se arată că se afla în restaurantul McDonald`s în data de 21.01.2012, în jurul orei 14.20 în momentul în care i-a fost sustrasă geanta și că printre bunurile sustrase erau și o cutie de carton conținând argilă și o sticluță maro cu tinctură pentru ochi; procesele verbale de vizionare a înregistrărilor din restaurantul McDonald`s în data de 21.01.2012, în jurul orei 14.20 (f. 63-67 dup) și CD cu aceste înregistrări (f. 82 dup) din care rezultă că o persoană cu semnalmentele inculpatului, după ce a stat o vreme lângă partea vătămată, a ieșit din restaurant cu o geantă ca cea descrisă de partea vătămată, tinând-o pe umăr. În procesul verbal de la f. 67 dup s-a menționat că inculpatul, după ce a vizionat aceaste înregistrări a declarat că se recunoaște ca fiind persoana din aceste înregistrări; declarație martor asistent V. C. F. (f. 68 dup) din care rezultă modalitatea în care s-au vizionat înregistrările puse la dispoziție de restaurantul McDonald`s în data de 21.01.2012, în jurul orei 14.20; procesul verbal de predare-primire încheiat cu partea vătămată (f. 71 dup) din care rezultă că acesteia i s-au predat bunurile recuperate (o cutie de carton conținând argilă și o sticluță maro cu tinctură pentru ochi).

B. În data de 21.01.2012, în jurul orei 15.30 inculpatul a intrat în magazinul Carrefour Unirea unde, profitând că partea vătămată D. L. și-a lăsat geanta nesupravegheată în căruciorul de cumpărături, în timp ce își așeza produsele în cărucior, a sustras geanta acesteia, a ascuns-o sub haină și a ieșit din magazin, fiind urmărit și prins de martorul I. A. la 30m de magazin. Prejudiciul părții vătămate a fost recuperat prin restituirea genții.

Situația de fapt reținută mai sus rezultă din coroborarea următoarelor probe: declarația inculpatului de recunoaștere a faptei, în care aceasta a descris modalitatea de săvârșire a faptei, a indicat locul și momentul săvârșirii faptei și bunurile sustrase (f. 32-35, 37-39, 45-48 dup și f.19 di); declarația părții vătămate (f. 10-12 dup) în care se arată că se afla în magazinul Carrefour Unirea în data de 21.01.2012, în jurul orei 15.30 în momentul în care i-a fost sustrasă geanta și că aceasta a fost recuperată imediat de către un agent de pază din magazin; procesul verbal de vizionare a înregistrărilor din magazinul Carrefour Unirea în data de 21.01.2012, în jurul orei 15.30 (f. 23 dup) și CD cu aceste înregistrări (f. 81 dup) din care rezultă că o persoană cu semnalmentele inculpatului, a sustras o geantă ca cea descrisă de partea vătămată dintr-un cărucior de cumpărături, iar apoi a fost imobilizat de către doi agenți de pază în exteriorul magazinului; declarație martor I. A. (f. 17, 18 dup) din care rezultă că martorul l-a văzut pe camerele de luat vederi pe inculpat în timp ce sustrăgea geanta părții vătămate și apoi la imobilizat pe acesta la 30 m de magaziul Carrefour Unirea în data de 21.01.2012, în jurul orei 15.30; declarație martor I. Ș. I. (f. 19, 20 dup) din care rezultă că martorul l-a văzut pe camerele de luat vederi pe inculpat în timp ce sustrăgea geanta părții vătămate și apoi a fot imobilizat de martorul I. A. la 30 m de magaziul Carrefour Unirea în data de 21.01.2012, în jurul orei 15.30.

Instanța de judecată a apreciat că probatoriul administrat, astfel cum a fost analizat, demonstrează existența faptelor de furt calificat reținute în sarcina inculpatului și vinovăția inculpatului în ceea ce privește săvârșirea acestor fapte.

În drept, fapta inculpatului O. B. J. FRANCOIS, care la data de la data de 21.01.2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la ora de 14:20 a sustras în timp ce se afla în restaurantul McDonald’s Unirii geanta părții vătămate Rădanță V., în care se afla și cartea de identitate a acesteia, iar la ora 15:30, în timp ce se afla în magazinul Carrefour Unirea, a sustras geanta părții vătămate D. L. din căruciorul de cumpărături, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art. 208 al. 1 – art. 209 al.1 lit. e și al. 2 lit. b C.p. rap. la art. 41 al. 2 C.p.

Sub aspectul laturii obiective instanța a constatat că elementul material al infracțiunii de furt calificat este realizat prin acțiunea de luare de către inculpat a genților părților vătămate, acțiunea de luare făcându-se fără a exista între părți vreun raport juridic sau de altă natură care să legitimeze sau să justifice în vreun fel luarea bunului, iar scopul luării a fost acela al însușirii pe nedrept. Din probatoriul analizat rezultă că săvârșirea acțiunii ce realizează elementul material al laturii obiective a infracțiunii de furt a avut loc în următoarele circumstanțe agravante: într-un loc public și a unui bun ce servește la dovedirea identității, fiind de notorietate că actele de identitate sunt păstrate în portofel, iar portofelul în geantă.

Urmarea imediată constă în producerea unui prejudiciu în patrimoniul persoanelor vătămate, acesta constând în contravaloarea bunurilor sustrase, iar probatoriul dovedește existența legăturii de cauzalitate dintre faptele inculpatului și urmarea produsă

Sub aspectul laturii subiective, din modul concret de săvârșire a faptei, a rezultat că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei, urmărind producerea lui prin săvârșirea acesteia, ceea ce denotă că fapta a fost săvârșită de inculpat cu forma de vinovăție prevăzută de lege pentru incriminarea acesteia ca infracțiune, respectiv intenția directă, conform art.19 alin.1 pct.1 lit.a C.p.

Din modalitatea identică de săvârșire a faptelor și din faptul că cele două fapte au săvârșite la interval scurt de timp, a rezultat unitatea infracțională, cele două fapte fiind săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale, motiv pentru care instanșa a reținut disp. art. 41 al. 2 C.p.

La individualizarea pedepsei la care urmează a fi condamnat inculpatul, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C.p., respectiv: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator în partea specială a codului penal reduse cu 1/3 față de aplicarea art. 3201 C.p.; gradul de pericol social concret al faptei relevat de modul de săvârșire al faptei – în public, într-un loc aglomerat, profitând de neatenția părților vătămate, pe care le-a urmărit pentru a le surprinde într-un moment în care atenția lor era îndreptată spre alte activități, valoarea mică a prejudiciului, recuperat parțial datorită vigilenței organelor de ordine. Aceste circumstanțe agravează sau după caz atenuează răspunderea penală a inculpatului.

Pentru motivele arătate, în baza art. 208 al. 1 – art. 209 al.1 lit. e și al. 2 lit. b C.p. rap. la art. 41 al. 2 C.p. a condamnat pe inculpat la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru infracțiunea de furt calificat.

Față de gravitatea faptei săvârșite și circumstanțele personale ale inculpatului pentru care s-a emis mandat de arestare european de către autoritățile franceze pentru o pedeapsă de 3 ani închisoare aplicată pentru o faptă de același gen, instanța a apreciat că scopul pedepsei prevăzut de art.52 C.p. poate fi atins în cazul inculpatului doar prin executarea pedepsei în regim de detenție.

În baza art.71 alin.1 C.p. rap. la RIL nr. 24/2007 a ÎCCJ (conform căruia pedepsele complementare se aplică și cetățenilor străini) a aplicat inculpatului, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit. b C.p. pe durata executării pedepsei principale, reținându-se că, prin Decizia 74 din 05.11.2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că dispozițiile art. 71 C.p. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I – lit. c C.p. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 C.p

La aplicarea pedepsei accesorii, instanța a avut în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului așa cum a fost nuanțată în cauzele S. și P. contra României, respectiv Hirst contra Marii Britanii.

În baza art. 88 alin.1 C.p., văzând faptul că inculpatul a fost reținut la 21.01.2012, ulterior fiind arestat preventiv, instanța a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive de la data de 21.01.2012 la zi.

În temeiul art. 350 C.p.p. a menținut starea de arest preventiv a inculpatului întrucât temeiurile avute în vedere la luarea inițială a măsurii, enunțate de dispozițiile art. 148 lit. f C.p.p. se mențin și la acest moment și impun și în continuare privarea de libertate a inculpatei.

Astfel, instanța a constatat că este întrunită condiția limitei de pedeapsă, cât și cea a existenței existența unor date certe în sensul că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, față de modul de operare (în loc public, profitând de neatenția părților vătămate), precum și față de sentimentul de insecuritate pe care săvârșirea unor asemenea fapte îl generează în rândul cetățenilor, ținând cont de frecvența cu care sunt comise. Așadar, instanța a reținut pericolul social al infracțiunii, ce rezultă din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, dar și perseverența infracțională a inculpatului pentru care s-a emis mandat de arestare european de către autoritățile franceze pentru o pedeapsă de 3 ani închisoare aplicată pentru o faptă de același gen.

Având în vedere că inculpatul este cetățean francez, nu a dovedit că are un domiciliu stabil în România și nici o ocupație licită producătoare de venituri, a dispus în baza art. 117 C.p. expulzarea inculpatului după executarea pedepsei.

Având în vedere că partea vătămată D. L. 3 nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat prin restituirea bunului și partea vătămată Rădanță V. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind recuperat parțial, văzând și dispozițiile art. 346 al. 1 C.p.p., a luat act în acest sens.

În baza art. 118 lit. e C.p. a confiscat de la inculpat suma de 50 lei, dobândită prin săvârșirea faptei, având în vedere că partea vătămată Rădanță V. nu s-a constituit parte civilă în cauză, iar în geanta sustrasă de inculpat de la aceasta se afla și suma de 50 lei.

În baza art. 191 alin.1 C.p.p a obligat pe inculpat la plata sumei de 1200 lei, cheltuieli judiciare către stat, dat fiind că inculpatul este în culpă procesuală, fiind condamnat.

Onorariul apărătorului din oficiu, av. S. M. de 400 lei, de la urmărire penală, a rămas în sarcina statului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, inculpatul O. B. J. Francois care, personal și prin apărătorul ales,a solicitat admiterea recursului,casarea sentinței penale și pe fond reducerea pedepsei și aplicarea dispozițiilor art.81 C.p. sau ale art.86ind.1 C.p., precizând că este prima infracțiune săvârșită pe teritoriul României și a recunoscut și regretă faptele,invocând și dificultățile pe care întâmpină la locul de detentie datorită faptului că nu cunoaște nici limbă străină.

Analizând actele și lucrările dosarului si sentința penală atacată, în conformitate cu dispozițiile art. 385ind.1 si urm. C.p.p.,Curtea constată că recursul formulat este nefondat pentru următoarele considerente:

Instanța de fond a stabilit corect situația de fapt, încadrarea juridică și vinovăția recurentului inculpat O. B. J. Francois.

Materialul probator existent la dosarul cauzei, dovedește fără dubiu că, la data de 21.01.2012, inculpatul O. B. J. Francois, în timp ce se afla în restaurantul Mc.Donald"s Unirii, a sustras geanta părții vătămate Rădanță V. în care se afla și cartea de identitate, iar ulterior în aceeași zi, în timp ce se afla în magazinul Carrefour Unirea, a sustras geanta părții vătămate D. L..

Fiind audiat în fața instanței de judecată, inculpatul O. B. J. Francois ,căruia i-au fost aduse la cunoștință de instanță dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală, a recunoscut săvârșirea faptelor deduse judecății și a solicitat ca judecarea cauzei să se facă pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale pe care a arătat că le cunoaște și le însușește.

Declarația inculpatului O. B. J. Francois se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de constatare a infracțiunii, plângerile și declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor I. A., I. Ș. I., procesele-verbale privind vizionarea imaginilor camerelor de supraveghere, planșe foto, dovada de restituire a bunurilor sustrase și conduc la convingerea certă că recurentul inculpat a comis faptele deduse judecății, fiind în măsură să susțină, pe deplin, soluția de condamnare adoptată de prima instanță.

În ceea ce privește pedeapsa aplicată recurentului inculpat, Curtea apreciază că a fost corect individualizată,nejustificându-se reducerea cuantumului acesteia prin reținerea în favoarea inculpatului a vreuneia dintre circumstanțele atenuante prevăzute art.74 C.p.și nici stabilirea vreunei alte modalități de executare,neprivative de libertate, în condițiile art.81 C.p. sau ale art.86ind.1 C.p.

Potrivit art.72 Cod penal la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Pentru ca pedeapsa să-și realizeze funcțiile și scopul, definite de legiuitor în art.52 din Codul penal trebuie să corespundă sub aspectul duratei și naturii sale (privativă sau neprivativă de libertate, executabilă sau nu) gravității faptei comise, potențialului de pericol social pe care în mod real, îl prezintă persoana infractorului, dar și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.

În prezenta cauză,Curtea constată că prima instanță, condamnându-l pe recurentul inculpat O. B. J. Francois la pedeapsa de 2 ani închisoare și dispunând executarea acesteia în regim de detenție a realizat o justă individualizare a sancțiunii, în raport cu gravitatea în concret a faptelor comise și periculozitatea autorului acestora, ambele în suficientă măsură relevate de probele dosarului.

Este adevărat că recurentul inculpat a avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret a săvârșirii faptelor deduse judecății, însă la aprecierea pedepsei stabilite de instanța de fond, Curtea are în vedere modalitatea și împrejurările concrete de comitere a acestora (două fapte într-un interval foarte scurt de timp, în loc public, aglomerat, profitând de neatenția părților vătămate), urmarea produsă – sustragerea genților părților vătămate, în care se aflau inclusiv acte de identitate, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului ,care nu este la prima încălcare a legii penale, fiindu-i aplicată o amendă administrativă pentru săvârșirea aceluiași gen de fapte în anul 2010 de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și fiind emis pe numele său un mandat european de arestare de autoritățile franceze tot pentru comiterea unei fapte de furt calificat, ceea ce denotă perseverență infracțională,fiind evident ca recurentul inculpat nu a înțeles că respectarea legii este o necesitate și că numai prin respectarea legii va putea evita aplicarea și executarea unor pedepse.

Prin urmare,Curtea apreciază că împrejurările de fapt amintite,cert rezultate din actele dosarului justifică necesitatea aplicării pedepsei de 2 ani închisoare,cu executare prin privare de libertate, care să fie în măsură să-și realizeze funcțiile și scopul prevăzute în art.52 Cod penal.

De altfel, instanța de fond s-a orientat la minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. c, alin. 2 lit. b Cod penal raportat la art. 41 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 3201 Cod procedură penală.

De asemenea, și pedeapsa accesorie a fost corect stabilită în raport de natura faptei săvârșite, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, Protocoalele Adiționale și jurisprudența CEDO în materie ( ex.cauzele Hirst c.Marii Britanii, S. și P. c. României s-a) care în conformitate cu art.11 alin. 2 și la art. 20 din Constituție fac parte din dreptul intern,ca urmare a ratificării Convenției de către România prin Legea nr. 30/1994, dar s decizia nr. 74/2007 pronunțată de Sectiile Unite ale Inaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii.

Totodată, Curtea constată că și măsurile de siguranță prevăzute de art. 117 Cod penal și art. 118 lit. e Cod penal au fost corect și justificat aplicate, având în vedere că inculpatul O. B. J. Francois este cetățean francez, a comis pe teritoriul României mai multe fapte prevăzute de legea penală și nu are un domiciliu stabil și un loc de muncă în România, iar partea vătămată Rădanță V., deși nu și-a recuperat suma de 50 lei aflată în geanta sustrasă de inculpat, nu s-a constituit parte civilă.

De altfel, prin calea de atac exercitată, recurentul inculpat nu a contestat cele două măsuri de siguranță luate de instanța de fond.

Ca atare,pentru considerentele expuse,Curtea, în temeiul art.38515 pct.1 lit. b din Codul de procedură penală,va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O. B. J. Francois împotriva sentinței penale nr. 255/16.03.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul nr._ .

În baza art.385ind.17 alin.4 C.p.p.rap. la art.383 alin.2 C.p.p. va deduce reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 21.01.2012 la zi.

În temeiul art.192 alin.2 din Codul de procedură penală va obliga pe recurentul – inculpat la plata sumei de 500 lei,reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.

În temeiul art. 192 alin. 6 Cod procedură penală onorariul interpretului de limbă franceză, în echivalentul a 3 ore în regim de urgență, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În temeiul art.38515 pct.1 lit. b din Codul de procedură penală respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O. B. J. FRANCOIS împotriva sentinței penale nr.255/16.03.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București.

Deduce reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 21.01.2012 la zi.

În temeiul art.192 alin.2 din Codul de procedură penală obligă pe recurentul – inculpat la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.

În temeiul art. 192 alin. 6 Cod procedură penală onorariul interpretului de limbă franceză, în echivalentul a 3 ore în regim de urgență, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 mai 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

C. C. C. M. N. D. D.

GREFIER,

C. M. S.

Red. M.N.

Dact.A.A.

2 ex.-31.05.2012

Judecătoria sector 3 București

Jud. fond:R.A.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 877/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI