Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1092/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1092/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-06-2013 în dosarul nr. 1092/2013

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 1092

Ședință publică din data de 12.06.2013

Curtea constituită din:

Președinte: M. R.

Judecător: M. D. G.

Judecător: N. M.

Grefier: B. L.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror M. N..

Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile formulate de recurenții inculpați S. N. și R. G. împotriva sentinței penale nr. 691 din data de 17 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu, județul I. în dosarul nr._ .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 31.05.2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 5.06.2013 și ulterior la data de 12.06.2013, când a dat următoarea soluție:

CURTEA

Prin sentința penală nr. 691/17.12.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu s-au dispus următoarele:

„1. În baza art. 221 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b) Cod penal condamnă inculpatul R. G. la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare.

Constată că infracțiunea ce a făcut obiectul prezentei cauze este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 237/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria B., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1613/31.08.2012 a Curții de Apel București – Secția I penală.

Descontopește pedeapsa rezultantă, respectiv 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 237/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria B., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1613/31.08.2012 a Curții de Apel București – Secția I penală în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a), g) și i) C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C.pen. și art. 320¹alin. 7 C.pr.pen;

- 3 (trei) ani închisoare pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a), g) și i) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen, cu aplicarea art. 37 lit. b) C.pen. și art. 320¹alin. 7 C.pr.pen;

- și sporul 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 36 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 33 lit. a) și 34 alin. 1 lit. b) Cod penal contopește pedeapsa de 3(trei) ani închisoare (aplicată prin prezenta) cu pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 237/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria B., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1613/31.08.2012 a Curții de Apel București – Secția I penală, așa cum au fost repuse în individualitatea lor, inculpatul R. G. urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni sporită cu 6 (șase) luni, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.

Pedeapsa se execută în regim de detenție în conformitate cu prevederile art. 57 Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.

Ia act că inculpatul se află în executarea pedepsei închisorii pronunțată prin sentința penală nr. 237/09.05.2012 a Judecătoriei B., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1613/31.08.2012 a Curții de Apel București – Secția I penală.

În baza art. 36 alin. 3 Cod penal scade din pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare aplicată inculpatului prin prezenta, perioada arestării preventive și pedepsei executate de la data de 08.03.2012 la zi.

Anulează mandatul de executare a pedepsei închisorii emis în baza sentinței penală 237/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria B., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1613/31.08.2012 a Curții de Apel București – Secția I penală și dispune emiterea unor noi formalități de executare, la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

2.În baza art. 221 Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b) Cod penal condamnă inculpatul S. N. la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare.

Pedeapsa se execută în regim de detenție în conformitate cu prevederile art. 57 Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.

3. În baza art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a), g) și i) Cod penal cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal condamnă inculpatul N. I. (fiul lui M. și Gilica, născut la data de 18.07.1994 în București, sector 2, domiciliat în ., ., jud. I., c.n.p._) la pedeapsa de 3(trei) ani închisoare.

În baza art 86¹ C.pen dispune suspendarea executării pedepsei de 3 (trei) ani închisoare sub supraveghere pe o durata de 6 (șase) ani reprezentând termen de încercare stabilit potrivit art 86² Cod penal.

În baza art. 86³ C.pen. pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art 86³ alin. 1 lit. a) – d) Cod penal:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul I.;

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum si întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Datele prevăzute la art. 86³ alin. 1 lit. b)-d) Cod penal se comunică Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul I..

În baza art. 359 Cod procedură penală se vor comunica inculpatului, măsurile de supraveghere la care este supus.

În baza art. 86⁴Cod penal cu referire la art. 83 Cod penal atrage atenția inculpatului asupra cauzelor a căror nerespectare vor impune revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. 2 Cod penal interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal.

În baza art. 71 alin. 5 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art.189 Cod procedură penală, onorariile avocaților din oficiu I. L. în cuantum de 300 lei conform împuternicirii avocațiale nr._/21.11.2011 și C. R., în cuantum de 300 lei conform împuternicirii avocațiale nr._/21.11.2011, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului București.

Lasă nesoluționată latura civilă a cauzei.

În baza art.191 alin.1 și 3 Cod procedură penală obligă pe inculpații R. G., S. N. și N. I. acesta din urmă în solidar cu părțile responsabile civilmente N. M. și N. Gilica, la plata sumei de 1.500 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de statul român.”

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că, prin Rechizitoriul nr. 789/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, înregistrat pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 19.05.2011 sub nr._, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților V. N. zis “N.”, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a), g) și i) Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c) Cod penal, P. N. zis “T.”, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a), g) și i) Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c) Cod penal, N. I. zis “R.’” sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a), g) și i) Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal, S. N. zis “C.” sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, prev. de art. 221 Cod penal și R. G. zis “B.”, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, prev. de art. 221 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) Cod penal.

În actul de sesizare a instantei s-a reținut că în noaptea de 18/19.02.2011, inculpații V. N., P. N. și N. I. au pătruns prin efracție în incinta punctului de lucru al . SRL, situat în ., .. 9, județ I. de unde au sustras materiale de construcții și scule în valoare de 78.000 lei. Totodată, inculpații S. N. și R. G. au primit o parte din bunurile sustrase și le-au valorificat la un centru de colectare a fierului vechi din orașul P., cunoscând proveniența acestora.

În ședința de judecată din data de 16.09.2011, inculpații V. N. și P. N. au arătat că doresc ca judecata să se facă potrivit art. 3201 Cod procedură penală, au recunoscut în totalitate săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina lor în actul de sesizare, solicitând să nu se mai administreze alte probe în fața instanței, ci judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care au arătat că le cunosc și le însușesc.

Prin sentința penală nr. 331/19.09.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ s-a dispus condamnarea inculpaților V. N. și P. N. la o pedeapsă cu închisoarea a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, iar în baza art. 320¹alin. 5 C.pr.pen. s-a disjuns acțiunea civilă formulată de partea civilă S.C. G. CONSTRUCȚII MONTAJ S.R.L. dispunându-se înregistrarea dosarului la arhiva penală a Judecătoriei Cornetu, hotărâre ce a rămas definitivă prin decizia penală nr. 2457/07.12.2011 a Curții de Apel București, Secția a II a Penală.

În ședința publică de judecată din data de 16.09.2011 (f. 170-172), instanța, în temeiul art. 38 C.pr.pen. a încuviințat cererea apărătorului inculpatului V. N. privind disjungerea cauzei întrucât acesta se află în stare de deținere, cât și pentru inculpatul P. N. având în vedere că aceștia recunosc faptele. Totodată s-a avut în vedere că inculpatul minor nu s-a prezentat și nu și-a exprimat poziția, motiv pentru care s-a dispus disjungerea cauzei privind pe inculpații N. I., S. N. și R. G., dosarul nou format având numărul_, fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 19.09.2011.

În cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: plângerea și declarațiile reprezentantului părții vătămate I. F. (filele 26-28) din care rezultă că, la în intervalul 17-19.02.2011 autori necunoscuți au pătruns, prin efracție în mai multe magazii situate la punctul de lucru al . SRL, din ., .. 9, județ I., de unde au sustras mai multe scule, aparate electrice și materiale de construcții (mașini de tăiat asfalt, cupă de buldoexcavator, vibrator pentru beton, pompe submersibile, saci cu fitinguri etc.), toate în valoare de 78.000 lei.; procesul-verbal de cercetare la fața locului împreună cu planșa fotografică (f 30-57) –din care reiese că autorii au pătruns prin efracție în incinta punctului de lucru al . SRL, situat în ., .. 9, județ I., sustrăgând mai multe bunuri; planșă fotografică din 19.02.2011 (f 58-62 ) care arestă că la centru de colectare a fierului vechi din orașul P. au fost găsite mai multe bunuri sustrase din incinta punctului de lucru al . SRL; proces-verbal de predare a bunurilor (f. 63) în baza căruia organele de poliție au predat reprezentanților . SRL 13 saci cu fitinguri, o cutie cu fitinguri din bronz, 4 grilaje de schelă și 2 cilindrii hidraulici de buldoexcavator; planșe fotografice din 21.02.2011(f 64-116) cuprinzând bunuri găsite la locuința numitului N. M. și în portbagajul autoturismului acestuia; declarațiile martorului N. M. zis “P.”(f 215-217) din care reiese că la data de 20.02.2011 a fost contactat telefonic de către inculpatul R. G. zis “B.”, pe care îl cunoștea întrucât îi vânduse anterior o mașină, acesta propunându-i spre vânzare diferite scule. La intrare în satul Piteasca a fost așteptat de către inculpații R. G. și P. N. care l-au condus la locuința inculpatului V. N. unde se aflau depozitate mai multe scule, respectiv bormașini, flexuri, o mașină de tăiat asfalt, un vibrator de beton, o mașină de lipit țeavă. S-a înțeles cu cei patru inculpați să cumpere toate bunurile cu suma de 1500 lei însă, atunci când a verificat mașina de tăiat asfalt, a constatat că aceasta nu funcționează. Ca urmare a solicitat să verifice toate sculele iar în lipsa unui surse de curent trifazic s-au înțeles ca inculpatul P. N. să meargă împreună cu el la propria locuință iar după probă urmând să se stabilească și contravaloarea lor finală. În timp ce se deplasa împreună cu inculpatul P. N. către orașul Voluntari, cu autoturismul cu numărul de înmatriculare_ au fost opriți de organele de poliție. Întrebat fiind despre proveniența bunurilor, inculpatul P. N. a declarat că le-a sustras împreună cu tatăl său, inculpatul S. N. și ci inculpații V. N. și N. I.; declarația martorului FERECĂU M.(f 217-218) care arată că l-a însoțit pe martorul N. M. în satul Piteasca, apoi la locuința inculpatului V. N., unde se aflau patru persoane pe care nu le cunoștea și unde au fost încărcate bunurile în portbagajul mașinii cu numărul de înmatriculare_ . Pe drumul de întoarcere au fost opriți de către organele de poliție apoi conduși la sediul pentru cercetări; proces-verbal de confruntare . nr._(f 168-169) din care rezultă că organele de poliție au procedat la efectuarea unei confruntări între inculpatul P. N.(alis R. C. C.) zis “T.” și numitul N. Coșcodaru C., fratele inculpatului N. I. zis “R.’“. Cu această ocazie inculpatul P. N. confirmă declarațiile inițiale, arătând că a savârșit infracțiunea reținută în sarcina sa împreună cu coinculpații V. N. și N. I.. Ulterior, tot ei au valorificat o parte din bunurile sustrase la centrul de colectare fier vechi; proces-verbal de confruntare . nr._(f 170-171) din care rezultă că organele de poliție au procedat la efectuarea unei confruntări între inculpatul V. N. și numitul N. Coșcodaru C., fratele inculpatului N. I. zis “R.’“. Cu această ocazie inculpatul V. N. arată că a savârșit infracțiunea reținută în sarcina sa împreună cu coinculpații P. N. și N. I.; proces-verbal de confruntare . nr._(f 172-173) din care rezultă că organele de poliție au procedat la efectuarea unei confruntări între inculpatul V. N. și inculpatul R. G.; proces-verbal de confruntare . nr._(f 173-174) din care rezultă că organele de poliție au procedat la efectuarea unei confruntări între inculpații V. N. și N. I.. Cu această ocazie inculpații au arată că au savârșit infracțiunea reținută în sarcina lor împreună cu coinculpatul P. N., din inițiativa acestuia din urmă. Bunurile au fost valorificate la centrul de colectare iar banii împărțiți în mod egal; proces-verbal de confruntare . nr._(f 175) din care rezultă că procurorul efectuat o confruntare între inculpați, iar V. N., P. N. și N. I. au recunoscut participația lor; proces-verbal de confruntare . nr._(f 176-177) din care rezultă că organele de poliție au efectuat o confruntare între inculpații P. N. și R. G., primul recunoscând faptele reținute în sarcina sa; ; proces-verbal de confruntare . nr._(f 178-179) din care rezultă că organele de poliție au efectuat o confruntare între inculpații P. N. și S. N., primul recunoscând faptele reținute în sarcina sa și neimplicarea celuilalt în activitatea infracțională; proces-verbal de confruntare . nr._(f 180) din care rezultă că organele de poliție au efectuat o confruntare între inculpații V. N. și S. N., primul recunoscând faptele reținute în sarcina sa și neimplicarea celuilalt în activitatea infracțională; declarația martorului E. M.(f 181) care atestă că a participat la confruntările efectuate de organele de poliție înprezenta cauză, reieșind că inculpații V. N., P. N. și N. I. sunt autorii furtului din incinta punctului de lucru al . SRL iar numiții S. N. și N. Coșcodaru C. nu au participat la săvârșirea furtului și nici la valorificarea bunurilor sustrase; proces-verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografie însoțit de planșă foto(f 182-201) care atestă că martorul B. A. i-a recunoscut din fotografii pe cei care s-au prezentat la centrul de colectare a fierului vechi din orașul P. oferind spre vânzare o parte din bunurile sustrase, indicându-i pe inculpații R. G.,V. N., P. N. (alias R. C. C.), S. N. și numitul N. Coșcodaru C.; declarațiile martorului B. A.(f 211-214) din care rezultă că este angajat al centrului de colectare a fierului vechi aparținând .. La data de 19.02.2011 la centru s-au prezentat cinci persone, pe care le-a recunoscut ulterior din fotografii ca fiind inculpații R. G.,V. N., P. N. (alias R. C. C.), S. N. și numitul N. Coșcodaru C., cu un autoturism marca Dacia papuc, de culoare roșie, înmatriculată în Bulgaria, oferind spre vânzare mai multe obiecte metalice ce se aflau introduse în saci. După ce au cântărit bunurile(aprox. 350 kg), cei cinci s-au arătat dispuși să mai aducă un transport de bunuri de acceași natură, urmând ca la final să încaseze contravaloarea lor; declarația numitului I. M.(f 224) care, în calitate de reprezentant al . SRL, a recunoscut mai multe bunuri, respectiv flexuri-6 buc., aparat de lipt țevi, vibrator pentru beton, bormașină autofiletantă, 6 bormașini Bosch, flex Bosch, drujbă electrică, circular pentru lemn și mașină tăiat gresie; procese-verbale din 21.02.2011(229-230,234) care atestă predarea către reprezentantul părții vătămate . SRL a bunurilor găsite de organele de poliție; proces-verbal din 21.02.2011(235) potrivit căruia numita R. P., mama inculpatului R. G., a predate organelor de poliție un flex, un prelungitor și un cablu pe care inculpatul le avea depozitate la locuința sa; proces-verbal din 21.02.2011(236) potrivit căruia numita G. Vetuța, concubine inculpatului S. N., a predate organelor de poliție un rotopercutor, două fierăstraie electric și o bormașină pe care inculpatul le avea depozitate la locuința sa; procese-verbale de percheziție domiciliară(f 245-250) din care rezultă că la locuința inculpatului S. N. a fost găsit un aparat de sudură, fără documente de proveniență, inculpatul declarând că l-a cumpărat; declarațiile inculpatului V. N.(filele 119-130) din care reiese că, în noaptea de 18/19.02.2011 se afla împreună cu inculpatul N. I. zis “R.’” în satul Piteasca, județ I. când au fost abordați de inculpatul P. N. zis “T.”, aflat la volanul unui autoturism marca Dacia, model papuc, fără numere de înmatriculare, care le-a propus să sustragă bunuri din incinta unei societăți comerciale. Au acceptat propunerea acestuia, deplasându-se la punctul de lucru al . SRL, situat în ., .. 9, județ I.. Toți trei au pătruns în curtea societății de unde au sustras scule și materiale de construcții. Bunurile au fost depozitate la locuința sa iar o parte din ele au fost vândute unui centru de colectare a fierului vechi de către el, împreună cu ceilalți doi coinculpați, obținând 1400-1500 lei, sumă ce a fost împărțită în mod egal. Ulterior inculpatul P. N. a contactat telefonic o altă persoană, pe nume “P.” care s-a prezentat la locuința sa,a luat bunurile rămase, urmând să le valorifice; declarațiile inculpatului P. N. zis “T.”(alias R. C. C.) (f 131-140) din care rezultă că, împreună cu inculpații V. N. și N. I. a pătruns în incinta . SRL printr-o gaură a gardului împrejmuitor. Din magaziile societății au sustras mai multe bunuri(bormașini, aparate de lipit, flexure, fitinduri de alamă, aparat de tăiat asphalt, cupă de fier etc.) pe care le-au transportat cu mașina sa, marca Dacia, model papuc, de culoare roșie, la locuința inculpatului V. N.. A doua zi, la data de 19.02.2011 inculpatul arată că l-a contactat pe tatăl său, inculpatul S. N., solicitându-i să îl ajute să valorifice unele din bunurile sustrase. Împreună cu acesta și cu inculpații V. N. și N. I. s-au deplasat la centrul de colectare a fierului vechi din orașul P., unde au valorificat cupa de excavator, alama și fierul, obținând 1400-1500 lei, bani ce au fost împărțiți cu inculpații V. N. și N. I.. La data de 21.02.2011 inculpatul mai arată că l-a contactat telefonic pe “P.”, oferindu-i spre vânzare bunurile rămase la locuința inculpatului V. N.. Cumpărătorul a sosit la locuința inculpatului, a încărcat bunurile în portbagajul mașinii sale, cu numărul de înmatriculare_ și împreună cu inculpatul P. N. au plecat să le valorifice. Pe drum au fost opriți de către organele de poliție; declarațiile inculpatului N. I.(f 141-146) care relevă faptul că, împreună cu inculpații V. N. și P. N. au sustras mai multe bunuri din incinta punctului de lucru al . SRL, situat în ., .. 9, județ I.. Bunurile au fost încărcate în autoturismul condus de către inculpatul P. N.; declarațiile inculpaților R. G. și S. N.(f 147-153) care neagă implicarea lor în săvârșirea infracțiunii sau în valorificarea bunurilor sustrase.

În cursul cercetării judecătorești:

- a fost depus referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București (f. 214-217, vol. II, dosar fond);

- fișele de cazier judiciar ale inculpaților R. G. (f. 258, 259), N. I. (f. 261, 262) și S. N. (f. 266, 267, vol. II, dosar fond);

- au fost audiați inculpații R. G. (f. 281), N. I. (f. 282) și S. N. (f. 297, vol. II, dosar fond),

- au fost audiați martorii P. N. (zis “T.”), V. N. (f. 30, 31, vol. III, dosar fond), I. M., B. A., N. M. (f. 71-73, vol. III, dosar fond), F. M. (f. 125, vol. III, dosar fond);

- a fost depusă sentința penală nr. 237/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria B. privind o condamnare anterioară a inc. R. G. (f. 42-59, vol. III, dosar fond);

- s-au atașat informațiile furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului referitor la sediul social al părții civile S.C. G. CONSTRUCȚII MONTAJ S.R.L (f. 82-113);

Analizând întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

În noaptea de 18/19.02.2011 inculpații V. N. zis “N.” și N. I. zis “R.’” se aflau în satul Piteasca, județ I. când au fost abordați de coinculpatul P. N. zis “T.”, aflat la volanul unui autoturism marca Dacia, model papuc, fără numere de înmatriculare, care le-a propus să sustragă bunuri din incinta unei societăți comerciale.

Au acceptat propunerea acestuia, deplasându-se la punctul de lucru al . SRL, situat în ., .. 9, județ I..

Toți cei trei coinculpați au pătruns în curtea societății de unde, prin efracție (distrugerea sistemelor de închidere a unor magazii), și-au însușit fără drept scule și materiale de construcții (mașini de tăiat asfalt, cupă de buldoexcavator, vibrator pentru beton, pompe submersibile, saci cu fitinguri etc.), toate în valoare de 78.000 lei. Bunurile au fost depozitate la locuința inculpatului V. N., fiind transportate cu autoturismul condus de inculpatul P. N..

La data de 19.02.2011 coinculpații V. N., N. I. și P. N., însoțiți de inculpații R. G. și S. N., s-au prezentat la centrul de colectare a fierului vechi din orașul P., județ I., aparținând ., unde au valorificat o parte din bunurile sustrase, obținând 1400-1500 lei, sumă ce a fost împărțită în mod egal între aceștia.

Cei cinci inculpați au valorificat restul bunurilor sustrase prin intermediul martorului N. M. zis “P.” căruia i le-au vândut contra sumei de 1500 lei.

O parte din bunurile sustrase, în valoare totală de 43.000, a fost recuperată de organele de poliție și restituite părții vătămate . SRL.

Fiind audiați, inculpații R. G. și N. I. recunosc participarea lor la săvârșirea faptelor, așa cum au fost descrise mai sus, însă neagă constant participarea coinculpatului S. N..

Astfel, cu ocazia audierii în cursul judecății, inc. R. G. a declarat că împreună cu P. N., zis „T.” și V. N. s-au deplasat la un centru de colectare fier vechi din orașul P. unde au vândut „obiecte din fier stricate precum și cupru într-o găleată de 10 kg”, din vânzarea cărora cei doi inculpați obținând suma de 500 lei pe care au împărțit-o între ei. Înculpatul a mai precizat că „și-a dat seama că aceste bunuri provin din săvârșirea unei infracțiuni de furt”, iar referitor la inc. S. N. care este fratele său și „are copii minori și familie” a menționat că nu a participat la săvârșirea faptei și nu a fost la centrul de colectare fier vechi (f. 281, vol. II, dosar fond).

Analizând poziția procesuală a inculpatului R. G. pe parcursul procesului penal, Judecătoria a constatat că în cursul urmăririi penale inculpatul a negat participarea la săvârșirea faptei de tăinuire reținută în sarcina sa (f. 147, d.u.p), pentru ca ulterior, după ce a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 237/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._ definitivă prin decizia penală nr. 1613/31.08.2012 a Curții de Apel București – Secția I Penală (pentru fapte care sunt concurente cu cea pentru care este cercetat în prezenta cauză), să revină asupra declarațiilor recunoscând participarea sa, dar negând-o pe a fratelui sau, inc. S. N..

Potrivit art. 69 C.pr.pen. declarațiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul materialului probator administrat în cauză. Astfel, referitor la participarea inc. S. N. la comercializarea bunurilor sustrase de inculpații V. N., P. N. și N. I., declarațiile inculpatului R. G., precum și cea a inculpatului S. N. în care a precizat că nu cunoaște dacă cei trei inculpați au folosit autoturismul proprietatea sa, Dacia P., înmatriculat cu nr._, la valorificarea bunurilor sustrase în noaptea de 18/19.02.2011, vor fi apreciate ca fiind nesincere, atât pentru motivul învederat mai sus referitor la declarația „progresivă” dată de R. G. în raport de materialul probator ce a fost administrat succesiv în cauză, cât și datorită faptului că nu se coroborează cu declarațiile martorilor audiați atât la urmărirea penală, cât și în cursul judecății.

Astfel, martorul B. A., angajat la S.C. METAL ROXI S.R.L. cu punct de lucru în orașul P., . că în dimineața zilei de 19.02.2011, în jurul orelor 10,00 au venit la centrul de colectare cinci persoane de sex masculin cu un autoturism marca Dacia P., de culoare roșie, iar numărul de înmatriculare era de Bulgaria și începea cu literele „AK” care au adus spre vânzare o cantitate de 350 kg. fier, martorul nereținând forma sau alte elemente de identificare ale obiectelor întrucât erau în saci. Cu ocazia audierilor martorul a redat semnalmentele celor patru persoane care au coborât din autoturism, mai puțin pe cele ale celei de-a cincea persoană, pe care nu le-a reținut (f. 211, 212, d.u.p), însă a recunoscut-o din sistemul IMAGETRACK în persoana inculpatului S. N., zis „C.”, ocazie cu care i-a recunoscut pe toți ceilalți participanți la comiterea faptelor (f. 208-210, d.u.p).

Și martorul N. M. zis „P.” a relatat că în ziua de 20.02.2011, în jurul orelor 16,00 s-a deplasat împreună cu inc. R. G., zis „B.” și P. N., zis „T.” la domiciliul inculpatului V. N. din com. Găneasa, . unde i-au vândut mai multe scule electrice, respectiv bormașini, flexuri, o mașină de tăiat asfaltul, un vibrator pentru beton și o mașină de lipit țeavă la prețul de 1.500 lei. Plecând cu T. spre domiciliul său pentru a le verifica, martorul N. M. a fost oprit de lucrătorii de poliție în satul Șindrilița, jud. I., ocazie cu care T. a declarat că „bunurile găsite în autoturismul lui P. au fost sustrase de pe raza comunei Brănești, . o societate comercială de către el, împreună cu tatăl său S. N., zis „C.”, V. N. și un alt individ, zis R. (f. 215, d.u.p.).

De menționat că ambii martori și-au menținut declarațiile și cu ocazia audierii de către judecătorul fondului (f. 71-73, vol. III, dosar fond).

Contrar acestora, martorul P. N., zis T., identificat în cursul urmăririi penale sub numele de R. C. C. (f. 131-140, d.u.p) și care a avut calitatea de inculpat în dosarul din care s-a disjuns prezenta cauză, nu și-a menținut declarațiile cu ocazia audierii sale în calitate de martor. Astfel, inițial a declarat că în noaptea de 18/19.02.2011 s-a deplasat împreună cu coinculpații V. N., zis “N.” și N. I., zis “R.” cu un autoturism marca Dacia P. de culoare roșie, proprietatea tatălui său, S. N. la o societate comercială din satul P., . sustrage materiale de construcții. Inculpatul a rămas afară, lângă gard, pentru a asigura paza, în timp ce prietenii săi au luat dintr-o baracă mai multe bunuri, printre care: un utilaj pentru tăiat asfaltul, mai multe bormașini, un aparat pentru lipit, mai multe flexuri, un aparat pentru lipit țevi, mai multe fitinguri, o cupă din fier pentru excavator și alte fiare, pe care aceștia le-au transportat lângă gard, iar martorul le-a încărcat în mașină. O parte din bunurile sustrase, respectiv bormașinile, aparatul de tăiat asfalt, flexurile, aparatul de lipit țevi, au fost depozitate la domiciliul inc. V. N. (pentru ca ulterior să fie vândute martorului N. M.), iar celelalte au rămas în remorcă, fiind duse a doua zi, împreună cu inc. S. N. și ceilalți inculpați la un centru de colectare fier vechi din orașul P. unde au obținut suma de 1.450 lei pe care au împărțit-o între ei inc. P. N., V. N. și N. I..

Ulterior, cu ocazia audierii de către instanța de judecată, inculpatul P. N. își schimbă declarația arătând că la comercializarea fierului a fost prezent doar el, N. I. și V. N., inculpații R. G. și S. N. nefiind prezenți. În încercarea sa de a-și “ajuta” rudele, respectiv pe S. N. – tatăl său și R. G. – unchiul său, martorul, care nu a cunoscut că între timp și inc. R. G. și-a schimbat declarația recunoscând fapta reținută în sarcina sa, a negat vehement chiar și participarea acestuia care a mărturisit participarea sa confirmată de martorii audiați ale căror declarații au fost analizate mai sus.

Mai mult, cu ocazia efectuării percheziției domiciliare la locuința inculpatului S. N. s-a găsit un aparat de sudură de culoare roșie, despre care acesta a afirmat că l-a cumpărat în urmă cu aproximativ doi ani de la un târg, iar concubina inculpatului, numita G. Vetuța a predat lucrătorilor de poliție un rotopercutor de culoare galbenă marca Einfell, . 1500, fierăstră electric marca BLACK&DECKER . 601, bormașină marca Bosch de culoare verde seria_, fierăstru electric marca Bosch de culoare verde . și un reflector marca MASSIVE despre care a afirmat că au fost găsite într-un geamantan de culoare neagră din podul casei numitului S. N. (f. 236, d.u.p.) și restituite părții civile (f. 229-235, d.u.p).

Tot o poziție procesuală de sinceritate parțială o are și inc. N. I., zis “R.” care a recunoscut constant implicarea sa la comiterea infracțiunii de furt, recunoaștere ce se coroborează întru totul cu declarațiile coinculpaților V. N., P. N. și R. G., precum și cu ale martorilor care l-au văzut împreună cu ceilalți patru la centrul de colectare fier vechi, însă a negat, din spirit de solidaritate cu ceilalți orice implicare a inc. S. N.: “Recunosc săvârșirea faptei reținute prin actul de sesizare, aceea de furt calificat… Precizez că ne-am deplasat cu mașina lui P. N., o Dacie P. de culoare vișinie…Nu i-am văzut pe inc. R. G. și S. N., nu îmi explic cum angajatul firmei de colectare fier vechi i-a văzut și pe inculpații S. N. și R. G. acolo. Probabil au dus și ei fier.” (f. 282, vol. III, dosar fond).

În consecință, instanța a constatat că din analiza materialului probator și coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpații N. I., R. G. și S. N..

Sub aspect obiectiv, fapta inculpatului N. I. care, în noaptea de 18/19.02.2011, împreună cu coinculpații P. N. și V. N. a pătruns prin efracție în incinta punctului de lucru al . SRL, situat în ., .. 9, județ I. de unde a sustras materiale de construcții și scule în valoare de 78.000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1-209 alin. 1 lit. a,g și i Cod penal. Cu aplicarea art. 99 și urm. C.pen.

Sub aspect obiectiv, fapta inculpatului R. G. care, împreună cu inculpații P. N., V. N., N. I. și S. N. a primit o parte din bunurile sustrase în noaptea de 18/19.02.2011 și a înlesnit valorificarea unora dintre ele la un centru colectare fier vechi, cunoscând proveniența acestora, în vederea obținerii unui folos material, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire săvârșită în stare de recidivă mare postexecutorie, prev. de art. 221 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b) C.pen.

Sub aspect obiectiv, fapta inculpatului S. N. care, împreună cu inculpații P. N., V. N., N. I. și R. G. a primit o parte din bunurile sustrase în noaptea de 18/19.02.2011 și a înlesnit valorificarea unora dintre ele la un centru colectare fier vechi, cunoscând proveniența acestora, în vederea obținerii unui folos material, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire săvârșită în stare de recidivă mare postexecutorie, prev. de art. 221 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b) C.pen.

În privința laturii subiective, cei trei inculpați au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor cu intenție directă.

La individualizarea judiciară a pedepsei se vor avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal: dispozițiile părții generale a codului penal privind forma de vinovăție, limitele de pedeapsă fixate în partea specială a codului penal, gradul de pericol social concret al infracțiunilor dat de pe care instanța îl apreciază ca ridicat și care rezultă din modul și mijloacele de săvârșire a faptei – cu premeditare, după o înțelegere prealabilă, de mai multe persoane împreună, pe timp de noapte, folosind un autoturism fără plăcuțe cu numere de înmatriculare, scopul urmărit – sustragerea de bunuri din patrimoniul altor persoane precum și comercializarea lor grabnică pentru înlăturarea urmelor și obținerea unor sume de bani cu ușurință, de împrejurările în care au fost comise faptele –în punctul de lucru al unei societăți comerciale, de către trei autori, după care ajutați de alți doi au procedat la valorificarea rapidă a bunurilor sustrase, din urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce –afectarea patrimoniului părții vătămate, valoarea prejudiciului fiind considerabilă - 78.000 lei, valorile sociale afectate - care sunt unele din cele mai importante într-o societate civilizată, respectiv patrimoniul persoanei, persoana și conduita inculpaților R. G. (are vârsta de 32 de ani, cunoscut cu antecedente penale, recidivist postexecutoriu în raport de pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 144/02.03.2005 a Judecătoriei Oltenița definitivă prin dec. pen. nr. 149/A/28.04.2005 a Tribunalului Călărași (f. 259, vol. II, dosar fond), fără ocupație, concubinaj, studii 8 clase, a săvârșit fapta pentru care este cercetat în cauză în concurs cu cele pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 237/09.05.2012 a Judecătoriei B., definitivă prin decizia penală nr. 1613/31.08.2012 a Curții de Apel București – Secția I Penală (f. 42-59, vol. III, dosar fond); S. N. (în vârstă de 46 de ani, cunoscut cu antecedente penale, recidivist postexecutoriu în raport de pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 355/22.10.2004 a Judecătoriei L. Gară definitivă prin neapelare (f. 266, 267 vol. II, dosar fond), fără ocupație, concubinaj, studii 8 clase, raportat la prezenta cauză a avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa) și N. I. (are vârsta de 19 ani – 17 la data săvârșirii faptei, necunoscut cu antecedente penale, fără ocupație, studii medii, a săvârșit fapta pentru care este cercetat în cauză în stare de minorat.

Fiind dovedite existența faptelor, elementele constitutive ale acestora și săvârșirea lor de către inculpatii R. G. și S. N., instanța a apreciat că scopul preventiv educativ al pedepsei prevăzut de legiuitorul român în art. 52 Cod penal poate fi atins prin aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea reținută, orientate spre limita medie a infracțiunii prev. de art. 221 C.pen. având în vedere numeroasele condamnări anterioare ale celor doi inculpați tot pentru infracțiuni contra patrimoniului și atitudinea vădit nesinceră a acestora adoptată pe parcursul soluționării cauzei, precum și influența exercitată asupra celorlalți inculpați.

În ceea ce-l privește pe inculpatul R. G., instanța a constatat că infracțiunea ce a făcut obiectul prezentei cauze este concurentă cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 237/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria B., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1613/31.08.2012 a Curții de Apel București – Secția I penală.

Pedeapsa se va executa în regim de detenție în conformitate cu prevederile art. 57 Cod penal, având în vedere gravitatea infracțiunilor pe care le-a săvârșit inculpatul și cuantumul pedepsei aplicate, instanța apreciind că prin această modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei poate fi atins scopul prevăzut de legiuitor în art. 52 Cod penal, dând posibilitatea acestuia să reflecteze asupra valorilor sociale pe care le-a încălcat și să-și adapteze comportamentul viitor la aceste valori.

Având în vedere natura și gravitatea infracțiunii, împrejurările cauzei și perseverența infracțională de care au dat dovadă inculpații, pedeapsa se va executa în regim de detenție în conformitate cu prevederile art. 57 Cod penal, instanța apreciind că prin această modalitate de individualizare judiciară a executării pedepsei poate fi atins scopul prevăzut de legiuitor în art. 52 Cod penal, dând posibilitatea acestuia să reflecteze asupra valorilor sociale pe care le-a încălcat și să-și adapteze comportamentul viitor la aceste valori.

În aplicarea directă și prioritară a dispozițiilor art. 3 din Protocolul adițional I la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, așa cum au fost interpretate de către Curtea Europeană a Drepurilor Omului în cauza Hirst c. Regatului Unit, văzând și decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. LXXIV(74)/05.11.2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 545 din_, instanța îi va interzice inculpatului, pe perioada executării pedepsei principale, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), apreciind că interzicerea dreptului de vot ar fi o măsură inadecvată în raport cu natura faptelor reținute în sarcina acestora.

Întrucât prin sentința penală nr. 331/19.09.2011 pronunțată de Judecătoria Cornetu în dosarul nr._ definitivă prin decizia penală nr. 2457/07.12.2011 a Curții de Apel București, în baza art. art. 320¹ alin 5 Cod procedură penală s-a dispus disjungerea acțiunii civile formulată de partea civilă . SRL și înregistrarea dosarului la arhiva penală a Judecătoriei Cornetu, a lăsat nesoluționată latura civilă a cauzei.

Împotriva sentinței penale au formulat recursuri inculpații R. G. și S. N..

În esență, inculpatul S. N. solicită în principal să se constate că există o cauză de nepedepsire prev. de art. 10 lit. i) ind. 1, cu referire la art. 221 alin. 2), iar în subsidiar solicită achitarea sa întrucât nu se face vinovat de săvârșirea faptei sau în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit. b ind.1 C.p.p. față de gravitatea redusă a faptei, în concret.

Recurentul inculpat R. G. solicită înlăturarea sporului aplicat de prima instanță, arătând că acesta este nelegal aplicat de două ori.

Examinând sentința penală în raport de motivele de recurs invocate și din oficiu sub toate aspectele potrivit art. 385 ind. 6 al.3 C.p.p., Curtea constată că recursul declarat de inculpatul S. N. este fondat, în timp ce recursul declarat de inculpatul R. G. este nefondat.

Recurentul inculpat S. N. solicită să se constate incidența în prezenta cauză a cazului de nepedepsire prev. de art. 10 lit. i) ind. 1, cu referire la art. 221 alin. 2), respectiv la rudenia existentă între inculpat și unul dintre autorii infracțiunii de furt, cu referire la inculpatul P. N.. În acest sens, arată că există o declarație de recunoaștere a inculpatului P. N. în fața instanței de fond, în condițiile în care procedura urmată de acest inculpat a fost cea prevăzută de art. 320 ind. 1 Cod procedură penală, dar și în fața organului de urmărire penală. Astfel, în ceea ce privește săvârșirea faptei de către tatăl său, inculpatul a precizat în fața organelor de urmărire penală că este singura persoană care în calitate de autor al infracțiunii de furt a predat o parte din bunuri inculpatului, aspecte ce rezultă din procesul verbal de percheziție domiciliară, precum și din declarațiile recurentului inculpat care vin în sprijinul materialului probator, și pe care nu le consideră de nerecunoaștere, cu explicațiile privind proveniența bunurilor, respectiv prezența acestora în domiciliul său, predate de către fiul acestuia. Mai mult, arată că atât instanța de fond, cât și instanța de recurs sunt obligate să se limiteze la prevederile art. 317 Cod procedură penală, respectiv la ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale și la cuprinsul rechizitoriului în ceea ce privește trimiterea în judecată. În acest sens, arată că fapta reținută în sarcina inculpatului S. N. constă în aceea că împreună cu inculpații V. N., P. N., N. I. și R. G. au primit o parte din bunurile sustrase și le-au valorificat, predându-le unui centru de colectare. În aceste condiții, precizează că inculpatul nu a fost de față și nu este el cel care a predat aceste bunuri centrului de colectare, solicitând astfel incidența în cauză a cazului de nepedepsire prev. de art. 221 alin. 2), în condițiile în care nu se reține o altă persoană care să-i fi predat bunurile, decât fiul acestuia.

Curtea constată că nu este incidentă cauza de nepedepsire invocată de inculpat, deoarece în rechizitoriul parchetului se reține că inculpatul S. N. împreună cu alte patru persoane, printre care și fiul său P. N. și fratele său R. G. au dus la centrul de colectare fier vechi bunuri sustrase de la partea vătămată, în sarcina inculpatului S. N. reținându-se comiterea infracțiunii de tăinuire prev. de art. 221 C.p.

Pentru a beneficia de această prevedere legală este necesar ca inculpatul să fie rudă apropiată cu toți infractorii, în caz contrar dispoziția de nepedepsire nefiind aplicabilă. În acest sens este și Decizia 1922/1992 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, speța făcând referire la cauza de nepedepsire în cazul infracțiunii de favorizare a infractorului similară cu cea în cazul infracțiunii de tăinuire; inculpatul S. N. nu este rudă cu toți autorii trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de furt, ci doar cu P. N., fiul său, nu și cu V. N. și N. I..

Or, în condițiile în care în rechizitoriu se reține că inculpatul S. N. a valorificat bunurile sustrase de fiul său împreună cu alte persoane și de asemenea le-a valorificat împreună și cu alte persoane nu se poate susține incidența dispozițiilor art. 221 al.2 C.p., la faptă participând și persoane ce nu sunt rude ale inculpatului S. N..

Curtea constată însă că recursul inculpatului este fondat în raport de susținerea sa în sensul că nu ar fi participat la comercializarea bunurilor sustrase de la partea vătămată, în cauză neexistând suficiente probe care să ateste că împreună cu alți patru inculpați s-ar fi prezentat la centrul de colectare a fierului vechi pentru a vinde bunurile sustrase.

Astfel, se reține în considerentele sentinței penale atacate că la data de 19.02.2011 coinculpații V. N., N. I. și P. N., însoțiți de inculpații R. G. și S. N., s-au prezentat la centrul de colectare a fierului vechi din orașul P., județ I., aparținând ., unde au valorificat o parte din bunurile sustrase, obținând 1400-1500 lei, sumă ce a fost împărțită în mod egal între aceștia.

Cei cinci inculpați au valorificat restul bunurilor sustrase prin intermediul martorului N. M. zis “P.” căruia i le-au vândut contra sumei de 1500 lei.

O parte din bunurile sustrase, în valoare totală de 43.000 lei, a fost recuperată de organele de poliție și restituite părții vătămate . SRL.

Fiind audiați, inculpații R. G. și N. I. recunosc participarea lor la săvârșirea faptelor, așa cum au fost descrise mai sus, însă neagă constant participarea coinculpatului S. N..

Deși reține că inculpatul R. G. a negat constant participarea fratelui său S. N. la săvârșirea infracțiunii totuși instanța apreciază declarația sa ca nesinceră deoarece inițial nu a recunoscut propria sa participare apoi a revenit și a recunoscut că a vândut bunurile respective.

Împrejurarea că inculpatul R. G. a avut o poziție oscilantă relativ la propria sa participare nu înlătură ab initio veridicitatea declarației sale sub aspectul neparticipării celuilalt inculpat.

De asemenea, este constantă declarația inculpatului S. N. în care a precizat că nu cunoaște dacă cei trei inculpați au folosit autoturismul proprietatea sa, Dacia P., înmatriculat cu nr._, la valorificarea bunurilor sustrase în noaptea de 18/19.02.2011, și că nu a participat la o asemenea valorificare.

Instanța a reținut că martorul B. A., angajat la S.C. METAL ROXI S.R.L. cu punct de lucru în orașul P., . că în dimineața zilei de 19.02.2011, în jurul orelor 10,00 au venit la centrul de colectare cinci persoane de sex masculin cu un autoturism marca Dacia P., de culoare roșie, iar numărul de înmatriculare era de Bulgaria și începea cu literele „AK”, persoane care au adus spre vânzare o cantitate de 350 kg. fier, martorul nereținând forma sau alte elemente de identificare ale obiectelor întrucât erau în saci. Cu ocazia audierilor martorul a redat semnalmentele celor patru persoane care au coborât din autoturism, mai puțin pe cele ale celei de-a cincea persoană, pe care nu le-a reținut (f. 211, 212, d.u.p), însă a recunoscut-o din sistemul IMAGETRACK în persoana inculpatului S. N., zis „C.”, ocazie cu care i-a recunoscut pe toți ceilalți participanți la comiterea faptelor (f. 208-210, d.u.p).

Referitor la această declarație Curtea constată că în declarația dată în cursul urmăririi penale martorul a precizat expres că pe cea de-a cincea persoană nu a putut-o vedea deloc, deoarece aceasta a rămas în autoturism. Cu toate acestea, în mod surprinzător a recunoscut-o în planșele foto puse la dispoziție de poliție – filele 251 și următoarele dosar instanță – recunoașterea având loc, conform mențiunilor organelor de poliție, după semnalmentele indicate de către martor; or, în condițiile în care martorul precizează că nu a văzut-o pe cea de-a cincea persoană și nu o descrie în declarația sa, se naște întrebarea cum era posibil ca martorul să îi indice semnalmentele. De asemenea, descrierea celorlalte patru persoane nu corespunde cu fizionomia și înfățișarea inculpatului S. N. – fila 261 dosar instanță.

Audiat în cursul judecății în recurs, martorul B. A. a arătat că nu este angajatul societății unde au fost comercializate bunurile ci se afla în trecere pe la patronul acestui centru de colectare, numitul M. A., ocazie cu care a observat 5 persoane care au adus niște saci mari; precizează că inculpatul R. G. este cu siguranță una dintre cele cinci persoane, dar că nu este sigur în privința inculpatului S. N., aspect pe care l-a învederat și cu ocazia audierii de către procuror.

Numitul M. A. nu a putut fi citat în calitate de martor din lipsa datelor de identificare.

În aceste condiții, Curtea constată că nu există nici măcar o singură probă certă care să ateste că în dimineața zilei de 19.02.2011 inculpatul S. N. s-a deplasat la punctul de lucru al . pentru a comercializa împreună cu alți patru inculpați bunuri despre care să fi cunoscut că sunt sustrase din incinta părții vătămate . SRL, în privința participării inculpatului la această faptă existând dubii puternice, ce sunt în favoarea inculpatului.

Împrejurarea că inculpatul P. N., zis T., inițial a declarat că în noaptea de 18/19.02.2011 s-a deplasat împreună cu coinculpații V. N., zis “N.” și N. I., zis “R.” cu un autoturism marca Dacia P. de culoare roșie, proprietatea tatălui său, S. N. la o societate comercială din satul P., . sustrage materiale de construcții, nu face nici măcar dovada împrejurării că inculpatul S. N. ar fi cunoscut că autoturismul său a fost utilizat la sustragerea bunurilor.

De asemenea, declarația inițială a coinculpatului P. N. în sensul că a doua zi după sustragerea bunurilor împreună cu inc. S. N. și ceilalți inculpați s-au deplasat la un centru de colectare fier vechi din orașul P. unde au obținut suma de 1.450 lei pe care au împărțit-o între ei inc. P. N., V. N. și N. I. a fost modificată de acest inculpat, care, cu ocazia audierii de către instanța de judecată, a arătat că la comercializarea fierului a fost prezent doar el, N. I. și V. N., inculpații R. G. și S. N. nefiind prezenți.

În același sens este și declarația coinculpatului N. I..

În concluzie, probele aflate la dosar și indicate de prima instanță în considerentele sentinței nu sunt suficiente pentru a reține vinovăția inculpatului S. N., dubiul profitând inculpatului.

Mai reține prima instanță că, la efectuarea percheziției domiciliare, la locuința inculpatului S. N. s-a găsit un aparat de sudură de culoare roșie, despre care acesta a afirmat că l-a cumpărat în urmă cu aproximativ doi ani de la un târg, iar concubina inculpatului, numita G. Vetuța a predat lucrătorilor de poliție un rotopercutor de culoare galbenă marca Einfell, . 1500, fierăstrău electric marca BLACK&DECKER . 601, bormașină marca Bosch de culoare verde seria_, fierăstru electric marca Bosch de culoare verde . și un reflector marca MASSIVE despre care a afirmat că au fost găsite într-un geamantan de culoare neagră din podul casei numitului S. N. (f. 236, d.u.p.) și restituite părții civile (f. 229-235, d.u.p).

Or, verificând procesele verbale de restituire a bunurilor către partea vătămată . SRL se constată că niciunul dintre bunurile ridicate de la locuința inculpatului S. N. ori predate de numita G. Vetuța nu face parte dintre cele reclamate ca sustrase de către partea vătămată și în consecință nici nu rezultă că ar fi fost restituite acesteia, neexistând o corespondență între datele de identificare ale bunurilor ridicate de la inculpat și cele restituite părții vătămate.

Simplul fapt că în locuința inculpatului s-ar fi găsit bunuri de natura celor sustrase de la partea vătămată nu face dovada participării acestuia la vânzarea din data de 19.02.2011, pentru a se putea reține în sarcina inculpatului infracțiunea prev. de art. 221 C.p.

Mai mult, Curtea constată că inculpatul a fost trimis în judecată numai pentru aceea că la data de 19.02.2011 ar fi participat la vânzarea bunurilor împreună cu alte patru persoane, iar nu pentru alte fapte; de altfel în ce privește bunurile găsite la locuința inculpatului nu există probe la dosarul cauzei că aceste bunuri ar fi fost aduse de o altă persoană decât fiul inculpatului, P. N., care locuiește împreună cu inculpatul, astfel că din această perspectivă într-adevăr inculpatul S. N. ar beneficia de cauza de nepedepsire prev. de art. 221 al.2 C.p.; pe de altă parte, nu există nicio probă că acesta ar fi cunoscut proveniența bunurilor, astfel că în sarcina sa nu s-ar putea reține infracțiunea de tăinuire.

Pentru considerentele expuse, Curtea constată că în privința participării inculpatului la comercializarea bunurilor sustrase în noaptea de 18/19.02.2011 nu există probe care să ateste dincolo de orice dubiu vinovăția sa, sub aspectul infracțiunii de tăinuire prev. de art. 221 C.p., motiv pentru care urmează a admite recursul declarat de acesta, a casa sentința penală și a dispune achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit.c Cp.p.

Având în vedere această soluție, Curtea nu va mai analiza și celelalte motive de recurs invocate de inculpat.

Recurentul inculpat R. G. solicită în rejudecare examinarea cauzei sub toate aspectele, învederând că instanța de fond în mod greșit a contopit pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală 237 din 9 mai 2012 pronunțată de Judecătoria B., rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 1613 din 31 august 2012 și contopind pedepsele a aplicat 2 sporuri, respectiv sporul de 1 an și 6 luni și alt spor de 6 luni.

Curtea constată că recursul declarat de inculpat este nefondat deoarece prima instanță a procedat la o corectă aplicare a dispozițiilor privind contopirea pedepselor.

Astfel, prima instanță a descontopit pedeapsa rezultantă, respectiv 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 237/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria B., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1613/31.08.2012 a Curții de Apel București – Secția I penală în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor, după cum urmează:

- și sporul 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.

În baza art. 36 alin. 1 Cod penal, cu referire la art. 33 lit. a) și 34 alin. 1 lit. b) Cod penal a contoit pedeapsa de 3(trei) ani închisoare (aplicată prin prezenta) cu pedepsele aplicate prin sentința penală nr. 237/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria B., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 1613/31.08.2012 a Curții de Apel București – Secția I penală, așa cum au fost repuse în individualitatea lor, inculpatul R. G. urmând să execute o pedeapsă rezultantă de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni sporită cu 6 (șase) luni, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare.

În mod corect prima instanță la repunerea pedepselor în individualitatea lor a procedat la menționarea separată a sporului de 1 an și 6 luni închisoare, spor aplicat prin sentința penală nr. 237/09.05.2012 pronunțată de Judecătoria B..

Acest spor se bucură de autoritate de lucru judecat și nu poate fi înlăturat cu ocazia unei contopiri ulterioare.

De asemenea, instanța avea posibilitatea legală de a aplica un spor mai mare decât acela de 1 an și 6 luni închisoare, apreciind că față de existența unui nou concurs de infracțiuni se impune aplicarea și a unui spor de 6 luni.

Astfel, instanța era obligată să mențină sporul de 1 an și 6 luni închisoare aplicat anterior cu autoritate de lucru judecat și avea posibilitatea de a aplica un alt spor, cu ocazia efectuării contopirii ulterioare.

Curtea constată că prima instanță a apreciat în mod corect că se impune aplicarea unui spor majorat cu 6 luni închisoare, față de faptul că inculpatul a mai comis și alte infracțiuni, față de perseverența infracțională a acestuia fiind necesară o sancționare corespunzătoare a concursului de infracțiuni.

Curtea constată că în cauză nu sunt incidente alte elemente favorabile inculpatului, care să fie avute în vedere din oficiu.

Pentru considerentele expuse, Curtea în temeiul art.385/15 pct.2 lit. d din Codul de procedură penală va admite recursul declarat de recurentul inculpat S. N. împotriva sentinței penale nr. 691/17.12.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu, va casa în parte sentința penală recurată și în fond rejudecând, în baza art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit. c C.p.p. va dispune achitarea inculpatului S. N. pentru infracțiunea de tăinuire prev. de art. 221 C.p. cu aplic. art. 37 lit. b C.p.

În temeiul art. 192 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare în fondul cauzei în privința acestui inculpat rămân în sarcina statului.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.

În temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat R. G. împotriva aceleiași sentințe penale.

În temeiul art. 192 al.2 C.p.p. va obliga recurentul R. G. la cheltuieli judiciare către stat, acesta aflându-se în culpă procesuală prin promovarea unei căi nefondate de atac.

În temeiul art. 192 al.3 C.p.p. cheltuielile judiciare în recursul inculpatului S. N. vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În opinie majoritară:

În temeiul art.385/15 pct.2 lit. d din Codul de procedură penală admite recursul declarat de recurentul inculpat S. N. împotriva sentinței penale nr. 691/17.12.2012 pronunțată de Judecătoria Cornetu.

Casează în parte sentința penală recurată și în fond rejudecând:

În baza art. 11 pct. 2 lit.a rap. la art. 10 lit. c C.p.p. achită pe inculpatul S. N. pentru infracțiunea de tăinuire prev. de art. 221 C.p. cu aplic. art. 37 lit. b C.p.

În temeiul art. 192 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare în fondul cauzei în privința acestui inculpat rămân în sarcina statului.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale.

În temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat R. G. împotriva aceleiași sentințe penale.

În temeiul art. 192 al.2 C.p.p. obligă recurentul R. G. la 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 300 lei onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.

În temeiul art. 192 al.3 C.p.p. cheltuielile judiciare în recursul inculpatului S. N., din care onorariul parțial al apărătorului din oficiu în cuantum de 75 lei, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 12.06.2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

R. M. M. N.

GREFIER

L. B.

Red.RM

Ex.2/07.07.2013

Judecătoria Cornetu

Jud. C. N.

Cu opinia separată a judecătorului D. G. M., în sensul respingerii ambelor recursuri ca nefondate.

JUDECĂTOR

D. G. M.

← Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1097/2013. Curtea de Apel...		Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 177/2013.... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1092/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1092/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI