Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1310/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1310/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-07-2013 în dosarul nr. 1310/2013

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II A PENALĂ

Dosar nr._ (_ )

DECIZIA PENALĂ NR.1310/R

Ședința publică din data de 12.07.2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: V. B. F.

JUDECĂTOR: T. I.

JUDECĂTOR: C. I.

GREFIER: N. S.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de domnul procuror C. L..

Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul I. G. împotriva sentinței penale nr. 353 din data de 22.04.2013 pronunțate de Judecătoria sectorului 2 București, în dosarul nr. _ .

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat I. G., aflat în stare de arest și asistat de avocat din oficiu Bita V., cu delegație la dosar, lipsă fiind intimații părți civile M. I., E. S. și C. C..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat solicită încuviințarea probei cu înscrisuri constând într-o caracterizare.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune acestei probe.

Curtea, după deliberare, încuviințează proba cu înscrisuri solicitată de recurentul inculpat și o constată administrată, prin depunerea acestui înscris la dosarul cauzei.

La întrebarea instanței, recurentul inculpat arată că nu dorește să dea declarații suplimentare în fața instanței de recurs.

Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursului declarat de inculpat.

Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat I. G. solicită admiterea recursului declarat de acesta, arătând că recursul vizează cuantumul pedepsei aplicat pentru infracțiunea de violare de domiciliu care este mai mare decât cea aplicată pentru infracțiunea de furt, deși limitele de pedeapsă acestei din urmă infracțiuni sunt mult mai mari. Solicită astfel descontopirea pedepselor aplicate inculpatului, aplicarea unei pedepse pentru infracțiunea prevăzută de art.192 alin.2 Cod penal orientată spre minimul prevăzut de lege, urmând a se da o mai mare eficiență prevederilor art.74 alin.2 Cod penal. Mai solicită să nu se aplice un spor de pedeapsă și să se deducă perioada reținerii și a arestului preventiv.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat. Apreciază că instanța de fond a făcut o corectă individualizare a pedepselor, pentru toate cele 7 infracțiuni comise de inculpat. Solicită a se avea în vedere numărul mare al infracțiunilor comise, natura acestora si modalitatea de săvârșire.

Recurentul inculpat I. G., în ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față, deliberând, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 353 din data de 22.04.2013, Judecătoria Sectorului 2 București – Secția a Penală a hotărât următoarele:

1. In temeiul art. 208 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 2 Cod penal, art. 75 alin. 2 Cod penal, art. 80 alin. 1 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul I. G., zis „C.” (fiul lui N. și F., născut la data de 21 septembrie 1985 în București, domiciliat în București, ., ., ., sector 4 și fără forme legale în București, ., ., parter, ., CNP_, cetățean român, 5 clase, concubinaj, 3 copii minori în întreținere, agent de pază fără forme legale la ., recidivist) la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt (fapta din 26.11.2012, parte vătămată M. I.).

În temeiul art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, litera b Cod penal.

2. În temeiul art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, art. 75 alin. 2 Cod penal, art. 80 alin. 1 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul I. G. la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu (faptă din 26.11.2012, parte vătămată M. I.).

3. În temeiul art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, art. 75 alin. 2 Cod penal, art. 80 alin. 1 Cod penal l-a condamnat pe inculpatul I. G. la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu (faptă din 03.12.2012, persoană vătămată G. M.).

4. În temeiul art. 208 alin. 1 Cod penal- art. 209 alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 2 Cod penal, art. 75 alin. 2 Cod penal, art. 80 alin. 1 Cod penal l-a condamnat pe inculpatul I. G. la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (faptă din 03.12.2012, parte vătămată C. C.).

5. În temeiul art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, art. 75 alin. 2 Cod penal, art. 80 alin. 1 Cod penal l-a condamnat pe inculpatul I. G. la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu (faptă din 03.12.2012, parte vătămată C. C.).

6. În temeiul art. 208 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, art. 74 alin. 2 Cod penal, art. 75 alin. 2 Cod penal, art. 80 alin. 1 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul I. G. la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt (faptă din 04.01.2013, parte vătămată E. S.).

În temeiul art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri si până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, litera b Cod penal.

7. În temeiul art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal, art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală, art. 75 alin. 2 Cod penal, art. 80 alin. 1 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul I. G. la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu (faptă din 04.01.2013, parte vătămată E. S.).

În temeiul art. 33 lit. a Cod penal- art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal a contopit pedepsele aplicate prin această hotărâre - 3 pedepse cu închisoarea de 3 ani, patru pedepse cu închisoarea de 4 ani - inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa închisorii de 4 ani și 6 luni.

În temeiul art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, de la rămânerea definitivă a acestei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, litera b Cod penal.

În temeiul art. 88 Cod penal a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive, de la 26.02.2013 la zi.

În temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

În temeiul art. 346 Cod procedură penală a admis acțiunile civile formulate de părțile civile M. I.- domiciliat în Mun. București, sector 6, ., ., C. C.- domiciliată în Mun. București, sector 6, .. 13, . A, ., E. S.- domiciliat în Mun. București, sector 2, . nr. 2, ., . și, pe cale de consecință, a obligat pe inculpat la plata următoarelor sume:

- suma de 3400 lei către partea civilă M. I., cu titlul de daune materiale;

- suma de 900 lei către partea civilă C. C., cu titlul de daune materiale;

- suma de 1000 lei către partea civilă E. S., cu titlul de daune materiale.

A luat act că persoana vătămată G. M.- - domiciliat în Mun. București, sector 2, . nr. 2, ., .-a constituit parte vătămată sau civilă în cauză.

În temeiul art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a obligat pe inculpat la plata sumei de 1.100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr._/P/2012 emis de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București la 21.03.2013, verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim procurorul de la P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, conform art. 264 alin. 3 Cod procedură penală, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului I. G. pentru infracțiunile prevăzute de art. 208 alin. 1 Cod penal (două fapte), fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, art. 208 alin. 1 Cod penal – art. 209 alin. 2 lit. b Cod penal (o faptă) cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal și de art. 192 alin. 2 Cod penal (patru fapte), fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr._ din data de 15.02.2013.

În actul de sesizare a instanței a fost reținută următoarea situație de fapt:

1. La data de 26.11.2012, în jurul orei 10:30, inculpatul I. G. s-a deplasat la locuința părții vătămate M. I., în vârstă de 85 de ani, situată în București, ., ..

S-a mai arătat că, aici, după ce a sunat la ușă, a luat legătura cu partea vătămată căreia i s-a prezentat lucrător în cadrul Enel, fapt neadevărat, și i-a solicitat să-i permită accesul în locuință pentru a verifica tabloul de siguranță, astfel că partea vătămată i-a permis accesul. În locuință partea vătămată se mai afla alături de soția sa, M. V., în vârstă de 86 de ani, care este bolnavă.

S-a precizat că, la un moment dat, inculpatul i-a spus părții vătămate că a plătit în plus la consumul de energie electrică suma de 40 de lei, sumă pe care trebuie să i-o restituie, astfel că i-a înmânat o bancnotă de 200 de lei și i-a solicitat restul aferent.

De asemenea, s-a arătat că inculpatul i-a spus părții vătămate să o ducă pe soția sa în bucătărie, deoarece trebuie să semneze un document, ceea ce partea vătămată a făcut.

S-a mai arătat că, în continuare, partea vătămată s-a deplasat în sufragerie și a luat dintr-un plic aflat în bufetul bibliotecii suma de 160 de lei pentru a-i da restul aferent și, după ce a observat locul de unde partea vătămată luase banii, i-a solicitat să aprindă luminile, pentru a-i distrage atenția, ceea ce partea vătămată a făcut; în continuare inculpatul profitând de neatenția părții vătămate care aprindea luminile a sustras din bufetul bibliotecii din sufragerie două plicuri ce conțineau suma de 3.400 de lei, de asemenea acesta a luat și bancnota de 200 de lei pe care i-o înmânase părții vătămate și pe care aceasta din urmă o așezase pe colțul bibliotecii, după care a părăsit apartamentul.

S-a precizat că, după ce inculpatul a ieșit din apartament, partea vătămată a constatat furtul, astfel că a ieșit pe palier și a strigat că a fost "prădat", moment în care a fost auzit de vecina acestuia, martora C. Vasila, care anterior îl observase pe inculpat ieșind din apartamentul părții vătămate.

2. S-a arătat că la data de 03.12.2012, în jurul orei 13:00, inculpatul I. G. s-a deplasat la locuința martorului G. M., în vârstă de 74 de ani, situată în București, . nr.2, ., ., sector 2.

S-a mai arătat că, aici, după ce a sunat la ușă, a luat legătura cu martorul căruia i s-a prezentat lucrător în cadrul Enel, fapt neadevărat, și i-a solicitat să-i permită accesul în locuință pentru a verifica contorul electric, deoarece arată consum mare, astfel că martorul i-a permis accesul; la un moment dat inculpatul i-a spus martorului că a plătit în plus la consumul de energie electrică suma de 40 de lei, sumă pe care trebuie să i-o restituie, astfel că i-a înmânat o bancnotă de 200 de lei și i-a solicitat restul aferent.

S-a precizat că martorul i-a reproșat faptul că nu are să-i dea rest la o sumă așa mare, astfel că inculpatul, dându-și seama că nu poate sustrage bani, sub un pretext fals, motivând că s-a produs o eroare cu privire asupra identității, i-a solicitat bancnota de 200 de lei, după care a părăsit apartamentul, comunicându-i martorului că se va duce la vecina de la etajul trei, ceea ce a și făcut.

S-a arătat că la data de 03.12.2012, în jurul orelor 13:00, după ce inculpatul a părăsit apartamentul martorului G. M., s-a deplasat la apartamentul părții vătămate C. C., în vârstă de 81 de ani, situat la etajul 3, apt. 12 din același .-a mai arătat că partea vătămată se afla în locuință împreună cu soțul acesteia în vârstă de 83 de ani și cumnata acesteia în vârstă de 80 de ani.

S-a precizat că, după ce a sunat la ușă, a luat legătura cu partea vătămată căreia i s-a prezentat lucrător în cadrul Enel, fapt neadevărat, și i-a solicitat să-i permită accesul în locuință pentru a verifica contorul electric, astfel că partea vătămată i-a permis accesul. În continuare, inculpatul i-a spus că a plătit în plus la consumul de energie electrică suma de 40 de lei, sumă pe care trebuie să i-o restituie, astfel că i-a înmânat o bancnotă de 200 de lei și i-a solicitat restul aferent. În continuare, partea vătămată s-a deplasat în sufragerie și a luat o borsetă în care ținea bani pe care a așezat-o pe masa din sufragerie.

S-a arătat că, după ce inculpatul a observat toate acestea, i-a solicitat să-i arate aparatele electrice, pentru a-i distrage atenția, ceea ce partea vătămată a făcut. În continuare, inculpatul, profitând de neatenția părții vătămate care se deplasa prin apartament, a sustras borseta ce conținea suma de 900 de lei, actul de identitate emis pe numele părții vătămate și mai multe carduri pentru cumpărături, după care a părăsit apartamentul.

S-a mai arătat că după ce partea vătămată a constatat lipsa banilor, s-a deplasat la apartamentul 10 unde a luat legătura cu martorul D. D. G., căruia i-a spus ceea ce i s-a întâmplat, după care acesta a sesizat organele de poliție.

3. S-a arătat că, la data de 04.01.2013, în jurul orelor 14:00, inculpatul I. G. s-a deplasat, inițial, la locuința martorei Pascari E. situată în București, ..13, .. 1, apt. 1, sector 6 unde, după ce a sunat la ușă, a luat legătura cu martora pe care a întrebat-o dacă dorește să-i instaleze Internet, întrucât este angajat al unei societăți specializate, însă martora i-a spus că nu dorește, astfel că inculpatul a plecat.

S-a mai arătat că, în continuare, inculpatul s-a deplasat la apartamentul 2 din același . a sunat la ușă, a luat legătura cu martorul D. Ș. G. căruia i s-a prezentat ca fiind angajat în cadrul Enel și i-a comunicat că trebuie să-i înapoieze suma de 40 de lei, întrucât plătise în plus la consumul de energie electrică, astfel că i-a prezentat o bancnotă de 200 de lei și i-a solicitat restul aferent, însă martorul l-a refuzat, astfel că inculpatul a plecat.

S-a precizat că, ulterior, inculpatul s-a deplasat la apartamentul 30 din același . a sunat la ușă, a luat legătura cu partea vătămată E. S., în vârstă de 59 de ani, căruia i s-prezentat ca fiind lucrător în cadrul Enel, fapt neadevărat, și i-a solicitat să-i permită accesul în locuință pentru a-i restitui suma de 40 de lei ca urmare a regularizării consumului de energie electrică, astfel că partea vătămată i-a permis accesul. În continuare, inculpatul i-a înmânat o bancnotă de 200 de lei la care i-a solicitat restul aferent, astfel că partea vătămată i-a înmânat suma de 160 de lei pe care o luase din portofelul pe care-l avea asupra sa.

S-a arătat că inculpatul, pentru a observa unde-și ține partea vătămată banii, i-a restituit bancnota de 100 de lei pe care o primise sub motivul că este ruptă și i-a solicitat alta, astfel că partea vătămată s-a deplasat în dormitor de unde, dintr-un dulap, a luat o altă bancnotă de 100 de lei și pe care i-a înmânat-o inculpatului.

S-a mai arătat că, după ce I. G. a observat locul unde partea vătămată ținea banii, i-a solicitat acesteia să stingă luminile din locuință, ceea ce a și făcut, astfel că, profitând de neatenția părții vătămate, inculpatul a sustras plicul aflat în dulapul din dormitor ce conținea suma de 1.000 de lei, după care a părăsit în fugă apartamentul.

Examinând mijloacele de probă administrate în cauză s-au arătat următoarele:

1. Cu privire la fapta din data de 26.11.2012:

Partea vătămată M. I. cu ocazia audierii a menționat faptul că la data de 26.11.2012 se afla în locuința de domiciliu, când, la un moment dat, a auzit soneria, astfel că a deschis ușa și a constatat că pe palier se afla o persoană de sex masculin care s-a prezentat angajat în cadrul Enel. Aceasta i-a spus că vrea să verifice contorul, astfel că i-a permis accesul în locuință, iar respectiva persoană s-a uitat la contorul electric, după care i-a solicitat să-i arate câte becuri sunt în locuință, astfel că i-a arătat becurile. La un moment dat, respectiva persoană i-a spus că la factura precedentă a achitat mai mult cu 40 de lei, astfel că urmează să-i restituie banii. În acest scop i-a înmânat o bancnotă de 200 de lei și i-a solicitat restul aferent. În continuare persoana vătămată a arătat că a luat din raftul de la bibliotecă, dintr-un plic ce conținea bani, suma de 160 de lei, pe care a vrut să i-o înmâneze persoanei necunoscute, moment în care aceasta i-a solicitat să aprindă lumina la dormitor.

În continuare partea vătămată a ieșit din sufragerie și a aprins lumina la dormitor și la baie, iar în tot acest timp persoana necunoscută nota ceva într-o mapă pe care o avea asupra sa. La plecarea persoanei necunoscute persoana vătămată a arătat că a vrut să-i dea suma de 160 de lei, însă aceasta i-a spus că o să-i scadă la factura următoare. După ce persoana necunoscută a plecat a constatat lipsa a două plicuri aflate în raftul bibliotecii din sufragerie în care se afla suma de 3.400 de lei, precum și a bancnotei de 200 de lei pe care i-o înmânase persoana necunoscută.

Cu ocazia efectuării unei recunoașteri din grup partea vătămată 1-a indicat pe inculpatul I. G., ca fiind cel care în data de 26.11.2012 a pătruns în locuința sa și s-a prezentat ca fiind angajat la Enel.

Martora C. Vasila vecina părții vătămate a arătat faptul că în data de 26.11.2012 a observat o persoană necunoscută care a ieșit din apartamentul vecinului său M. I., după care a părăsit blocul. De asemenea, martora a menționat faptul că în aceeași zi a mers la vecinul său, acesta comunicându-i că acea persoana i-a sustras toți banii din casă.

Cu ocazia efectuării unei recunoașteri din grup martora C. Vasila l-a indicat pe inculpatul I. G., ca fiind persoana pe care a văzut-o în data de 26.11.2012 ieșind din locuința părții vătămate M. I..

Inculpatul I. G. a recunoscut fapta comisă, acesta precizând faptul că în data de 26.11.2012 s-a deplasat pe ., ., unde a sunat la apartamentul părții vătămate M. I. și i-a comunicat că este angajat la Enel, motiv pentru care aceasta i-a permis accesul în locuință, ocazie cu care i-a comunicat că s-a efectuat o recalculare el având să-i dea 40 de lei, în acest sens el înmânându-i o bancnotă de 200 de lei. Inculpatul a menționat faptul că în momentul în care partea vătămată i-a dat restul, a observat locul în care aceasta avea banii, astfel încât la un moment dat, profitând de neatenția acesteia, i-a sustras toți banii.

2. Faptele din data de 03.12.2012:

Partea vătămată C. C. a menționat faptul că la data de 03.12.2012 se afla în locuința de domiciliu, când, la un moment dat, a auzit soneria, astfel că a deschis ușa și a constatat că pe palier se afla o persoană de sex masculin care s-a prezentat angajat în cadrul Enel. Aceasta i-a spus că vrea să verifice contorul, astfel că i-a permis accesul în locuință, iar respectiva persoană necunoscută i-a spus să stingă toate luminile din apartament. La un moment dat respectiva persoană i-a spus că la factura precedentă a achitat mai mult cu 40 de lei, astfel că urmează să-i restituie banii. Persoana vătămată a luat suma de 900 de lei din două portofele și a așezat-o pe masa din sufragerie, moment în care persoana necunoscută i-a solicitat să aprindă luminile din locuință. În continuare, persoana vătămată a ieșit din sufragerie și a aprins luminile în celelalte camere, după care persoana necunoscută, care în tot acest timp a stat singură în sufragerie, a devenit grăbită după care a părăsit apartamentul. Ulterior, persoana vătămată a sesizat lipsa sumei de bani, astfel că a alertat vecinii. De asemenea, partea vătămată a menționat faptul că în aceeași împrejurare i-a fost sustrasă și o borsetă în care se afla actul de identitate.

Martorul G. M., vecinul părții vătămate, a menționat faptul că la data de 03.12.2012, în timp ce se afla la locuința de domiciliu, a auzit soneria astfel că a deschis ușa ocazie cu care a constatat că pe palier se află o persoană de sex masculin care s-a prezentat lucrător din cadrul Enel și că vrea să verifice contorul, astfel că i-a permis accesul în apartament. În continuare, persoana necunoscută i-a spus că la factura precedentă a plătit în plus suma de 40 de lei astfel că trebuie să i-o restituie, totodată înmânându-i o bancnotă de 200 de lei la care a solicitat restul aferent. Martorul i-a spus că nu are să-i dea rest, astfel că, la un moment dat, persoana necunoscută a verificat pe o hârtie pe care o avea asupra sa și l-a întrebat dacă este o anumită persoană, astfel că martorul i-a reproșat de ce nu s-a uitat pe ușa de acces în apartament căci este scris numele acestuia, după care persoana necunoscută i-a solicitat bancnota de 200 de lei, după care a părăsit apartamentul, spunându-i că se va duce la vecina de la etajul trei.

După aproximativ cinci minute de la plecarea persoanei necunoscute martorul a precizat faptul că a auzit țipete dinspre etajul inferior, astfel că a ieșit pe palier și a observat-o pe vecina acestuia, C. C., care țipa și spunea că i s-au sustras banii. Martorul a arătat că a coborât la parter unde a observat persoana necunoscută care anterior pătrunsese și în apartamentul său, astfel că a încercat să o oprească solicitându-i o legitimație, însă respectiva persoană a ieșit din .-a deplasat spre gangul ce face accesul către șoseaua P..

Martorul G. M. a precizat faptul că nu dorește să se constituie parte vătămată în procesul penal raportat la săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu săvârșită de inculpatul I. G..

Cu ocazia efectuării unei recunoașteri din grup martorul G. M. l-a indicat pe inculpatul I. G., ca fiind cel care în data de 03.12.2012 a pătruns în locuința sa și s-a prezentat ca fiind angajat la Enel.

De asemenea, și martorul D. D. G. a menționat faptul că la data de 03.12.2012, în jurul orei 1300, vecina sa C. C. i-a relatat că, anterior, cu puțin timp în urmă, o persoană care s-a prezentat lucrător în cadrul Enel i-a sustras o sumă de bani din apartament.

Inculpatul I. G. a recunoscut faptele comise, acesta precizând faptul că în data de 03.12.2012 s-a deplasat pe . nr. 2 . ., unde a sunat la apartamentul martorului G. M. și i-a comunicat că este angajat la Enel, motiv pentru care acesta i-a permis accesul în locuință, ocazie cu care i-a comunicat că s-a efectuat o recalculare el având să-i dea 40 de lei, în acest sens el înmânându-i o bancnotă de 200 de lei. Inculpatul a menționat faptul că după ce i-a înmânat bancnota, martorul i-a solicitat un act care să-i dovedească calitatea, iar el știind că nu are ce să-i prezinte și-a luat bancnota de 200 de lei înapoi și a părăsit locuința acestuia, coborând la partea vătămată C. C., unde pretinzând că este angajat la Enel a pătruns în locuința acesteia, unde la fel ca și martorului G. M. i-a comunicat că s-a efectuat o recalculare el având să-i restituie 40 de lei, în acest sens el înmânându-i o bancnotă de 200 de lei, iar partea vătămată i-a dat restul de 160 de lei, cu această ocazie el observând locul în care aceasta avea banii, astfel încât la un moment dat, profitând de neatenția părții vătămate i-a sustras toți banii, respectiv aproximativ 1.000 de lei.

Inculpatul nu a recunoscut faptul că ar fi sustras și borseta părții vătămate, el menționând faptul că a luat doar plicul cu bani dintr-o geantă aflată în dormitor, însă această afirmație nu a putut fi reținută în condițiile în care la data de 07.12.2012 părții vătămate C. C. i-a fost emisă o nouă Carte de Identitate, aspect ce întărește declarația părții vătămate privind sustragerea actului de identitate în aceeași împrejurare în care i-au fost sustrași și banii.

3. Fapta din data de 04.01.2013

Cu ocazia audierii partea vătămată E. S., a menționat faptul că la data de 04.01.2013 se afla în locuința de domiciliu, când, la un moment dat, a auzit soneria, astfel că a deschis ușa și a constatat că pe palier se afla o persoană de sex masculin care s-a prezentat angajat în cadrul Enel. Aceasta i-a spus că la factura precedentă a achitat mai mult cu 40 de lei, astfel că urmează să-i restituie banii, totodată trebuie să citească și contorul, astfel că i-a permis accesul în locuință. În continuare, persoana necunoscută a scos o bancnotă de 200 de lei, iar persoana vătămată a arătat că a scos din portofel suma de 160 de lei pe care i-a înmânat-o, însă persoana necunoscută i-a restituit bancnota de 100 de lei motivând că este ruptă. Persoana vătămată a arătat că a mers în dormitor de unde, dintr-un dulap, a luat o altă bancnotă de 100 de lei pe care i-a înmânat-o persoanei necunoscute. La un moment dat persoana necunoscută i-a zis să se ducă în alt dormitor pentru ca el să citească contorul, ceea ce persoana vătămată a făcut, după care persoana necunoscută a părăsit în fugă apartamentul. Ulterior a constatat că din dulapul din dormitor îi lipsește suma de 1.000 de lei.

Cu ocazia efectuării unei recunoașteri din grup partea vătămată 1-a indicat pe inculpatul I. G., ca fiind cel care în data de 04.01.2013 a pătruns în locuința sa și s-a prezentat ca fiind angajat la Enel.

Din declarațiile martorilor Pascari E. și D. Ș. a rezultat faptul că în data de 04.01.2013 inculpatul s-a prezentat și la locuințele lor, recomandându-se ca fiind angajat al unei firme de internet, respectiv angajat la Enel, însă datorită unor situații obiective aceștia nu i-au permis accesul în locuință.

Martorul D. Ș. a menționat faptul că inculpatul în momentul în care a sunat la ușa apartamentului i-a comunicat că s-a efectuat o recalculare la consumul de energie electrică, iar în urma acestei recalculării trebuie să-i restituie suma de 40 de lei, în acest sens întinzându-i o bancnotă de 200 de lei, însă el 1-a refuzat comunicându-i că o să meargă la un centru al societății. Cu ocazia efectuării unei recunoașteri din grup atât martora Pascari E., cât și martorul D. Ș. l-au indicat pe inculpatul I. G., ca fiind cel care în data de 04.01.2013 s-a prezentat și la locuințele lor, recomandându-se ca fiind angajat al unei firme de internet, respectiv angajat la Enel.

Inculpatul I. G. a recunoscut fapta comisă, acesta precizând faptul că în data de 04.01.2013 s-a deplasat pe ..13, .. 1, apt. 1, sector 6, unde a sunat la apartamentul părții vătămate E. S. și i-a comunicat că este angajat la Enel, motiv pentru care aceasta i-a permis accesul în locuință, ocazie cu care i-a comunicat că s-a efectuat o recalculare el având să-i restituie suma de 40 de lei, în acest sens el înmânându-i o bancnotă de 200 de lei. Inculpatul a menționat faptul că în momentul în care partea vătămată i-a dat restul, a observat locul în care aceasta avea banii, astfel încât la un moment dat, profitând de neatenția acesteia, i-a sustras toți banii, respectiv aproximativ 1.000 de lei.

S-a precizat că faptele descrise mai sus, reținute în sarcina inculpatului sunt probate cu următoarele mijloace de probă:

1) fapta din 26.11.2012:

declarațiile inculpatului I. G.;

declarațiile părții vătămate M. I.;

declarațiile martorei C. Vasila;

procesele verbale de recunoaștere din planșă foto și din grup;

2) faptele din 03.12.2013:

declarațiile inculpatului I. G.;

declarațiile părții vătămate C. C.;

declarațiile martorului G. M.;

declarațiile martorului D. D. G.;

procesele verbale de recunoaștere din planșă foto și din grup;

3) fapta din 04.01.2013:

declarațiile inculpatului I. G.;

declarațiile părții vătămate E. S.;

declarațiile martorului D. Ș. G.;

declarațiile martorei Pascari E.;

procesele verbale de recunoaștere din planșă foto și din grup;

Sub aspectul laturii civile a cauzei s-au arătat următoarele:

Partea vătămată M. I. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 3.400 de lei.

Partea vătămată C. C. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 900 de lei.

Partea vătămată E. S. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 1.000 de lei.

În fața instanței de fond, asistența judiciară a inculpatului a fost asigurată, conform art. 171 alin. 2, 3 Cod procedură penală, de apărător ales (f. 14).

Prin încheierea dată în cauză la 22.03.2013, definitivă prin nerecurare, instanța de fond a constatat, conform art. 300¹ alin. 1, 3 Cod procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, menținând starea de arest a acestuia.

S-au efectuat verificări cu privire la domiciliile părților vătămate și civile, ale martorilor din acte, fiind comunicată și atașată la dosar adresa nr._/29.03.2013 emisă de MAI- DEPABD (f. 36- 37).

La solicitarea instanței a fost comunicată și atașată la dosar fișa de cazier a inculpatului (f. 31- 32).

Anterior primului termen de judecată, partea vătămată M. I. a depus la dosar o cerere de constituire de parte civilă (f. 34).

La termenul din 11.04.2013 inculpatul a solicitat judecarea cauzei în baza art. 320¹ Cod procedură penală.

Instanța de fond a procedat la audierea inculpatului, conform art. 320¹ alin. 3 Cod procedură penală, declarația sa fiind consemnată și atașată la dosar.

Cererea formulată de inculpat, de judecare a cauzei în baza art. 320¹ Cod procedură penală, a fost pusă în discuție și încuviințată de instanță.

Deliberând asupra probelor propuse, instanța de fond a încuviințat inculpatului proba cu înscrisuri în circumstanțiere, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă cauzei.

În cadrul probei cu înscrisuri, inculpatul a depus la dosar un set de acte (caracterizare - înscris sub semnătură privată - în copie; certificate de naștere minori, în copie).

Analizând întregul material probator administrat în cauză în timpul urmăririi penale, conform art. 63 alin. 2 Cod procedură penală, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Din coroborarea declarațiilor date de inculpat în timpul urmăririi penale cu procesul verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare încheiat de DGPMB- Sector 2 Poliție – Secția 9 Poliție – B.I.C. la 26.02.2013, procesul verbal de cercetare la fața locului încheiat de DGPMB- Poliția Sectorului 6- Secția 20 Poliție la 26.11.2012 și planșele foto aferente, declarația părții vătămate M. I., declarația martorului C. Vasila și procesele verbale de recunoaștere din planșă foto și din grup a rezultat că la data de 26.11.2012, prin folosirea de calități mincinoase, inculpatul I. G. a pătruns în locuința părții vătămate M. I., de unde a sustras suma de 3.400 de lei.

Din coroborarea declarațiilor date de inculpat în timpul urmăririi penale cu procesul verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare încheiat de DGPMB – Sector 2 Poliție – Secția 9 Poliție – B.I.C. la 26.02.2013, declarațiile martorilor G. M. și D. D. G., procesele verbale de recunoaștere din planșă foto și din grup a rezultat că la data de 03.12.2012, prin folosirea de calități mincinoase, inculpatul I. G. a pătruns în locuința părții vătămate G. M..

Din coroborarea declarațiilor date de inculpat în timpul urmăririi penale cu procesul verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare încheiat de DGPMB- Sector 2 Poliție – Secția 9 Poliție – B.I.C. la 26.02.2013, procesul verbal de cercetare la fața locului încheiat de DGPMB- Poliția Sectorului 2- Secția 9 Poliție la 03.12.2012 și planșele foto aferente, declarația părții vătămate C. C., declarația martorului G. M., declarația martorului D. D. G., procesele verbale de recunoaștere din planșă foto și din grup a rezultat că la data de 03.12.2012, prin folosirea de calități mincinoase a pătruns în locuința părții vătămate C. C., de unde a sustras suma de 900 de lei și o borsetă în care se afla actul de identitate.

Din coroborarea declarațiilor date de inculpat în timpul urmăririi penale cu procesul verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare încheiat de DGPMB- Sector 2 Poliție – Secția 9 Poliție – B.I.C. la 26.02.2013, procesul verbal de cercetare la fața locului încheiat de DGPMB- Poliția Sectorului 6 – Secția 20 Poliție la 04.01.2013 și planșele foto aferente, declarațiile părții vătămate E. S., declarațiile martorilor D. Ș. G. și Pascari E., procesele verbale de recunoaștere din planșă foto și din grup a rezultat că la data de 04.01.2013, prin folosirea de calități mincinoase, inculpatul I. G. a pătruns în locuința părții vătămate E. S., de unde a sustras suma de 1000 de lei.

S-a mai reținut că inculpatul a avut o conduită sinceră și cooperantă.

Din fișa de cazier a inculpatului a rezultat că acesta este cunoscut cu antecedente penale, a suferit multiple condamnări pentru fapte similare celei deduse judecății în cauza de față și se afla în stare de recidivă postexecutorie.

Din actele depuse la dosar de inculpat a rezultat că acesta are doi copii minori în întreținere și că în general are o conduită corespunzătoare în societate.

1. În drept, s-a constatat că fapta inculpatului I. G. care, la data de 26.11.2012, prin folosirea de calități mincinoase, a pătruns în locuința părții vătămate M. I., de unde a sustras suma de 3400 de lei întrunește, sub aspect obiectiv și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal – fapta fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.

Pentru a aprecia cu privire la pericolul social concret al faptei săvârșite, instanța a avut în vedere modalitatea de săvârșire a faptei – prin folosirea de calități mincinoase – dar și vârsta înaintată a victimei.

De asemenea, s-a avut în vedere și faptul că inculpatul a suferit multiple condamnări pentru fapte similare celei deduse judecății în prezenta cauza, astfel cum rezultă din fișa sa de cazier.

S-a avut în vedere și faptul că inculpatul nu are o sursă licită de venituri.

Aceste împrejurări de fapt, coroborate, sunt de natură să releve gradul sporit de pericol social, în concret, al faptei săvârșite.

În consecință, instanța de fond a apreciat că fapta săvârșită prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni, astfel cum este definită această instituție juridică prin dispozițiile art. 18 Cod penal.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 320¹alin. 7 Cod procedură penală.

De asemenea, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal și a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 2 Cod penal, având în vedere circumstanțele personale ale acestuia, conform actelor depuse de acesta la dosar.

Având în vedere modul de comitere a faptei, având în vedere în special vârsta înaintată a victimei, dar și împrejurarea că inculpatul a suferit numeroase condamnări anterior comiterii infracțiunii deduse judecății în cauza de față, s-au reținut în sarcina acestuia circumstanțele agravante prevăzute de art. 75 alin. 2 Cod penal.

S-a reținut incidența stării de agravare ce este reprezentată de recidiva postexecutorie.

În raport cu acestea, văzând dispozițiile art. 80 Cod penal, instanța de fond a coborât pedeapsa spre minimul special – astfel cum a fost redus conform art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală – aplicând inculpatului pedeapsa închisorii de 3 ani, apreciind că această pedeapsă corespunde gradului de pericol social al faptei reținute in sarcina inculpatului.

În temeiul art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, drepturi apreciate de instanța de fond ca incompatibile cu faptele reținute în sarcina acestuia.

Pentru a decide cu privire la drepturile interzise, instanța de fond a avut în vedere faptul că inculpatul nu s-a folosit de ocupația sa pentru săvârșirea infracțiunii (de altfel, inculpatul neavând o ocupație), nefiind necesară aplicarea art. 64 alin. 1 lit. c Cod penal.

În aprecierea asupra conținutului pedepsei accesorii s-a avut în vedere și Decizia dată de CEDO in cauza S. și P. c României.

2. În drept, s-a constatat că fapta inculpatului I. G. care, la data de 26.11.2012, prin folosirea de calități mincinoase, a pătruns în locuința părții vătămate M. I. întrunește, sub aspect obiectiv și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal – fapta fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.

Pentru a aprecia cu privire la pericolul social concret al faptei săvârșite, instanța de fond a avut in vedere modalitatea de săvârșire a faptei – prin folosirea de calități mincinoase – dar și vârsta înaintată a victimei.

De asemenea, s-a avut în vedere și faptul că inculpatul a suferit multiple condamnări pentru fapte similare celei deduse judecății în prezenta cauză, astfel cum rezultă din fișa sa de cazier.

S-a avut în vedere și faptul că inculpatul nu are o sursă licită de venituri.

S-a constatat că aceste împrejurări de fapt, coroborate, sunt de natura să releve gradul sporit de pericol social, în concret, al faptei săvârșite.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 320¹alin. 7 Cod procedură penală.

S-a reținut incidența stării de agravare ce este reprezentată de recidiva postexecutorie.

În raport cu gravitatea deosebită a infracțiunii de violare de domiciliu instanța de fond a apreciat că nu se poate da eficiență circumstanțelor personale atenuante.

În raport cu acestea, văzând dispozițiile art. 80 Cod penal, instanța de fond s-a orientat la o pedeapsă spre mediu – prin raportare la limitele de pedeapsă reduse conform art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală – aplicând inculpatului pedeapsa închisorii de 4 ani, apreciind ca aceasta pedeapsa corespunde gradului de pericol social al faptei reținute in sarcina inculpatului.

În aprecierea asupra conținutului pedepsei accesorii s-a avut în vedere și Decizia dată de CEDO in cauza S. și P. c României.

3. În drept, s-a constatat că fapta inculpatului I. G. care, la data de 03.12.2012, prin folosirea de calități mincinoase, a pătruns în locuința persoanei vătămate Grigroiu M. întrunește, sub aspect obiectiv și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal – fapta fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.

Pentru a aprecia cu privire la pericolul social concret al faptei săvârșite, instanța de fond a avut în vedere modalitatea de săvârșire a faptei - prin folosirea de calități mincinoase – dar și vârsta înaintată a victimei.

S-a avut în vedere și faptul că inculpatul nu are o sursă licită de venituri.

Aceste împrejurări de fapt, coroborate, sunt de natură să releve gradul sporit de pericol social, în concret, al faptei săvârșite.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 320¹alin. 7 Cod procedură penală.

S-a reținut incidența stării de agravare ce este reprezentată de recidiva postexecutorie.

În raport cu gravitatea deosebită a infracțiunii de violare de domiciliu instanța de fond a apreciat că nu se poate da eficiență circumstanțelor personale atenuante.

În aprecierea asupra conținutului pedepsei accesorii s-a avut în vedere și Decizia dată de CEDO in cauza S. și P. c României.

4. În drept, s-a constatat că fapta inculpatului I. G. care, la data de 03.12.2012, prin folosirea de calități mincinoase, a pătruns în locuința părții vătămate C. C., de unde a sustras suma de 900 de lei și o borsetă în care se afla actul de identitate al părții vătămate întrunește, sub aspect obiectiv și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. 1 Cod penal - art. 209 alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal – fapta fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.

S-a avut în vedere și faptul că inculpatul nu are o sursă licită de venituri.

Aceste împrejurări de fapt, coroborate, sunt de natură să releve gradul sporit de pericol social, în concret, al faptei săvârșite.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 320¹alin. 7 Cod procedură penală.

Față de modul de comitere a faptei, având în vedere în special vârsta înaintată a victimei, dar și împrejurarea că inculpatul a suferit numeroase condamnări anterior comiterii infracțiunii deduse judecății în cauza de față, s-au reținut în sarcina acestuia circumstanțele agravante prevăzute de art. 75 alin. 2 Cod penal.

S-a reținut incidența stării de agravare ce este reprezentată de recidiva postexecutorie.

De asemenea, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, reținând în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. 2 Cod penal, având în vedere circumstanțele personale ale acestuia conform actelor depuse de acesta la dosar.

În aprecierea asupra conținutului pedepsei accesorii s-a avut în vedere și Decizia dată de CEDO in cauza S. și P. c României.

5. În drept, s-a constatat că fapta inculpatului I. G. care, la data de 03.12.2012, prin folosirea de calități mincinoase, a pătruns în locuința părții vătămate C. C. întrunește, sub aspect obiectiv și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal – fapta fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.

Pentru a aprecia cu privire la pericolul social concret al faptei săvârșite, instanța de fond a avut în vedere modalitatea de săvârșire a faptei – prin folosirea de calități mincinoase – dar și vârsta înaintată a victimei.

S-a avut în vedere și faptul că inculpatul nu are o sursă licită de venituri.

Aceste împrejurări de fapt, coroborate, sunt de natura să releve gradul sporit de pericol social, in concret, al faptei săvârșite.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 320¹alin. 7 Cod procedură penală.

Față de modul de comitere a faptei, având în vedere în special vârsta înaintată a victimei, dar și împrejurarea că inculpatul a suferit numeroase condamnări anterior comiterii infracțiunii deduse judecății în cauza de față, s-a reținut în sarcina acestuia circumstanțele agravante prevăzute de art. 75 alin. 2 Cod penal.

S-a reținut incidența stării de agravare ce este reprezentată de recidiva postexecutorie.

În raport cu gravitatea deosebită a infracțiunii de violare de domiciliu, starea de temere insuflată victimelor unor asemenea infracțiuni, faptul că această infracțiune (infracțiune mijloc) se află în conexitate etiologică cu infracțiunea de furt calificat (infracțiune scop), dar și perseverența inculpatului în comiterea unor asemenea infracțiuni, instanța de fond a apreciat că nu se poate da eficiență circumstanțelor personale atenuante.

În raport cu acestea, văzând dispozițiile art. 80 Cod penal, instanța de fond s-a orientat la o pedeapsă spre mediu – prin raportare la limitele de pedeapsă reduse conform art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală - aplicând inculpatului pedeapsa închisorii de 4 ani, apreciind că această pedeapsa corespunde gradului de pericol social al faptei reținute în sarcina inculpatului.

În temeiul art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice, precum si dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, drepturi apreciate de instanța de fond ca incompatibile cu faptele reținute în sarcina acestuia.

În aprecierea asupra conținutului pedepsei accesorii s-a avut în vedere și Decizia dată de CEDO în cauza S. și P. c României.

6. În drept, s-a constatat că fapta inculpatului I. G. care, la data de 04.01.2013, prin folosirea de calități mincinoase, a pătruns în locuința părții vătămate E. S., de unde a sustras suma de 1.000 de lei întrunește, sub aspect obiectiv și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzute de art. 208 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal – fapta fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.

S-a avut în vedere și faptul că inculpatul nu are o sursă licită de venituri.

Aceste împrejurări de fapt, coroborate, sunt de natură să releve gradul sporit de pericol social, în concret, al faptei săvârșite.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 320¹alin. 7 Cod procedură penală.

Având în vedere modul de comitere a faptei, având în vedere în special vârsta înaintată a victimei, dar și împrejurarea că inculpatul a suferit numeroase condamnări anterior comiterii infracțiunii deduse judecății în cauza de față, s-a reținut în sarcina acestuia circumstanțele agravante prevăzute de art. 75 alin. 2 Cod penal.

S-a reținut incidența stării de agravare ce este reprezentată de recidiva postexecutorie.

În raport cu acestea, văzând dispozițiile art. 80 Cod penal, instanța de fond a coborât pedeapsa spre minimul special – astfel cum a fost redus conform art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală – aplicând inculpatului pedeapsa închisorii de 3 ani, apreciind ca aceasta pedeapsa corespunde gradului de pericol social al faptei reținute în sarcina inculpatului.

În temeiul art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice, precum si dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, drepturi apreciate de instanța de fond ca incompatibile cu faptele reținute in sarcina acestuia.

În aprecierea asupra conținutului pedepsei accesorii s-a avut în vedere și Decizia dată de CEDO în cauza S. și P. c României.

7. În drept, s-a constatat că fapta inculpatului I. G. care, la data de 04.01.2013, prin folosirea de calități mincinoase, a pătruns în locuința părții vătămate E. S. întrunește, sub aspect obiectiv și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal – fapta fiind săvârșită în stare de recidivă postexecutorie.

S-a avut în vedere și faptul că inculpatul nu are o sursă licită de venituri.

Aceste împrejurări de fapt, coroborate, sunt de natura să releve gradul sporit de pericol social, în concret, al faptei săvârșite.

În consecință, instanța de fond a apreciat că fapta săvârșită prezintă gradul de pericol social concret al unei infracțiuni, astfel cum este definită aceasta instituție juridică prin dispozițiile art. 18 Cod penal.

La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere dispozițiile art. 320¹alin. 7 Cod procedură penală.

Față de modul de comitere a faptei, având în vedere în special vârsta înaintată a victimei, dar și împrejurarea că inculpatul a suferit numeroase condamnări anterior comiterii infracțiunii deduse judecății în cauza de față, s-a reținut în sarcina acestuia circumstanțele agravante prevăzute de art. 75 alin. 2 Cod penal.

S-a reținut incidența stării de agravare ce este reprezentată de recidiva postexecutorie.

În raport cu gravitatea deosebită a infracțiunii de violare de domiciliu instanța de fond a apreciat că nu se poate da eficiență circumstanțelor personale atenuante.

În raport cu acestea, văzând dispozițiile art. 80 Cod penal, instanța de fond s-a orientat la o pedeapsa spre mediu – prin raportare la limitele de pedeapsă reduse conform art. 320¹ alin. 7 Cod procedură penală – aplicând inculpatului pedeapsa închisorii de 4 ani, apreciind că această pedeapsă corespunde gradului de pericol social al faptei reținute in sarcina inculpatului.

În temeiul art. 71 Cod penal a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, drepturi apreciate de instanța de fond ca incompatibile cu faptele reținute în sarcina acestuia.

În aprecierea asupra conținutului pedepsei accesorii s-a avut în vedere și Decizia dată de CEDO în cauza S. și P. c României.

În temeiul art. 33 lit. a Cod penal – art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal a contopit pedepsele aplicate prin această hotărâre: 3 pedepse cu închisoarea de 3 ani, patru pedepse cu închisoarea de 4 ani – dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare – aplicarea sporului fiind motivată prin numărul mare de infracțiuni comise de inculpat, perseverența infracțională a inculpatului, profilul victimelor (persoane în vârstă, de regulă credule, ușor de indus în eroare, cu o capacitate redusă de apărare) - inculpatul având de executat, în final, pedeapsa închisorii de 4 ani și 6 luni.

În temeiul art. 71 Cod penal, pentru considerentele anterior arătate, a interzis inculpatului, de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a, litera b Cod penal.

În temeiul art. 88 Cod penal a dedus, din pedeapsa aplicată, durata reținerii și arestării preventive, de la 26.02.2013 la zi.

În temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu au încetat și nu s-au modificat, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

Sub aspectul laturii civile a cauzei instanța de fond a luat act că persoana vătămată G. M. nu s-a constituit parte vătămată sau civilă în cauză.

Faptele inculpatului I. G. care, la data de 26.11.2012, 03.12.2012, 04.01.2013 a pătruns în locuințele părților civile M. I., C. C. și E. S. întrunesc, sub aspect obiectiv și subiectiv, condițiile răspunderii civile delictuale.

În privința cuantumului prejudiciului material produs acestor părți civile s-a constatat că acesta a rezultat din coroborarea declarațiilor date de inculpat și aceste părți civile.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs inculpatul I. G., pentru motive ce țin de individualizarea pedepsei pentru infracțiunea prevăzută de art.192 alin.2 Cod penal, solicitând aplicarea unei pedepse orientată spre minimul prevăzut de lege, și să se dea o mai mare eficiență prevederilor art.74 alin.2 Cod penal. De asemenea, inculpatul a mai solicitat să nu se aplice un spor de pedeapsă și să se deducă perioada reținerii și a arestului preventiv.

Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 14.06.2013, sub nr._ .

Motivele de apel au fost invocate oral de către inculpat, prin avocat, și consemnate în extenso în practicaua prezentei hotărâri.

La dosarul cauzei a fost depus din partea inculpatului un înscris în circumstanțiere, constând într-o caracterizare.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, în raport de criticile formulate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, în temeiul dispozițiilor art.385⁶ alin.2 și 3 Cod procedură penală, Curtea apreciază recursul inculpatului ca fiind neîntemeiat, pentru considerentele următoare:

Astfel, Curtea constată că sentința atacată este legală și temeinică, prima instanță soluționând judicios cauza.

În fapt, în esență, Curtea reține că la data de 26.11.2012, prin folosirea de calități mincinoase, inculpatul I. G. a pătruns în locuința părții vătămate M. I., de unde a sustras suma de 3.400 de lei.

La data de 03.12.2012, prin folosirea de calități mincinoase, inculpatul I. G. a pătruns în locuința părții vătămate G. M..

La data de 03.12.2012, prin folosirea de calități mincinoase a pătruns în locuința părții vătămate C. C., de unde a sustras suma de 900 de lei și o borsetă în care se afla actul de identitate.

La data de 04.01.2013, prin folosirea de calități mincinoase, inculpatul I. G. a pătruns în locuința părții vătămate E. S., de unde a sustras suma de 1000 de lei.

Curtea are în vedere mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale, ce se coroborează, respectiv declarații părți vătămate, declarații martori, procese verbale de recunoaștere din planșă foto și din grup, declarații inculpat.

Cauza a fost judecată conform art.320¹ Cpp, inculpatul recunoscând fără rezerve acuzațiile aduse.

În drept, faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu, prevăzute de art. 208 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal (fapta din 26.11.2012, parte vătămată M. I.), art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal (faptă din 26.11.2012, parte vătămată M. I.), art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal (faptă din 03.12.2012, persoană vătămată G. M.), art. 208 alin. 1 Cod penal- art. 209 alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal (faptă din 03.12.2012, parte vătămată C. C.), art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal (faptă din 03.12.2012, parte vătămată C. C.), art. 208 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal (faptă din 04.01.2013, parte vătămată E. S.) și art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b Cod penal (faptă din 04.01.2013, parte vătămată E. S.).

Curtea apreciază că prima instanță a aplicat în mod corect dispozițiile art.72 Cp, art.320¹ al.7 Cpp, art.39 al.4 Cp, art.74 al.2 Cp, art.75 al.2 Cp și art.80 al.1 Cp cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor, criticile recurentului nefiind fondate.

Astfel, Curtea are în vedere că faptele comise de inculpat au un grad ridicat de pericol social. Totodată, Curtea are în vedere și împrejurarea că inculpatul este recidivist, fiind condamnat anterior pentru săvârșirea unor infracțiuni similare, executând astfel de pedepse, beneficiind de liberări condiționate, fără ca vreuna dintre pedepse să-și atingă scopul.

De asemenea, Curtea are în vedere și prevederile art.75 al.2 Cp, în condițiile în care inculpatul a dat dovadă de specializare în săvârșirea unor astfel de fapte, împotriva unor persoane cu vârste înaintate, a căror posibilitate de apărare este mult atenuată.

În favoarea inculpatului Curtea reține și circumstanțele atenuante prevăzute de art..74 al.2 Cp, constând în comportamentul bun al acestuia în familie și societate, după cum rezultă din înscrisurile depuse la prima instanță, dar și împrejurarea că acesta a recunoscut în totalitate acuzațiile aduse.

În această situație, de concurs între circumstanțe agravante și atenuante, se aplică prevederile art.80 al.2 Cp, coborârea pedepsei sub minimul special nefiind obligatorie.

Având în vedere aceste aspecte, pedepsele în cuantum mediu aplicate inculpatului apar ca fiind pe deplin justificate.

În acord cu prima instanță, Curtea apreciază că în cauză se justifică aplicarea unor pedepse mai mari, de câte 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu, față de câte 3 ani pentru săvârșirea infracțiunilor de furt. Astfel, inculpatul a săvârșit infracțiunile de violare de domiciliu într-o modalitate agravată, pătrunzând în locuințele unor persoane cu vârste înaintate, vulnerabile, prin vicierea consimțământului acestora, folosindu-se de calități mincinoase, acționând într-o manieră elaborată, aspecte ce impun aplicarea unei pedepse în cuantum mai mare pentru săvârșirea acestor infracțiuni în raport de cele de furt.

În mod corect a procedat prima instanță contopind pedepsele și aplicând pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare. Curtea apreciază la rândul său că sporul este pe deplin justificat, față de perseverența infracțională de care dă dovadă inculpatul, numărul de infracțiuni comise în stare de recidivă postexecutorie, împrejurarea că niciuna dintre pedepsele anterioare nu și-a atinse scopul, fiind necesar ca inculpatul să execute o perioadă mai mare de timp pentru a-și forma o atitudine corectă față de muncă, ordinea de drept și regulile de conviețuire socială.

În privința modalității de executare, având în vedere cuantumul pedepsei rezultante și starea de recidivă postexecutorie, aceasta nu poate fi decât cu executare efectivă.

Prima instanță a soluționat în mod corect și latura civilă, obligând inculpatul la plata despăgubirilor către părțile vătămate, în cauză fiind îndeplinite toate condițiile pentru tragerea la răspundere civilă a inculpatului, acesta achiesând la pretențiile părților.

Față de cele reținute, Curtea va respinge, ca nefondat, recursul, va deduce prevenția de la 26.02.2013 la zi și va obliga recurentul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I. G. împotriva sentinței penale nr. 353/22.04.2013 pronunțate de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr. _ .

Deduce prevenția de la 26.02.2013 la zi.

Obligă recurentul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 12.07.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

V. B. F. T. I. C. I.

GREFIER,

N. S.

Red. V.B.F. /Tehnr. VBF/P.A.M.. – ex.2/

J. S2 București– jud.: I. E. V. A.

← Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr....		Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1313/2013. Curtea... →

Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1310/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1310/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI