Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 85/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 85/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-01-2013 în dosarul nr. 85/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI- SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._
(_ )
Decizia penală nr.85/ R
Ședința publică de la 19.12.2012
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - L. M.
JUDECĂTOR - S. C.
JUDECATOR - V. C.
GREFIER - M. C.
MINISTERUL PUBLIC - P. DE PE L. CURTEA DE APEL BUCUREȘTI a fost reprezentat prin procuror E. ELIANA B..
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria Călărași și partea vătămată G. T. împotriva deciziei penale nr.251/11.07.2012 pronunțată de Judecătoria Călărași în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică nu răspund: recurentul parte vătămată G. T., pentru care se prezintă avocat M. P., cu împuternicire avocațială emisă de Baroul Călărași, aflată la fila 8 dosar, intimații inculpați L. G. D., N. V. G., pentru care se prezintă avocat din oficiu T. E., cu delegația de substituire a avocatului din oficiu S. Ș., cu delegația nr._ emisă de Baroul București, intimații părți responsabile civilmente N. G., N. M., intimat S. DE PROBAȚIUNE DE PE L. TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI, intimatul parte vătămată I. P. și intimații părți civile G. T. și I. P..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, declarații suplimentare de făcut, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor declarate.
Reprezentatul parchetului apreciază hotărârea ca fiind nelegalăîntrucât în cazul infracțiunilor de violare de domiciliu prevăzute de art. 192 alin.2 C.pen., pentru ambii inculpați nu au fost reținute dispozițiile art. 3201 C.proc.pen., deși amândoi au recunoscut în totalitate situația de fapt, astfel cum a fost reținută în actul de sesizare al instanței. Atât în cazul inculpatului L. G. D., cât și în cazul inculpatului minor N. V. G., pedepsele aplicate pentru infracțiunea de violare de domiciliu sunt situate la limita minimă rezultată prin reducerea cu o treime a limitelor prevăzute de lege pentru cei doi inculpați. Prin urmare, este necesară reținerea, în dispozitiv, a aplicării art. 3201 alin.i C.proc.pen., și pentru infracțiunile de violare de domiciliu, justificându-se astfel coborârea sub minimul special prev. de art. 192 alin.2 C.pen. pentru inculpatul L. G. D., și sub jumătate din acest minim pentru inculpatul minor N. V. G.. Mai mult, trebuie avut în vedere și faptul că instanța a reținut dispozițiile art. 3201 C.proc.pen. pentru infracțiunile de furt, dar nu și pentru infracțiunile de violare de domiciliu, însă acest fapt nu este corect, întrucât recunoașterea faptelor descrise în actul de sesizare, în sensul art. 3201 alin.1 C.proc.pen. nu poate fi decât completă, vizând toate faptele descrise, nu doar unele dintre acestea.
Astfel, se impune reținerea în dispozitivul hotărârii, a prev. art. 3201 C.proc.pen., pentru infracțiunile de violare de domiciliu, în cazul ambilor inculpați.
O alta critica vizează nelegalitatea sentinței întrucât dispoziția de suspendare condiționată a executării pedepsei pentru inculpatul minor N. V. G. are un temei juridic incorect, în cazul inculpaților minori, dispozițiile aplicabile sunt cele ale art. 110 C.pen., privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, regăsite în titlul V al părții generale a Codului Penal.
În conținutul acestora se găsește o referire la reglementarea generală a suspendării condiționate a executării pedepsei, prin urmare, temeiul legal al dispoziției de suspendare condiționată ar fi trebuit să fie art. 110 C.pen. rap. la art. 81 C.pen. și nu art. 81-82 C.pen., astfel cum a reținut instanța. Art. 82 C.pen. urmează să fie exclus de la aplicare, întrucât acesta reglementează termenul de incercare, care în situația de față are un regim special rezultat din prevederile art. 110 C.pen. În aceste condiții, temeiul juridic corect ce va fi reținut în cazul inculpatului minor N. V. G. este reprezentat de art. 110 C.pen. rap. la art. 81 C.pen.
A treia critică vizează netemeinicia hotărârii, întrucât în privința laturii civile nu au fost administrate probe, iar din declarațiile inculpaților nu rezultă și acceptarea prejudiciului evaluat de partea civilă, mai mult, aceștia recunosc în mod expres săvârșirea infracțiunilor reținute în actul de sesizare, dar precizează că nu sunt de acord cu suma pretinsă de T. G., astfel cum rezultă din declarația dată în camera de consiliu în data de 11.07.2012.
În această situație instanța nu a manifestat rol activ, iar acordarea sumei de 4900 lei cu titlul de despăgubiri civile, în condițiile în care suma aflată în cutia de lemn sustrasă se ridica la 4600 lei, nu poate fi făcută decât în condițiile dovedirii efective a prejudiciului pentru diferența rezultată.
Apărătorul ales al recurentului parte vătămată G. T. solicită admiterea recursului, pe latura penală, majorarea cuantumului pedepselor spre limita maximă, iar în ceea ce privește latura civilă, susține ca instanța a admis cererea de constituire ca parte civilă, contravaloarea bunurilor, astfel cum rezultă din declarațiile părții vătămate și ale inculpaților. Cu privire la recursul declarat de parchet, lasă la aprecierea Curții.
Reprezentantul parchetului formulează concluzii de respingere a recursului declarat de partea vătămată, pedepsele inculpaților fiind corect stabilite pentru infracțiunile săvârșite în concurs, iar latura civilă soluționată în raport de probele cauzei, respectiv declarațiile inculpaților.
Apărătorul din oficiu desemnat pentru intimații inculpați L. G. D. și N. V. G. solicită a fi admis în parte recursul parchetului, apreciind că, în mod corect, s-a făcut aplicarea disp.art.3201 din Codul de procedură penală, iar in ceea ce privește latura civila a cauzei, solicita a fi admisa în măsura dovedirii și recunoașterii de către inculpați.
CURTEA ,
Asupra recursului penal de față, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr.251 din 11.07.2012 pronunțată de Judecătoria Călărași, în baza art.208 alin 1 – 209 alin 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicare art. 75 alin 1 lit c C. pen. și cu aplicare art. 320 indice 1 pct. 7 C. pr. pen., a fost condamnat inculpatul L. G. D., la pedeapsa de 2 ani închisoare.
In baza art.208 alin 1 – 209 alin 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicare art. 75 alin 1 lit c C.p. și cu aplicare art. 320 indice 1 pct. 7 C. pr. pen., a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare.
In baza art.208 alin 1 – 209 alin 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicare art. 75 alin 1 lit c C.p. și cu aplicare art. 320 indice 1 pct. 7 C. pr. pen., a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare.
În baza art 192 alin 2 C.p. cu aplicarea art 75 alin 1 lic c C.p. a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare.
În baza art 192 alin 2 C.p. cu aplicarea art 75 alin 1 lic c C.p. C. pen., a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare.
În baza art 33 lit. a și art 34 C.p., inculpatul L. G. D. va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 ani închisoare.
In baza art. 71 Cod penal i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit.a teza a II-a și b cod penal.
Conform art 88 C. pen., s-a scăzut din pedeapsa pronunțată perioada reținerii de 24 ore.
In baza art. 81-82 Cod penal și art. 71 alin 5 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe o durată de 4 ani cu începere de la data rămânerii definitive a sentinței.
I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal cu privire la revocarea suspendării condiționate.
In baza art.208 alin 1 – 209 alin 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicare art. 99 și urm. C.p. și cu aplicare art. 3201 pct. 7 C. pr. pen., a fost condamnat inculpatul minor N. V. G., la pedeapsa de 1 an închisoare.
In baza art.208 alin 1 – 209 alin 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicare art. 99 și urm C.p. și cu aplicare art. 3201 pct. 7 C. pr. pen., a fost condamnat același inculpat minor la 1 an închisoare.
In baza art.208 alin 1 – 209 alin 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicare art. 99 și urm C.p. și cu aplicare art. 3201 pct. 7 C. pr. pen., a fost condamnat inculpatul minor la 1 an închisoare.
În baza art 192 alin 2 C.p. cu aplicarea art 99 și urm C.p. a fost condamnat inculpatul minor la 1 an închisoare
În baza art 192 alin 2 C.p. cu aplicarea art 99 si urm C.p. a fost condamnat inculpatul minor la 1 an închisoare.
În baza art 33 lit. a și art 34 C. pen., inculpatul N. V. Ganriel va executa pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an închisoare.
In baza art. 71 Cod penal i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal.
Conform art 88 Cod penale s-a scăzut din pedeapsa pronunțată perioada reținerii de 24 ore.
In baza art. 81-82 Cod penal și art. 71 alin 5 Cod penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe o durată de 3 ani, cu începere de la data rămânerii definitive a sentinței.
I s-a atras atenția inculpatului minor asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal cu privire la revocarea suspendării condiționate.
În baza art 118 lit. 2 Cod penal s-a dispus confiscarea specială în folosul statului de la inculpați, a sumelor de 50 lei și respectiv 375 lei, dobândite ca urmare a săvârșirii infracțiunii.
S-a luat act că partea vătămată I. P. nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudicial fiind recuperat.
A fost admisă cererea formulată de partea civilă G. T. și au fost obligați inculpații în solidar, minorul în solidar cu părțile responsabile civilmente N. G. si N. M. la plata sumei de 4900 lei, cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă.
A fost obligat inculpatul L. G. D. la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Inculpatul minor a fost obligat în solidar cu părțile responsabile civilmente N. G. și N. M. la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
1. La data de 19.04.2012 partea vătămată G. T. a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în noaptea de 18/19.04.2012, în intervalul orar 22,00 – 24,30, persoane necunoscute au pătruns în locuința sa, iar din interior i-au sustras o valiză tip armată, prevăzută cu sistem de închidere cu lacăt, care conținea suma de 4600 lei și mai multe documente de proprietate.
Partea vătămată a precizat că i-a fost întrerupt curentul electric de la contorul amplasat în exteriorul casei, găsind siguranța în poziția închis, iar telefonul fix a fost smuls din fir și aruncat într-o altă cameră. În curtea locuinței partea vătămată a găsit si alte bunuri pe care infractorii le-au sustras din locuință, dar le-au abandonat.
Prin mijloace specifice muncii de poliție au fost identificați autorii infracțiunii în persoana inculpaților L. G. D. și N. V. G., iar din declarațiile acestora a rezultat următoarele:
În seara zilei de 18.04.2012, în jurul orelor 20,00 inculpatul minora N. V. G. s-a întâlnit cu inculpatul L. G. D. căruia i-a povestit că partea vătămată G. T., vecinul lui, deține în camera unde doarme, sub pat, o valiză tip armată în care are suma de 5000 lei și i-a propus să meargă împreună să-i sustragă, fiind de acord. Au așteptat să înnopteze, iar în jurul orei 23,00 cei doi inculpați au pătruns fără drept în locuința părții vătămate pe poarta închisă, dar neasigurată. Inculpatul L. G. D. a întrerupt alimentarea casei cu energie electrică de la contorul situat în exterior și au așteptat ca partea vătămată și soția acestuia să adoarmă.
În jurul orei oo,45, inculpații au intrat prin escaladarea unei ferestre într-o magazie în spatele casei de unde au scos în curte mai multe bunuri. Din această magazie inculpații au pătruns pe o ușă deschisă în locuința părții vătămate unde inculpatul L. G. D. a rupt firul de la telefon. Inculpatul minor N. V. G. a rămas la ușa de acces în dormitor iar inculpatul G. L. D. a pătruns în cameră si de sub patul în care dormeau părțile vătămate au sustras valiza cu bani, aceasta fiind asigurată cu lacăt. Au părăsit locuința pe ușa din față, iar când au ajuns în curte au hotărât să ia altădată bunurile sustrase din magazie. În continuare, s-au deplasat într-o fostă unitate militară unde inculpatul L. G. D. a forțat lacătul valizei, în interior găsind suma de 4600 lei, bani pe care i-au împărțit în mod egal, dar si mai multe documente cărora inculpații le-a dat foc, iar valiza a aruncat-o pe clădire.
Inculpatul minor N. V. G. a declarat că din banii sustrași și-a cumpărat îmbrăcăminte, dar și scuter marca Tornado, cu piese de schimb, pentru care a plătit suma de 800 lei și pe care l-a dus la reparat la un service din cartierul M. V.. Bunul în cauză a fost identificat și lăsat în custodie la numitul O. C. D..
Inculpatul L. G. D. a cheltuit în interes personal 2.000 lei din banii sustrași, iar suma de 300 lei i-a dat-o bunicii sale R. M., fără să-i spună că provine din furt.
Martora R. M. a declarat că în noaptea de 18/19.04.2012 inculpatul L. G. D. nu a dormit la domiciliu, iar dimineața i-a dat suma de 300 lei, bani pe care i-a cheltuit în scop personal, spunându-i că i-a obținut în urma predării de fier vechi.
În data de 16.05.2012 organele de politie s-au deplasat la fosta unitate militară de pe . o clădire dezafectată au găsit valiza părții vătămate, aceasta prezentând sistemul de închidere distrus. Cu aceiași ocazie au fost descoperite mai multe documente arse, printre care trei cupoane de pensie pe numele părții vătămate G. T. și a fiului său G. E.. Toate aceste bunuri au fost recunoscute de partea vătămată și i-au fost predate pe bază de dovadă.
La data de 28.04. 2012 partea vătămată G. T. a sesizat organele de politie cu privire la faptul că, în noaptea de 27/28.04.2012, persoane necunoscute i-au sustras dintr-o magazie 2 saci de rafie în care se aflau 2 motoare de motocicletă,o geantă diplomat de conținea chei fixe, inelare și tubulare, un geamantan în care se găsea o pompă de injecție și un manometru de presiune. Valoarea prejudiciului cauzat a fost estimat la suma de 500 lei.
Inculpații L. G. D. și N. V. G. au fost identificați, recunoscând săvârșirea faptelor.
La data de 14.05.2012 organele de politie au fost sesizate de către numitul I. A. cu privire la faptul că, în noaptea de 13/14.05.2012, persoane necunoscute au sustras din curtea ginerelui său Ș. M. mai multe profile metalice, folosite la construcția fundației locuinței, estimând prejudiciul produs la suma de 600 lei.
Din declarațiile inculpaților și celelalte probe administrate, au rezultat următoarele:
În seara zilei de 13.05.2012 inculpații L. G. D. i-a propus inculpatului minor N. V. G. să sustragă fier din curtea vecinului lor Ș. M., unde știa că nu locuiește nimeni, aici aflându-se în curs o construire de casă, acesta fiind de acord.
In baza rezoluției infracționale, în jurul orei 23,00 inculpații au pătruns în curtea părții vătămate prin escaladarea gardului și au sustras mai multe obiecte din fier pe care le-au aruncat peste grad. Ulterior inculpatul minor N. V. G. l-a sunat pe numitul B. A. și l-a rugat să vină cu scuterul să-i ajute să transporte fierul la un centru de colectare, fără să-i spună că provine din furt. Acesta a fost de acord si împreună cu inculpatul minor N. V. G. au transportat cu scuterul fierul sustras la centrul de colectare, unde l-au vândut numitului Ș. F. O. cu suma de 190 lei, bani pe care i-au împărțit în mod egal cu celălalt inculpat. Întrucât cei doi inculpați nu reușise să sustragă tot fierul din curte, au escaladat din nou gardul și prin aceeași modalitate au luat restul de profile metalice. Inculpatul N. V. G. l-a sunat din nou pe B. A. și împreună au transportat cu scuterele fierul sustras la același centru de colectare, obținând suma de 190 lei, bani pe care i-a împărțit în mod egal cu celălalt inculpat și i-au cheltui în interes personal.
Martorul B. A. a confirmat faptul că în noaptea de 13/14.05.2012 i-a ajutat pe inculpați să transporte fierul sustras la centrul de colectare, aceștia nespunându-i că provine din furt.
La data de 15.05.2012 orfanele de poliție au ridicat fierul sustras de inculpați, cantitatea de 375 kg, de la numitul S. F..
Din fișa de cazier judiciar a inculpaților L. G. D. și N. V. G., a rezultat că acesta nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.
În drept, faptele inculpatului L. G. D. care împreună cu inculpatul minor N. V. G., în noaptea de 18/19.04.2012 au pătruns fără drept pe poarta închisă, dar neasigurată în curtea locuinței părții vătămate G. T., iar ulterior au pătruns prin escaladarea unei ferestre în locuința acestuia, de unde au sustras un geamantan care conținea suma de 4.600 lei si mai multe înscrisuri, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de: furt calificat si violare de domiciliu prev. și ped. de art. 208 alin 1 – art 209 aalin 1 lit. a, g și i Cod penal și art.192 alin 2 C.p., toate cu aplicarea art 75 alin 1 lit c C. pen., pentru inculpatul major, respectiv cu aplic. art. 99 și urm C.p. pentru inculpatul minor.
Faptele inculpatului L. G. D. care împreună cu inculpatul minor N. V. G., în noaptea de 27/28.04.2012, au pătruns fără drept pe poarta închisă, dar neasigurată în curtea locuinței părții vătămate G. T., iar ulterior au pătruns prin escaladarea unei ferestre într-o magazie, de unde au sustras bunuri în valoare de 500 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat si violare de domiciliu prev. și ped. de art 208 alin 1 – art 209 alin 1 lit. a, g, i C.p. și art 192 alin 2 C.p., toate cu aplicarea art 75 alin 1 lit c C.p. pentru inculpatul major, respectiv cu aplicarea art. 99 și urm C.p pentru inculpatul minor.
Fapta inculpatului L. G. D. care împreună cu inculpatul minor N. V. G., în noaptea de 13/14.05.2012, au pătruns prin escaladarea gardului în curtea părții vătămate Ș. M. de unde a sustras profile metalice, prejudiciul produs fiind în valoare de 600 lei, întrunește elementele consecutive ale infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin 1 – 209 alin 1 lit. a, g, i C.p. cu aplic. art 75 alin 1 lit. c C.p. pentru inculpatul major si respectiv cu aplic. art 99 si urm. Cod penal pentru inculpatul minor.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpaților L. G. D. și N. V. G., instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C.p., modul și împrejurările comiterii faptei, gradul concret de pericol social al infracțiunii, dar și circumstanțele personale ale acestora, tineri, reținându-se în favoarea inculpaților, atitudinea sinceră avută pe parcursul procesului penal, instanța consideră că în cauză poate pronunța o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul special prevăzut de lege.
Instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni si reeducarea inculpaților se poate realiza si fără executarea pedepsei în regim de detenție, motiv pentru care în baza art. 81 C.p. urmează a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani pentru inculpatul major și 3 ani pentru inculpatul minor, calculat și stabilit în condițiile art. 82 C.p.
Inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor și au cerut ca judecarea cauzei să se facă cu aplicarea dispozițiilor art.3201 alin.7 C. pr. pen., doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Instanța de fond a admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă G. T. și au fost obligați, inculpatul minor în solidar cu partea responsabilă civilemente N. M. către aceasta la plata sumei de 4900 lei cu titlu de despăgubiri civile.
S-a luat act că partea vătămată I. P. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Urmează în baza art 118 lit 2 Cod penal, instanța de fond a dispus confiscarea specială de la inculpați a sumelor de 50 lei și respectiv 375 lei dobândite ca urmare a săvârșirii infracțiunii.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Călărași și partea vătămată G. T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La dosarul cauzei, intimații inculpați au depus acte în circumstanțiere.
P. a criticat hotărârea recurată, privind pe inculpații L. G. D. și N. V. G., sub patru motive:
1. nelegalitatea sentinței recurate sub aspectul nereținerii dispozițiilor art.3201 C. pr. pen., față de infr. prev. de art.192 alin.2 C. pen. comisă de cei doi inculpați, aceștia recunoscând în totalitate situația de fapt, așa cum a fost reținută în actul de sesizare al instanței.
2. greșita suspendare condiționată a executării pedepsei pentru inculpatul minor N. V. G., pentru inculpații minori dispozițiile corect aplicabile sunt cele prevăzute de art.110 raportat la art.81 C. pen., privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
3. lipsa referatului evaluare pentru inculpatul minor N. V. G., fiind astfel întrunite condițiile prevăzute de art.197 alin.2 teza finală C. pr. pen..
4. hotărârea recurată este netemeinică, deoarece, pe latură civilă nu au fost administrate probe, iar din declarațiile inculpaților nu rezultă și acceptarea prejudiciului evaluat de partea civilă, mai mult, aceștia recunoscând în mod expres săvârșirea infracțiunilor reținute în actul de sesizare, cu precizarea însă că nu sunt de acord cu suma pretinsă de partea vătămată G. T., așa cum rezultă din declarația dată în Camera de consiliu în data de 11.07.2012. Astfel spus, instanța de fond nu a manifestat rol activ, iar acordarea sumei de 4.900 lei cu titlu de despăgubiri civile, în condițiile în care suma aflată în cutia de lemn sustrasă se ridica la 4600 lei, nu poate fi făcută decât cu dovedirea prejudiciului pentru diferența rezultată.
În concluzie, Ministerul Public a solicitat admiterea recursului, desființarea sentinței și rejudecarea cauzei.
Partea civilă G. T. a criticat hotărârea instanței de fond atât pe latură penală cât și pe latură civilă pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs, partea civilă a arătat că instanța de fond a ignorat probele administrate cât și gravitatea faptelor săvârșite de cei doi inculpați, iar pedepsele aplicate acestora nu corespund gradului de pericol social al faptelor, iar soluționarea laturii civile s-a făcut în discordanță cu probele administrate și pretențiile formulate.
Partea civilă a mai amintit faptul că inculpații au premeditat săvârșirea faptelor, instanța de fond neținând cont de faptul că aceștia au perseverat în activitatea infracțională.
Pe latură civilă, partea vătămată a considerat că instanța de fond în mod greșit nu a ținut cont de pretențiile sale, și anume că pentru fapta din 18.04.2012 s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei; pentru a doua faptă, cea din 27/28.04.2012, prejudiciul a fost estimat la suma de 500 lei, ce ar fi reprezentat contravaloarea a doi saci de rafie în care se aflau două motoare de motocicletă, un geamantan ce conținea chei fixe, inelare și tubulare, bunuri nerecuperate.
Curtea, examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform art.3856 alin.3 din Codul de procedură penală, constată următoarele:
În apel, s-a efectuat evaluarea psiho-socială a inculpatului minor N. V. așa încât critica Parchetului vizând această omisiune a instanței de fond, deși întemeiată, a rămas fără obiect, neimpunându-se trimiterea cauzei spre rejudecare.(fil.43-47)
Examinând conținutul actelor dosarului dar și considerentele sentinței, Curtea reține că printr-o riguroasă și obiectivă evaluare a probatoriului administrat în faza de urmărire penală, instanța de fond a stabilit o situație de fapt corectă, în deplină concordanță cu conținutul probelor existente.
La reținerea situației de fapt s-a ținut seama de conținutul probelor administrate și anume, declarațiile martorilor R. M., N. V., B. A. și Ș. F. O., declarațiile părții civile G. T. și ale părții vătămate I. P., procese-verbale de cercetare la fața locului, planșe fotografice precum și de declarațiile inculpaților.
În contextul acestui material probator, prima instanță a reținut, în mod corect, că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunilor reținute prin actul de sesizare a instanței.
Astfel, pe baza unei analize coroborate a întregului material probatoriu administrat în cauză în cursul urmăririi penale, instanța de fond a reținut, în mod corect, situația de fapt dedusă judecății, constând în aceea că, în nopțile de 18/19.04.2012 și 27/28.04.2012 inculpații au pătruns fără drept pe poarta închisă, dar neasigurată în curtea locuinței părții vătămate G. T., iar ulterior au pătruns prin escaladarea unei ferestre în locuința acestuia și într-o magazie de unde au sustras un geamantan care conținea suma de 4.600 lei si mai multe înscrisuri, precum și bunuri în valoare de 500 lei.
De asemenea, în noaptea de 13/14.05.2012, inculpații au pătruns prin escaladarea gardului în curtea părții vătămate Ș. M. de unde a sustras profile metalice, prejudiciul produs fiind în valoare de 600 lei.
Situației de fapt anterior descrise, i s-a dat, în drept, o justă încadrare juridică în infracțiunile de violare de domiciliu, prevăzute de art. 192 alin. 1 și 2 din Codul penal(două infracțiuni comise de fiecare dintre inculpați) și furt calificat prev. de art. 208 alin 1, art. 209 alin 1 lit. a, g, i din Codul penal (trei infracțiuni comise de fiecare dintre inculpați).
Judecarea cauzei în fond s-a realizat în procedura simplificată prevăzută de art.3201alin.1 din Codul de procedură penală, recurenții inculpați recunoscând săvârșirea infracțiunilor în modalitatea faptică descrisă în actul de sesizare a instanței.
P. a criticat hotărârea recurată sub aspectul omisiunii instanței de fond de a face aplicarea dispozițiilor art.3201 din Codul de procedură penală, cu privire la infracțiunile de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin.2 din Codul penal, în condițiile în care aceștia au recunoscut în totalitate situația de fapt, așa cum a fost reținută în actul de sesizare iar instanța a judecat cauza în procedura simplificată.
Sub acest aspect, Curtea reține că instanța de fond nu a menționat în dispozitivul hotărârii art. 3201 din Codul de procedură penală cu privire la infracțiunile de violare de domiciliu, prev. de art. 192 alin.2 din Codul penal (două infracțiuni comise de fiecare dintre inculpați) deși în considerente a menționat că urmează să facă aplicarea acestor dispoziții și că va individualiza pedepsele ținând seama de ele. De altfel, cuantumul pedepselor aplicate inculpaților pentru infracțiunile de violare de domiciliu (pentru care minimul special era de 3 ani închisoare) evidențiază că, în fapt, s-a dat eficiență art.3201 din Codul de procedură penală, aplicând minimul de pedeapsă astfel obținut (de 2 ani închisoare, respectiv 1 an închisoare pentru inculpatul minor).
Prin urmare, Curtea va face aplicarea art.3201 din Codul de procedură penală cu privire la infracțiunile de violare de domiciliu reținute în sarcina inculpaților.
Recurenții inculpați nu au contestat, prin criticile formulate în recurs, situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanța de fond, încadrarea juridică dată faptelor și nici vinovăția lor comiterea infracțiunilor, ci au solicitat doar reducerea cuantumului pedepselor aplicate.
Analizând cauza din perspectiva acestor critici formulate de inculpați, Curtea constată că instanța de fond a realizat o justă individualizare a pedepselor aplicate, ținând seama de gradul ridicat de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost vătămate, de modalitatea concretă de comitere a infracțiunilor. De asemenea, a avut în vedere faptul că inculpații au manifestat o atitudine sinceră, recunoscând comiterea faptelor și a împrejurărilor în care acestea s-au produs, aspecte de natură a genera aplicarea dispozițiilor art.3201 din Codul de procedură penală. Totodată, a ținut seama de faptul că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, inculpatul N. V. era minor la data comiterii faptelor dar și de circumstanța agravantă a comiterii de către inculpatul L. G. D. a faptelor împreună cu un minor.
În raport cu aceste coordonate generale, instanța de fond a aplicat pedepse reprezentând minimul special.
Ca modalitate de executare a pedepsei, instanța de fond a apreciat în mod just că scopul pedepsei nu poate fi realizat prin suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În concluzie, instanța de fond a individualizat, în mod judicios, pedepsele aplicate inculpaților, atât în ceea ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare așa încât, solicitarea inculpaților de reducere a cuantumului acestora este neîntemeiată.
În acest context, este neîntemeiată solicitarea recurentei parte civilă de fi majorat cuantumul pedepselor aplicate inculpaților.
O altă critică a parchetului vizează greșita aplicare, cu privire la pedeapsa rezultantă stabilită pentru inculpatul minor N. V., a dispozițiilor art.81 în loc de 110 din Codul penal.
Curtea apreciază întemeiată această critică și apreciind că, în acest caz, se impunea aplicarea dispozițiilor speciale privind pe minori va face aplicarea dispozițiilor art.110 din Codul penal.
Partea civilă G. T. a susținut că instanța de fond a soluționat greșit latura civilă a cauzei în ceea ce o privește. Astfel, în mod greșit nu a ținut cont de pretențiile sale, și anume că pentru fapta din 18.04.2012 s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei iar pentru a doua faptă, cea din 27/28.04.2012, prejudiciul a fost estimat la suma de 500 lei, ce ar fi reprezentat contravaloarea a doi saci de rafie în care se aflau două motoare de motocicletă, un geamantan ce conținea chei fixe, inelare și tubulare, bunuri nerecuperate. Așadar, prejudiciul este de 5500 lei iar instanța a dispus obligarea inculpaților la plata sumei de 4900 lei.
Cu privire la această critică, pe care Curtea o apreciază ca fiind neîntemeiată, din actele dosarului rezultă că în cursul urmăririi penale recurenta s-a constituit parte civilă cu suma de 4900 lei (fila 62 din dosarul de urmărire penală) iar în cursul judecării cauzei la fond nu și-a modificat aceste pretenții astfel încât, în mod just, instanța de fond i-a obligat pe inculpați, în solidar, la plata de despăgubiri în cuantumul menționat.
Pentru considerentele arătate, în baza art.38515 pct.2 lit.d C. pr. pen., Curtea va admite recursul formulat de Ministerului Public, va casa, în parte, sentința penală și rejudecând, în fond:
În baza art. 192 alin 2 din Codul penal cu aplicarea art. 75 alin 1 lit. c din Codul penal și art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală va condamna inculpatul L. G. D. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 192 alin 2 din Codul penal cu aplicarea art. 75 alin 1 lit. c din Codul penal și art.3201 alin.7 din Codul de procedură penală va fi condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit.b din Codul penal se vor contopi aceste două pedepse cu cele trei pedepse de câte 2 ani închisoare aplicate în cauză și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 71 din Codul penal se vor interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a și lit.b din Codul penal.
În baza art. 81 din Codul penal se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în conformitate cu art.82 din Codul penal.
În baza art. 71 alin 5 din Codul penal se va dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art.84 din Codul penal cu privire la revocarea suspendării condiționate.
În baza art. 192 alin 2 din Codul penal cu aplicarea art. 99 și urm din Codul penal și art.3201 alin. 7 din Codul de procedură penală va fi condamnat inculpatul minor N. V. G. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 192 alin 2 din Codul penal cu aplicarea art. 99 și urm din Codul penal și art.3201 alin. 7 din Codul de procedură penală va fi condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit.b din Codul penal se vor contopi aceste două pedepse cu cele trei pedepse de câte 1 an închisoare aplicate în cauză și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art. 71 din Codul penal se vor interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a și lit.b din Codul penal.
În baza art.110 din Codul penal se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului minor pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
Conform art.71 alin.5 din Codul penal, pe durata suspendării pedepsei principale, se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.
Se va atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.1101 alin.2 cu referire la art.83 și 84 din Codul penal, cu privire la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
În baza art.192 C. pr. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu al intimaților inculpați, în cuantum de câte 300 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.38515 pct.1 lit.b C. pr. pen., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul formulat de partea civilă G. T..
În baza art.192 alin.2 C. pr. pen., va fi obligată partea civilă la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Călărași împotriva sentinței penale nr.251 din 11.07.2012 pronunțată de Judecătoria Călărași.
Casează, în parte, sentința penală mai sus menționată și rejudecând:
În baza art. 192 alin 2 din Codul penal cu aplicarea art. 75 alin 1 lit. c din Codul penal și art. 3201 alin. 7 din Codul de procedură penală condamnă pe inculpatul L. G. D. la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 192 alin 2 din Codul penal cu aplicarea art. 75 alin 1 lit. c din Codul penal și art.3201 alin.7 din Codul de procedură penală condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit.b din Codul penal contopește aceste două pedepse cu cele trei pedepse de câte 2 ani închisoare aplicate în cauză și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 71 din Codul penal interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a și lit.b din Codul penal.
În baza art. 81 din Codul penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit în conformitate cu art.82 din Codul penal.
În baza art. 71 alin 5 din Codul penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 și art.84 din Codul penal cu privire la revocarea suspendării condiționate.
În baza art. 192 alin 2 din Codul penal cu aplicarea art. 99 și urm din Codul penal și art.3201 alin. 7 din Codul de procedură penală condamnă pe inculpatul minor N. V. G. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 192 alin 2 din Codul penal cu aplicarea art. 99 și urm din Codul penal și art.3201 alin. 7 din Codul de procedură penală condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 33 lit. a și art. 34 lit.b din Codul penal contopește aceste două pedepse cu cele trei pedepse de câte 1 an închisoare aplicate în cauză și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art. 71 din Codul penal interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a și lit.b din Codul penal.
În baza art.110 din Codul penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului minor pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
Conform art.71 alin.5 din Codul penal, pe durata suspendării pedepsei principale, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.1101 alin.2 cu referire la art.83 și 84 din Codul penal, cu privire la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Onorariul cuvenit apărătorului din oficiu al intimaților inculpați, în cuantum de câte 300 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
II. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de partea civilă G. T. și o obligă la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.01.2013.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
L. M. S. CerbuViorica C.
GREFIER,
M. C.
Red. S.C.
Dact. A.L. 2 ex./Jud. Călărași – jud. P. N.
| ← Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 1251/2013.... | Violarea de domiciliu. Art.192 C.p.. Decizia nr. 1167/2012.... → |
|---|
