Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 1914/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1914/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 1914/2013
DOSAR Nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 1914
Ședința publică din data de 16.10.2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: M. D. G.
JUDECĂTOR: D. D.
JUDECĂTOR: B. L.
GREFIER: D. T.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror M. REYHAN.
Pe rol, soluționarea recursurilor formulate de P. de pe lângă Judecătoria Sector 2 București și de inculpatul B. T. împotriva sentinței penale nr.256 din data de 27.03.2013, pronunțată de Judecătoria Sector 2 București în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, a răspuns recurentul-intimat-inculpat B. T., personal (legitimat cu CI . nr._) și asistat de apărător ales, avocat T. G. M., lipsă fiind intimatul inculpat N. N. și intimata-parte vătămată B. S. C..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat că din verificările efectuate la Administrația Națională a Penitenciarelor a rezultat că inculpatul N. N. nu figurează încarcerat, fiind liberat la data de 27.03.2013.
Curtea constată că intimatul-inculpat N. N. nu este asistat juridic de către un apărător, motiv pentru care desemnează apărător din oficiu pe domnul avocat C. V. pentru a asigura asistență juridică acestuia și lasă cauza la a doua strigare, pentru a da posibilitatea acestuia să ia cunoștință de actele dosarului.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a cauzei, a răspuns recurentul-intimat-inculpat B. T., personal (legitimat cu CI . nr._) și asistat de apărător ales, avocat T. G. M., lipsă fiind intimatul inculpat N. N., pentru care a răspuns apărător desemnat din oficiu, avocat C. V. și intimata-parte vătămată B. S. C..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care recurentul-inculpat B. T. arată că dorește să dea o declarație scurtă în fața instanței.
Curtea procedează la audierea recurentului-inculpat B. T., declarația acestuia fiind consemnată, semnată și atașată la dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de discutat, excepții de invocat ori probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Reprezentantul Ministerului Public susține recursul formulat de P. de pe lângă Judecătoria Sector 2 București. Critică soluția instanței de fond sub aspectul netemeiniciei acesteia, critica vizând, atât cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, dar și alegerea referitoare la modalitatea de executare a pedepsei.
Apreciază că față de natura infracțiunii, față de valorile sociale lezate prin această infracțiune și anume, relațiile sociale referitoare la protecția și inviolabilitatea domiciliului și, implicit a vieții private, o asemenea pedeapsă neprivativă de libertate este inadecvată.
Dincolo de aceste considerente legate de gravitatea faptei arată că este de remarcat și faptul că această infracțiune a fost săvârșită în niște împrejurări speciale, și anume cei doi inculpați și-au organizat minuțios pătrunderea în domiciliul părții vătămate, în acest făcând verificări cu privire la prezența unei persoane în acel imobil, înarmându-se cu unelte speciale pentru deschiderea frauduloasă a sistemelor de asigurare și, totodată, achiziționându-și terminalele mobile pentru a nu putea fi interceptați.
Mai arată că premeditarea faptelor dovedește o periculozitate sporită a celor doi inculpați, motiv pentru care solicită majorarea pedepselor aplicate celor doi și aplicarea unei pedepse privative de libertate.
Susține și ce de-a doua critică, ce îl vizează doar pe inculptul B. T., în sensul că apreciază în continuare că măsura de siguranță a interdicției de a se afla pe raza municipiului București după executarea pedepsei este încă utilă cauzei, având în vedere faptul că inculpatul obișnuiește să săvârșească astfel de infracțiuni pe raza municipiului București.
Față de acestea, solicită admiterea recursului Parchetului, sub ambele aspecte.
Apărătorul ales al recurentului-intimat-inculpat B. T. solicită respingerea recursului Parchetului și admiterea recursului formulat de inculpat.
Precizează că recursul inculpatului vizează modalitatea de executare, în sensul suspendării executării în temeiul art.81 Cp, renunțând la reindividualizarea pedepsei aplicate.
Consideră că se reține, în mod greșit, de către P. că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunea cu premeditare, însă în realitate arată că cei doi s-au întâlnit chiar în ziua respectivă și au luat această inițiativă.
Precizează că inculpatul a înțeles gravitatea faptelor, apreciind că pedeapsa aplicată de 3 ani este suficientă, deși în opinia sa, ca apărător, se putea coborî până la 2 ani, având în vedere că în cauză s-au reținut dispozițiile art.320 ind.1 alin.7 Cpp, precum și circumstanțele personale ale inculpatului și modalitatea concretă de a participa la săvârșirea infracțiunii.
Învederează instanței că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, apreciind că scopul pedepsei aplicate poate fi atins cu inculpatul fără să execute pedeapsa. Apreciază că dacă s-ar menține o pedeapsă cu suspendare pe viitor inculpatul nu ar mai săvârși alte fapte penale. Solicită a se avea în vedere că inculpatul are o familie organizată, are loc de muncă, fiind administrator la o societate comercială și director la o a doua societate, comportamentul inculpatului dinainte de săvârșirea faptei. Totodată, a se avea în vedere că prejudiciul este mic și a fost recuperat, partea vătămată neconstituindu-se parte civilă în cauză.
Consideră că menținerea suspendării executării pedepsei pe care instanța de fond a aplicat-o este suficientă pentru atingerea scopului prevăzut de legiuitor. Solicită suspendarea executării pedepsei în temeiul art.81 Cp, având în vedere că activitatea de la locul de muncă implică deplasări în țară.
Cu privire la cea de-a doua critică adusă de P., sub aspectul neluării față de inculpat a măsurii de siguranță prevăzute de art.116 Cp, solicită a se avea în vedere că reprezentantul Ministerului Public nu a solicitat în fața instanței de fond aplicarea unei astfel de măsuri, fiind o măsură facultativă lăsată la aprecierea instanței de fond. Mai mult decât atât, arată că inculpatul domiciliază în . de la locul de muncă impune .>
Apărătorul din oficiu al intimatului-inculpat N. N. solicită respingerea recursului Parchetului, ca nefondat. Consideră că instanța de fond a apreciat și a dat o soluție temeinică, având în vedere că inculpatul poate beneficia de toate circumstanțele prevăzute de art.74 Cp, în sensul că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, prejudiciul este relativ mic și a fost recuperat, a recunoscut și regretat fapta.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe recursul inculpatului B. T., solicită respingerea acestuia ca nefondat, având în vedere motivele invocate anterior.
Recurentul-intimat-inculpat B. T., având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta.
CURTEA
Deliberând, constată că prin sentința penală nr.256/27.03.2013, pronunțată de Judecătoria Sector 2 București în baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a) și i) C.pen. cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. îl a fost condamnat inculpatul N. N. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 861 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe un termen de încercare de 8 ani, stabilit în condițiile art. 862 C.pen..
În baza art. 863 al.1 și 2 C.pen. pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de consilierii de probațiune;
b) să anunțe, în prealabil, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București schimbarea locului de muncă;
d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 71 al.5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
În baza art. 359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 350 al. 3 lit. b) C.proc.pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului N. N. dacă nu este arestat în altă cauză.
S-a constatat că inculpatul N. N. a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la 08.02.2013 la zi.
În baza art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a) și i) C.pen. cu aplicarea art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. a condamnat pe inculpatul B. T. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.
În temeiul art. 71 C.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 861 C.pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale pe un termen de încercare de 7 ani, stabilit în condițiile art. 862 C.pen..
În baza art. 863 al.1 și 2 C.pen. pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la sediul Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul I. la datele fixate de consilierii de probațiune;
b) să anunțe, în prealabil, Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul I. orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul I. schimbarea locului de muncă;
d) să comunice Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul I. informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În baza art. 71 alin.5 C.pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
În baza art. 359 C.proc.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864 C.pen., a căror nerespectare atrage revocarea beneficiului suspendării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 350 al. 3 lit. b) C.proc.pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului B. T. dacă nu este arestat în altă cauză.
S-a constatat că inculpatul B. T. a fost reținut și arestat preventiv în cauză de la 08.02.2013 la zi.
S-a constatat că partea vătămata B. S. C. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, bunurile furate fiind recuperate.
În temeiul art. 118 alin. 1 lit.b) C. pen., s-au confiscat bunurile ridicate de la inculpați conform dovezii . nr._ (fila 173 d.u.p.).
În temeiul art. 191 alin. 1 și 2 C.proc.pen., au fost obligați inculpații la plata către stat a sumei de 2100 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
În data de 08.02.2013, în jurul orei 0730, inculpatul B. T. a plecat de la locuința sa din oraș Otopeni deplasându-se cu autoturismul marca Daewoo Espero cu numărul de înmatriculare_ până în zona pieței B. Obor unde s-a întâlnit cu inculpatul N. N., care îl aștepta în baza unei înțelegeri prealabile. De aici cei doi inculpați s-au deplasat cu autoturismul mai sus-menționat până la intersecția străzilor . . au parcat. În continuare inculpații s-au deplasat pe jos până la blocul 210 din . sector 2 cu intenția de a pătrunde în mod fraudulos într-un apartament aflat în blocul în cauză pentru a sustrage bunuri astfel că, în baza unei înțelegeri și pregătiri anterioare, inculpatul N. N. a pătruns în interiorul blocului 210 pentru a identifica apartamentul pe care urma să-l spargă, iar inculpatul B. T. a rămas în afara blocului pentru a supraveghea zona. În acest scop inculpații au păstrat legătura telefonic prin intermediul terminalelor mobile găsite asupra lor la momentul constatării infracțiunii flagrante. După ce inculpatul N. N. a identificat apartamentul și a primit de la celălalt inculpat instrumentele pe care urma să le folosească la comiterea faptei, a deschis butucul yalei ușii de acces în apartamentul părții vătămate B. S. C. cu un instrument artizanal confecționat special pentru deschiderea frauduloasă a sistemelor de asigurare, a pătruns în interior de unde a sustras mai multe bijuterii și o cameră foto digitală marca Sony, apoi a părăsit apartamentul. Când a ajuns în fața blocului s-a întâlnit cu inculpatul B. T. apoi s-a deplasat împreună cu acesta către locul unde au lăsat autoturismul moment în care au fost reținuți de către lucrătorii de poliție din cadrul Secției 9 Poliție care au procedat la constatarea infracțiunii flagrante.
Judecarea cauzei a avut loc potrivit dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală, inculpații recunoscând săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.
Împotriva sentinței a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Sector 2 București și inculpatul B. T..
Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 2 București a critica sentința pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepselor aplicate, pe care le consideră prea blânde în raport de faptele comise.
Inculpatul B. T. a criticat soluția tot pentru netemeinicie, sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal.
Examinându-se cauza sub toate aspectele, se consideră că recursurile sunt nefondate.
Prima instanță a stabilit în mod corect, pe baza probelor administrate, situația de fapt, dând și o încadrare juridică corespunzătoare faptelor săvârșite de inculpat.
Astfel, fapta inculpatului N. N., care la data de 08.02.2013, în intervalul orar 0820 – 0945, prin folosirea unui dispozitiv artizanal a pătruns în interiorul apartamentului nr. 35 situat pe ., ., București, unde locuia partea vătămată B. S. C., și a sustras un aparat foto digital marca SONY și mai multe bijuterii, provocând un prejudiciu estimat la suma de 5000 lei, în timp ce inculpatul B. T. a asigurat locul comiterii faptei, stând în dreptul ușii de acces în . telefonic cu inculpatul N. N., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. (1) lit. a) și i) din Cod pen.
Fapta inculpatului B. T. care la data de 08.02.2013, în intervalul orar 0820 – 0945, a asigurat locul comiterii faptei, stând în dreptul ușii de acces în . telefonic cu inculpatul N. N., în timp ce acesta a sustras, prin folosirea de chei mincinoase, din interiorul apartamentului nr. 35 situat pe ., ., București, unde își are reședința partea vătămată B. S. C., un aparat foto digital marca SONY și mai multe bijuterii, provocând un prejudiciu estimat la suma de 5000 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat, faptă prev. și ped. de art. 26 din Cod pen. rap. la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a) și i) din Cod pen.
În ce privește latura obiectivă din conținutul constitutiv al infracțiunii de furt reținute, elementul material este realizat de luarea unor bunuri din posesia părții vătămate, fără a exista consimțământul acesteia. Urmarea imediată constă în paguba produsă patrimoniului părții vătămate prin deposedarea de bunuri. De asemenea, instanța a constatat existența unei legături de cauzalitate evidente între acțiunea de luare și urmarea periculoasă produsă.
În ceea ce îl privește pe inculpatul B. T., elementul material din conținutul constitutiv al infracțiunii de complicitate la furt reținute este reprezentat de ajutorul dat coinculpatului prin asigurarea pazei la locul comiterii faptei pentru a nu fi prinși, stând în dreptul ușii de acces în . prin telefon cu N. N..
Cu privire la latura subiectivă, instanța a reținut intenția de a săvârși fapta ca rezultând din cunoașterea de către fiecare inculpat a faptului că nu are dreptul de a-și însuși bunurile părții vătămate și este calificată ca directă de scopul însușirii pe nedrept.
În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate se reține că s-a dat semnificația cuvenită tuturor criteriilor generale prev. de art. 72 Cod penal, referitoare la gradul de pericol social al faptelor, împrejurările în care au fost săvârșite și limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare.
În raport de circumstanțele personale ale inculpaților (fără antecedente penale, poziție procesuală sinceră pe tot parcursul procesului penal), dar și de modalitatea de săvârșire a faptelor, în mod just a apreciat instanța de fond că pronunțarea condamnării constituie prin ea însăți un avertisment suficient pentru inculpați, astfel că nu vor mai săvârși infracțiuni, iar scopul preventiv al pedepselor va putea fi atins și fără executarea ei efectivă prin privare de libertate.
Astfel fiind, se apreciază că nu este justificată nici solicitarea Parchetului de a se dispune executarea pedepselor prin privare de libertate, dar nici solicitarea inculpatului de a se aplica dispozițiile art. 81 Cod penal.
Constatându-se, așadar, că pedepsele au fost în mod just individualizate, atât ca întindere, cât și ca modalitate de executare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se vor respinge atât recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Sector 2 București, cât și cel declarat de inculpatul B. T., ca nefondate.
Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul B. T. la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria sectorului 2 București și de inculpatul B. T. împotriva sentinței penale nr. 256 din 27 martie 2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr._ .
Obligă pe recurentul inculpat B. T. la 200 lei cheltuieli judiciare către stat .
Onorariul cuvenit avocatului din oficiu pentru intimatul inculpat N. N. în sumă de 200 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 16 octombrie 2013
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
M. D. G. D. D. B. L.
GREFIER
D. T.
Red. L.B.
Dact.G.P.
2 ex.
Red. M.V. M. – Judecătoria Sectorului 2 București – Secția Penală.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1923/2013. Curtea de... | Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine.... → |
|---|
