Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 502/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 502/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 18-03-2013 în dosarul nr. 502/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 502
Ședința publică din data de 18 martie 2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: V. B.
JUDECĂTOR: S. N.
JUDECĂTOR: D. P.
GREFIER: A. L. P.
MINISTERUL PUBLIC P. de pe lângă Curtea de Apel București - este reprezentat de procuror M. M..
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul E. M. C. împotriva sentinței penale nr. 40 din data de 24.01.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat, E. M. C. personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărătorul desemnat din oficiu, avocat R. C., în baza delegației emisă de Baroul București și atașată la fila 10 din dosar, lipsă fiind intimatul-parte-civilă T. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu pentru recurentul-inculpat E. M. C., solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale și rejudecând pe fond solicită reindividualizarea pedepsei aplicată inculpatului, orientată sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea și a art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal și prin aplicarea prevederilor art. 3201 Cod procedură penală, având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, care a avut o atitudine sinceră de recunoaștere și regret și a colaborat cu organele de poliție, era angajat și are 5 copii minori în întreținere.
Reprezentanta Ministerului Public, solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefondat, menținerea soluției instanței de fond ca fiind legală și temeinică, apreciind pedeapsa ca fiind corect individualizată, față de faptul că inculpatul nu se află la prima abatere, fiind condamnat anterior pentru trafic de droguri. Astfel încât, nu se pot reține circumstanțele personale ale inculpatului, față de starea de starea de recidivă a acestuia.
Pentru aceste motive solicită respingerea recursului formulat de inculpat ca nefondat.
Recurentul-inculpat E. M. C., solicită admiterea recursului, fiind de acord cu concluziile apărătorului.
CURTEA
Asupra cauzei penale de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 40/24.01.2013 Judecătoria Sectorului 2 București – Secția penală, în baza art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) C.pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C.pen., art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. și a art. 39 alin. 4 C.pen. a condamnat pe inculpatul M. A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În temeiul art. 71 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 36 alin.1 C.pen. rap. la art. 33 lit. a) C.pen. a constatat că fapta din prezenta cauza este concurentă cu faptele pentru care inculpatul M. A. a fost condamnat prin sentința penală nr. 605/27.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin decizia penală nr. 1581/20.08.2012 a Curții de Apel București.
A descontopit în pedepse componente pe care le-a repus în individualitatea lor, pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 605/27.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București, după cum urmează: 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în formă continuată prevăzute de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. e), g) și i) C.pen., cu aplic. 41 alin. 2 C.pen., art. 37 lit. b) C.pen. și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) C.pen.
În baza art. 36 alin.1 C.pen. raportat la art. 34 lit. b) C.pen. a contopit pedeapsa aplicată inculpatului în cauză cu pedepsele aplicate acestuia prin sentința penală nr. 605/27.06.2012, așa cum au fost repuse în individualitatea lor mai sus, a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare sporită cu 6 luni, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare.
În temeiul art. 71 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
A constatat că în prezent inculpatul se află în executarea pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 605/27.06.2012 a Judecătoriei Sectorului 2 București, definitivă prin decizia penală nr. 1581/20.08.2012 a Curții de Apel București.
A dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 1161/2012 emis de Judecătoria Sectorului 2 București la rămânerea definitivă a sentinței penale nr. 605/27.06.2012 și emiterea unui nou mandat pentru pedeapsa aplicată prin prezenta hotărâre, pedeapsă din care s-a dedus perioada deja executată, de la 19.04.2012 la zi.
În baza art.35 alin.1 C.pen. a menținut măsura confiscării speciale a bunurilor ridicate și depuse la camera de corpuri delicte a Poliției Sectorului 2 conform dovezii . nr._/27.04.2012 dispusă în baza art. 118 alin. 1 lit. b) C.pen. prin sentința penală nr. 605/27.06.2012.
În baza art. 26 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a), e), g) și i) C.pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C.pen., art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. și a art. 39 alin. 4 C.pen., a condamnat pe inculpatul E. M. C. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat.
În temeiul art. 71 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 86 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) C.pen., art. 3201 alin. 7 C.proc.pen. și a art. 39 alin. 4 C.pen. a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 8 luni închisoare.
În temeiul art. 71 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. a contopit pedepsele principale stabilite în cauză și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În baza art. 71 C.pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 88 C.pen. a scăzut din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 09.11.2012 la zi.
În temeiul art. 350 alin. 1 C.proc.pen. a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 14, art. 161 alin. 3, art. 346 C.proc.pen. și a art. 1357, art.1369, art.1382 Cod civil, au fost obligați inculpații în solidar la plata către partea civilă T. I. a sumei de 1.000 lei, reprezentând daune materiale.
În temeiul art. 191 alin. 1 și 2 C.proc.pen. a fost obligat inculpatul M. A. la plata către stat a sumei de 1100 lei și inculpatul E. M. C. la plata către stat a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar onorariile apărătorilor din oficiu au fost avansate din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, din examinarea mijloacelor de probă administrate în cauză, în faza de urmărire penală, motivat de faptul că inculpații și-au recunoscut vinovăția și au solicitat judecarea cauzei potrivit art. 3201 Cod procedură penală, prima instanță a reținut sub aspectul împrejurărilor faptice ale cauzei, că la data de 21.02.2012, ora 01:22, în timp ce inculpatul E. M. C. asigura paza, inculpatul M. A., prin forțarea cu o șurubelniță a încuietorii portierei dreapta față a autoturismului marca Dacia L., nr. de înmatriculare_ ce se afla parcat în fața Cazinoului Million din București, .. 192, Sector 2, a pătruns în interior de unde a sustras o stație de emisie/recepție marca Kenwood și un radio-casetofon marca LG, în valoare totală de 1.000 de lei.
În ziua de 22.10.2012, ora 03.05, inculpatul E. M. C. a condus pe . din sectorul 2 autoturismul marca F. Marea cu nr. de înmatriculare P-0795-PM fără a poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.
Starea de fapt reținută rezultă din coroborarea declarațiilor date de către inculpați în cursul cercetării judecătorești, prin care au recunoscut săvârșirea faptelor astfel cum a fost descrise în rechizitoriu, cu ansamblul probelor administrate în timpul urmăririi penale, inclusiv declarațiile martorului S. I. A. din data de 21.02.2012 și 19.11.2012, procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 21.02.2012, procesul-verbal de vizionare a imaginilor suprinse de camerele exterioare de supraveghere video ale cazinoului Million, situat în București, .. 192, Sector 2, surprinse la data de 21.02.2012 însoțit de suportul optic marca Verbatim, CD-R-52X ., inscripționat „Million” M. B._12 furt din auto, procesul-verbal de recunoaștere de pe planșă foto a făptuitorului E. M. C. de către martorul S. I. A., declarațiile făptuitorului E. M. C., procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante din data de 22.10.2012, declarația martorului C. D. A., declarația părții vătămate T. I. din data de 19.11.2012, declarațiile date de E. M. C. în calitate de învinuit și inculpat la data de 09.11.2012, declarațiile învinuitului M. A. din data de 21.11.2012.
Sub aspectul încadrării juridice, s-a reținut că fapta săvârșită de inculpatul M. A. care, în data de 21.02.2012, ora 01:22, în timp ce inculpatul E. M. C. asigura paza, prin forțarea cu o șurubelniță a încuietorii portierei dreapta față a autoturismului marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ ce se afla parcat în fața cazinoului Million din București, .. 192, sector 2, a pătruns în autovehicul, de unde a sustras o stație de emisie/recepție marca Kenwood și un radio-casetofon marca LG, bunuri pe care și le-a însușit pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a), e), g), i) C.pen.
În încadrarea juridică a faptei de mai sus se rețin și dispozițiile art. 37 alin. (1) lit. b) C.pen., privitoare la starea de recidivă postexecutorie. Astfel, din fișa de cazier judiciar a inculpatului reiese că prin sentința penală nr. 1026/10.06.2002, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul cu nr. 7986/2002, definitivă prin neapelare, acesta a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. g) C.pen., la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării.
Prin sentința penală nr. 2400/10.10.2002, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul cu nr. 7758/2002, definitivă prin decizia penală 2597/23.12.2002, M. A. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și șase luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1)raportat la art. 209 alin. 1 lit. a), g), i) C.pen., iar prin sentința penală nr. 1160/04.10.2002, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul cu nr._/2002, definitivă prin neapelare, a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an și șase luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. g) și i) C.pen.
La data de 13.08.2003, conform hotărârii nr. 1606/2003, Judecătoria G. a dispus contopirea pedepselor aplicate prin sentințele penale nr. 2004/2002 și 1160/2002, precum și revocarea suspendării condiționate a pedepsei aplicată prin sentința penală nr. 1026/2002, urmând ca susnumitul să execute o pedeapsă concurentă de 6 ani și șase luni închisoare. Din executarea acestei pedepse acesta a fost liberat condiționat la data de 03.10.2006, rămânând un rest neexecutat de 728 de zile de închisoare.
Prin sentința penală nr. 114/12.12.2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București în dosarul cu nr._/2007, definitivă prin decizia penală nr. 35/22.01.2008 a Tribunalului București, M. A. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani și șase luni închisoare, care a fost contopită cu restul rămas neexecutat din sentința penală nr. 1606/2003, acesta urmând să execute în final o pedeapsă de 3 ani și șase luni închisoare. Din executarea acestei pedepse învinuitul a fost eliberat la termen, la data de 29.04.2011.
Rezultă că fapta din prezenta cauză, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an, a fost săvârșită după executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni stabilită prin sentința penală nr. 114/12.12.2007, și mai înainte de împlinirea termenului de reabilitare de 5 ani și 9 luni, conform art. 135 alin. 1 lit. a) C.pen.
Totodată, fapta învinuitului M. A. din prezenta cauză se află în stare de concurs real cu alte două infracțiuni de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin.1 lit. e), g), i) C.pen., și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, pentru care a fost condamnat la o pedeapsă concurentă de 2 ani închisoare prin sentința penală nr. 605/27.06.2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul cu nr._/300/2012, definitivă prin decizia penală nr. 1581/20.08.2012 a Curții de Apel București.
Fapta săvârșită de inculpatul E. M. C. din data de 21.02.2012, ora 01.22, când după ce s-a convins că nu vor fi surprinși de conducătorul autoturismului marca Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ (taximetru, urmărindu-l pe acesta în interiorul cazinoului MILLION, situat pe .. 192, sector 2, a asigurat paza învinuitului M. A., în timp ce acesta din urmă a pătruns prin efracție în autoturismul mai sus menționat, parcat în fața cazinoului, de unde a luat o stație de emisie recepție marca Kenwood și un casetofon marca LG, în valoare totală de 1.000 de lei, bunuri pe care cei doi și le-au însușit pe nedrept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 alin. 1 și art. 209 alin. 1 lit. a), e), g), i) C.pen.
Fapta aceluiași inculpat care, la data de 22.10.2012, ora 03.05, a condus pe . din sectorul 2 autoturismul marca F. Marea cu nr. de înmatriculare P-0795-PM fără a poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin. 1 C.pen.
În încadrarea juridică a faptelor de mai sus se rețin și dispozițiile art. 37 alin. 1 lit. b) C.pen., privitoare la starea de recidivă postexecutorie. Astfel din fișa cazier judiciar a inculpatului reiese că inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 208 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a), c), e), g) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen. și art. 99 C.pen., și art. 26 C.pen. raportat la art. 208 și art. 209 alin. 1 lit. a), c), e), g) C.pen., cu aplicarea art. 99 C.pen. prin sentința penală nr. 839/21.09.1995 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 6 București, definitivă prin decizia penală nr. 535/22.05.1996 a Tribunalului București, la o pedepsă de 1 an și 2 luni închisoare a cărei executare a fost suspendată pe un termen de 3 ani.
Prin sentința penală nr. 815/10.07.2001 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București în dosarul cu nr. 7116/2001, definitivă prin decizia penală nr. 300/20.02.2002 a Curții de Apel București, E. M. C. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 raportat la art. 208 și art. 209 alin. 1 lit. a), e), g), i) C.pen., iar prin sentința penală nr. 112/25.01.2002 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 în dosarul cu nr. 5519/2001, definitivă prin decizia penală nr. 1386/31.07.2002 a Curții de Apel București.
Prin sentința penală nr. 2026/28.07.2003 a Judecătoriei Sectorului 5 București s-a dispus contopirea pedepselor aplicate prin sentințele nr. 815/10.07.2001 și 112/25.01.2002, inculpatul fiind condamnat la o pedeapsă concurentă de 3 ani și 3 luni închisoare, din executarea căruia a fost liberat condiționat la data de 03.02.2004, conform sentinței penale nr. 331/2004 a Judecătoriei Sectorului 5 București, având un rest neexecutat de 546 zile de închisoare.
Prin sentința penală nr. 37/17.01.2007, pronunțată de Tribunalul București în dosarul cu nr._/2006, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă concurentă de 5 ani și 8 luni pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin.1 și 2 și art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 09.08.2010 conform deciziei penale nr. 381/2010 a Tribunalului A., cu un rest neexecutat de 546 zile de închisoare .
Rezultă, așadar, că faptele din prezenta cauză, pentru care legea prevede un maxim special al pedepsei mai mare de un an închisoare, au fost comise după împlinirea termenului liberării condiționate, când pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare s-a considerat a fi executată, însă mai înainte de împlinirea termenului de reabilitare de 7 ani și 10 luni, conform art. 135 alin. (1) lit. b) C.pen.
Având în vedere că cele două infracțiuni, au fost comise mai înainte ca pentru vreuna dintre ele să intervină o hotărâre definitivă de condamnare, în încadrarea juridică a faptelor se rețin și dispozițiile art. 33 lit. a) C.pen.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților și a modului de executare adecvat în privința fiecăruia s-a ținut seama de criteriile prev. de art. 72 și de art. 52 C.pen., respectiv gradul de pericol social al fiecărei fapte săvârșite, împrejurările concrete de săvârșire, dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiuni, precum și de persoana fiecărui inculpat.
Inculpatul E. M. C., în vârstă de 35 de ani, este absolvent de studii gimnaziale, este divorțat, dar trăiește într-o relație de concubinaj și are patru copii minori. Inculpatul nu are un loc stabil de muncă, dar susține că lucrează ca muncitor necalificat ziler.
Inculpatul a fost anterior de mai multe ori condamnat pentru infracțiuni de furt calificat, dar și de trafic de droguri, el însuși fiind de 15 ani consumator de heroină.
Pe parcursul urmăririi penale inculpatul a fost în principiu cooperant, însă nu a recunoscut și participarea sa în calitate de complice la comiterea infracțiunii de furt calificat.
În ceea ce îl privește pe inculpatul M. A., în vârstă de 31 de ani, acesta este necăsătorit, dar are o relație de concubinaj cu numita M. V., nu are loc de muncă sau vreo altă ocupație stabilă care să îi asigure o sursă constantă de venituri licite, iar ca educație are două clase școală.
Ca și coinculpatul, este consumator de stupefiante și recidivist, fiind condamnat de mai multe ori pentru infracțiuni de furt calificat și conducere pe drumurile publice au unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, fiind de 8 ori sancționat și administrativ pentru același gen de fapte
Pe parcursul urmăririi penale inculpatul a recunoscut fapta ce i se impută, negând însă participarea coinculpatului.
Instanța a constatat că nu este cazul a se reține aplicarea art. 73 ori a art. 74 alin. 1 lit. b) Cod pen.. Totodată, nu se impune a fi reținută circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a) C.pen., având în vedere fișele de cazier judiciar. În ceea ce privește atitudinea sinceră a inculpaților în fața instanței, căreia i s-a dat eficiență prin dispozițiile art. 3201 alin. 7 C.proc.pen., aceasta nu justifică reținerea în plus a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. 1 lit. c) C.pen., ce implică o căință profundă ce nu se regăsește în cauza de față, unde sinceritatea a fost urmarea probării temeinice a faptei și a dorinței reducerii limitelor de pedeapsă, mai ales că în timpul urmăririi penale inculpații nu au fost în întregime sinceri.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul E. M. C. criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei, solicitând ca prin reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal să-i fie aplicată o pedeapsă în cuantum mai redus.
Curtea, examinând potrivit art. 3856 alin. 3 Cod procedură penală recursul inculpatului constată că acesta nu este întemeiat.
Din analiza temeinică a mijloacelor de probă administrate în faza de urmărire penală, coroborate cu poziția inculpatului de recunoaștere totală și necondiționată a comiterii faptelor, tocmai pentru a putea beneficia de aplicarea art. 3201 Cod procedură penală și de acceptarea ca judecarea cauzei să se efectueze pe baza doar a acestor probe, se constată o reținere temeinică și dovedită a situației de fapt constând în comiterea de către inculpat infracțiunilor reținute în sarcina sa.
În privința pedepsei aplicate (a cărei netemeinicie se critică) se constată că prima instanță a examinat toate împrejurările comiterii faptei, urmările acesteia, dar și comportamentul inculpatului anterior comiterii faptei, cum și ulterior, dar și poziția procesuală avută în fața instanței.
Una din infracțiunile comise de inculpat este o faptă îndreptată contra patrimoniului, care prin natura și urmările produse sunt fapte de o gravitate însemnată, iar cealaltă faptă comisă privește nerespectarea regulilor privind circulația rutieră, dar prima instanță a luat în considerare toate aceste elemente cum și antecedența infracțională a inculpatului, acesta fiind recidivist postexecutoriu, și, în concordanță cu criteriile prev. de art. 72 Cod penal a aplicat inculpatului o pedeapsă rezultantă de 2 an închisoare, într-un cuantum suficient care să contribuie la sancționarea și responsabilizarea inculpatului, dar și pentru prevenirea comiterii de noi infracțiuni, având în vedere și incidența art.320/1 Cod procedură penală.
Solicitarea inculpatului de a se avea în vedere și circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin.1 lit. c Cod penal, cu consecința reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, se constată că nu este admisibilă, această circumstanță având în vedere atitudinea inculpatului după comiterea faptei, atitudinea procesuală avută.
Într-adevăr, inculpatul a avut o poziție procesuală sinceră, recunoscând comiterea infracțiunilor, dar inculpatul ignoră împrejurările în care a comis fapta, fiind depistat în timp ce conducea un autoturism, fără a poseda permis de conducere, astfel că atitudinea sa și prezentarea în fața organelor judiciare a fost determinată de împrejurări pentru existența cărora inculpatul nu are nici o contribuție, după cum, tocmai această recunoaștere a vinovăției a făcut posibilă reducerea pedepsei, prin aplicarea art. 3201 Cod procedură penală.
În aceste condiții ale cauzei, reținerea și a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 alin1 lit. c Cod penal s-ar constitui într-un beneficiu nejustificat pentru inculpat și nu-și are niciun suport faptic și probator în cauză, astfel că o reducere și mai accentuată a pedepsei nu se justifică.
Pedeapsa aplicată este proporțională cu circumstanțele cauzei, persoana inculpatului, este stabilită în limitele legale urmare aplicării art. 3201 Cod procedură penală și corespunde cerințelor art. 72 și art. 52 Cod penal, iar invocarea unor circumstanțe personale favorabile (are 5 copii minori în întreținere, era angajat) nu sunt de natură a conduce prin ele însele la o reducere și mai accentuată a pedepsei, în condițiile în care ele au fost avute în vedere și de prima instanță.
Aceste considerațiuni conduc instanța la constatarea că sentința este legală și temeinică și pe cale de consecință, recursul urmează a fi respins ca nefondat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Urmează a deduce prevenția inculpatului de la 09.11.2012 la zi.
Urmează a face aplicarea art. 192 alin. 2 Cod procedură penală și a art.69 din Legea nr.51/1995.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 38515, punctul 1, literab, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat E. M. C. împotriva Sentinței penale nr. 40/24.I.2013, din care face parte integrantă Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 25.I.2012 ale Judecătoriei Sectorului II București – Secția penală, din Dosarul nr._ .
În temeiul art. 38517, alin. 4, Cod procedură penală, raportat la art. 383, alin. 2, Cod procedură penală, deduce reținerea și arestarea preventivă de la data de 09.XI.2012 la zi.
În temeiul art. 192, alin. 2, Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 18.III.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
V. B. S. N. D. P.
GREFIER,
A. L. P.
Red. N.S.
Dact.G.P./09.04.2013
2 ex.
Red. M.V. M. – Judecătoria Sectorului 2 București – Secția Penală
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 501/2013. Curtea de... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
