Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 790/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 790/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-04-2013 în dosarul nr. 790/2013
DOSAR NR._ (_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.790/R
Ședința publică de la 23.04.2013
Curtea constituită din:
P. - I. T.
JUDECATOR - I. C.
JUDECATOR - A. M.
GREFIER - S. N.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror N. N..
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de P. de pe lângă Judecătoria T. M. și de inculpații I. I., M. M. și C. G. împotriva sentinței penale nr.28/18.02.2013 pronunțate de Judecătoria T. M., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat I. I., personal și asistat de apărător din oficiu N. D., cu delegație la dosar, lipsă fiind recurentul inculpat M. M. pentru care a răspuns apărător din oficiu Ș. F., cu delegație la dosar, recurentul inculpat C. G. pentru care a răspuns apărător din oficiu Balacciu M., cu delegație la dosar, lipsind și intimata parte civilă Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare T..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței depunerea la dosar a unei cereri de amânare a cauzei formulată de recurentul inculpat C. G., în vederea angajării unui apărător.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acestei cereri, având în vedere că recurentul inculpat a avut suficient timp pentru pregătirea apărării.
Curtea, după deliberare, respinge cererea recurentului inculpat C. G. de amânare a cauzei pentru angajarea unui apărător, având în vedere că inculpatul a primit citația pentru acest termen de judecată la data de 20.03.2013, instanța îndeplinindu-și obligațiile de a asigura timpul și facilitățile necesare exercitării dreptului la apărare.
Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursurilor declarate în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public critică nelegala aplicare a dispozițiilor art.81 Cod penal față de inculpații I. I. și M. M. privind anularea suspendării condiționate, în condițiile în care pedeapsa rezultantă era de 3 ani închisoare, nefiind astfel posibilă suspendarea condiționată a executării pedepsei. Solicită astfel admiterea recursului declarat de P. și înlăturarea dispozițiilor privind suspendarea condiționată a executării pedepsei și executarea pedepselor în regim de detenție dat fiind faptul că și condamnările anterioare sunt pentru fapte de același gen, ceea ce denotă o perseverență infracțională. În ceea ce privește suma de 400 de lei obținută de inculpatul I. I. prin vânzarea fragmentelor de fier ce proveneau de la sistemul de irigații, arată că această sumă ar fi trebuit să fie folosită pentru despăgubirea părții civile, solicitând astfel admiterea recursului și sub acte aspect.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat I. I. solicită admiterea recursului declarat de P., casarea în parte a hotărârii recurate și aplicarea dispozițiilor art.85 Cod penal raportat la art.861 și 862 Cod penal. Pe recursul inculpatului, solicită admiterea acestuia pentru aceleași motive expuse anterior. Pe latură civilă, arată că despăgubirile solicitate de partea civilă nu sunt dovedite și sunt indicate cuantumuri diferite, solicitând astfel respingerea acțiunii civile.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat M. M. solicită admiterea recursului declarat de P., casarea în parte a hotărârii recurate și aplicarea dispozițiilor art.861 Cod penal. Pe recursul inculpatului, solicită admiterea acestuia și reindividualizarea pedepsei și aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic decât cel stabilit de instanța de fond. Solicită astfel suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art.861 Cod penal. Pe latură civilă, arată că despăgubirile solicitate de partea civilă nu sunt dovedite, solicitând astfel respingerea acțiunii civile.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat C. G. solicită a se avea în vedere circumstanțele personale ale inculpatului care se află la primul conflict cu legea penală. Solicită reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului și coborârea pedepsei sub minimul general prevăzut de lege.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați, ca nefondate, apreciind că nu se impune reindividualizarea pedepselor față de împrejurarea că aceștia au săvârșit anterior fapte de același gen. Pe latură civilă, arată că prejudiciul acordat de instanța de fond este corect.
Recurentul inculpat I. I., în ultimul cuvânt, arată că nu are nimic de spus.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 28 din 18.02.2013, pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria T. M. a hotărât următoarele:
I. În baza art.208 alin.1 comb. cu art.209 alin.1 lit.a, i și alin.3 lit.b C.pen.cu aplic.art.3201 alin.7 C.pr.pen. a condamnat pe inculpatul I. I. zis „C. la 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare T. (ANIF).
În baza art.85 Cod penal a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.152 din data de 5.09.2012 pronunțată de Judecătoria T. M. în dosar penal nr._ pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 C.pen. comb. cu art.209 alin.1 lit. a, g, i și alin.3 C.pen. cu aplic.art.3201 C.pr.pen.
În baza art.33 lit.a-34 lit.b C.pen.a contopit cele 2 pedepse concurente urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art.81 C.pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 5 ani în condițiile prevăzute de art.82 C.pen.și a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 C.pen.
În baza art.71 alin.1 C.pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a- teza a II-a lit.b C.pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art.71 alin.5 C.pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
II. În baza art.208 alin.1 comb. cu art.209 alin.1 lit.a,i și alin.3 lit.b C.pen.cu aplic.art.3201 C.pr.pen. a condamnat pe inculpatul M. M. la 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare T. (ANIF).
În baza art.85 Cod penal a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.152 din data de 5.09.2012 pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul penal nr._, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 C.pen. comb. cu art.209 alin.1 lit. a,g,i și alin.3 C.pen. cu aplic. art. 3201C.pr.pen.
În baza art.33 lit.a-34 lit.b C.pen. a contopit cele 2 pedepse concurente, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art.81 C.pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 5 ani în condițiile prevăzute de art.82 C.pen. și a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 C.pen.
În baza art.71 alin.1 C.pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a- teza a II-a lit.b C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art.71 alin.5 C.pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
III. În baza art.208 alin.1 comb. cu art.209 alin.1 lit.a, i și alin.3 lit.b C.pen. cu aplic .art. 3201C.pr.pen. alin.7 C.pr.pen. a condamnat pe inculpatul C. G. zis”C.” la 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare T. (ANIF).
În baza art.81 C.pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 4 ani și 8 luni în condițiile prevăzute de art.82 C.pen.și a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 C.pen.
În baza art.71 alin.1 C.pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a- teza a II-a lit.b C.pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art.71 alin.5 C.pen. a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
A obligat inculpații în solidar să plătească părții civile Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare T. (ANIF) suma de 93.300 lei, reprezentând despăgubiri civile.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a hotărât următoarele:
Prin rechizitoriul nr.1604/P/2011 din data de 12 decembrie 2012, P. de pe lângă Judecătoria T. M., a trimis în judecată în stare de libertate pe inculpații: I. I. zis „C.” (CNP-_, fiul lui I. și A., născut la data de 31 iulie 1970, în ., domiciliat în comuna Seaca, ., cetățenia română,studii 10 clase + școală profesională, fără ocupație și loc de muncă, concubinaj,a re 3 copii minori, stagiul militar satisfăcut, cu antecedente penale); M. M. (CNP-_, fiul lui D. și E., născut la data de 18 noiembrie 1966 în ., domiciliat în comuna L., ., studii 8 clase, fără ocupație și loc de muncă, concubinaj, are 3 copii minori situația militară satisfăcută, cu antecedente penale) și C. G. zis”C.” (CNP_, fiul V. și R., născut la data de 10 octombrie 1967 în ., domiciliat în comuna L., ., studii 12 clase, fără ocupație și loc de muncă, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale), pentru săvârșirea infracțiunii prev.și ped.de art.208 alin.1 comb. cu art.209 alin.1 lit.a, i și alin.3 lit.b Cod penal în dauna părții civile Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare-T..
Astfel, s-a reținut în rechizitoriu următoarea situație de fapt:
La data de 5 septembrie 2011, lucrătorii de poliție din cadrul Secției de Poliție Rurală nr.12 Suhaia, județul T., aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au oprit în trafic autoutilitara marca DUCAT FIATO înmatriculată în Bulgaria în care se aflau P. D. L. (conducătorul auto, M. D., M. M. și M. V., toți din ..
În urma controlului efectuat, polițiștii au găsit în autoutilitară, printre alte deșeuri metalice, mai multe fragmente de fier care proveneau de la componentele instalațiilor de irigații ce aparțin ANIF T., de față fiind martorul S. S...
Persoanele menționate au declarat că în cursul aceleiași zile au cumpărat fier vechi de la mai mulți cetățeni din ., iar de la numitul „N. Cafea”(inculpatul I. I.) fragmente din fier ce proveneau de la sistemul de irigații, plătindu-i suma de 400 lei (au mai declarat că I. I. depozitase fragmentele metalice în curtea locuinței sale și le-a spus că îi aparțin și nu provin din furt).
S-a mai reținut că la data de 4 septembrie 2011 în jurul orei 10,00 inculpații I. I., M. M. și C. G. s-au deplasat cu căruța cu cal la stația de irigații SPP9 de pe raza satului Vînători,., pentru a sustrage piese și componente metalice, intenționând să le vândă și să facă rost de bani.
Cu ajutorul uneltelor ce le dețineau (baroase, rangă metalică, cheie franceză, etc.) inculpații au spart pompa marca GH 20 (de fabricație englezească) montată la acea stație de irigații, iar bucățile metalice rezultate în urma spargerii pompei, inclusiv motorul din bronz și statorul, le-au încărcat în atelajul hipo și au plecat acasă.
A doua zi, în timp ce se afla pe raza satului Năvodari, ., martorul M. D. (din .), s-a întâlnit cu inculpatul M. M., care i-a spus că are fier vechi de vânzare, conducându-l la locuința inculpatului I. I., unde au încheiat tranzacția de vânzare cumpărare.
Inculpații au recunoscut săvârșirea faptei, arătând că nu realizează venituri, neavând locuri de muncă.
Inculpatul C. G. a negat că a participat la comiterea furtului, însă ulterior a recunoscut și regretat săvârșirea faptei.
Bunurile sustrase au fost ridicate și predate reprezentantului ANIF T. pe bază de dovadă de predare-primire.
Prin adresa nr.4717 din 19 noiembrie 2012 ANIF T. a comunicat că se constituie parte civilă în proces cu suma de 93.300 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului, care nu a fost reparat, menționând că stația SPP9 este parte integrantă a sistemului național de irigații și se află în conservare.
Instanța de fond a reținut că faptele au fost dovedite cu rezoluție de începere a urmăririi penale; procesele verbale întocmite de lucrătorii de poliție cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză; planșa fotografică; declarațiile martorilor audiați în cauză; adresa nr.4717 din 19 noiembrie 2012 a ANIF T.; dovada de predare-primire; procesul verbal de aducere la cunoștință a învinuirii și a dreptului de apărare; declarațiile inculpaților; fișele de cazier judiciar; copia rechizitoriului –dosar nr.2228/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria T. M.;referatul de terminare a urmăririi penale nr._ din 19 noiembrie 2012 al Postului de Poliție L.; procesele verbale de prezentare a materialului de urmărire penală, coroborate cu recunoașterea inculpaților care nu au propus probe în apărare și și-au însușit probele administrate în cursul urmăririi penale, astfel încât în cauză au fost aplicabile, în conformitate cu disp.art.3201C.pr.pen. privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției, dispozițiile referitoare la săvârșirea infracțiunii prev.și ped.de art.208 alin.1 comb. cu art.209 alin.1 lit.a, i și alin.3 lit.b Cod penal.
La termenul de judecată din data de 11 februarie 2013 inculpații, prin apărător ales, au invocat excepția de nulitate a actului de sesizare a instanței.
Instanța de fond, având în vedere că în dosarul de urmărire penală se află procesele verbale de aducere la cunoștință a învinuirii și a dreptului la apărare pentru fiecare inculpat (fila 26, 34 și 41 din dosarul de urmărire penală nr.1604 P/2011), în baza art.320 C.pr.pen. a respins, ca nefondată, excepția de nulitate a actului de sesizare a instanței invocată de inculpați.
Situația de fapt reținută în rechizitoriu a fost stabilită de instanța de fond și recunoscută de inculpați și a rezultat din probele administrate în cursul urmăririi penale.
În drept, prima instanță a apreciat că fapta săvârșită la data de 4 septembrie 2011 de inculpatul I. I. împreună cu inculpații M. M. și C. G. care s-au deplasat la Stația SPP9 de pe raza satului Vînători, ., de unde au sustras mai multe bucăți metalice de la pompele de irigații pe care le-au spart cu baroase, stația SPP9 fiind componentă a sistemului național de irigații și care se afla în conservare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 alin.1 comb. cu art.209 alin.1,lit.a, i și alin.3 lit.b C.pen., text de lege în baza căruia s-a dispus ca inculpatul să fie condamnat prin aplicarea art.3201 alin.7 C.pr.pen.
La aplicarea și individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere potrivit art.72 C.pen. atât gradul de pericol social al faptelor săvârșite de inculpat cât și persoana inculpatului care a recunoscut în integralitate săvârșirea faptelor conform art.3201 C.pr.pen. și și-a însușit probele administrate în cursul urmăririi penale, că are antecedente penale, astfel încât instanța de fond a apreciat că scopul educativ-sancționator al pedepsei se poate satisface prin aplicarea unei pedepse privative de libertate orientate spre minimul special prevăzut de lege.
Instanța de fond, având în vedere că inculpatul a mai săvârșit o infracțiune de furt calificat, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare condiționată a executării pedepsei prin sentința penală nr.152 din 5 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria T. M., definitivă prin nerecurare, la data de 11 decembrie 2011 în dauna părții civile Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare T. (ANIF), mai înainte de condamnare a dispus, în baza art.85 Cod penal, anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.152 din data de 5.09.2012 pronunțată de Judecătoria T. M. în dosar penal nr._ pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 C.pen. comb. cu art.209 alin.1 lit. a, g, i și alin.3 C.pen. cu aplic. art.3201 C.pr.pen. și, în baza art.33 lit.a-34 lit.b C.pen.a contopit cele 2 pedepse concurente, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea .
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța de fond, având în vedere comportamentul inculpatului, atitudinea sa sinceră rezultând din prezentarea la instanță la fiecare termen de judecată precum și faptul că are în întreținere 3 copii minori, în baza art.81 C.pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei în condițiile prevăzute de art.82 C.pen.și a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 C.pen.
În baza art.71 alin.1 C.pen. instanța de fond a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a- teza a II-a lit.b C.pen.cu titlu de pedeapsă accesorie.
Având în vedere că executarea pedepsei a fost suspendată condiționat s-a dispus, în baza art.71 alin.5 C.pen., suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În drept, prima instanță a apreciat că fapta săvârșită la data de 4 septembrie 2011 de inculpatul M. M. împreună cu inculpații I. I. și C. G., care s-au deplasat la Stația SPP9 de pe raza satului Vînători, ., de unde au sustras mai multe bucăți metalice de la pompele de irigații pe care le-au spart cu baroase, stația SPP9 fiind componentă a sistemului național de irigații și care se afla în conservare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev.de art.208 alin.1 comb. cu art.209 alin.1, lit.a, i și alin.3 lit.b C.pen., text de lege în baza căruia s-a dispus ca inculpatul să fie condamnat prin aplicarea art.3201 alin.7 C.pr.pen.
La aplicarea și individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere, potrivit art.72 C.pen.,atât gradul de pericol social al faptelor săvârșite de inculpat cât și persoana inculpatului care a recunoscut în integralitate săvârșirea faptelor conform art.3201 C.pr.pen. și și-a însușit probele administrate în cursul urmăririi penale ,că are antecedente penale,astfel încât instanța a apreciat că scopul educativ-sancționator al pedepsei se va satisface prin aplicarea unei pedepse privativă de libertate orientată spre minimul special prevăzut de lege.
Având în vedere că inculpatul a mai săvârșit o infracțiune de furt calificat, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu suspendare condiționată a executării pedepsei prin sentința penală nr.152 din 5 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria T. M., definitivă prin nerecurare, la data de 11 decembrie 2011 în dauna părții civile Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare T. (ANIF), mai înainte de condamnare instanța a dispus, în baza art.85 Cod penal, anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.152 din data de 5.09.2012 pronunțată de Judecătoria T. M. în dosarul penal nr._ pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 C.pen. comb. cu art.209 alin.1 lit. a, g, i și alin.3 C.pen. cu aplic. art.3201 C.pr.pen. și, în baza art.33 lit.a-34 lit.b C.pen., a contopit cele 2 pedepse concurente, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea .
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere comportamentul inculpatului, atitudinea sa sinceră rezultând din prezentarea la instanță la fiecare termen de judecată precum și faptul că are în întreținere 3 copii minori, instanța de fond, în baza art.81 C.pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei în condițiile prevăzute de art.82 C.pen.și a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 C.pen.
În baza art.71 alin.1 C.pen. i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a- teza a II-a lit.b C.pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
Având în vedere că executarea pedepsei a fost suspendată condiționat, în baza art.71 alin.5 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
În drept, prima instanță a apreciat că fapta săvârșită la data de 4 septembrie 2011 de inculpatul C. G. împreună cu inculpații I. I. și M. M. care s-au deplasat la Stația SPP9 de pe raza satului Vînători, ., de unde au sustras mai multe bucăți metalice de la pompele de irigații pe care le-au spart cu baroase, stația SPP9 fiind componentă a sistemului național de irigații și care se afla în conservare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1 comb. cu art.209 alin.1, lit.a, i și alin.3 lit.b C.pen., text de lege în baza căruia s-a dispus ca inculpatul să fie condamnat prin aplicarea art.3201 alin.7 C.pr.pen.
La aplicarea și individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere, potrivit art.72 C.pen., atât gradul de pericol social al faptelor săvârșite de inculpat cât și persoana inculpatului care a recunoscut în integralitate săvârșirea faptelor conform art.3201 C.pr.pen. și și-a însușit probele administrate în cursul urmăririi penale, că nu are antecedente penale, astfel s-a apreciat că scopul educativ-sancționator al pedepsei se va satisface prin aplicarea unei pedepse privative de libertate orientate spre minimul special prevăzut de lege.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, având în vedere comportamentul inculpatului, atitudinea sa sinceră rezultând din prezentarea la instanță la fiecare termen de judecată precum și faptul că nu are antecedente penale, instanța de fond, în baza art.81 C.pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei în condițiile prevăzute de art.82 C.pen.și a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 C.pen.
În baza art.71 alin.1 C.pen. i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a- teza a II-a lit.b C.pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
Având în vedere că executarea pedepsei a fost suspendată condiționat, în baza art.71 alin.5 C.pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
Instanța de fond, având în vedere că din adresa nr.4717 din 19 noiembrie 2012 a părții civile Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare T. (ANIF) a rezultat că se constituie parte civilă în proces, cu suma de 93.300 lei reprezentând contravaloarea prejudiciului care nu a fost reparat, menționându-se că stația SPP9 este parte integrantă a sistemului național de irigații și se află în conservare, în baza art.14 C.pr.pen.și art.1357 cod civil i-a obligat pe inculpați, în solidar, să plătească părții civile Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare T. (ANIF) suma de 93.300 lei, reprezentând despăgubiri civile.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria T. M. și inculpații I. I., M. M. și C. G., aceștia din urmă fără a-și preciza în scris motivele de recurs.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală la data de 13.03.2013 sub nr._ .
Motivele de recurs formulate în scris și susținute oral de reprezentantul Ministerului Public au vizat nelegalitatea și netemeinicia sentinței de fond, față de inculpații I. I. și M. M. privind anularea suspendării condiționate, în condițiile în care pedeapsa rezultantă era de 3 ani închisoare, arătând că nu era, astfel, posibilă suspendarea condiționată a executării pedepsei. Prin urmare, a solicitat instanței de control judiciar să pronunțe o decizie legală și temeinică, în sensul înlăturării din dispozitivul sentinței penale atacate a dispozițiilor art. 81 Cod penal privind pedeapsa principală de 3 ani închisoare, respectiv a înlăturării dispozițiilor art. 71 alin.5 Cod penal privind pedeapsa accesorie care să fie executată pe perioada executării pedepsei principale, pentru inculpații I. I. și M. M..
Inculpații I. I. și M. M., prin avocați, au pus concluzii de admitere a recursului declarat de P., iar pe fond inculpatul I. I. a solicitat aplicarea dispozițiilor art.85 Cod penal raportat la art.861 și 862 Cod penal, iar inculpatul M. M. reindividualizarea pedepsei și aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic decât cel stabilit de instanța de fond, cu suspendarea sub supraveghere a executării.
Pe latură civilă, aceștia au solicitat respingerea acțiunii civile susținând că despăgubirile solicitate de partea civilă nu au fost dovedite.
Recursul inculpatului C. G. a vizat reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul coborârii ei sub minimul general prevăzut de lege, având în vedere circumstanțele personale ale acestuia care s-a aflat la primul conflict cu legea penală.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, atât prin prisma criticilor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art. 3856 alin. 3 Cod de procedură penală, Curtea apreciază că recursurile sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Din probele aflate la dosar și analizate de prima instanță rezultă că fapta săvârșită de inculpații C. G., I. I. și M. M., care la data de data de 4 septembrie 2011 s-au deplasat la Stația SPP9 de pe raza satului Vînători, ., de unde au sustras mai multe bucăți metalice de la pompele de irigații pe care le-au spart cu baroase, stația SPP9 fiind componentă a sistemului național de irigații și care se afla în conservare, întrunește atât obiectiv cât și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prev. de art.208 alin.1 comb. cu art.209 alin.1, lit.a, i și alin.3 lit.b C.pen., după cum rezultă din procesele verbale întocmite de lucrătorii de poliție cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză; planșa fotografică; declarațiile martorilor audiați în cauză; adresa nr.4717 din 19 noiembrie 2012 a ANIF T.; dovada de predare-primire.
Art. 72 Cp stabilește criteriile generale pe care judecătorul le poate folosi prin aplicarea lor la cazul concret în vederea determinării naturii și cuantumului celei mai potrivite pedepse care să fie în măsură să atingă toate scopurile urmărite de dispozițiile art. 52 Cp: funcția represivă și cea de prevenție generală și specială, astfel încât inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele actului său social și să îl determine ca pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală.
În cauza de față, instanța de fond a indicat criteriile generale, și, raportându-le la circumstanțele speței, a stabilit pentru fiecare dintre inculpați câte o pedeapsă de 2 ani și 8 luni închisoare, minimul special prevăzut de lege în urma aplicării dispoz. art. 3201 Cpp.
Curtea apreciază că pedeapsa aplicată corespunde gravității faptelor și periculozității sociale a inculpaților. Astfel, se au în vedere circumstanțele faptelor: în timpul zilei, cu mai multe persoane împreună, care au acționat în mod organizat și premeditat, prin efracție și prin distrugerea unor piese și componente ale sistemelor de irigații și circumstanțele personale ale inculpaților, care nu au loc de munca, intenționând să obțină bani din valorificarea bunurilor sustrase, inculpații I. și M. au antecedente penale, inculpatul C. nu are antecedente penale, dar a avut o atitudine oscilantă în cursul urmăririi penale, negând inițial participarea la comiterea furtului și încercând să se sustragă de la răspunderea penală.
Față de aceste considerente, instanța de recurs apreciază că nu se impune reducerea pedepselor aplicate inculpaților, fiind avute în vedere la individualizarea acestora toate circumstanțele reale și personale.
Curtea constată că în mod nelegal prima instanță a aplicat dispoz. art. 81 Cp inculpaților I. și M. pentru o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, maximul prevăzut de dispoz. art. 81 alin. 2 Cp fiind într-un astfel de caz de 2 ani închisoare, astfel încât va înlătura dispozițiile referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepselor.
Cu privire la modalitatea de individualizare a executării pedepsei, Curtea apreciază că, în raport de circumstanțele personale ale inculpaților care au dovedit că au conștientizat gravitatea faptelor, recunoscând-o și colaborând cu organele judiciare și având în vedere că un contact cu mediul din penitenciar ar putea lăsa urme profund negative asupra personalității lor, neexistând dovezi că inculpații nu se pot îndrepta decât prin înlăturarea totală a libertății, nu este necesară executarea acesteia în regim închis, fiind suficient avertismentul pronunțării hotărârii de condamnare pentru ca aceștia să manifeste o diligență sporită în viitor în vederea respectării valorilor sociale ocrotite de legea penală. Din analiza elementelor aflate la dosar nu rezultă că inculpații sunt persoane care vor manifesta în viitor dispreț față de legea penală și care nu ar putea înțelege gravitatea faptelor lor decât recurgând la mijlocul represiv al privării de libertate, astfel încât va dispune suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaților I. și M..
Curtea apreciază că pe durata termenului de încercare în care inculpații să facă dovada că se pot îndrepta și fără privarea de libertate, se impune exercitarea unui control din partea organelor judiciare și administrative pentru a se asigura nu numai că aceștia respectă măsurile de supraveghere, dar și că exercită o activitate de natură a le permite obținerea veniturilor în mod licit.
Cu privire la acțiunea civilă, instanța de recurs constată că partea civilă s-a mărginit la a comunica organului de urmărire penală valoarea pe care a apreciat că o au bunurile sustrase, fără a face dovada acestor sume (fila 23 dup).
Analizând condițiile răspunderii civile delictuale, prevăzute în art. 998-999 C.civ (în vigoare la data săvârșirii faptei), referitoare la existența unei fapte ilicite, a vinovăției făptuitorului, a existenței unui prejudiciu și a legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu, instanța constată că partea civilă nu a făcut dovada, conform art. 1169 C.civ., a existenței prejudiciului cert. În condițiile în care acțiunea civilă, chiar alăturată procesului penal, este guvernată de principiul disponibilității, partea care invocă pretenții având obligația de a le dovedi, instanța de recurs va respinge ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea vătămată.
Având în vedere soluția pronunțată cu privire la latura civilă, în cauză se impune confiscarea sumei de 400 de lei obținute de inculpatul I. prin valorificarea bunurilor sustrase, în raport de dispoz. art. 118 lit. e Cp.
Față de cele reținute, Curtea, în baza art. 38515 pct.2 lit.d C.proc.pen., va admite recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria T. M. și de recurenții inculpați I. I., M. M. și C. G..
Va casa, în parte, sentința penală nr. 28/18.02.2013 pronunțată de Judecătoria T. M. și, rejudecând în fond:
Va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 81 C.pen. în ceea ce îi privește pe inculpații I. I. și M. M. și va face aplicarea dispozițiilor art. 861 C.pen. cu privire la pedepsele stabilite pentru acești inculpați, fixând un termen de încercare de 6 ani în condițiile art. 862 C.pen., impunând inculpaților următoarele obligații:
a) se vor prezenta, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul T.;
b) vor anunța, în prealabil, organului însărcinat cu supravegherea lor, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) vor comunica și vor justifica schimbarea locului de muncă;
d) vor comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.
Va atrage atenția inculpaților I. I. și M. M. asupra dispozițiilor art. 864 C.pen.
În baza art. 118 alin. 1 lit. e C.pen. va dispune confiscarea de la inculpatul I. I. a sumei de 400 de lei.
Va respinge, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare T..
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În temeiul art. 192 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
Onorariile apărătorilor din oficiu, în sumă de câte 300 lei fiecare, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515 pct.2 lit.d C.proc.pen. admite recursul declarat de către P. de pe lângă Judecătoria T. M. și de recurenții inculpați I. I., M. M. și C. G. împotriva sentinței penale nr. 28/18.02.2013 pronunțate de Judecătoria T. M., în dosarul nr._ .
Casează, în parte, sentința penală nr. 28/18.02.2013 pronunțată de Judecătoria T. M. și, rejudecând în fond:
Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 81 C.pen. în ceea ce îi privește pe inculpații I. I. și M. M. și face aplicarea dispozițiilor art. 861 C.pen. cu privire la pedepsele stabilite pentru acești inculpați, fixând un termen de încercare de 6 ani în condițiile art. 862 C.pen., impunând inculpaților următoarele obligații:
a) să se prezente, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul T.;
b) să anunțe, în prealabil, organului însărcinat cu supravegherea lor, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunica și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.
Atrage atenția inculpaților I. I. și M. M. asupra dispozițiilor art. 864 C.pen.
În baza art. 118 alin. 1 lit. e C.pen. dispune confiscarea de la inculpatul I. I. a sumei de 400 de lei.
Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea civilă formulată de partea civilă Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare T..
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
În temeiul art. 192 alin. 3 C.proc.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariile apărătorilor din oficiu, în sumă de câte 300 lei fiecare, se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.04.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
I. T. I. C. A. M.
GREFIER,
S. N.
Red. I.T./Tehnr. P.A.M.. – ex.2/10.05.2013
J. T. M. – jud.: F. M.
| ← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 732/2013. Curtea de... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 741/2013. Curtea de... → |
|---|
