Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 2209/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 2209/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-11-2013 în dosarul nr. 2209/2013

Dosar nr._

(_ )

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ

Decizia penală nr.2209

Ședința publică din data de 29 noiembrie 2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: M. N.

JUDECĂTOR: C. C. C.

JUDECĂTOR: A. A. R.

GREFIER: C. M. S.

MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror N. M..

Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de recurentul-inculpat E. F. A. împotriva sentinței penale nr.2907 din data de 29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat E. F. A. personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu Băbuși C. cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/2013 depusă la dosarul cauzei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care, Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale și, pe fond, redozarea pedepsei dându-se eficiență dispozițiilor art.320/1 Cpp și a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74,76 Cod penal. Solicită să fie avut în vedere faptul că a recunoscut și regretat comiterea faptei de la început, a avut o atitudine sinceră, locuiește cu mama sa, nu are loc de muncă și dorește să-și continue studiile liceale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Apreciază că nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante în condițiile în care inculpatul este consumator de etnobotanice, a abandonat cursurile școlare, iar recunoașterea faptei se datorează faptului că a fost prins la scurt timp, fiind imobilizat de organele de poliție după ce a sustras din vitrina magazinului cele două distribuitoare de încălzire. Mai mult, inculpatul a comis fapta în timpul termenului de încercare al condamnării dispuse prin sentința penală nr.1867/20.06.2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București,prin această sentință fiind obligat să urmeze un curs de calificare, însă, în loc să urmeze dispozițiile instanței, acesta a înțeles să-și continue activitatea infracțională.

Recurentul-inculpat E. F. A., având cuvântul, lasă soluția la aprecierea instanței.

CURTEA

Deliberând asupra recursului penal de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.2907 din data de 29.10.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București în dosarul nr._, în baza art. 208 alin. 1 - art. 209 alin. 1 lit. e, g și i Cp cu aplicarea art. 320/1 Cpp a fost condamnat inculpatul E. F. A. pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 86 ind. 4 alin. 1 din Cod penal s-a revocat suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1867/20.06.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București, definitivă prin nerecurare la data de 10.07.2013, și s-a dispus executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 5 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 57 C. pen.

În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II - a și lit. b din Cod penal, pe toată durata executării pedepsei închisorii.

În baza art. 88 din C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la data de 19.08.2013 la zi, iar, în temeiul art. 350 din Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestului preventiv față de inculpatul E. F. A..

S-a menținut măsura de siguranță dispusă în temeiul art. 112 lit. f rap. la art. 118 alin.1 lit. e din Cod penal privind confiscarea de la inculpat a sumei de 37,5 lei dispusă prin sentința penală nr. 1867/20.06.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București, definitivă prin nerecurare la data de 10.07.2013.

S-a luat act că partea vătămată . nu s-a constituit parte civilă în cauză.

În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul apărătorului din oficiu care a asigurat asistența juridică a inculpatului, a fost virat din fondul MJ către Baroul București.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București nr. 9851 /P/2013 din data de 12.09.2013, înregistrat pe rolul Judecătoriei Sector 4 sub nr._ din data de 12.09.2013 a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul E. F. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e, g și i C. pen.

S-a reținut prin actul de sesizare că în noaptea de 19.08.2013, în jurul orei 02.10, prin spargerea unui geam de la magazinul ce aparține . 95 SRL, situat în București, .. 114, . 4, a sustras din vitrină două distribuitoare de încălzire.

În faza de urmărire penală, fapta săvârșită de inculpat a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă: procesul verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto; declarațiile reprezentantului părții vătămate; procesul verbal de cercetare la fața locului + planșa foto; declarațiile inculpatului.

În fața instanței de fond, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpatul E. F. A. a declarat că recunoaște în totalitate fapta reținută în actul de sesizare, că nu solicită administrarea altor probe, solicitând ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.

Coroborând probatoriul administrat în cauză, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului E. F. A. care, în noaptea de 19.08.2013, în jurul orei 02.10, prin spargerea unui geam de la magazinul ce aparține . 95 SRL, situat în București, .. 114, . 4, a sustras din vitrină două distribuitoare de încălzire, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e, g și i C. pen.

La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a ținut seama că acesta a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei comise, condiții în care este astfel posibilă aplicabilitatea prevederilor art. 320 ind. 1 alin. 7 din Cod procedură penală, a avut în vedere că fapta comisă de inculpat are un grad ridicat de pericol social, prin modul de comitere a acesteia (premeditarea faptei; săvârșirea acesteia pe timp de noapte, în loc public, prin efracție) ceea ce implică o periculozitate ridicată a activității infracționale desfășurată de acesta.

Potrivit fișei cazier, inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr.1867/20.06.2013 pronunțată de Judecătoria Sector 4 București, definitivă prin nerecurare la data de 10.07.2013, la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a și b C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. din C. pen., pedeapsă a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe termen de încercare de 5 ani.

Totodată, bucurându-se de clemența organelor judiciare, inculpatul a mai fost sancționat de 6 ori tot pentru infracțiuni contra patrimoniului .

Față de toate aceste ultime aspecte privind persoana inculpatului E. F. A., raportat și la faptul că acesta nu are un loc de muncă stabil și față de actele dosarului, instanța de fond a constatat că nu se conturează date minim rezonabile de natură a justifica activarea în favoarea acestuia a vreuneia din circumstanțele atenuante prevăzute la art. 74 din C. pen.

Având în vedere considerentele mai sus expuse, prima instanță s-a orientat la pedeapsa cu închisoarea pentru inculpat în vederea realizării scopului pedepsei, acela de formare a unei atitudini corecte față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs inculpatul E. F. A., solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței penale și, pe fond, redozarea pedepsei, dându-se eficiență dispozițiilor art.320/1 Cpp și a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74 Cod penal, având în vedere faptul că a recunoscut și regretat comiterea faptei de la început, a avut o atitudine sinceră, locuiește cu mama sa, nu are loc de muncă și dorește să-și continue studiile.

Examinând sentința penală recurată, față de motivele invocate și din oficiu, conform art.385/6 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prima instanță a reținut corect situația de fapt, dând o încadrare juridică corespunzătoare, din materialul probator administrat pe parcursul procesului penal și anume, procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul verbal de cercetare la fața locului și declarațiile inculpatului, rezultând fără echivoc vinovăția inculpatului E. F. A. cu privire la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

În raport de gradul de pericol social concret al faptei, de împrejurările și modalitatea de comitere, de persoana inculpatului care comis faptele deduse judecății în termenul de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere, dar care a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320 ind.1 Cpp, Curtea apreciază că prima instanță a procedat la o justă individualizare a pedepsei aplicate, care de altfel a fost stabilită la minimul special prevăzut de lege, redus cu o treime, aceasta fiind de natură să asigure realizarea scopului pedepsei prevăzut de art.52 C.p., neputând fi reținută circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin.1 lit. c Cp, comportarea sinceră în cursul procesului penal, în cazul aplicării dispozițiilor art. 3201 Cod procedură penală, constând în recunoașterea săvârșirii faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, nu poate fi calificată ca circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c Cp întrucât recunoașterii săvârșirii faptelor nu i se poate acorda o dublă valență juridică.

Dispozițiile art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal pot fi aplicate concomitent cu dispozițiile art. 3201 Cod procedură penală numai atunci când se constată existența unei alte atitudini a inculpatului, după săvârșirea infracțiunii, decât comportarea sinceră în cursul procesului penal dintre cele prevăzute de art. 74 alin.1 lit.c Cod penal.

Totodată, în cauză nu se justifică reținerea altor circumstanțe atenuante judiciare, astfel cum a solicitat recurentul-inculpat, acesta nefiind la primul conflict cu legea penală, iar prejudiciul a fost recuperat nu datorită stăruinței inculpatului, ci intervenției organelor de poliție.

Față de cele expuse, Curtea, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul E. F. A. împotriva sentinței penale nr. 2907 din data de 29.10.2013 pronunțata de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ .

În baza art. 385 ind. 17 alin. 4 C.p.p.rap. la art. 383 alin. 2 C.p.p. va deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și arestării preventive de la data de 19.08.2013 la zi.

In temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. va obliga recurentul-inculpat la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul E. F. A. împotriva sentinței penale nr. 2907 din data de 29.10.2013 pronunțata de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ .

În baza art. 385 ind. 17 alin. 4 C.p.p.rap. la art. 383 alin. 2 C.p.p. deduce din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și arestării preventive de la data de 19.08.2013 la zi.

In temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 29.11. 2013.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

N. M. C. C. C. R. A. A.

GREFIER

S. C.-M.

Red./Tehnored.- jud.A.A.R.

Dact.R.C.D.

2 ex/16.12.2013

Jud. Sector 4 - Secția Penală - jud. M.F.P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 2209/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI