Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 54/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 54/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-01-2014 în dosarul nr. 54/2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ nr. 54/R
Ședința secretă din 14.01.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – I. C.
JUDECĂTOR - A. P. M.
JUDECĂTOR – D. L.
GREFIER – T. S.
Ministerul Public – Parchetul de pe Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror N. N..
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpatul N. R. G., împotriva sentinței penale nr. 3327/27.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință secretă a răspuns recurentul inculpat N. R. G., personal, aflat în stare de arest, lipsind intimata parte civilă V. F. și intimatele părți responsabile civilmente N. F. – G. și N. A. - M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, față de lipsa apărătorului din oficiu al recurentului inculpat, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședință secretă, la a doua strigare, a răspuns recurentul inculpat N. R. G., personal, aflat în stare de arest, lipsind intimata parte civilă V. F. și intimatele părți responsabile civilmente N. F. – G. și N. A. - M..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constată neprezentarea apărătorului din oficiu al recurentului inculpat, doamna avocat L. A., delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._ emisă de Baroul București (fila 10 dosar), sens în care dispune înlocuirea apărătorului din oficiu cu doamna avocat P. G. delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. 2081 emisă de Baroul București (fila 23 dosar).
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra cererii de recurs.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat solicită instanței admiterea recursului și casarea sentinței penale pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București pentru nelegalitate și netemeinicie. În susținerea cererii, arată că motivul de nelegalitate vizează condamnarea în mod greșit a inculpatului, având în vedere că nu acesta este autorul faptei de tâlhărie pentru care a fost trimis în judecată și, în cauză, se impunea aplicarea prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c C.proc.pen. În subsidiar, solicită instanței schimbarea modalității de executare a pedepsei, prin aplicarea prevederilor art. 861 C.penal, în sensul aplicării pedepsei cu executare sub supraveghere, cu un termen de încercare orientat chiar către maxim, având în vedere lipsa antecedentelor penale. De asemenea, modalitatea de comitere a faptei de tâlhărie a constat în smulgerea unui lanț, nefiind exercitate acte de violență. Concluzionând, solicită instanței să aibă în vedere vârsta inculpatului, precum și faptul că acesta este dispus să acopere prejudiciul părții vătămate.
Reprezentantul Ministerului Public solicită instanței respingerea recursului ca neîntemeiat, apreciind că, în ceea ce privește solicitarea de achitare, probatoriul administrat în cauză vădește comiterea faptei reținute în sarcina inculpatului, partea vătămată recunoscându-l pe acesta. În ceea ce privește solicitarea de reindividualizare a pedepsei, consideră că, față de modalitatea de înfăptuire, într-un loc public, asupra unei persoane care era însoțită de un minor de 5 ani, prin exercitarea de violențe, pedeapsa este aplicată în mod judicios de către instanța de fond.
Intimatul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, arată că martorii audiați în cauză au fost bătuți pentru a declara că el este făptuitorul. Arată că nu el a săvârșit fapta, el aflându-se peste drum de locul faptei, în zonă fiind camere de luat vederi ce ar fi putut dovedi acest lucru, dar anchetatorii au refuzat să studieze imaginile înregistrate de acestea. Mai arată că ține legătura cu părinții și solicită instanței eliberarea.
Curtea reține cauza în vederea soluționării.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr.3327 din data de 27.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._ s-a dispus în baza art.211 alin.1, 2 lit.c Cod penal cu aplic. art.99 și urm. Cod penal, condamnarea inculpatului N. R. G. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art.71 Cod penal s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1, lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pedeapsă a cărei executare va începe de la împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art.88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la data de 08.07.2013 la zi.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului N. R. G. (mandat de arestare nr.134/U.P./09.07.2013 emis de Judecătoria Sector 4 București).
În baza art.14 rap. la art.346 alin.1 Cod procedură penală a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă V. F..
A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente N. A.-M., la plata sumei de 1500 lei către partea civilă, reprezentând despăgubiri materiale.
În baza art.191 alin.1, 3 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente N. A.-M., la plata sumei de 1300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.8233/P/2013 din data de 19.07.2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului minor N. R. G., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, 2 lit.c Cod penal cu aplic. art.99 și urm. Cod penal.
S-a dispus soluția de neîncepere a urmăririi penale față de G. I. Darius sub aspectul complicității la infracțiunea de tâlhărie prev. de art.26 rap. la art.211 alin.1, 2 lit.c Cod penal cu aplic. art.99 și urm. Cod penal.
Inculpatul a fost reținut la data de 08.07.2013, fiind arestat în baza încheierii nr.100/09.07.2013 a Judecătoriei Sectorului 4 București, fiind emis M.A.P. nr.134/U.P./09.07.2013.
Cauza a fost înregistrată pe rol la data de 22.07.2013.
La termenul de judecată din 25.09.2013 inculpatul a arătat că nu recunoaște fapta și nu dorește să dea o declarație.
A fost audiată partea vătămată V. F., care s-a constituit parte civilă cu suma de 1500 lei, reprezentând contravaloarea lănțișorului sustras .
Au fost audiați martorii P. N. și D. C. și s-a făcut aplicarea disp. art. 327 alin. 3 C.p.p. cu privire la martorul G. I. Darius, având în vedere imposibilitatea audierii acestuia.
A fost întocmit referat de evaluare de către S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
Instanța de fond a reținut că la data de 26.06.2013, în jurul orei 14.25-14.30, partea vătămată V. F. se întorcea spre casă, ținând-o de mână pe nepoata sa în vârstă de 5 ani, în cealaltă mână având o plasă în care se aflau legume și fructe. Atunci când se afla în gangul ce face legătura între blocurile OD2 și 10-14 de pe . 4, aceasta a fost atacată din spate de către inculpat, care i-a smuls de la gât un lanț din aur de 14 k, de aproximativ 6 grame și i-a pus piedică. Partea vătămată a căzut pe jos iar inculpatul a fugit.
Deși inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, instanța a apreciat că din probele administrate în cauză rezultă dincolo de orice îndoială că acesta este autorul faptei.
Situația de fapt a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă: declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșele foto, procesul-verbal de prezentare pentru recunoaștere din grup și planșele foto, declarațiile martorilor P. N., G. I. Darius, D. C..
Fiind audiată de instanță la termenul de judecată din 23.10.2013, partea vătămată l-a recunoscut fără dubiu pe inculpat ca fiind autorul faptei.
Din declarațiile martorului G. I. Darius date în faza de urmărire penală a rezultat că acesta se afla împreună cu inculpatul N. R. G., pe lângă ei trecând o persoană mai în vârstă care ținea o fetiță de mână. Atunci inculpatul i-a propus să facă rost de bani. În acest sens, inculpatul și-a continuat deplasarea în spatele doamnei, i-a smuls lănțișorul de la gât, i-a pus piedică, partea vătămată căzând. După ce a smuls lănțișorul R. l-a introdus în buzunarul pantalonilor, după care a început să fugă. Martorul a fugit și el, după care, ajungând în zona Pieței Străduinței, R. i-a spus să se ducă să facă rost de mâncare. Ulterior, inculpatul i-a spus că i-a dat lanțul unui prieten, urmând să primească banii pe el.
Declarațiile martorului s-a coroborat și cu declarațiile martorului D. C. din faza de urmărire penală, care a arătat că i-a văzut pe cei doi alergând pe stradă, în sensul spre Piața Străduinței.
Instanța a înlăturat declarația martorului D. C. dată la termenul din 20.11.2013, întrucât nu există nicio probă că declarațiile din faza de urmărire penală ar fi fost date sub presiunea organelor de poliție.
S-a menționat totodată că, la momentul verificării legalității și temeiniciei arestării preventive, conform art.3001 C.p.p., inculpatul a arătat că recunoaște săvârșirea faptei (încheiere din 23.07.2013 – fila 5).
În drept, fapta inculpatului N. R. G. care la data de 26.06.2013, în loc public, a deposedat-o prin violență pe partea vătămată V. F. de un lănțișor de aur, întrunește sub aspectul laturii obiective și subiective elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 alin.1, 2 lit.c Cod penal cu aplic. art.99 și urm. Cod penal.
Vinovăția inculpatului fiind dovedită, instanța a dispus condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoarea, apreciind că o măsură educativă este ineficientă la acest moment și nu este suficientă pentru îndreptarea sa (art.100 alin.2 Cod penal).
La individualizarea pedepsei principale instanța s-a raportat la criteriile prev. de art.72 Cod penal: dispozițiile părții generale a codului, limitele de pedeapsă fixate în partea specială (reduse cu jumătate conform art.109 Cod penal), gradul de pericol social al faptei, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Față de aspectele reținute mai sus, având în vedere gravitatea concretă a infracțiunii, împrejurările comiterii acesteia, modalitatea de operare, necesitatea responsabilizării inculpatului și îndreptării sale, în vederea atingerii scopului educativ și preventiv prevăzut de art.52 Cod penal, instanța i-a aplicat o pedeapsă cu executare în regim de detenție, ținând seama și de circumstanțele personale ale acestuia, pentru a reflecta toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor, dându-se relevanță și principiului proporționalității între gravitatea faptei comise și profilul socio-moral și de personalitate al inculpatului.
Potrivit referatului de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, părinții inculpatului s-au despărțit când acesta avea doar câțiva ani, tatăl său fiind violent și alcoolic. De la vârsta de 6 ani și până la vârsta de 12 ani minorul a fost lăsat în custodia Centrului de Minori nr.7, după care a locuit sporadic la un concubin al mamei. Acesta trăiește practic fără îndrumare din partea familiei, a abandonat școala, câștigând mici sume din serviciile făcute producătorilor din Piața Berceni. Inculpatul nu și-a asumat fapta, nu are planuri concrete de viitor, nu are capacitatea de a înțelege situația prin care trece, soluțiile găsite de el neoferindu-i o finalitate constructivă în spațiul social.
Deși inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, acesta a mai fost condamnat pentru o infracțiune de tâlhărie de Judecătoria Sectorului 4 București prin sentința penală nr.2896/24.10.2013 pronunțată în dosarul nr._/4/2012 (sentința nu este definitivă la acest moment).
Pe parcursul procesului acesta a avut în general o conduită procesuală nesinceră.
Față de toate aceste considerente, în baza art.211 alin.1, 2 lit.c Cod penal cu aplic. art.99 și urm. Cod penal, instanța l-a condamnat pe inculpatul N. R. G. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la o pedeapsă egală în cuantum cu minimul special prevăzut de lege, de 2 ani și 6 luni închisoare.
Referitor la pedepsele accesorii, instanța a avut în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special cauzele S. și P. contra României și Hirst contra Marii Britanii, precum și decizia nr. 74/2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, conform cărora restrângerea exercițiului drepturilor și libertăților poate fi dispusă numai dacă este necesară și proporțională cu situația care a determinat-o, astfel că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepselor accesorii, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor ce ar determina luarea acestei măsuri, încalcă principiul proporționalității. În aceste condiții, conform art. 71 alin.3 Cod penal, instanța a considerat că din ansamblul actelor cauzei a rezultat nedemnitatea inculpatului referitor la exercitarea drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care, în baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1, lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pedeapsă a cărei executare va începe de la împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art.88 Cod penal, instanța a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la data de 08.07.2013 la zi.
În baza art.350 alin.1 Cod procedură penală, instanța a menținut arestarea preventivă a inculpatului N. R. G. (mandat de arestare nr.134/U.P./09.07.2013 emis de Judecătoria Sector 4 București). Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive s-au menținut iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere gravitatea faptei și circumstanțele sale personale.
Sub aspectul laturii civile, fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, existând legătură de cauzalitate între fapta inculpatului și producerea prejudiciului material, care prezintă un caracter cert și nu a fost reparat încă (cuantumul acestuia nu a fost contestat), în baza art.14 rap. la art.346 alin.1 Cod procedură penală instanța a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă V. F..
Inculpatul a fost obligat, în solidar cu partea responsabilă civilmente N. A.-M., la plata sumei de 1500 lei către partea civilă, reprezentând despăgubiri materiale.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs inculpatul N. R. solicitând instanței admiterea recursului și casarea sentinței penale pronunțate de Judecătoria Sectorului 4 București pentru nelegalitate și netemeinicie.
În susținerea cererii, a arătat că motivul de nelegalitate vizează condamnare sa în mod greșit, având în vedere că nu el este autorul faptei de tâlhărie pentru care a fost trimis în judecată și, în cauză, se impunea aplicarea prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c C.proc.pen.
În subsidiar, a solicitat instanței schimbarea modalității de executare a pedepsei, prin aplicarea prevederilor art. 861 C.penal, în sensul aplicării pedepsei cu executare sub supraveghere, cu un termen de încercare orientat chiar către maxim, având în vedere lipsa antecedentelor penale. De asemenea, modalitatea de comitere a faptei de tâlhărie a constat în smulgerea unui lanț, nefiind exercitate acte de violență.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, atât prin prisma motivelor invocate de recurentul - inculpat, cât și din oficiu, sub toate aspectele, potrivit disp. art.38515pct.2 lit.d C.p.p., Curtea apreciază că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
În sarcina inculpatului N. R. G. s-a reținut, în esență, că la data de 26.06.2013, în jurul orei 14.25-14.30, în timp ce partea vătămată V. F. se întorcea spre casă, ținând-o de mână pe nepoata sa în vârstă de 5 ani, în cealaltă mână având o plasă în care se aflau legume și fructe, când se afla în gangul ce face legătura între blocurile OD2 și 10-14 de pe . 4, a fost atacată din spate de către inculpatul N. R. G., care i-a smuls de la gât un lanț din aur de 14 k, de aproximativ 6 grame și i-a pus piedică. Partea vătămată a căzut pe jos iar inculpatul a fugit.
Inculpatul N. R. G. nu a recunoscut fapta reținută în sarcina sa și și-a construit apărările, pe împrejurarea că, în faza de urmărire penală martorii G. I. Darius, D. C. au fost obligați prin violențe de către organele de urmărire penală să îl indice pe acesta ca fiind autorul tâlhăriei.
Aceste susțineri însă nu sunt în concordanță cu mijloacele de probă administrate. Astfel, partea vătămată V. F., fiind audiată de instanță la termenul de judecată din 23.10.2013, l-a recunoscut fără dubiu pe inculpat ca fiind autorul faptei, aceeași recunoaștere, din grup, fiind realizată de partea vătămată în timpul urmăririi penale. Modalitatea în care a fost efectuată recunoașterea din grup de către partea vătămată a fost confirmată de către martorul asistent P. N., audiat în fața instanței.
Și din declarațiile martorului G. I. Darius date în faza de urmărire penală ( în privința cărora care instanța a făcut aplicarea art. 327 al.3 C.p.p.) a rezultat că inculpatul N. R. G., în momentul în care pe lângă ei a trecut o persoană mai în vârstă care ținea o fetiță de mână, i-a smuls lănțișorul de la gât și i-a pus piedică, declarații care se coroborează cu cele ale părții vătămate V. F..
În mod corect instanța a înlăturat declarațiile martorului D. C. date în fața instanței, acestea fiind în contradicție cu mijloacele de probă administrate în cauză. Prezența martorului D. la momentul și locul săvârșirii infracțiunii este însă atestată de înregistrările video puse la dispoziție de . Betting SRL. Acesta, deși arată în fața instanței că nu inculpatul este cel care a smuls lanțul de la gâtul părții vătămate, totuși, deși prezent la locul săvârșirii faptei, nu indică un alt posibil făptuitor și nici nu aduce vreo explicație plauzibilă cu privire la declarațiile date în faza de urmărire penală.
Fiind dovedite existența laturii obiective, a legăturii de cauzalitate și a urmărilor imediate, precum și a laturii subiective a acțiunii, inculpatul acționând cu vinovăția cerută de lege, sub forma intenției directe, Curtea nu va primi criticile aduse de recurentul inculpat hotărârii instanței fond, prin care a solicitat achitarea sa, în temeiul art. 11 pct.2 lit. a C.p.p. rap. la art. 10 lit. c C.p.p.
Pe de altă parte, în privința modalității de executare a pedepsei aplicate, instanța de recurs reține în favoare inculpatului N. R. G., minor, că nu are antecedente penale, că infracțiunea săvârșită, deși de o anumită gravitate, nu indică un comportament agresiv al inculpatului și consideră că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 1101 C.p. rap. la art. 861 C.p. și că perioada de aproximativ 6 luni în care inculpatul a fost arestat în cauză constituie un avertisment suficient pentru ca acesta să nu mai comită în viitor alte fapte penale.
Curtea, în aprecierea asupra comportamentului viitor al inculpatului minor, nu poate face abstracție de relatările cuprinse în referatul de evaluare întocmit de S. de probațiune de pe lângă Tribunalul București. Se constată că inculpatul provine dintr-o familie dezorganizată, că ambii părinți nu i-au acordat atenția necesară dezvoltării sale, nu a avut parte de stabilitate în familie, nu locuiește cu familia sa, neavând surse de venit, factori care au contribuit decisiv la comportamentul său antisocial.
Așa fiind, va încredința supravegherea inculpatului N. R. G. Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, observând că în referatul de evaluare întocmit, a fost identificată o soluție (implicarea în acoperirea nevoilor bazale ale inculpatului a unui ONG) pentru reintegrarea sa în societate.
Față de cele reținute, constatând că recursul inculpatului N. R. G. este întemeiat, în baza art.38515 pct.2 lit. d C.p.p., va admite calea de atac formulată.
Va casa, în parte, sentința penală nr. 3327/27.11.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București și, în fond, rejudecând:
În baza art. 110 ind. 1 C.p. corob, cu art. 110 C.p. și art. 86 ind.1 C.p. va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicate inc. N. R. G., pe un termen de încercare de 4 ani și 6 luni. Potrivit art. 103 C.p., până la împlinirea vârstei de 18 ani, va încredința supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
Pe durata termenului de încercare, până la împlinirea vârstei de 18 ani, va interzice inculpatului de a intra în legătură cu numitul G. I. Darius. După împlinirea vârstei de 18 ani, pe durata termenului de încercare, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere și obligații: - să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de consilierul de probațiune; - să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență. În temeiul art. 71 al.5 C.p., va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate inculpatului, după împlinirea vârstei de 18 ani, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul art.359 C.p.p. va atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.86 ind.4 C.p. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
Va constata că inculpatul a fost reținut și arestat de la 08.07.2013 până la punerea efectivă în libertate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 de lei, se va avansa din fondurile Ministerul Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul formulat de inculpatul N. R. G. împotriva sentinței penale 3327/27.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, în dosarul nr._ .
Casează, în parte, sentința penală nr. 3327/27.11.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București și, în fond, rejudecând:
În baza art. 110 ind. 1 C.p. corob, cu art. 110 C.p. și art. 86 ind.1 C.p. suspendă sub supraveghere executarea pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicate inc. N. R. G., pe un termen de încercare de 4 ani și 6 luni. Potrivit art. 103 C.p., până la împlinirea vârstei de 18 ani, încredințează supravegherea inculpatului Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
Pe durata termenului de încercare, până la împlinirea vârstei de 18 ani, interzice inculpatului de a intra în legătură cu numitul G. I. Darius. După împlinirea vârstei de 18 ani, pe durata termenului de încercare, inculpatul va respecta următoarele măsuri de supraveghere și obligații:
- să se prezinte la S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul București la datele fixate de consilierul de probațiune;
- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
În temeiul art. 71 al.5 C.p., dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate inculpatului, după împlinirea vârstei de 18 ani, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
În temeiul art.359 C.p.p. atrage atenția inculpatului asupra prevederilor art.86 ind.4 C.p. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului, dacă nu este arestat în altă cauză.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.
Constată că inculpatul a fost reținut și arestat de la 08.07.2013 până la punerea efectivă în libertate.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 de lei, se avansează din fondurile MJ.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14.01.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
I. C. A. P. M. D. L.
GREFIER,
T. S.
Red.I.C.
Dact.EA-2ex/22.01.2014
J.S.4Buc – jud.M.C
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
