Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 82/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 82/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-04-2013 în dosarul nr. 82/2013
DOSAR NR._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 82/A
Ședința publică din data de 01 aprilie 2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: S. N.
JUDECĂTOR: V. B.
GREFIER: A. L. P.
MINISTERUL PUBLIC P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție - este reprezentat de procuror D. C..
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de P. de pe lângă ÎCCJ-DNA și de apelantul-intimat-inculpat G. I. împotriva sentinței penale nr. 851/05.12.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a penală în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul-intimat-inculpat G. I., personal, în stare de libertate, asistat juridic de apărător ales, N. P., în baza împuternicirii avocațiale depusă la fila 13 dosar. Se prezintă martorul A. I..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la audierea martorului A. I., declarația acestuia fiind consemnată și atașară la dosarul cauzei.
Apărătorul ales al apelantului-intimat-inculpat G. I. solicită proba cu înscrisuri.
Reprezentanta Ministerului Public precizează că proba cu înscrisuri a mai fost solicitată și respinsă la termenul trecut.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea apelului, casarea sentinței penale, 851/05.12.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a penală, considerând-o netemeinică, în ce privește pedeapsa aplicată în cauză.
Astfel că, hotărârea instanței de fond nu este corect motivată în ce privește modalitatea de executare a pedepsei aplicată de către instanța de fond, neexistând minimul de date concrete, iar din ansamblul elementelor subiective și obiective referitoare la persoana inculpatului și la activitatea sa infracțională, nu rezultă date din care să reiasă o reeducare eficientă a inculpatului.
În consecință solicită admiterea apelului declarat în cauză de parchetul de pe lângă ÎCCJ – DNA, desființarea hotărârii instanței de fond sub aspectul modalității de executare, în sensul aplicării art. 861 Cod penal.
Apărătorul ales al apelantului-inculpat G. I. solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale nr. 851/05.12.2012, a Tribunalului București, iar rejudecând pe fond solicită achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod de Procedură penală rap la art. 10 lit. a Cod de Procedură penală.
În subsidiar solicită achitarea în baza art. 10 lit. d Cod de Procedură penală, având în vedere că nu există elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență, respectiv obiectul material, întrucât nu s-a făcut dovada că inculpatul a săvârșit actele materiale prev de textul de lege.
În susținerea apelului, apărătorul arată că singura probă constă în declarația dată de C. P., respectiv un denunț pentru a beneficia de reducerea pedepsei, care nu se coroborează cu nicio altă probă. Nu există nicio probă care să dovedească faptul că inculpatul ar fi pretins ori ar fi primit cuiva o sumă de bani.
Față de toate aceste motive, apărătorul solicită admiterea apelului declarat de inculpatul G. I. astfel cum a fost susținut și în scris.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de inculpat ca nefondat, având în vedere că din mijloacele de probă administrate până în prezent rezultă faptul că inculpatul a săvârșit infracțiunea de trafic de influență.
În ceea ce privește denunțul și declarația numitei C. P., Ministerul Public consideră că nu este vorba despre un denunț formulat pentru a obține o situație de atenuare a răspunderii penale. De altfel există și declarațiile martorului S. cu privire la aspecte care se coroborează cu declarația numitei C.. Există o convorbire telefonică din mediul ambiental de la data de 24.04.2012, din care rezultă aspecte cu privire la săvârșirea faptei, făcându-se referire la sumele de bani.
De asemenea mai există trei convorbiri telefonice din data de 20 aprilie 2012, anterior formulării denunțului, în care inculpatul G. discută cu inculpata C., cu privire la adresa imobilului din .> Apărătorul ales al apelantului-inculpat G. I. solicită respingerea apelului declarat de parchet ca neîntemeiat, având în vedere că nu există probe care să incrimineze vinovăția inculpatului.
Apelantului-inculpat G. I. susține că este nevinovat și că are o familie de întreținut.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 851/05.12.2012 a Tribunalului București – Secția a II-a penală, în temeiul disp. art. 257 C.p. rap la art. 6 din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat pe inculpatul G. I., fiul lui D. și M., născut la 10.12.1963în București, domiciliat în București, Calea Griviței, ., CNP:_, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare, cu aplicarea art 71 C.p, art. 64 al 1 lit a teza a II-a, lit b C.p. În temeiul disp art 81 C.p a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 (patru) ani, conform disp.art 82 C.p calculat de la data de rămânerii definitive a hotărârii conform art 82 al 3 Cp. Conform disp.art. 83 C.p s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor ce au ca urmare revocare suspendării condiționate a executării pedepsei.
Pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii, în condițiile disp.art. 71 pct.5 C.p.
In temeiul disp. art. 191 C.p.p., a fost obligat inculpatul la 6000 RON, cheltuieli judiciare statului in contul IBAN 062TREZ7045032XXX003561 ;cod fiscal_ deschis la Trezoreria Sector 4 București,beneficiar Tribunalul București.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Inalta Curte de Casație si Justiție-D.N.A. nr. 151/P/2012 din data de 21.06. 2012, au fost trimiși în judecată, în stare de arest, inculpatii C. P. pentru savarsirea infractiunii prev.de art.257 C.p. rap. la art.6 din Legea 78/2000 cu aplic.art.41 alin.2 C.p. (trei acte materiale) si art.215 alin.1 C.p. cu aplic.art.33 lit.a C.p.; C. N. A. - pentru savarsirea infractiunii prev.de art 26 C.p. rap.la art.257 C.p. si la art.6 din Legea nr.78/2000 ,cu aplic.art.41 alin.2 C.p. (doua acte materiale) si art.26 C.p. rap.la art.215 alin .1 C.p. cu aplic.art. 33 lit.a C.p.;si in stare de libertate inculpatii: T. A. - pentru savarsirea infractiunii prev. de art.26 C.p. rap.la art.257 C.p. si la art.6 din Legea 78/2000; - G. I. - pentru savarsirea infractiunii prev.de art.257 C.p. rap.la art.6 din Legea 78/2000; S. R. C. - pentru savarsirea infractiunii prev.de art.26 C.p. rap.la art.257 C.p. si la art.6 din Legea nr.78/2000.
La termenul de judecată din data de 26.09.2012, instanța a disjuns soluționarea cauzei în ceea ce privește pe inculpatul G. I., pentru ceilalți inculpați cauza fiind în stare de judecată.
Cu privire la inculpatul G. I., s-a reținut prin actul de sesizare a instanței că, în data de 22. 04.2012, martorii S. C. M. si Salahat Mohd au sesizat DNA despre faptul că în primăvara anului 2011, inculpata C. P. a solicitat lui Salahat Mohd un folos necuvenit de 120.000 euro din care a primit 25.000 euro pentru a-i facilita acestuia încheierea unui contract de închiriere a unui spațiu comercial aflat pe . Istoric al capitalei ca urmare a intervențiilor pe lângă unul din viceprimarii capitalei. Simultan cu sesizările numiților S. C. M. și SALAHAT MOHD, a formulat un denunț și inculpata C. P., aceasta arătând că a pretins folosul necuvenit de comun acord și în numele inculpatului G. I. care a lăsat să se creadă că, împreună cu numitul A. I., putea interveni pe lângă unul din viceprimarii capitalei pentru a-l convinge să-i aprobe martorului denunțător încheierea contractului de închiriere a imobilului. Inculpata C. P. a precizat că cei 25.000 euro primiți de la martorul SALAHAT MOHD, 3.000 euro i-a remis inculpatului G. I. pentru a fi întreprinse demersurile invocate pe lângă unul viceprimarii capitalei. Conform declarațiilor concordante ale martorilor denunțători S. C. M., SALAHAT MOHD și ale inculpatei C. P., cel prim menționat i-a făcut cunoștință martorului SALAHAT MOHD cu inculpata, cunoscând interesul martorului de a închiria un imobil în zona Centrul Istoric al Capitalei și împrejurarea că inculpata C. P. cunoștea situația juridică a imobilelor din acea zonă fiind angajată în cadrul Administrației Fondului Imobiliar. În aceste împrejurări, în cursul lunii februarie 2011, inculpata C. P. s-a întâlnit cu martorii S. C. M. și SALAHAT MOHD, ocazie cu care, cea prim menționată a precizat că, în schimbul sumei de 120.000 euro, poate interveni împreună cu inculpatul G. I. și cu numitul A. I., pe lângă unul din viceprimarii capitalei pentru a-l convinge să aprobe încheierea unui contract de închiriere pe cinci ani a imobilului situat pe . C. P. față de martorii denunțători, aveau la bază discuții pe care aceasta le-a avut cu inculpatul G. I., acesta precizând că poate interveni, împreună cu numitul A. I., pe lângă viceprimarul capitalei „I.”, ca în schimbul sumei de 100.000 euro acesta din urmă să aprobe încheierea contractului de închiriere a imobilului de pe . C. a confirmat declarațiile inculpatei privind faptul că în discuțiile cu martorii denunțători le-a indicat acestora că demersurile infracționale pe lângă unul din viceprimarii capitalei se vor realiza prin intermediul inculpatului G. I.. În luna martie 2011, martorul denunțător SALAHAT MOHD i-a remis inculpatei C. P. suma de 25.000 euro, reprezentând un avans din suma totală pretinsă, în scopul realizării demersurilor pe lângă persoanele competente din Primăria Municipiului București. Pentru a avea o garanție că va putea recupera banii în cazul în care intervențiile invocate de inculpată nu ar fi avut finalitatea dorită, martorul SALAHAT MOHD a cerut ca remiterea banilor să se realizeze în baza unui înscris intitulat „contract de împrumut” conform căruia cei 25.000 euro s-ar fi acordat inculpatei cu titlu de împrumut. Contractul era închiriere a fost încheiat fără garanții și fără dobândă (vol.2, fila 118). Conform declarațiilor inculpatei, susținute de conținutul convorbirii purtate în mediul ambiental în data de 24.04.2012 între inculpatul G. I. și cea prim menționată, din suma de 25.000 euro, inculpata C. P. a remis 3.000 euro inculpatului G. I.. Inculpat a arătat că, ulterior primirii banilor, pe parcursul mai multor luni, inculpatul G. I. a încercat să justifice amânarea încheierii contractului de închiriere a imobilului că așteaptă perioada campaniei electorale pentru alegerea primarului capitalei, când competențele acestuia ar fi fost delegate viceprimarului „I.”. Din cercetările efectuate s-a stabilit că, cu două zile anterior formulării denunțurilor de către inculpată și martori, în data de 20.04.2012, inculpata C. P. a fost apelată de trei ori de către inculpatul G. I., la orele 10:11, 16:21 și 19:05, convorbirile fiind interceptate și înregistrate în baza autorizației emise de Tribunalul București (vol.2, filele 131 - 132). Astfel, mai întâi la ora 10:11, în mod evident în contextul unor discuții anterioare privind imobilul situat pe . să facă obiectul contractului de închiriere, inculpatul G. I. a apelat-o pe inculpata C. P. pentru a avea o confirmare a localizării imobilului, arătând „Cum se numește acolo . numește acolo, mă?”. Fără a solicita detalii suplimentare, ceea ce confirmă faptul că inculpata nu a avut discuții cu inculpatul G. I. cu privire la alte imobile, indiferent de natura discuțiilor, inculpata C. P. a replicat scurt „Franceză” și, la insistențele învinuitului care a adăugat „FRANCEZĂ, numărul cât?”, interlocutoarea a completat „nouășpe”. Încheind discuția privind localizarea imobilului, inculpatul G. I. a adăugat „Ca să știu eu. Dacă, în caz de uit, o să te mai sun.”. Tot în cursul zilei de 20.4.2012, la ora 16:21, inculpatul G. I. a apelat-o din nou pe inculpată pentru a se interesa de localizarea aceluiași imobil, întrebând „A… ă… spune-mi, cum se numește?” „. P. confirmându-i încă o dată „FRANCEZĂ” „Nouășpe” „Da, corespondent cu ȘELARI nouășpe” . Așa cum rezultă din conținutul convorbirii telefonice, învinuitul se afla împreună persoană neidentificată, ale cărei replici din mediul ambiental au fost înregistrate o dată cu convorbirea telefonică. Astfel, deși inculpatul G. I. a intenționat să lase acea persoană să discute cu inculpata, afirmând „Stai un pic așa, stai că ți-l dau pe nea…”, persoanei neidentificată a replicat precaut „Lasă, nu mai…” „Să, să spună unde este! Deci, nu mă interesează, eu nu vorbesc eu cu ea”. Susținerile inculpatului consemnate cu ocazia realizării procedurii de confruntare cu inculpata, conform cărora interesul pentru imobilul de pe . fost determinat de intenția acestuia de a închiria imobilul respectiv, nu au bază logică, contrazicându-se tot cu afirmații ale acestuia potrivit cărora l-ar fi cunoscut pe cel care ar fi fost chiriaș al imobilului și care dorea să-și achite chiria către Administrația Fondului Imobiliar, prin intermediul inculpatei (vol.2, filele 142-143). În mod evident, cunoscându-l personal pe chiriașul imobilului, nu se poate afirma că învinuitul a inițiat discuția privind situarea imobilului întrucât dorea să închirieze imobilul. Ulterior, la ora 19:05, tot în cadrul unei alte convorbiri telefonice inițiate de inculpat, inculpata C. P. l-a întrebat pe interlocutor, cu referire evidentă la demersurile pe care inculpatul G. I. s-a angajat să le întreprindă împreună cu numitul A. I. pe lângă persoanele competente din Primăria Municipiului București „Da’ A. ce face, se ocupă de chestia aia?” . Inculpatul a replicat „Se ocupă, măi! Nu mai… Mi-a zis să nu mai vorbim chestiile astea prin telefon, te-a rugat mult de tot”. În cadrul aceleiași discuții, cei doi interlocutori au hotărât să se întâlnească marți, 24.04.2012. De subliniat faptul că discuțiile anterior menționate s-au purtat înainte de formularea denunțului de către inculpata C. P.. În acest context, în data de 24.04.2012, după ce la data de 22.04.2012 inculpata C. P. a formulat un denunț, discuția purtată în mediul ambiental între aceasta și inculpatul G. I. a fost înregistrată în baza autorizației cu titlu provizoriu nr.12/23.04.2012 emisă de Direcția Națională Anticorupție, confirmată în baza încheierii nr.482/A.I./26.04.2011 emisă de Tribunalul București (vol.2, filele 119-127). În aceste împrejurări, inculpata C. P. a vrut să se sigure că suma de 3.000 euro pe care i-a remis-o învinuitului cu privire la care învinuitul i-a precizat că a dat-o persoanelor competente, spunându-i interlocutorului„nu o fi fost mulțumit când i-am dat p-ăia, atunci, trei mii (n.n. 3.000 euro) să... O fi vrut mai mult?”, inculpatul G. I. confirmând implicit primirea banilor i afirmând„Nu știu, am vorbit cu omu’, omu’ a zis că i-a dat lu’... așa...”. Inculpata C. P. i-a reproșat inculpatului G. I. întârzierea realizării demersurilor pe lângă viceprimar la care acesta se angajase „Nu știu ce să zic că a trecut o groază de timp, măi J.!” , interlocutorul confirmând întârzierea „Știu, P.! Știu, fra... surioara mea!” . Mai mult, confirmându-se implicit afirmațiile inculpatei din cuprinsul denunțului formulat în data de 22.04.2012, conform cărora inculpatul G. I. i-a spus că intervențiile pe lângă viceprimar se vor realiza după declanșarea campaniei electorale privind alegerea primarului general al capitalei și delegarea competențelor de către primarul general, inculpatul G. I. a încercat să justifice întârzierea și a afirmat că „Nu depinde de mine” „ În momentu’ când și-a depus acesta (n.n. primarul general ala capitalei) candidatura, deci, el nu mai are drept la... Nu mai are ...[neinteligibil]...” și că se va realiza de delegarea viceprimarului I., chiar dacă sunt mai mulți viceprimari„E obligat. Înțelegi?” Ulterior acestei discuții, în data de 17.05.2012, ora 11:09, inculpatul G. I. a avut o nouă convorbire cu inculpata C. P., împrejurare în care față de interesul acesteia din urmă privind demersurile pe lângă viceprimarul capitalei, cel prim menționat a precizat „Păi ce...păi ce să te sun bre, dacă n-am nimic, ce să te mint la telefon”. Față de afirmația inculpatului că este o perioada a campaniei electorale, inculpata a replicat că acesta era perioada în care chiar inculpatul a susținut că se pot face intervențiile pe lângă viceprimarul I., precizând „ Păi și nu ai zis tu că acuma, în perioada asta?”. Pentru a încerca încă o dată să justifice întârzierea obținerii rezultatului dorit al intervențiilor invocate că s-au realizat pe lângă viceprimar, inculpatul GHITĂ I. a replicat că nu i s-au delegat încă competențele „Păi stai un pic, că acela (n.n. primarul general) nu i-a dat nicio, nicio aia lu’ăsta, lu’....lu’cine știi tu, da?”. În perioada următoare, până la momentul reținerii inculpatei CHIIOVEANU P. în data de 29.05.2012, aceasta nu a mai purtat discuții cu inculpatul G. I..
In faza de urmărire penală pentru a se demonstra vinovăția inculpaților, deci si a inculpatului G. I. s-au administrat următoarele mijloace de probă:
-declarațiile inculpaților C. N.-A., C. P., T. A., G. I. și S. R. C.;
-declarațiile martorilor F. B., P. S.-I., Salahat Mohd, S. C., N. M.;
-declarațiile părții civile B. V.;
- proces-verbal de constatare din data de 22.04.2012 si 29.05.2012;
- proces-verbal de marcare criminalistică a sumelor de 1.000 euro, 15.000 euro și 48.000 euro, utilizate la constatarea infracțiunilor flagrante ;
- încheierile și autorizațiile de interceptare și înregistrare a convorbirilor nr. 421/A.I./2012, nr. 445/A.I./2012, nr. 482/A.I./2012, nr.496/A.I./2012, nr.596/A.I./2012, nr.629/A.I./2012, toate emise de Tribunalul București, autorizațiile provizorii nr. 12/2012 și nr. 18/2012 privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice precum și a celor purtate în mediul ambiental cu titlu provizoriu ;
- procese-verbale și note de redare a convorbirilor telefonice și ambientale purtate de inculpați între ei, precum și cu martorul denunțător, convorbiri interceptate și înregistrate în baza autorizațiilor emise de Tribunalul București ;
- adresa nr. C. 340/2012 Administrația Fondului Imobiliar ;
- fișa postului C. N. A. ;
- ordonanța luare măsuri asigurătorii inculpatul C. N.
A.;
Ordonanțe delegare ;
-17 (șaptesprezece) suporți optici tip CD-R, marca VERBATIM și 1 (un)
suport optic tip mini DVD+R, conținând înregistrările audio-video ale convorbirilor
purtate în mediul ambientale, ale convorbirilor telefonice interceptate și
înregistrate în baza autorizațiilor emise de instanță, precum și imagini video cu
aspecte din timpul constatării infracțiunilor flagrante săvârșite de inculpați și
învinuiți, sigilați cu sigiliul Ministerul Public - P.N.A.
In faza cercetării judecătorești s-a audiat inculpatul G. I., martorii S. C.-M., Salahat Mohd, I. M.-I., C. C. Ninel si s-au administrat de către inculpat probatorii cu înscrisuri.
Din analiza materialului probator a rezultat situația de fapt așa cum a fost reținută în actul de sesizare a instanței, cu următoarele precizări: inculpata C. P. a menținut declarațiile date în faza de urmărire penală, pe care și le-a însușit, solicitând ca judecata să se facă în condițiile disp. art. 320/1 C.p.p.-prin recunoașterea vinovăției. In declarațiile date, cu privire la persoana inculpatului G. I. ( fila 135 Vol II dup), detaliază modalitatea în care a procedat pentru a da curs solicitării martorului Salahat Mohd pentru ca acesta să obțină închirierea unui spațiu în centrul vechi. Discuțiile au fost purtate cu martorul S. C. care i-a recomandat pe martorul Salahat Mohd, cărora le-a spus că trebuie să dea 100.000 euro, iar avansul era de 25.000 euro pentru a interveni pe lângă cei de la Primărie. Intenția inculpatei era să intervină pe lângă doi cunoscuți de-ai săi- G. si A., acesta din urmă fiind prieten cu viceprimarul I..
Inculpata a declarat că a purtat discuții la telefon cu inculpatul G., care i-a cerut suma de 5.000 euro pentru “ protocol” si 50.000 euro ce trebuia dată unui viceprimar al capitalei, la semnarea contractului.
In luna august, inculpata C. P. a dat suma de 3.000 euro din cei 5.000 euro inculpatului G. I. care i-a comunicat că-i va da lui A.. Pe A., persoana care-l cunoștea pe viceprimarul “I.”, inculpatul G. i l-a prezentat inculpatei C. P. în luna septembrie . A. i-a spus că se va rezolva încheierea contractului cu viceprimarul “ I.” la un moment favorabil. Inculpata C. P. s-a întâlnit cu inculpatul G. si A. de 3-4 ori, când, toți trei au discutat despre cei 3.000 euro cât și despre cei 50.000 euro.
Declarațiile date de inculpata C. P. s-au coroborat cu declarațiile date de martorul S. C. în faza de urmărire penală și în faza cercetării judecătorești. Acesta declară că inculpata C. P. a solicitat, pentru a-l ajuta pe prietenul său, martorul Salahat Mohd să închirieze un spațiu în Centrul vechi al Capitalei, suma de 108.000 euro, că i-a dat o primă tranșă de 25.000 euro chiar martorul Salahat Mohd, încheindu-se între cei doi un contract de împrumut, ca garanție de restituire a sumei de către inculpată, în cazul în care aceasta nu va rezolva problema spațiului.
Inculpata i-a relatat martorului că din cei 25.000 de euro, 3.000 euro i-a dat coinculpatului G. si lui A., persoane despre care le-a povestit că o va ajuta cu intervenții pe lângă viceprimarul “ I.” pentru semnarea contractului de închiriere.
In aprilie 2012, a declarat martorul S. C., inculpata C. P. i-a restituit martorului cei 3.000 de euro pe care acesta a înmânat-o în aceeași zi martorului Salahat Mohd.
Martorul Salahat Mohd a declarat că inculpata C. P. i-a vorbit de inc. G. I. în sensul că ar putea interveni pe lângă unul dintre viceprimari pentru obținerea unui spațiu comercial în Centrul istoric, pe care dorea să-l închirieze.
Declarația martorului Salahat Mohd s-a coroborat cu declarația inc. C. P. si ale martorului S. C. si sub aspectul restituirii sumei de 3.000 euro din cei 25.000 euro pe care acesta a înmânat-o inc. C. P. pentru rezolvarea problemei spațiului.
Declarațiile martorilor S. C., Salahat Mohd si ale inc. C. P. s-au întregeit cu convorbirile telefonice interceptate și înregistrate, purtate de inc. C. P. cu inc. G. I.. Sunt discuții din care rezultă că însuși inculpatul G. I. a apelat-o de mai multe ori, pe inculpată pentru a avea o confirmare a localizării imobilului ca stradă si număr. Inculpatul se afla împreună cu o altă persoană neidentificată fiind înregistrate, în mediul ambiental, si replicile acelei persoane o dată cu convorbirea telefonică.
Au fost probe indubitabile, din analiza cărora rezultă existența infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și că infracțiunea a fost săvârșită de acesta, iar reua-credință l-a determinat să nu recunoască săvârșirea faptei.
Având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C.p., în raport de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite dar si de persoana inculpatului, instanța a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse al cărei cuantum si modalitate de executare să dea eficiență dispoz. art. 52 C.p.
Instanța a avut în vedere că inculpatul este la prima abatere de la normele de conviețuire socială apărate de legea penală, că are o familie organizată, o bună conduită în societate si mai ales că are o sănătate precară, fiind luptător pentru V. Revoluției Române din decembrie 1989-luptător rănit.
Sunt împrejurări care au îndrituit instanța să aprecieze că scopul pedepsei ce se va aplica inculpatului poate fi atins si fără executarea ei- cel sancționator si educativ- fiind incidente disp. art. 81 C.p.- suspendarea condiționată a executării pedepsei, ca mijloc de individualizare a executării acesteia, s-a stabilit un termen de încercare, conform disp. art. 82 C.p., calculat de la data rămânerii definitive a hotărîrii si s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor ce au ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă ÎCCJ-DNA și apelantul-intimat-inculpat G. I..
P. a criticat soluția pentru greșita individualizare a pedepsei, solicitând aplicarea art. 86/1 din Codul penal, și nu art. 81 din Codul penal, întrucât din ansamblul elementelor subiective și obiective referitoare la persoana inculpatului și la activitatea sa infracțională, nu rezultă date din care să reiasă o reeducare efectivă a inculpatului, în modalitatea de executare aplicată.
Inculpatul a solicitat, prin apelul său, achitarea în baza art. 10 lit.a din Codul de procedură penală, arătând că singura probă în acuzare este declarația dată de C. P., care reprezintă un denunț pentru a beneficia de reducerea pedepsei.
În subsidiar, inculpatul solicită achitarea în baza art.10 lit. d din Codul de procedură penală, având în vedere că nu există elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv obiectul material, neexistând nicio dovadă că inculpatul a comis actele materiale prevăzute de textul de lege.
Verificând sentința atacată pe baza lucrărilor și materialului dosarului cauzei, Curtea constată următoarele:
Apelul declarat de parchet este fondat.
Scopul pedepsei aplicate inculpatului poate fi realizat fără executare, însă pe perioada termenului de încercare, sunt necesare măsuri de supraveghere pe un timp mai lung decât cel prevăzut de art. 82 din Codul penal.
Motivarea acestei dispoziții reiese din modalitatea de comitere a faptei, pe o perioadă relativ lungă de timp, în care inculpatul a avut posibilitatea încetării activității infracționale, dar nu a făcut-o din proprie inițiativă.
Pentru corectarea acestui comportament, este necesară o perioadă mai lungă, pe timpul căreia inculpatul se va supune anumitor obligații prevăzute de lege.
Astfel, se va admite apelul parchetului și va aplica disp. art. 86/1 din Codul penal, cu stabilirea obligațiilor prev. de art. 86/3 din Codul penal și art. 359 din Codul de procedură penală.
Apelul declarat de inculpat cuprinde în principal, achitarea în baza art. 10 lit.a din Codul de procedură penală și, în subsidiar, achitarea în baza art. 10 lit.d din Codul de procedură penală, însă motivarea celor două cereri este aceeași, în sensul că, pentru cererea subsidiară, se arată că nu există nici un element constitutiv al infracțiunii prev. de art. 257 din Codul penal.
Situația de fapt nu a fost stabilită doar pe baza declarației inculpatei C. P..
În faza de urmărire penală au fost audiați toți inculpații, C. P., C. N. A., T. A., S. R. C., precum și G. I..
De asemenea, au fost audiați martorii F. B., P. S.-I., Salahat Mohd, S. C., N. M.; parte civilă B. V., înregistrări convorbiri telefonice și în mediu ambiental, adresă A.F.I., fișa postului C. N. A..
Din aceste probe reiese că inculpatul a lăsat să se creadă că poate interveni pe lângă unul dintre viceprimarii P.M.B. pentru a i se aproba martorului Salahat Mohd încheierea unui contract de închiriere a unui imobil din Centrul Istoric.
În acest scop, inculpata C. P. a pretins de la martor suma de 120.000 euro, primind 25.000 euro, din care a dat inculpatului G. I. suma de 3000 euro.
Faptul că inculpatul a lăsat să se creadă că are influență asupra unei persoane reiese din convorbirile telefonice purtate de inculpata C. P., dar și faptul că inculpatul a primit suma de bani, pretinzând că a remis-o persoanei din primărie.
Astfel, apărarea prin care se arată că fapta nu există în materialitatea ei sau că îi lipsesc elementele constitutive, nu poate fi primită, fiind contrazisă de evidența probelor administrate.
Se va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat și se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței, cu cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.379 pct.2 lit. a Cod procedură penală,
Admite apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție – Secția Judiciară Penală, împotriva sentinței penale nr.851/F/05.12.2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a penală.
Desființează în parte sentința penală apelată și, rejudecând în fond:
Înlătură aplicarea dispozițiilor art.81, art.82, art.83 și art.71 alin.5 Cod penal,
În temeiul art. 86/1 Cod penal dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedeapsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului G. I., pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.257 Cod penal rap. la art.6 din Legea nr.78/2000, pe un termen de încercare de 6 ani, calculat potrivit art. 86/2 Cod penal.
În temeiul art. 86/3 Cod penal pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere și obligații:
a) să se prezinte trimestrial, în ziua de joi a primei săptămâni din fiecare trimestru, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București,
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
e) să nu schimbe domiciliul sau reședința avută ori să nu depășească limita teritorială a municipiului București, decât în condițiile fixate de instanță.
În temeiul art.359 alin. 1 Cod procedură penală pune în vedere inculpatului dispozițiile art.86/4 Cod penal cu ref. la art.83 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art.71 alin. 5 Cod penal, pe durata termenului de încercare, suspendă executarea pedepsei accesorii,
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate,
În temeiul art.379 pct.1 lit. b Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat, apelul declarat de inculpatul G. I., împotriva aceleiași sentințe penale,
În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare, în apelul parchetului, rămân în sarcina statului, iar potrivit art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe apelantul inculpat la 500 lei cheltuieli judiciare către stat,
Cu recurs,
Pronunțată în ședință publică, astăzi 01 aprilie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
N. S. V. B.
GREFIER,
A. L. P.
Red. jud.V.B.
Dact.M.M.S../26.04.2013
Ex.2
B. A.O.. – T.B.II
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 633/2013.... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
