Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr. 236/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 236/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 26-05-2014 în dosarul nr. 236/2014

Dosar nr._

_

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I-a PENALĂ

Sentința penală nr.236

Ședința publică din data de 26.V.2014

Curtea compusă din:

Președinte: D. P.

Grefier: L.-A. P.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat prin procuror D. B..

Pe rol, se află pronunțarea cu privire la inculpatul C. C. I., pentru comiterea infracțiunilor de luare de mită, în formă continuată, prev. de art.254, alin.1 și alin.2 din vechiul Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, nemodificată, art.7, alin.1 din aceeași lege specială și art.8 din aceeași lege specială, cu aplicarea at.41, alin.2 din vechiul Cod penal, de instigare la fals intelectual, în formă continuată, prev. de art.25 din vechiul Cod penal, raportat la art.289, alin.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.17, litera c din Legea nr.78/2000, nemodificată, și art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, și de conflict de interese, prev. de art.253/1, alin.1 din vechiul Cod penal, toate cu aplicarea art.33, litera a din vechiul Cod penal.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.IV.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie penală, când Curtea, în temeiul art.391, alin.1, Cod de procedură penală, a stabilit pronunțarea la data de 12.V.2014, după care, în temeiul art.391, alin.2, Cod de procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 19.V.2014 și, apoi, la data de astăzi, când, în aceeași compunere,

CURTEA

Deliberând, constată următoarele:

Prin Rechizitoriul din data de 8.VI.2011, din Dosarul nr.63/P/2010, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului C. C.-I., pentru comiterea infracțiunilor de:

- luare de mită, în formă continuată, prev. de art.254, alin.1 și alin.2 din vechiul Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, nemodificată, art.7, alin.1 din aceeași lege specială și art.8 din aceeași lege specială, cu aplicarea at.41, alin.2 din vechiul Cod penal,

- instigare la fals intelectual, în formă continuată, prev. de art.25 din vechiul Cod penal, raportat la art.289, alin.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.17, litera c din Legea nr.78/2000, nemodificată, și art.41, alin.2 din vechiul Cod penal,

- conflict de interese, prev. de art.253/1, alin.1 din vechiul Cod penal,

toate cu aplicarea art.33, litera a din vechiul Cod penal.

S-a reținut, în mod sintetic, pe situația de fapt, că inculpatul, în calitate de director executiv al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Prahova, în exercitarea atribuțiunilor sale de serviciu:

- a pretins, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, diferite sume de bani de la martorul-denunțător Y. A., de la care a primit, în perioada toamnă 2010 – ianuarie 2011, suma totală de aproximativ 40.000 – 50.000 euro, pentru ca T.I.R.-urile cu mărfuri importate de societățile comerciale ale martorului-denunțător să nu fie prezentate la controlul fizic în vama Ploiești sau pentru a-i fi eliberate documentele vamale de import, independent de corectitudinea întocmiri actelor sau a conformității mărfii, calitativ ori cantitativ, cu actele, iar pe data de 24.II.2011, a primit de la martorul-denunțător, prin intermediul martorului V. C.-V., suma de 10.000 lei, fiind prins în flagrant;

- i-a instigat ca, pentru T.I.R.-urile aparținând societăților comerciale ale aceluiași martor-denunțător, pe martorul G. A.-I. fie să nu efectueze controlul fizic al acestora, fie să menționeze că verificarea a fost efectuată, fără ca acestea să fie prezente fizic în vamă, și că marfa corespunde, calitativ și cantitativ, iar pe martorul A. D.-C. să nu solicite garanții vamale pentru toate importurile de mărfuri cu prețuri subevaluate și nici documente justificative pentru prețul declarat al mărfii de la exportatori, acceptând, fără drept, prețurile minimale impuse de către importator;

- deși, începând cu anul 2007, s-a aflat în relații de muncă cu martorul Șutiu C., ambii fiind inspectori fiscali la Agenția Națională de Administrare Fiscală – Departamentul de Luptă Antifraudă, după care martorul a devenit delegatul S.C. „Baroq G.” S.R.L., S.C. „K. Kartal” S.R.L. și S.C. „Caisco Fresh” S.R.L., care, în perioada septembrie 2010 – februarie 2011, au derulat operațiuni de import declarate la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Prahova, a aprobat cererile de rerutare de la un punct vamal la altul, obținând, în mod indirect, atât pentru sine, cât și pentru alți lucrători vamali, diferite sume de bani de la reprezentanții societăților comerciale respective, precum și, în mod direct, foloase materiale pentru martorul cu care, în ultimii 5 ani, s-a aflat în raporturi de muncă.

În cursul urmăririi penale, au fost administrare probe cuprinse într-un număr de XXIII de volume de urmărire penală, dintre care volumele X-XXIII, inclusiv, conțin documente vamale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe de judecată la data de 9.VI.2011.

Prin adresa din data de 10.VI.2011, Ministrul Public a comunicat la dosar recipisa de consemnare nr._/1 din data de 9.VI.2011, emisă de C.E.C. Bank, pentru suma de 10.000 lei, în original (fila 41, volumul I, dosar de fond).

Prin Încheierea de ședință din data de 27.VI.2011, s-a dispus, în temeiul art.300, alin.1 și alin.2 din vechiul Cod de procedură penală, privind verificarea regularității actului de sesizare, acordarea unui nou termen de judecată, pentru ca Ministerul Public să indice, în concret, cu privire la:

- infracțiunea de luare de mită, în formă continuată, numărul actelor materiale, data, modalitatea concretă de comitere, persoana mituitorului și folosul material primit, precum și mijloacele de probă cu privire la fiecare act material în parte,

- infracțiunea de instigare la fals intelectual, în formă continuată, numărul actelor materiale, data fiecărui act material, înscrisurile falsificate și modalitatea concretă de falsificare, precum și mijloacele de probă pentru fiecare act material,

- infracțiunea de conflict de interese, sumele de bani obținute direct de la martorul Șutiu C., atât pentru inculpat, cât și pentru ceilalți lucrători vamali, foloasele materiale procurate de inculpat, în mod direct, pentru martor, precum și mijloacele de probă.

La același termen de judecată, a fost admisă cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată de inculpat, măsură rămasă definitivă prin Decizia penală nr.2.645/30.VI.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, din Dosarul nr._ .

Prin comunicarea din data de 1.VII.2011, din Dosarul nr.63/P/2010, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție a precizat că în ceea ce privește:

- infracțiunea de luare de mită, în formă continuată, au fost reținute 9 acte materiale, având ca obiect sumele de bani remise inculpatului de către martorul-denunțător Y. A., direct sau prin intermediul martorului A. M., iar pe data de 24.II.2011, prin intermediul martorului V. C., probele constând în declarațiile din data de 24.II.2011 ale martorului G. A.-I., prin care arată că a primit de la inculpat, în perioada de 5 luni, suma de câte 3.000 lei, pe care o împărțea cu martorii A. D.-C., P. G. și J. D., revenindu-i, în total, suma de 10.700 lei, convorbirile telefonice purtate de inculpat și de martorii Y. A. și A. M. din datele de 14.X.2010, 18.X.2010, 26.X.2010, 27.X.2010, 29.X.2010, 2.XI.2010, 12.XI.2010, 14.XII.2010, 6.I.2011 și 17.I.2011, interceptarea S.M.S. din data de 27.XII.2010 trimisă de inculpat către martorul A. M., interceptarea din mediul ambiental din data de 29.XII.2010, de la stația pentru alimentare cu combustibil „Agip Otopeni”, când martorul A. M. i-a predat inculpatului un plic conținând suma de 10.000-15.000 lei, declarațiile de recunoaștere ale inculpatului din data de 24.II.2011, prin care a arătat că, timp de 5 luni, la intervale de o săptămână sau de două săptămâni, primea sume de câte 5.000-10.000 lei, astfel că a primit, în total, suma de 90.000 lei, ceea ce înseamnă că au existat 9 acte materiale până la data de 24.II.2011, când a fost prins în flagrant primind suma de 10.000 lei; a mai primit produse alimentare, respectiv un grapefruit și o portocală, potrivit convorbirilor telefonice purtate de inculpat cu martorul A. M. pe datele de 1.XI.2010 și 27.I.2011;

- infracțiunea de instigare la fals intelectual, în formă continuată, documentele vamale au fost falsificate de către martorul G. A.-I., care a atestat, în fals, că, pe data de 9.IX.2010, au fost controlate fizic T.I.R.-urile cu marfă importată de către S.C. „Baroq G.” S.R.L. și S.C. „K. Kartal” S.R.L., deși acestea nu se mai aflau efectiv în vama Ploiești, fiind întocmite documentele vamale de import MRN_ și MRN_; astfel, martorul G. A.-I. a aplicat ștampila nr.013, care-i aparținea, pe declarațiile vamale emise atât pentru S.C. „Baroq G.” S.R.L., deși taxele vamale și T.V.A.-ul au fost plătite ulterior, pe datele de 16.IX.2010 și 18.IX.2010, cât și pentru S.C. „K. Kartal” S.R.L., consemnând că plata taxelor vamale și a T.V.A.-ului a fost făcută, electronic, pe data de 8.IX.2010, însă plata a fost făcută, prin ordine de plată, abia pe data de 16.IX.2010, același martor semnând, în ambele cazuri, pe voletul carnetului T.I.R., cu precizarea că, în situația efectuării primului import pentru cele două societăți comerciale se instituie consemn pentru suspiciunea că există mărfuri contrafăcute și se solicită control fizic total, astfel că T.I.R.-urile nu se aflau în vamă;

- infracțiunea de conflict de interese, a arătat că inculpatul a solicitat și obținut diferite sume de bani atât pentru sine, cât și pentru martorul G. A.-I., cu titlu de mită, și pentru martorii A. D.-C. și J. D., cu titlu de foloase necuvenite, și, de asemenea, a obținut pentru martorul Șutiu C. foloase materiale, constând în mărfurile importate, fiind depuse copia cărții de muncă a inculpatului, cererile de rerutare întocmite de martor și aprobate de inculpat, împuternicire pentru vămuire semnată de către administratorul S.C. „K. Kartal” S.R.L. pentru martor, cartea de identitate a martorului, declarațiile martorului Șutiu C., precum și convorbirile telefonice din data de 16.IX.2010 și 28.IX.2010 dintre inculpat și martorul A. M. (filele 98-104, volumul I, dosar de fond).

A fost atașat un set de înscrisuri, în fotocopie (filele 105-131, volumul I, dosar de fond).

De asemenea, a fost atașat, în fotocopie, Rechizitoriul din data de 14.VII.2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, din Dosarul nr.204/P/2011, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților G. A.-I., pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, prev. de art.254, alin.1 din vechiul Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și la art.7, alin.1 din aceeași lege specială, nemodificată, cu aplicarea art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, constând în primirea, în perioada septembrie 2010 - ianuarie 2011, a sumei de 10.700 lei, cu titlu de mită (8 acte materiale), A. D.-C., pentru săvârșirea infracțiunii de primire de foloase necuvenite, în formă continuată, prev. de art.256, alin.1 din vechiul Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și la art.7, alin.1 și alin.3 din aceeași lege specială, nemodificată, cu aplicarea art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, constând în primirea, fără drept, a sumei totale de 3.200 lei (3 acte materiale), și J. D., pentru comiterea infracțiunii de primire de foloase necuvenite, în formă continuată, prev. de art.256, alin.1 din vechiul Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 și la art.7, alin.1 și alin.3 din aceeași lege specială, nemodificată, cu aplicarea art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, constând în primirea, fără drept, a sumei totale de 1.500 lei (3 acte materiale); totodată, s-a mai dispus, printre altele, scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului G. A.-I., pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, prev. de art.289, alin.1 din vechiul Cod penal, raportat la art.17, litera c din Legea nr.78/2000, nemodificată, cu aplicarea art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, întrucât fapta penală nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, fiind comisă fără vinovăție, precum și neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii A. D.-C. și J. D., fiecare pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, prev. de art.289, alin.1 din vechiul Cod penal, raportat la art.17, litera c din Legea nr.78/2000, nemodificată, cu aplicarea art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, întrucât fapta penală nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, fiind comisă fără vinovăție (filele 141-242, volumul I, dosar de fond).

Prin Sentința penală nr.348/F/26.IX.2011, din Dosarul nr._ (_ ), Curtea de Apel București – Secția I-a penală, în temeiul at.300, alin.2 din vechiul Cod de procedură penală, a dispus restituirea cauzei la procuror, în vederea refacerii actului de sesizare, constatând, în temeiul art.192, alin.3 di vechiul Cod de procedură penală, că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare avansate de acesta.

Prin Decizia penală nr.884/22.III.2012, din Dosarul nr._, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a admis recursul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, a casat sentința penală și a trimis cauza la aceeași instanță de judecată, pentru continuarea judecății, dispunând ca onorariul apărătorului din oficiu pentru intimatul-inculpat, în sumă de 200 lei, să se plătească din fondul Ministerului Justiției.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția I-a penală la data de 17.X.2012.

Prin Încheierea de ședință secretă din data de 18.X.2012, a fost admisă cererea de abținere, formulată de judecătorul C.-V. G., care a invocat cazul de incompatibilitate prevăzut de art.47, alin.2 din vechiul Cod de procedură penală, întrucât, în motivarea soluției sale de restituire a cauzei la procuror, în vederea refacerii actului de sesizare, a făcut aprecieri pe fond.

Prin Încheierea de ședință din data de 14.XI.2012, în temeiul art.300 din vechiul Cod de procedură penală și avându-se în vedere decizia penală a instanței supreme de casare, cu trimitere, spre continuarea judecății, a fost constatată regularitatea actului de sesizare.

La același termen de judecată, Curtea a procedat la ascultarea inculpatului, a cărui declarație a fost consemnată și atașată la dosar (filele 266-268, volumul I, dosar de fond), luând, totodată, act că acesta nu a formulat probe.

Curtea a procedat la readministrarea probelor de la urmărirea penală. Astfel, au fost audiați martorii de la urmărirea penală V. C.-V. (fila 14, volumul II, dosar de fond) și Șutiu C. (filele 12 și 13, volumul II, dosar de fond) la termenul de judecată din data de 23.I.2013, I. C.-G. (fila 48, volumul II, dosar de fond) și P. D.-C. (fila 49, volumul II, dosar de fond) la termenul de judecată din data de 20.III.2013, C. V. (filele 80 și 81, volumul II, dosar de fond), Z. R. (fila 73, volumul II, dosar de fond), M. M. (fila 74, volumul II, dosar de fond), P. P. (fila 75, volumul II, dosar de fond), G. D. (fila 76, volumul II, dosar de fond) și S. P. (fila 77, volumul II, dosar de fond) la termenul de judecată din data de 17.IV.2013, M. D. (fila 108, volumul II, dosar de fond), Tulbea M. (fila 117, volumul II, dosar de fond), J. D. (fila 109, volumul II, dosar de fond), P. G.-E. (fila 110, volumul II, dosar de fond), B. S.-E. (fila 111, volumul II, dosar de fond), B. G.-D. (fila 112, volumul II, dosar de fond), I. A.-F. (filele 113 și 114, volumul II, dosar de fond), T. I. (fila 115, volumul II, dosar de fond) și D. C. (fila 116, volumul II, dosar de fond) la termenul de judecată din data de 15.V.2013, Degirmenci Cenghiz (fila 132, volumul II, dosar de fond), Septar Ferit (fila 133, volumul II, dosar de fond) și Yoldas Kaan (fila 134, volumul II, dosar de fond) la termenul de judecată din data de 12.VI.2013, Ilgin Nabi (fila 154, volumul II, dosar de fond), Ozdemir M. (fila 150, volumul II, dosar de fond), Alinmis M. (fila 151, volumul II, dosar de fond), Karabudak Cebrail (fila 153, volumul II, dosar de fond) și Batgi M. (fila 152, volumul II, dosar de fond) la termenul de judecată din data de 9.X.2013, Dagdelen H. (fila 180, volumul II, dosar de fond), Demir Halit (fila 181, volumul II, dosar de fond) și Aslan Seref (fila 182, volumul II, dosar de fond) la termenul de judecată din data de 6.XI.2013, S. M. (fila 206, volumul II, dosar de fond) la termenul de judecată din data de 4.XII.2013.

La termenul de judecată din data de 15.V.2013, după emiterea mai multor mandate de aducere, inclusiv cu însoțitor, s-a prezentat martorul de la urmărire penală-denunțător Y. A., personal, care a arătat că, deși cunoaște limba română, solicită audierea sa în prezența unui interpret de limbă turcă, după care nu s-a mai prezentat, fiindu-i aplicată, prin Încheierea de ședință din data de 12.VI.2013, în temeiul art.198, alin.2 din vechiul Cod de procedură penală, amendă judiciară în sumă de 3.000 lei, pentru lipsa nejustificată. În continuare, Curtea a depus diligențe pentru readucerea în fața sa a acestui martor-denunțător, prin emiterea de mandate de aducere atât la adresa indicată de acesta la termenul de judecată la care s-a prezentat, din Județul I., ., cât și la alte adrese cunoscute, precum și prin solicitarea adresată autorităților turce, prin intermediul Ministerului Justiției, de a comunica adresa acestuia din Republica Turcia, fiind comunicat răspunsul nr._-2222-_-2407-Y/_ din data de 16.XII.2013 (fila 261, volumul II, dosar de fond).

Potrivit proceselor-verbale de îndeplinire a mandatelor de aducere a martorului de la urmărirea penală A. M., la imobilul din Județul I., ., nr.18, a fost găsită N. F., bunica acestuia, care a arătat că nepotul său este plecat din țară, de aproximativ doi ani, să muncească în străinătate, fără să cunoască momentul întoarcerii (filele 22, 43, dosar de fond).

Din oficiu, Curtea a dispus audierea martorilor G. A.-I. (filele 50 și 51, volumul II, dosar de fond), ascultat la termenul de judecată din data de 20.III.2013, și A. D.-C. (filele 78 și 79, volumul II, dosar de fond), ascultat la termenul de judecată din data de 17.IV.2013.

Prin Încheierea de ședință din data de 26.II.2013, Curtea a constatat încetate efectele măsurii liberării provizorii sub control judiciar, dispusă prin Încheierea de ședință din data de 27.VI.2011 a Curții de Apel București – Secția I-a penală, din Dosarul nr._ (_ ), față de inculpat, prin . noului Cod de procedură penală, dispunând, în temeiul art.214, alin.1 din noul Cod de procedură penală, luarea măsurii controlului judiciar față de inculpat, cu stabilirea de obligații.

Analizând actele și lucrările dosarelor, Curtea reține că inculpatul, în calitatea sa de director executiv al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Prahova:

- în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, a pretins și a primit de la martorul-denunțător Y. A., prin intermediul martorului A. M., șoferul martorului-denunțător, atât suma de 80.000 lei, cât și două lăzi cu citrice, iar pe data de 24.II.2011, prin intermediul martorului V. C.-V., suma de 10.000 lei, fiind prins în flagrant, pentru ca T.I.R.-urile cu mărfuri importate de societățile comerciale ale martorului-denunțător Y. A. să nu fie prezentate la controlul fizic în vama Ploiești sau pentru a-i fi eliberate documentele vamale de import, independent de corectitudinea întocmiri actelor sau a conformității mărfii, calitativ ori cantitativ, cu actele;

- pe data de 8.IX.2010, l-a instigat pe martorul G. A.-I., să nu efectueze controlul fizic obligatoriu al T.I.R.-urilor aparținând S.C. „Baroq G.” S.R.L. și S.C. „K. Kartal Fruct” S.R.L., care, de altfel, nici nu se aflau în Vama Ploiești, astfel că martorul a completat cu mențiunea nereală a efectuării controlului fizic documentele vamale din data de 8.IX.2010 cu nr.MRN 10ROBU_ către S.C. „Baroq G.” S.R.L. și cu nr.MRN 10ROBU_ către S.C. „K. Kartal Fruct” S.R.L.

Ca privire de ansamblu cu privire la rechizitoriu, Curtea constată că soluția inițială a instanței de judecată, de restituire a cauzei la procuror, pentru ca acesta să refacă actul de sesizare, a fost casată de către instanța supremă, care a trimis cauza, pentru continuarea judecății, urmând ca elementele esențiale lipsă din rechizitoriu să fie conturate pe parcursul cercetării judecătorești. Însă, multe dintre neajunsurile rechizitoriului nu au putut fi completate în cursul cercetării judecătorești, pe parcursul căreia nu numai că au fost readministrate mare parte dintre probele de la urmărirea penală, dar s-a dispus, din oficiu, audierea martorilor pe situația de fapt G. A.-I. și A. D.-C., cel puțin pentru conturarea și lămurirea acuzației privind instigarea la fals intelectual, în formă continuată, aceștia fiind autorii, care, în mod surprinzător, nu au fost propuși ca martori de la urmărirea penală. Ca atare, chiar și după finalizarea cercetării judecătorești, actul de sesizare și-a păstrat aceeași natură deficitară, prin ambiguitatea unora dintre acuzații și prin aproximările prezentate cu titlu de realități certe, ori acuzațiile trebuie să aibă un caracter ferm și să fie sprijinite de probe neechivoce.

Ca trăsătură generală a probatoriului administrat în faza urmăririi penale, Curtea constată inutilitatea declarațiilor multora dintre martori, în special cetățenii turci, administratori de societăți comerciale, dar care au fost trecuți ca martori în acuzare, doar pentru a spori, în mod artificial, lista testimonială a acuzării. Cu toate că declarațiile acestora au fost, de la bun început, nerelevante, Curtea a procedat la reaudierea acestora, însă declarațiile au rămas fa fel de inutile.

După aceste considerații de ansamblu, Curtea va analiza fiecare acuzație în parte.

I. În ceea ce privește infracțiunea de luare de mită, în formă continuată, Curtea constată că, prin denunțul înregistrat pe data de 22.II.2011, martorul-denunțător Y. A., proprietarul imobilului din satul Afumați, ..45, Județul I., cu destinația de spațiu depozitare mărfuri, închiriat mai multor societăți comerciale, a susținut că în perioada toamnă 2010 – ianuarie 2011, inclusiv, i-a remis inculpatului, prin intermediul martorului A. M., angajatul său, suma de aproximativ 40.000-50.000 euro, cu titlu de mită, pentru camioanele care nu ajungeau fizic în Vama Ploiești, prin urmare fără să fie incluse taxele vamale, care erau plătite prin ordin de plată, precizând, în același timp, că sumele de bani respective erau date atât de către acesta, cât și de către o parte dintre prietenii săi, cetățeni turci, administratori de societăți comerciale, care erau interesați de cumpărarea mărfurilor pe care le importa (filele 75 și 76, volumul II, dosar de urmărire penală).

Însă, acest denunț nu se coroborează cu declarațiile martorilor de la urmărire penală Batgi M., administratorul S.C. „Ronin Impex” S.R.L. (fila 203, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 152, volumul II, dosar de fond), Degirmenci Cenghiz, administratorul S.C. „Harlem Group” S.R.L. (fila 227, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 132, volumul II, dosar de fond), Septar Ferit, angajat, ca șef depozit, la S.C. „Harlem Group” S.R.L. (fila 250, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 133, volumul II, dosar de fond), Karabudak Cebrail, administratorul S.C. „B. Guul Textil Comimpex” S.R.L. (fila 244, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 153, volumul II, dosar de fond), Ilgin Nabi, administratorul S.C. „Companion Import Export” S.R.L. (filele 253 și 254, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 154, volumul II, dosar de fond), Yoldas Kaan, administratorul S.C. „Sedeka International” S.R.L. (fila 272, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 134, volumul II, dosar de fond), Demir Halit, administratorul S.C. „Isik Impex” S.R.L. (fila 274, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 181, volumul II, dosar de fond), Ozdemir M., agent de vânzări la S.C. „Ronin Impex” S.R.L. (filele 294 și 295, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 150, volumul II, dosar de fond), Dagdelen H., administrator la S.C. „Mersel Company” S.R.L. (filele 340 și 341, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 180, volumul II, dosar de fond), S. M., șef de depozit la S.C. Mersel Company” S.R.L. (fila 305, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 206, volumul II, dosar de fond), Alinmis M., asociat unic la S.C. „Enimus Ro-Exim” S.R.L. (fila 308, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 151, volumul II, dosar de fond), Aslan Seref, administratorul S.C. „Serex” S.R.L. (fila 318, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 182, volumul II, dosar de fond), care au arătat, în mod constant, atât la urmărirea penală, cât și în fața instanței de fond, că nici martorul-denunțător, nici vreun angajat al acestuia nu le-a solicitat sume de bani suplimentare, că nu cunoșteau ce anume se întâmplă în vamă, că T.I.R.-urile cu marfă veneau la sediul societății comerciale, cu factură fiscală, și că plăteau marfa prin ordin de plată sau prin bilet la ordin. Curtea nu exclude argumentul plauzibil, potrivit căruia acești martori de la urmărirea penală nu și-au declarat contribuția la colectarea mitei pentru a nu avea probleme de natură penală, însă, chiar în situația acestei recunoașteri, unicul aspect care putea fi dovedit prin declarațiile tuturor acestor martori constă în cuantumul mitei, care, însă, nu necesita un probatoriu atât de vast.

Oricum, denunțul cu privire la o mită atât de mare, de aproximativ 40.000-50.000 euro primită de inculpat în perioada de aproximativ 6 luni de activitate a acestuia în funcția publică pe care a ocupat-o, nu se coroborează cu declarația de la urmărire penală a martorului A. M., care a arătat că, din luna noiembrie a anului 2010, a început să se deplaseze cu acte la Vama Ploiești, efectuând una sau două curse pe săptămână, moment în care ducea, pentru funcționarii vamali, pentru a nu fi efectuat controlul fizic al unor T.I.R.-uri, sume de bani în numerar, pe care, după ora 17,00, când nu mai era personalul vamal în clădire, le depunea într-un fișet metalic dintr-un birou de la etaj, pe care-l găsea cu ușile deschise și care-i era indicat de către un bărbat care-l aștepta, iar inculpatului, personal, i-a înmânat o sumă de bani, într-un plic sigilat, înainte de Crăciunul anului 2010, în autoturismul acestuia, marca Skoda O., de culoare albastru, apoi, în perioada dintre C. și Revelion a anului 2010, în stația de alimentare cu combustibil „Agip Otopeni”, județul I., i-a mai remis suma de 10.000-15.000 lei, după care, în cursul lunii ianuarie a anului 2011, la solicitarea acestuia, fiind condus de martorul G. A.-I., i-a dus două lăzi cu portocale și cu grapefruit, pe care i le-a înmânat în parcarea unui hotel din municipiul Ploiești (filele 105-108, volumul II, dosar de urmărire penală). Pe data de 3.V.2011, a fost efectuată o confruntare între inculpat și martorul A. M., care a indicat aceleași locații certe ale predării mitei, în biroul de la Vama Ploiești, după programul de lucru, la cafeneaua de la recepția Hotelului „Prahova Plaza” din municipiul Ploiești, la „AFI Palace Cotroceni” și la stația de alimentare cu combustibil „Agip Otopeni”, județul I., în perioada de dinaintea Crăciunului anului 2010 și până la Revelionul anului 2010, iar inculpatul deținea controlul întregii Vămi Ploiești, martorul G. A.-I., controlor vamal, spunându-i că este teamă de acesta (filele 193-198, volumul IV, dosar de urmărire penală). Au mai fost depuse planșele fotografice cu imaginile interceptate de camerele de supraveghere de la stația pentru alimentare cu combustibil „Agip – E. Otopeni”, pe data de 29.XII.2010, care atestă împrejurarea că martorul A. M. a coborât din autoturismul pe care-l conducea și a urcat în autoturismul marca Skoda O., de culoare albastru, cu mărul de înmatriculare_, aparținând inculpatului (filele 19-53, volumul V, dosar de urmărire penală, filele 212-231, volumul V, dosar de urmărire penală).

Martorul G. A.-I., controlor vamal asistent, a confirmat, la urmărirea penală, că inculpatul solicita și primea, în biroul său de la Vama Ploiești ori la întâlnirile care aveau loc fie în municipiul București, mai precis în parcarea de la „AFI Palace Cotroceni”, fie în municipiul Ploiești, la Hotel „Prahova Plaza”, de la reprezentantul S.C. „Baroq G.” S.R.L. și S.C. „K. Kartal” S.R.L., anumite sume de bani, al căror cuantum nu-l cunoaște, iar, la rândul său, în perioada toamnă 2010 – ianuarie 2011, pentru a efectua vămuirea camioanelor care veneau spre sfârșitul programului de lucru, a primit, în total, suma de 10.700 lei (filele 3-9, volumul II, dosar de urmărire penală).

În ceea ce privește interceptările autorizate ale convorbirilor telefonice purtate de martorul A. M., care, de regulă, comunica cu martorul G. A.-I., controlor vamal asistent, reține convorbirea telefonică din data de 22.XII.2010, când se vorbește despre Băneasa și despre suma de 150.000 lei, care trebuie înmânată chiar pe data respectivă, astfel cum rezultă din procesul-verbal de redare din data de 28.III.2011 (filele 39-51, volumul III, dosar de urmărire penală). Mai constată că martorul A. M. se deplasa la Vama Ploiești și se afla în relații situate în afara cadrului instituțional îndeosebi cu martorul G. A.-I., aflat în subordinea inculpatului, după cum atestă comunicările telefonice ori prin S.M.S.-uri purtate de martorul A. M. pe datele de 16.IX.2010, 24.IX.2010, 25.IX.2010, 27.IX.2010, 28.IX.2010, 29.IX.2010, 1.X.2010, 7.X.2010, 8.X.2010, 9.X.2010, redate prin procesul-verbal din data de 15.III.2011 (filele 190-208, volumul V, dosar de urmărire penală), pe datele de 10.X.2010, 12.X.2010, 13.X.2010, 14.X.2010, 15.X.2010, 16.X.2010, 18.X.2010, 19.X.2010, redate prin procesul-verbal din data de 17.III.2011 (filele 145-167, volumul V, dosar de urmărire penală), pe datele de 1.XI.2010 și 2.XI.2010, redate prin procesul-verbal din data de 15.III.2011 (filele 168-184, volumul V, dosar de urmărire penală), pe datele de 3.XI.2010, 4.XI.2010, 5.XI.2010, 7.XI.2010, 8.XI.2010, redate prin procesul-verbal din data de 29.III.2011 (filele 105-128, volumul III, dosar de urmărire penală), pe datele de 9.XI.2010, 10.XI.2010, 11.XI.2010, 12.XI.2010, 29.XI.2010, redate prin procesul-verbal din data de 22.III.2011 (filele 22-37, volumul III, dosar de urmărire penală), pe datele de 12.XI.2010, 19.XI.2010, 24.XI.2011, 25.XI.2010, 28.XI.2010, 29.XI.2010, redate prin procesul-verbal din data de 28.III.2011 (filele 1-16, volumul III, dosar de urmărire penală), pe datele de 28.XII.2010, 29.XII.2010, 30.XII.2010, 5.I.2011, redate prin procesul-verbal din data de 29.III.2010 (filele 61-76, volumul III, dosar de urmărire penală), precum și pe datele de 6.I.2011, 7.I.2011, 12.I.2011, 14.I.2011, 17.I.2011, redate prin procesul-verbal din data de 30.III.2011 (filele 91-101, volumul III, dosar de urmărire penală). Prin procesul-verbal din data de 15.III.2011, au fost redate interceptări ale unor discuții telefonice și ale unor mesaje de tip S.M.S., din perioada 21.X.2010-29.X.2010, purtate de martorul A. M. cu inculpatul ori cu martorul G. A.-I., în care se fac referiri la întâlniri și la sume de bani (filele 118-141, volumul V, dosar de urmărire penală).

După denunțul formulat de martorul-denunțător Y. A., pe data de 24.II.2011 s-a realizat prinderea în flagrant a inculpatului. Potrivit procesului-verbal din data de 24.II.2011, cu planșe fotografice, au fost înseriate bancnotele componente ale sumei de 15.000 lei, pusă la dispoziția organelor judiciare de către martorul-denunțător Y. A., prin martorul V. C.-V., zis „T.”, angajatul acestuia, ca șofer (filele 23-35, volumul II, dosar de urmărire penală), apoi martorul V. C.-V. a intrat în biroul inculpatului și, la indicația acestuia, i-a lăsat suma de 10.000 lei în dulap, după cum dovedește procesul-verbal din data de 24.II.2011, de redare a interceptării discuțiilor din mediul ambiental purtate între inculpat și martorul V. C.-V. (filele 38-42, volumul II, dosar de urmărire penală). În continuare, conform procesului-verbal din data de 24.II.2011 (filele 71-75, volumul I, dosar de urmărire penală), cu planșe fotografice (filele 53-69, volumul II, dosar de urmărire penală) și cu declarațiile martorilor-asistenți T. I. (filele 406 și 407, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 115, volumul II, dosar de fond), M. M., inspector vamal (filele 99-101, volumul I, dosar de urmărire penală, filele 375-377, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 74, volumul II, dosar de fond) și P. D.-C., șofer (filele 366, 367, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 49, volumul II, dosar de fond), în dulapul din biroul nr.E12 al inculpatului, din clădirea Biroului Vamal Ploiești, în incinta Parcului Industrial Ploiești, ..72, Crângul lui Bot, după ce inculpatul a declarat că nu a primit nici o sumă de bani, a fost găsită suma de 10.000 lei, pe care, anterior, i-o adusese martorul V. C.-V.. Martorul V. C.-V., zis „T.”, angajat, ca șofer, al martorului-denunțător Y. A., a declarat că, anterior flagrantului, nu a mai dus niciodată bani inculpatului, ci doar a dus ordinele de plată primite de la martorul A. M., însă știa că angajatorului său i se solicitau sume de bani nejustificate pentru vămuire (filele 3-6, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 14, volumul II, dosar de fond).

În declarațiile inițiale de la urmărirea penală, din data de 24.II.2011, inculpatul a recunoscut faptul că martorul A. M., șoferul martorului-denunțător, îi aducea, la interval de o săptămână sau de două săptămâni, sume de bani cuprinse între 5.000 lei și 10.000 lei, astfel că, în perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, a primit, în total, suma de aproximativ 90.000 lei, din care și-a oprit suma de aproximativ 30.000 lei, suma de aproximativ 2.500 lei s-a îndreptat către lucrătorii vamali, în timp ce suma de 3.500 lei a fost destinată martorului Blejnar S., președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin intermediul martorului P. P., șeful său ierarhic (filele 51-61, volumul I, dosar de urmărire penală). În declarația sa din fața Curții, inculpatul, văzând probele culese la urmărirea penală, a mai renunțat la unele dintre actele materiale și, prin urmare, a mai diminuat din cuantumul total al mitei, arătând că în luna septembrie a anului 2010, în timp ce se afla în afara programului de lucru, la cumpărături, a primit un apel telefonic de la martorul A. M., șoferul martorului-denunțător Y. A., care i-a solicitat să coboare în parcarea magazinului, unde i-a înmânat suma de 5.000 lei, ca mulțumire pentru modul în care a decurs vămuirea T.I.R.-urilor, apoi s-a mai întâlnit de trei ori cu același martor A. M., la stația pentru alimentare cu combustibil „Agip” din orașul Otopeni, județul I., la Hotelul „Prahova Plaza” din Ploiești și în mun. București, ultima dată în luna decembrie a anului 2010, primind, de fiecare dată, suma de aproximativ 5.000 lei, ceea ce înseamnă, în total, suma de 15.000 lei, tot pentru faptul că T.I.R.-urile erau vămuite imediat, deși ajungeau în vamă spre sfârșitul programului, astfel că vameșii depășeau programul de lucru (filele 266-268, volumul I, dosar de fond).

Au fost interceptate, în mod autorizat, convorbirile telefonice și mesajele tip S.M.S. ale inculpatului din datele de 1.XI.2010, 2.XI.2010, 23.XI.2010, 24.XI.2010, 29.XI.2010, redate prin procesul-verbal din data de 31.III.2011 (filele 81-90, volumul III, dosar de urmărire penală), precum și din data de 27.XII.2010, redată prin procesul-verbal din data de 17.III.2011 (filele 187 și 188, volumul V, dosar de urmărire penală), care mai mult dovedesc prudența inculpatului în comunicările sale prin telefonul mobil. D. în convorbirea telefonică din data de 27.I.2011 dintre martorul A. M. și inculpat, autorizată și redată prin procesul-verbal din data de 18.II.2011, se face referire directă la împrejurarea că inculpatul s-a întâlnit cu martorul să-i aducă fructe, tocmai avându-se în vedere obiectul material derizoriu al luării de mită (filele 112-114, volumul V, dosar de urmărire penală).

Ca atare, Curtea constată că primele declarații de la urmărirea penală ale inculpatului, prin care a recunoscut că a primit, în total, cu titlu de mită, suma de 90.000 lei, se coroborează atât cu declarațiile martorului de la urmărirea penală A. M., care nu numai că i-a remis inculpatului, personal, plicuri conținând bani, dar i-a lăsat într-un fișet, de mai multe ori, sume de bani, după ce personalul vamal pleca, la terminarea programului de lucru, cât și cu declarațiile de la urmărirea penală ale martorului G. A.-I., controlor vamal asistent, aflat în subordinea inculpatului, care a confirmat împrejurarea că inculpatul solicita și primea, atât în biroul său de la Vama Ploiești, cât și prin alte locații, anumite sume de bani, iar, la rândul său, în perioada toamnă 2010 – ianuarie 2011, a primit, în total, suma de 10.700 lei, ceea ce înseamnă că inculpatul nu putea primi, în aceeași perioadă de timp, doar suma de 15.000 lei, după cum acesta a revenit asupra declarațiilor inițiale în fața instanței de fond, atâta timp cât împărțea sumele de bani către trei destinatari, și anume o parte îi revenea, o altă parte era destinată lucrătorilor vamali, iar o a treia parte se cuvenea președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit regulilor nescrise din instituție. Împrejurarea că banii din mită erau împărțiți rezultă inclusiv din convorbirea telefonică din data 16.II.2011, autorizată și redată prin procesul-verbal din data de 22.II.2011, dintre martorii G. A.-I. și A. D.-C., cu toate că martorul A. D.-C. afirmă că inculpatul nu i-a mai dat partea sa care i se cuvenea (filele 98-102, volumul V, dosar de urmărire penală).

Este evident faptul că martorii de la urmărirea penală Tulbea M., inspector vamal asistent la Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale Prahova (filele 10 și 11, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 117, volumul II, dosar de fond) și P. G.-E., inspector vamal în cadrul Biroului „Control Fizic” la Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale Prahova (filele 13 și 14, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 110, volumul II, dosar de urmărire penală), nu puteau să declare decât că nu au primit niciodată bani de la vreo persoană, prin urmare nici sume de bani împărțite de inculpat. De asemenea, martorul de la urmărire penală G. D., inspector vamal la Biroul „Control Fizic și Documentar”, a arătat, la procuror, că inculpatul nu i-a solicitat niciodată să nu efectueze controlul fizic al camioanelor și că nu a auzit să se primească mită (filele 369 și 370, volumul IV, dosar de urmărire penală), însă, la cercetarea judecătorească, a precizat că martorul A. D.-C., care repartiza dosarele pentru realizarea controlului fizic al mărfurilor, l-a protejat într-un fel, în sensul că nu i-a repartizat dosarele cu probleme, cunoscând că există T.I.R.-uri care nu erau prezente fizic pentru verificare (fila 76, volumul II, dosar de fond).

Tot un angajat al Vămii Ploiești, martorul de le urmărirea penală I. C.-G., inspector vamal principal în cadrul Biroului „Autorizări” de la Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale Prahova, a susținut că a purtat cu inculpatul doar discuții profesionale și că nu avea cunoștință ca acesta să fi solicitat sume de bani (filele 32 și 33, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 48, volumul II, dosar de fond). La fel de prudent a fost martorul de la urmărire penală D. C., angajat la Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale Prahova, Biroul „Supraveghere și Control Produse Accizate”, care, deși nu se afla într-o relație bună cu inculpatul, deoarece, fiind pârât că l-a numit „maimuțoi”, inculpatul nu i-a mai acordat stimulentele legale, a afirmat că nu avea cunoștință despre întâlnirile inculpatului în birou cu persoane din afara instituției (filele 29 și 30, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 116, volumul II, dosar de fond).

Martorul de la urmărirea penală Z. R., director executiv adjunct la Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale Prahova, a arătat că a auzit că au fost efectuate importuri de măsline subevaluate, pentru care nu au fost instituite garanții suplimentare, și că nu a auzit ca inculpatul să primească sume de bani (filele 21-23, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 73, volumul II, dosar de fond). Martorul de la urmărirea penală M. D., director executiv adjunct al Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale București, a declarat că a purtat cu inculpatul discuții profesionale, constatând că acesta nu se pricepea pe segmentul de vamă, și că nu a auzit ca inculpatul să ia mită (filele 185 și 186, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 108, volumul II, dosar de fond).

Sunt lipsite de relevanță declarațiile martorilor de la urmărirea penală B. S.-E., fost coleg al inculpatului la Agenția Națională de Administrare Fiscală, în prezent comisar la Garda Financiară – Secția I. (filele 393 și 394, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 111, volumul II, dosar de fond), și B. G.-D., fost coleg al inculpatului la Agenția Națională de Administrare Fiscală, în prezent comisar la Garda Financiară – Comisariatul General (fila 396, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 112, volumul II, dosar de fond).

II. Referitor la infracțiunea de instigare la fals intelectual, în formă continuată, față de martorii G. A.-I. și A. D.-C., Curtea, având în vedere probele administrate, reține doar două acte materiale de instigare a martorului G. A.-I., fiecare în raport cu documentele vamale din data de 8.IX.2010 privind importul realizat de către S.C. „Baroq G.” S.R.L. și importul realizat de către S.C. „K. Kartal Fruct” S.R.L.

Curtea are în vedere declarația de la urmărirea penală din data de 24.II.2011 a martorului G. A.-I., care a arătat că, în luna septembrie a anului 2010, în timp ce îl înlocuia pe un coleg de-al său aflat în concediu, inculpatul i-a solicitat să efectueze controlul fizic asupra a trei camioane aparținând S.C. „K. Kartal” S.R.L., care nu mai erau prezente fizic în vamă, ci doar documentele îi fuseseră lăsate de biroul său, fără ordine de plată, apoi inculpatul a venit în biroul său și i-a spus să dea drumul la documente, deoarece camioanele plecaseră cu o zi înainte, întrucât transportau marfă perisabilă, iar, după acest episod s-au mai prezentat camioane ale acelorași societăți comerciale, pentru care martorul A. M. aducea anumite sume de bani, pentru a accepta documentele acestora, care veneau destul de târziu pentru a mai fi efectuată vămuirea la data sosirii acestora (filele 3-9, volumul II, dosar de urmărire penală). Audiat, din oficiu, la cercetarea judecătorească, într-o referire la fel de detaliată și ușor contradictorie, martorul G. A.-I., care realiza controlul fizic al camioanelor, a precizat că, în luna septembrie a anului 2010, inculpatul a intrat în oficiul poștal unde se afla și l-a trimis la serviciu să efectueze controlul vamal a trei camioane, întrucât îl înlocuia pe martorul J. D., colegul său, iar, când a ajuns în vamă, la sfârșitul programului de lucru, a constatat că un singur T.I.R. era trecut pe culoarul roșu, ceea ce înseamnă obligativitatea efectuării controlului fizic, cu toate că, fiind pentru prima dată în Vama Ploiești, toate trei camioanele trebuiau trecute pe culoarul roșu, însă, în cele din urmă, a arătat că, deși nici unul dintre aceste trei camioane nu se afla fizic în vamă, a înscris pentru camionul trecut pe culoarul roșu mențiunea efectuării controlului fizic, întrucât i-a solicitat inculpatul, care se afla în biroul său împreună cu martorul Șutiu C. (filele 50 și 51, volumul II, dosar de fond).

De asemenea, are în vedere declarația din data de 11.II.2011, de la urmărirea penală, a martorului A. D.-C., care a arătat că, în perioada respectivă, a lucrat la Controlul Documentar din cadrul Vămii Ploiești, iar administratorii societăților comerciale care efectuau importurile de mărfuri, printre care S.C. „Baroq G.” S.R.L., S.C. „K. Kartal” S.R.L., S.C. „Caisco Fresh” S.R.L. și S.C. „Sanomed Family” S.R.L., plăteau anumite sume de bani, pentru că T.I.R.-urile nu se prezentau fizic la Vama Ploiești și pentru că actele nu erau în regulă, că martorul G. A.-I., care efectua controlul fizic, negocia direct cu inculpatul, că banii erau aduși de martorul A. M. și împărțiți, uneori incorect, că pe data de 18.XI.2010 Autoritatea Națională a Vămilor le-a solicitat efectuarea unui raport intern, prin care să justifice acceptarea prețului scăzut la importurile de măsline în saramură în perioada septembrie – octombrie 2010, iar acceptarea prețului declarat de către societatea comercială trebuia însoțită de documente justificative, care nu existau, astfel că i-a solicitat inculpatului să nu mai permită vămuirea până nu sunt prezentate documentele restante, însă acesta i-a solicitat să întocmească raportul intern respectiv, în care să menționeze că există toate documentele justificative la aceste importuri și, întrucât l-a refuzat, la începutul lunii decembrie a anului 2010 a fost mutat la Serviciul de Inspecție Fiscală și Control Ulterior (filele 95-97, volumul II, dosar de urmărire penală). Din oficiu, Curtea a dispus audierea la cercetarea judecătorească a acestui martor, care a arătat că a fost nemulțumit de situația creată la Vama Ploiești pe timpul cât inculpatul a ocupat funcția de director executiv, deoarece erau câteva societăți comerciale care nu prezentau camioanele în vamă și cu privire la care existau nereguli, astfel că martorul G. A.-I., colegul său, i-a solicitat să nu-i mai repartizeze lucrările privind aceste societăți comerciale, pentru a efectua controlul fizic, întrucât nu știa cum să procedeze (filele 78 și 79, volumul II, dosar de fond).

Martorul de la urmărirea penală J. D., inspector vamal Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale Prahova, precizând că exista obligativitatea controlului fizic în cazul lucrărilor de pe culoarul roșu, nu și pe culoarele portocaliu și verde, a arătat că, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, nu au fost prezente fizic în Vama Ploiești doar două T.I.R.-uri, cu privire la care inculpatul i-a spus să le dea drumul, fără a mai face alte precizări (filele 17-19, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 109, volumul II, dosar de fond).

Martorul de la urmărirea penală I. A.-F., declarant vamal, cu punct de lucru în cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Prahova, ale cărui constatări în momentul realizării flagrantului pentru un act material de luare de mită nu au o relevanță deosebită, a arătat că nu era posibil ca directorul executiv al Vămii Ploiești să solicite restanțele pentru declaranții vamal, după cum s-a apărat inculpatul, că martorul G. A.-I. se ocupa, cu o mai mare frecvență, de controlul fizic al S.C. „Baroq G.” S.R.L., S.C. „K. Kartal” S.R.L. și S.C. „Caisco Fresh” S.R.L. și că martorii G. A.-I. și A. D.-C. i-au spus că sunt supuși la presiuni de către inculpat, care îi determina să-și îndeplinească în mod necorespunzător atribuțiile de serviciu (filele 102 și 103, volumul I, dosar de urmărire penală, filele 403 și 404, volumul IV, dosar de urmărire penală, filele 113 și 114, volumul II, dosar de fond).

Din toată această probă testimonială, doar declarațiile martorului G. A.-I., care se referă la o dată certă, situată în luna septembrie a anului 2010, se coroborează cu înscrisurile depuse la dosar, mai precis cu documentele vamale din data de 8.IX.2010 cu nr.MRN 10ROBU_ către S.C. „Baroq G.” S.R.L. și cu nr.MRN 10ROBU_ către S.C. „K. Kartal Fruct” S.R.L.

Curtea constată că inculpatul l-a determinat pe martorul G. A.-I. să nu mai efectueze controlul fizic obligatoriu al mărfurilor importate de cele două societăți comerciale, astfel că acesta a menționat, în mod nereal, că a executat controlul fizic al camioanelor, semnând inclusiv în carnetele T.I.R.

Restul actelor materiale la care ceilalți martori de la urmărirea penală au făcut referiri generale, de ansamblu, nu pot fi avute în vedere, întrucât nu sunt determinate prin coordonatele timp și spațiu, cu atât mai mult cu cât nu se completează cu proba cu înscrisuri. De altfel, restul actelor materiale nu au fost niciodată indicate de către Ministerul Public, în rechizitoriu sau în comunicarea sa suplimentară, întrucât nu au nici identitate și nici suport probator.

III. Referitor la infracțiunea de conflict de interese, Curtea are în vedere declarațiile martorului Șutiu Cladiu (filele 379 și 380, volumul IV, dosar de urmărire penală, filele 12 și 13, volumul II, dosar de fond), care a arătat că a avut calitatea de delegat al S.C. „Baroq G.” S.R.L., S.C. „K. Kartal” S.R.L. și S.C. „Caisco Fresh” S.R.L., însă niciodată nu i-a procurat vreun serviciu sau vreun folos inculpatului, al cărui unic ajutor a constat în recomandarea comisionarului vamal, care nu reprezintă, nicidecum, un folos material, așa cum prevedere norma materială.

Curtea constată că nu exisă nici o probă care să susțină că inculpatul i-a procurat martorului Șutiu C. vreun folos material, așa cum condiționează legea penală. Există doar speculația teoretică și irelevantă a Ministerului Public, potrivit căreia inculpatul i-ar fi asigurat martorului Șutiu C. beneficiul unei vămuiri inexistente ori sumare a mărfurilor importate de societățile comerciale la care acesta avea calitatea de delegat. Însă, legea penală condiționează infracțiunea de conflict de interese de furnizarea de către funcționarul public a unui folos material obținut de persoana cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani. Ori, omisiunea vămuirii sau vămuirea sumară a mărfurilor nu poate să constituie un folos patrimonial, ci doar un serviciu nelegal, al cărui beneficiar nu poate fi decât funcționarul public. Totodată, mai constată că nu există nici o dovadă că inculpatul ar fi beneficiat de un folos de orice natură de la martorul Șutiu C., variantă pe care, de altfel, Ministerul Public nu a avut-o în vedere.

Prin urmare, Curtea constată că nu există obiectul material al laturii obiective, respectiv folosul material procurat de funcționarul public persoanei cu care s-a aflat în raport de muncă în ultimii 5 ani, astfel că nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor închisorii pentru infracțiunile de luare de mită, în formă continuată, și instigare la fals intelectual, în formă continuată, Curtea nu poate trece cu vederea aceleași declarații inițiale ale inculpatului din data de 24.II.2011, de la urmărirea penală, pe care le-a mai avut în vedere inclusiv la stabilirea vinovăției pentru infracțiunea de luarea mită, în formă continuată (filele 51-61, volumul I, dosar de urmărire penală), potrivit cărora martorul Blejnar S., președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală l-a chemat în biroul său, unde a mers, însoțit de martorul S. P., avocat în cadrul Baroului București, căruia îi dăduse bani pentru a ocupa o funcție publică, pentru a discuta despre vacantarea postului de director executiv al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Prahova, pe care inculpatul fusese detașat începând cu luna august a anului 2010, iar martorul Blejnar S. i-a propus să intre în afacerile ilegale cu produse petroliere, deoarece era o zonă petrolieră, însă l-a refuzat, apoi, după un timp, l-a rechemat în biroul său, propunându-i să efectueze operațiuni vamale cu legume și fructe importate de societățile comerciale ale martorului-denunțător Y. A., dar l-a refuzat din nou, astfel că martorul Blejnar S. i-a solicitat să efectueze operațiuni vamale cu dulciuri, măsline și produse de bazar, îndrumându-l ca, „pentru tot ceea ce trebuie plătit”, să ia legătura cu martorul P. P., căruia inculpatul îi era subordonat și căruia, la sfârșitul fiecărei luni, trebuia să-i dea socoteală și să-i înmâneze sumele de bani ilegale pe care era obligat să le colecteze din activitatea vamală și care, în cele din urmă, trebuiau să ajungă la martorul Blejnar S., președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală. A mai arătat, în aceleași declarații de început, că martorul-denunțător Y. A. plătea un tarif ilegal pentru fiecare camion, astfel că martorul A. M., șoferul martorului-denunțător, îi aducea, la interval de o săptămână sau de două săptămâni, sume de bani cuprinse între 5.000 lei și 10.000 lei, din care își oprea o parte pentru sine, o parte o dădea lucrătorilor vamali, prin intermediul martorului G. A.-I., iar o altă parte o înmâna martorului P. P., iar, în total, în perioada octombrie 2010 – ianuarie 2011, a primit suma de aproximativ 90.000 lei, din care și-a oprit suma de aproximativ 30.000 lei, suma de aproximativ 2.500 lei s-a îndreptat către lucrătorii vamali, în timp ce suma de 3.500 lei a fost destinată martorului Blejnar S.. A mai menționat că, după aproximativ o lună de la începerea operațiunilor vamale pentru societățile comerciale controlate de martorul-denunțător Y. A., Vama Ploiești a fost suspusă unui control, din dispoziția martorului C. V., fără să se întocmească vreun act de control, astfel că a luat legătura cu martorul P. P., care i-a spus că martorul Blejnar S. a spus că trebuie să-i da ceva și martorului C. V..

În mod evident, martorul de la urmărirea penală S. P., avocat în cadrul Baroului București, nu a confirmat că ar fi primit bani de la inculpat, pentru a-l ajuta să ocupe o funcție publică, arătând că îl cunoaște pe martorul Blejnar S., cu care are o relație strict profesională, întrucât este acționar la o societate comercială autorizată de către Ministerul Comunicațiilor, care se ocupă cu semnătura electronică (filele 372 și 373, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 77, volumul II, dosar de fond). Aceeași atitudine de negare a avut-o martorul de la urmărirea penală P. P., director executiv al Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale București, care a declarat că inculpatul era subordonatul său, că nu cunoaște persoana care l-a propus în funcția de director executiv la Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale Prahova și că nu a primit nici o sumă de bani de la acesta (filele 188 și 189, volumul IV, dosar de urmărire penală, fila 75, volumul II, dosar de fond). La fel de necunoscător este martorul de la urmărire penală C. V., vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (filele 409-411, volumul IV, dosar de urmărire penală). Martorul de la urmărirea penală Blejnar S., președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, a arătat că propunerea de numire a inculpatului în funcția de director executiv al Direcției Județene de Accize și Operațiuni Vamale Prahova a venit din partea prefecturii Prahova (filele 398-400, volumul IV, dosar de urmărire penală).

Curtea apreciază că aceste prime relatări ale inculpatului, pe care instanța de fond le-a avut în vedere în ansamblul probatoriului, sunt sincere și credibile, întrucât inculpatul a declarat imediat momentului flagrantului, când, luat prin surprindere, nu a mai avut timpul necesar să dezvolte o relatare atât de amănunțită și de coerentă, în succesiunea sa. De altfel, corupția ierarhizată din sistemul național de administrare fiscală este susținută, cu mai mult sau mai puțin curaj, inclusiv de alți angajați ai instituției, printre care martorul G. A.-I. (filele 3-9, volumul II, dosar de urmărire penală). Însă, martorul de la urmărirea penală C. V., inspector principal la Biroul „Supraveghere produse accizabile”, a depus una dintre cele mai elocvente mărturii cu privire la fenomenul corupției, organizată și profundă, din cadrul acestei instituții de stat, arătând că pe data de 1.IX.2010 inculpatul i-a solicitat să-i recomande soluții profesionale pentru îmbunătățirea activității profesionale și comunicării, astfel că, la propunerea acestuia, a numit în funcții de conducere anumiți colegi consacrați prin probitatea profesională, însă, începând cu lua octombrie a anului 2010, a constatat că inculpatul și-a schimbat atitudinea, în sensul că a devenit izolat și confuz (filele 26-28, volumul IV, dosar de urmărire penală). În fața Curții, același martor a mai adăugat că atât inculpatul, cât și lucrătorii vamali sunt oameni de sistem, executanți ai ordinelor conducerii, fără personalitate, sub presiunea regulilor nescrise după care funcționează vămile, altele decât normele legale, organizate într-o rețea infracțională, creată și susținută de conducerea de vârf de la București, care a ales societățile comerciale ce urmau să realizeze vămuirea la Vama Ploiești și care a creat societățile de comisionariat vamal în Vama Ploiești, cu aprobarea Autorității Naționale a Vămilor (filele 80 și 81, volumul II, dosar de fond).

Curtea s-a referit, pe larg, la toate aceste împrejurări reale, întrucât nu se poate face abstracție de sistemul infracțional din care inculpatul a acceptat să facă parte, cu atribuțiile specifice rolului său, de culegător, colector și, mai apoi, distribuitor de bani ilegali, obținuți din vama pe care a fost numit să o conducă în acest mod. Toate aceste împrejurări constituie un argument juridic atât sub aspectul încadrării juridice a unei dintre faptele penale, ca infracțiune de luare de mită, în formă continuată, și nu de primire de foloase necuvenite, în formă continuată, după cum a susținut inculpatul, cât și din punctul de vedere al individualizării judiciare a pedepselor închisorii pentru cele două infracțiuni, întrucât inculpatul nu poate fi extras din contextul infracțional și privit ca fenomen unic și izolat, ci, dimpotrivă, trebuie plasat în întregul acestui sistem corupt, în ierarhia sa. Ca atare, limitarea cercetărilor penale desfășurate de Ministerul Public doar față de unii funcționari publici ierarhic inferiori, fără să fi fost atins nivelul înalt al corupției din sistemul finanțelor publice, devenit martor în acest proces penal, nu poate să aibă efectul unei pedepsiri exemplare a inculpatului, scos din ansamblul infracțional.

Având în vedere acest context, Curtea va reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art.74, alin.2 din vechiul Cod penal.

În ceea ce privește concursul de legi penale în timp, Curtea constată modalitatea inadmisibilă în care Ministerul Public a solicitat reîncadrarea juridică a faptelor penale reținute în sarcina inculpatului, prin combinarea dispozițiilor celor mai favorabile culese din ambele legi penale succesive în timp, cu efectul obținerii unei lex tertia. Această manieră aleasă de Ministerul Public înseamnă, de fapt, crearea unei situații juridice mult prea favorabilă inculpatului, care beneficiază de tot ceea ce este mai blând în ambele legi penale. Curtea, în aplicarea legii penale mai favorabile, înțelege să aleagă doar una dintre cele două legi penale, în integralitatea sa, și nu pe anumite fragmente.

Prin urmare, Curtea are în vedere sancțiunile prevăzute de fiecare dintre cele două legi penale, cu trimiterile la legea penală specială, pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni concurente reținute în sarcina inculpatului, fără sporul facultativ pentru forma continuată.

Pentru pedeapsa principală a infracțiunii de luare de mită, limitele speciale de la art.254, alin.1 și alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, nemodificată, art.7, alin.1 din aceeași lege specială și art.8 din aceeași lege specială, sunt cuprinse între 3 ani închisoare și 15 ani închisoare, fără a avea în vedere, teoretic, circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art.74, alin.2 din vechiul Cod penal, întrucât, în concurs cu starea de agravare a răspunderii penale a formei continuate, coborârea sub limita minimă specială nu mai este obligatorie, în timp ce pentru art.289, alin.1 și alin.2 din noul Cod penal, cu aplicarea art.7, litera c din Legea nr.78/2000, modificată prin Legea nr.187/_, privind punerea în aplicare a Codului penal, sunt cuprinse între 4 ani închisoare și 13 ani și 4 luni închisoare.

Pentru pedeapsa principală a infracțiunii de instigare la fals intelectual, limitele speciale de la art.25 din vechiul Cod penal, raportat la art.289, alin.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.17, litera c din Legea nr.78/2000 sunt cuprinse între 6 luni închisoare și 5 ani închisoare, iar pentru art.47 din noul Cod penal, raportat la art.321, alin.1 din noul Cod pena sunt cuprinse între 1 an închisoare și 5 ani închisoare.

Deși nu a constatat vinovăția cu privire la infracțiunea de conflict de interese, reține că limitele speciale de la art.253/1, alin.1 din vechiul Cod penal sunt cuprinse între 6 luni închisoare și 5 ani închisoare, în timp ce pentru art.301, alin.1 din noul Cod penal sunt cuprinse între 1 an închisoare și 5 ani închisoare.

Prin urmare, legea penală veche este mai favorabilă inculpatului nu numai din punctul de vedere al minimului special prevăzut de Codul penal anterior pentru infracțiunile de instigare la fals intelectual și conflict de interese, cât, mai ales, în raport cu regulile concursului de infracțiuni, care, potrivit art.33, alin.1, litera a din vechiul Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, presupun aplicarea pedepsei închisorii cea mai grea, în vreme ce, conform art.38, alin.1 din noul Cod penal, raportat la art.39, alin.1, litera b din noul Cod penal, se aplică pedeapsa închisorii cea mai grea, la care se adaugă sporul obligatoriu de o treime din suma celorlalte pedepse ale închisorii.

Referitor la atribuțiile de constatare ori de control a contravențiilor, care, oricum, sporesc limitele speciale ale pedepsei închisorii doar în cazul reținerii noii legi penale, Curtea constată că, potrivit Ordinului nr.2.362/16.VIII.2010, emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală – Autoritatea Națională a Vămilor, semnat de martorul Blejnar S. (filele 106 și 107, volumul I, dosar de urmărire penală), inculpatul a fost promovat, temporar, până la revenirea titularului, în funcția publică de conducere de director executiv la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Prahova, iar atribuțiile și sarcinile acestuia sunt prevăzute în fișa postului (filele 110-112, volumul I, dosar de urmărire penală), în care este trecută competența sa de control asupra activității birourilor și compartimentelor, consemnând rezultatul controalelor în registrul de control. Ca atare, nu este exclus ca inculpatul să poată constata o contravenție comisă de angajații unității, pe care să o treacă în registrul de control, și nu, neapărat, să aplice o sancțiune, atâta timp cât atât art.7, alin.1 din Legea nr.78/2000, nemodificată, cât și art.7 litera c din aceeași lege specială, însă modificată prin Legea nr.187/2012, se referă la constatarea ori sancționarea contravențiilor, ca operațiuni separate, și nu cumulative.

Cât privește schimbarea încadrării juridice a uneia dintre faptele penale din infracțiunea de luare de mită, în formă continuată, în infracțiunea de primire de foloase necuvenite, în formă continuată, solicitată de inculpat, Curtea, având în vedere ansamblul probatoriului analizat, constată că inculpatul a realizat elementul material al laturii obiective a infracțiunii de luare de mită nu numai prin primirea, ci și prin pretinderea de sume de bani, ca modalitate normativă, iar pretinderea și primirea acestor beneficii materiale a avut ca scop neîndeplinirea ori îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiunilor de serviciu, și nu îndeplinirea unui act corespunzător, în virtutea funcției publice, cum este în cazul infracțiunii de primire de foloase necuvenite.

După toate aceste precizări, revenind la individualizarea judiciară a pedepselor închisorii, Curtea are în vedere dispozițiile art.72, alin.1 din vechiul Cod penal, și anume limitele speciale ale pedepselor închisorii pentru infracțiunile de luarea de mită și de instigare la fals intelectual, astfel cum au fost menționate, împrejurarea că inculpatul a constituit o parte integrantă și funcțională a unui sistem de stat corupt, primind, într-o perioadă de aproximativ 6 luni, suma totală de 90.000 lei, cu titlu de mită, persoana inculpatului, în vârstă de 33 de ani la data comiterii faptelor penale, are studii superioare, a afirmat, nedovedit, că este căsătorit și că are doi minori în întreținere, nu este cunoscut cu antecedente penale, a manifestat o atitudine procesuală parțial sinceră, formele de agravare a răspunderii penale ale infracțiunii continuate și concursului de infracțiuni.

Stabilind pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, Curtea apreciază că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de at.86/1, alin.1, literele b, c și alin.2 din vechiul Cod penal, privind suspendarea sub supraveghere. Apreciază că toate elementele personale ale inculpatului justifică un asemenea beneficiu sub aspectul executării, astfel că, pe viitor, va evita să urmărească și să accepte soluțiile de compromis, prin adoptarea unui comportament infracțional, pentru a obține, în acest mod, la vârsta sa tânără, o funcție importantă și beneficii materiale nemuncite. Pentru a-i corecta comportamentul, va dispune supravegherea sa pe o perioadă mai mare de timp, până când va dispărea orice tentație infracțională.

Curtea Constată că, potrivit procesului-verbal din data de 24.II.2011, întocmit de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Tehnic (filele 7175, volumul I, dosar de urmărire penală), de la inculpat au fost ridicate telefoanele mobile marca Nokia, model 6700c-1, cu ._/03/_/6, având cartelă Vodafone, cu seria_, și marca Nokia, model 6700c-1, cu ._/03/_/7, având cartelă Connex, cu seria_, care nu au legătură cu activitatea infracțională dovedită prin probe, astfel că va dispune restituirea acestor bunuri către inculpat, dar cu obligarea acestuia de a le păstra până la rămânerea definitivă a acestei sentințe penale, pentru situația unui eventual probatoriu în apel.

Totodată, întrucât prin Rechizitoriul din data de 14.VII.2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, din Dosarul nr.204/P/2011, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului G. A.-I., pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, prev. de art.289, alin.1 din vechiul Cod penal, raportat la art.17, litera c din Legea nr.78/2000, nemodificată, cu aplicarea art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, întrucât fapta penală nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, fiind comisă fără vinovăție, precum și neînceperea urmăririi penale față de făptuitorul A. D.-C., pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, prev. de art.289, alin.1 din vechiul Cod penal, raportat la art.17, litera c din Legea nr.78/2000, nemodificată, cu aplicarea art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, întrucât fapta penală nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, fiind comisă fără vinovăție (filele 141-242, volumul I, dosar de fond), și pentru că instanța de fond a stabilit vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii de instigare la fals intelectual, în formă continuată, va dispune anularea, în totalitate, a documentelor vamale din data de 8.IX.2010 cu nr.MRN 10ROBU_ către S.C. „Baroq G.” S.R.L. și cu nr.MRN 10ROBU_ către S.C. „K. Kartal Fruct” S.R.L., aflate, în original, în Dosarul nr.204/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, disjuns.

În consecință, Curtea:

va respinge, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a uneia dintre faptele penale, formulată de inculpatul C. C.-I.,

în temeiul art.254, alin.1 și alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, nemodificată, art.7, alin.1 din aceeași lege specială și art.8 din aceeași lege specială, art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, art.74, alin.2 din vechiul Cod penal, raportat la art.76, alin.1, litera c din vechiul Cod penal, art.80, alin.2 din vechiul Cod penal și art.5, alin.1 din noul Cod penal, va condamna pe inculpatul C. C.-I. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată,

în temeiul art.65, alin.2 din vechiul Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a, litera b și litera c (de a ocupa funcția de director vamal) din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani,

în temeiul art.25 din vechiul Cod penal, raportat la art.289, alin.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.17, litera c din Legea nr.78/2000, art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, art.74, alin.2 din vechiul Cod penal, raportat la art.76, alin.1, litera e din vechiul Cod penal, art.80, alin.2 din vechiul Cod penal și art.5, alin.1 din noul Cod penal, va condamna pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru instigare la comiterea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată,

în temeiul art.396, alin.5 din noul Cod de procedură penală, raportat la art.16, alin.1, litera b din noul Cod de procedură penală, va achita pe inculpatul C. C.-I. pentru infracțiunea de conflict de interese, prevăzută de art.253/1, alin.1 din vechiul Cod penal,

în temeiul art.33, litera a din vechiul Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, va contopi pedepsele de 3 ani închisoare și de 1 an închisoare, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare,

va face aplicarea art.71-art.64, alin.1, litera a, teza a II-a, litera b și litera c din vechiul Cod penal,

în temeiul art.35, alin.1 din vechiul Cod penal, va aplica pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a, litera b și litera c (de a ocupa funcția de director vamal) din vechiul Cod penal, pe durata de 5 ani,

în temeiul art.86/1, alin.1 și alin.2 din vechiul Cod penal, precum și al art.71, alin.5 din vechiul Cod penal, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principală și accesorie, pe durata termenului de încercare de 6 ani, potrivit art.86/2, alin.1 din vechiul Cod penal,

în temeiul art.86/3, alin.1 din vechiul Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune măsurilor de supraveghere de a se prezenta, în ultima săptămână din ultima lună a fiecărui trimestru, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București, de a anunța, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, de a comunica și de a justifica schimbarea locului de muncă, precum și de a comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență,

în temeiul art.86/3, alin.4 din vechiul Cod penal, va încredința supravegherea inculpatului către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București,

va pune în vedere inculpatului disp. art.86/4 din vechiul Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere,

va dispune ca pedeapsa complementară să se execute de la data rămânerii definitive a acestei sentințe penale,

va constata că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv pe durata 24.II.2011-30.VI.2011, inclusiv,

în temeiul art.399, alin.1 din noul Cod de procedură penală, va menține măsura preventivă a controlului judiciar, luată față de inculpat prin Încheierea de ședință din data de 26.II.2014,

în temeiul art.254, alin.3 din vechiul Cod penal, va lua măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpat a sumei de 90.000 lei, primită cu titlu de mită,

în temeiul art.404, alin.4, litera c din noul Cod de procedură penală, va menține măsura sechestrului asigurător asupra imobilului din București, ..325, ., etajul VIII, ., dispusă prin Ordonanța din data de 23.V.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, din Dosarul nr.63/P/2010 (filele 32-34, volumul VIII, dosar de urmărire penală), pusă în aplicare prin procesul-verbal din data de 23.V.2011, întocmit de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, în Dosarul nr.63/P/2010 (filele 35 și 36, volumul VIII, dosar de urmărire penală), până la concurența sumei de 90.000 lei,

în temeiul art.255, alin.2 din noul Cod de procedură penală, va dispune restituirea către inculpat a telefoanelor mobile marca Nokia, model 6700c-1, cu ._/03/_/6, având cartelă Vodafone, cu seria_, și marca Nokia, model 6700c-1, cu ._/03/_/7, având cartelă Connex, cu seria_, ridicate în baza procesului-verbal din data de 24.II.2011, întocmit de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Tehnic (filele 7175, volumul I, dosar de urmărire penală), cu obligarea inculpatului de a le păstra până la rămânerea definitivă a acestei sentințe penale,

în temeiul art.404, alin.4, litera f din noul Cod de procedură penală, va dispune restituirea către martorul-denunțător Y. A. a sumei de 10.000 lei, pusă la dispoziție de acesta pentru realizarea flagrantului, consemnată la CEC Bank, cu recipisa de consemnare nr._/1 din data de 9.VI.2011 (fila 41, volumul I, dosar de fond),

în temeiul art.404, alin.4, litera i din noul Cod de procedură penală, va dispune anularea, în totalitate, a documentelor vamale din data de 8.IX.2010 cu nr.MRN 10ROBU_ către S.C. „Baroq G.” S.R.L. și cu nr.MRN 10ROBU_ către S.C. „K. Kartal Fruct” S.R.L., aflate, în original, în Dosarul nr.204/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție,

în temeiul art.272, alin.1 din noul Cod de procedură penală, îl va obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar, potrivit art.275, alin.6 din noul Cod de procedură penală, onorariile interpreților și traducătorilor de limbă turcă, astfel cum au fost stabilite prin încheierile de ședință, se vor suporta din fondului Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de schimbare a încadrării juridice a uneia dintre faptele penale, formulată de inculpatul C. C.-I..

În temeiul art.254, alin.1 și alin.2 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000, nemodificată, art.7, alin.1 din aceeași lege specială și art.8 din aceeași lege specială, art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, art.74, alin.2 din vechiul Cod penal, raportat la art.76, alin.1, litera c din vechiul Cod penal, art.80, alin.2 din vechiul Cod penal și art.5, alin.1 din noul Cod penal, condamnă pe inculpatul C. C.-I. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată.

În temeiul art.65, alin.2 din vechiul Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a, litera b și litera c (de a ocupa funcția de director vamal) din vechiul Cod penal, pe o perioadă de 5 ani.

În temeiul art.25 din vechiul Cod penal, raportat la art.289, alin.1 din vechiul Cod penal, cu aplicarea art.17, litera c din Legea nr.78/2000, art.41, alin.2 din vechiul Cod penal, art.74, alin.2 din vechiul Cod penal, raportat la art.76, alin.1, litera e din vechiul Cod penal, art.80, alin.2 din vechiul Cod penal și art.5, alin.1 din noul Cod penal, condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru instigare la comiterea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată.

În temeiul art.396, alin.5 din noul Cod de procedură penală, raportat la art.16, alin.1, litera b din noul Cod de procedură penală, achită pe inculpatul C. C.-I. pentru infracțiunea de conflict de interese, prevăzută de art.253/1, alin.1 din vechiul Cod penal.

În temeiul art.33, litera a din vechiul Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b din vechiul Cod penal, contopește pedepsele de 3 ani închisoare și de 1 an închisoare, astfel că inculpatul va executa pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

Face aplicarea art.71-art.64, alin.1, litera a, teza a II-a, litera b și litera c din vechiul Cod penal.

În temeiul art.35, alin.1 din vechiul Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64, alin.1, litera a, teza a II-a, litera b și litera c (de a ocupa funcția de director vamal) din vechiul Cod penal, pe durata de 5 ani.

În temeiul art.86/1, alin.1 și alin.2 din vechiul Cod penal, precum și al art.71, alin.5 din vechiul Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor principală și accesorie, pe durata termenului de încercare de 6 ani, potrivit art.86/2, alin.1 din vechiul Cod penal.

În temeiul art.86/3, alin.1 din vechiul Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte, în ultima săptămână din ultima lună a fiecărui trimestru, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art.86/3, alin.4 din vechiul Cod penal, încredințează supravegherea inculpatului către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București.

Pune în vedere inculpatului disp. art.86/4 din vechiul Cod penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere.

Pedeapsa complementară se execută de la data rămânerii definitive a acestei sentințe penale.

Constată că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv pe durata 24.II.2011-30.VI.2011, inclusiv.

În temeiul art.399, alin.1 din noul Cod de procedură penală, dispune menținerea măsurii preventive a controlului judiciar, luată față de inculpat prin Încheierea de ședință din data de 26.II.2014.

În temeiul art.254, alin.3 din vechiul Cod penal, ia măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpat a sumei de 90.000 lei, primită cu titlu de mită.

În temeiul art.404, alin.4, litera c din noul Cod de procedură penală, menține măsura sechestrului asigurător asupra imobilului din București, ..325, ., etajul VIII, ., dispusă prin Ordonanța din data de 23.V.2011 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, din Dosarul nr.63/P/2010 (filele 32-34, volumul VIII, dosar de urmărire penală), pusă în aplicare prin procesul-verbal din data de 23.V.2011, întocmit de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție, în Dosarul nr.63/P/2010 (filele 35 și 36, volumul VIII, dosar de urmărire penală), până la concurența sumei de 90.000 lei.

În temeiul art.255, alin.2 din noul Cod de procedură penală, dispune restituirea către inculpat a telefoanelor mobile marca Nokia, model 6700c-1, cu ._/03/_/6, având cartelă Vodafone, cu seria_, și marca Nokia, model 6700c-1, cu ._/03/_/7, având cartelă Connex, cu seria_, ridicate în baza procesului-verbal din data de 24.II.2011, întocmit de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Tehnic (filele 7175, volumul I, dosar de urmărire penală), cu obligarea inculpatului de a le păstra până la rămânerea definitivă a acestei sentințe penale.

În temeiul art.404, alin.4, litera f din noul Cod de procedură penală, dispune restituirea către martorul-denunțător Y. A. a sumei de 10.000 lei, pusă la dispoziție de acesta pentru realizarea flagrantului, consemnată la CEC Bank, cu recipisa de consemnare nr._/1 din data de 9.VI.2011 (fila 41, volumul I, dosar de fond).

În temeiul art.404, alin.4, litera i din noul Cod de procedură penală, dispune anularea, în totalitate, a documentelor vamale din data de 8.IX.2010 cu nr.MRN 10ROBU_ către S.C. „Baroq G.” S.R.L. și cu nr.MRN 10ROBU_ către S.C. „K. Kartal Fruct” S.R.L., aflate, în original, în Dosarul nr.204/P/2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de Combatere a Infracțiunilor Conexe Infracțiunilor de Corupție.

În temeiul art.272, alin.1 din noul Cod de procedură penală, obligă pe inculpat la plata sumei de 8.000 lei, cheltuieli judiciare către stat, iar, potrivit art.275, alin.6 din noul Cod de procedură penală, onorariile interpreților și traducătorilor de limbă turcă, astfel cum au fost stabilite prin încheierile de ședință, se suportă din fondului Ministerului Justiției.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare pentru procuror și pentru inculpat.

Pronunțată în ședința publică din data de 26.V.2014.

Judecător,

D. P. Grefier,

L.-A. P.

Red. și dact.: jud. D.P.

4 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Sentința nr. 236/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI