Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr. 213/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 213/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 29-06-2012 în dosarul nr. 213/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR.213
Ședința publică de la 29 iunie 2012
Curtea în complet de divergență compusă din:
PREȘEDINTE – P. P.
JUDECĂTOR – F. D.
JUDECĂTOR – E. U.
GREFIER - A. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție este reprezentat de procuror S. M..
Pe rol soluționarea apelurilor declarate de P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE – DIRECȚA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE și inculpații R. I. și G. L. și partea civilă G. P. împotriva sentinței penale nr.889/09.11.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția I a penală în dosarul nr. _ .
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul inculpat G. L. personal și asistat de apărător ales, avocat H. G. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2012 emisă de Baroul București – Cabinet Individual și avocat din oficiu N. A. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2012 emisă de Baroul București – Serviciul de Asistență Judiciară, apelantul inculpat R. I., personal și asistat de apărător ales, avocat M. M. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2012 emisă de Baroul C. – Cabinet Individual, apelanta parte civilă G. P. personal, lipsind intimatul parte vătămată C. local municipal C..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul Ministerului Public consideră că în cauză în mod corect a fost citat C. local C. pentru că acesta avea calitate de parte vătămată în cauză având în vedere împrejurarea că era unic acționar al RADET C.. Dacă se apreciază că există o pagubă, aceasta s-ar regăsi în patrimoniul Consiliului local C..
În concluzie, consideră că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
Apărătorul apelantului inculpat G. L. solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, considerând că partea vătămată reală este RADET C.. Atunci când o societate comercială este prejudiciată, acea societate este chemată în judecată.
Apărătorul apelantului inculpat R. I., apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art.372 pct.2 lit.b C.p.p., în sensul că în mod corect, înscrisurile depuse la dosar relevă deplina autonomie financiară și juridică pe care o are RADET, fiind o persoană juridică distinctă de C. local C..
Consideră că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare, urmând ca RADET C. să figureze în calitate de parte vătămată.
Intimata parte civilă consideră că este tardiv la acest moment să se reorganizeze datele inițiale ale problemei. Consideră că nu se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
Reprezentantul Ministerului Public arată că banii în cauză au fost alocați de către C. municipiului C. societății RADET.
Apelantul inculpat R. I. arată că este de acord cu concluziile apărătorului său.
Apelantul inculpat G. L. arată că este de acord cu concluziile apărătorului său.
CURTEA
Cu privire la apelurile penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.889 din 09.11.2011 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în baza art. 334 C. pr. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului R. I. în actul de sesizare din infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 C. pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 6 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 al.1 și 2 cu aplicarea art. 41 al.2 C. pen..
1. În baza art. 132 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 Cp cu aplicarea art. 74 al.1 lit.a și art. 76 al.1 lit. b C. pen., a fost condamnat inculpatul R. I. (fiul lui M. și L., născut la data de 17.10.1960, în loc.P., jud.O., domiciliat în mun.C., ., ., CNP_), la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.
În baza art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului R. I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 246 Cp raportat la art. 17 lit.d din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art. 74 al.1 lit.a și art. 76 al.1 lit. e C. pen., a fost condamnat inculpatul R. I. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 al.1 și 2 C. pen. cu aplicarea art. 41 al.2, art. 74 al.1 lit.a, art.80 C. pen. și art. 76 al.1 lit. c C. pen., a fost condamnat inculpatul R. I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.
În baza art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului R. I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.33 lit.a Cod penal și art. 34 lit.b Cod penal, au fost contopite cele trei pedepse aplicate, în final, inculpatul R. I. execută pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.
În baza art. 35 al.2 Cod penal, i s-a aplicat inculpatului R. I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, b și c Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II- a, b și c C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani stabilit în condițiile art. 82 C. pen..
În baza art. 71 al.5 C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 C. pr. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen..
2. În baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 C. pen. cu aplicarea art. 41 al.2 C. pen., art. 74 al.1 lit.a C. pen., art. 80 și art. 76 al.1 lit. e C. pen., a fost condamnat inculpatul G. L. (fiul lui C. și E., născut la data de 15.08.1954 în ., CNP_, domiciliat în București, ..4, sector 2), la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată.
În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II- a și b C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 5 luni stabilit în condițiile art. 82 C. pen..
În baza art. 71 al.5 C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359 C. pr. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen..
S-a luat act că partea vătămată C. L. Municipal C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
A fost obligat inculpatul R. I. la plata către partea civilă G. P. a sumei de 10.000 euro în echivalent în lei la cursul BNR la data plății efective, reprezentând daune morale.
A fost menținută măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului R. I. și ridică măsura asigurătorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului G. L., măsuri dispuse prin ordonanța nr. 156/P/2007 din data de 15.04.2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție.
În baza art. 254 al.3 C. pen. rap. la art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul R. I. suma de 1500 euro.
Au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 3.500 lei fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în vederea modernizării și eficientizării activității de transport și distribuție a energiei termice Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) C., a inițiat un proiect pentru automatizarea punctelor termice și monitorizarea activității acestora. Prin automatizarea punctelor termice se urmărea reglarea parametrilor de debit și temperatură în funcție de temperatura exterioară și de temperatura apei calde menajere, funcționarea automată și complet independentă, comunicarea bidirecțională cu dispecerul central, iar monitorizarea urma a se face prin echipamente de înregistrare a energiei termice în punctele termice, supravegheate permanent de dispeceri ceea ce asigura comunicarea tuturor punctelor termice cu dispeceratul central.
Pentru realizarea acestui proiect ce avea ca obiectiv „automatizarea”, RADET C., în temeiul O.U.G 60/2001 privind achizițiile publice, a organizat în 2005 Licitația privind „Achiziția de pompe de termoficare cu convertizoare de frecvență încorporată”, fondurile pentru această achiziție fiind asigurate de la bugetul de stat, prin intermediul C. L. Municipal C..
Comisia de licitație era formată din președinte – inculpatul R. I. – director general si membrii: partea civilă G. P. – director tehnic, martorul G. G. V. – director producție, martorul E. G. – director economic, G. N. – șef serviciu juridic, martor D. S. – șef serviciu DAC, martorul B. D. – șef birou tehnic, V. M. – reprezentant . și doi reprezentanți ai Primăriei C., potrivit hotărârii nr.78/28.10.2005 a C. de Administrație al RADET C..
Caietul de sarcini, aprobat de C. de Administrație al RADET C. prin aceeași hotărâre, prevedea achiziționarea a patru tipuri de pompe: electropompe de circulație încălzire cu convertizor de frecvență încorporat, electropompe ajutătoare apă caldă de consum cu convertizor de frecvență încorporat, electropompe recirculare apă caldă de consum cu turație constantă și electropompe evacuare ape uzate, ce urmau a fi livrate cu următoarele componente: senzor de presiune diferențial (pentru pompele de circulație încălzire), senzor pentru reglaj presiune constantă a apei calde de consum (pentru pompele ajutătoare), senzor lipsă presiune apă LP (pentru pompele ajutătoare.) și tablou de automatizare (pentru electropompele de circulație încălzire și respectiv pentru electropompele ajutătoare). Se mai prevedea că electropompele vor funcționa în regim de debit variabil (turație variabilă) și vor porni automat, iar protocolul de comunicare va fi MODBUS.
Un număr de 11 firme au cumpărat documentația de participare la licitație, însă doar trei societăți au depus oferte până la data limită, 05.12.2005, respectiv: . București asociat cu KSB AG Germania, . asociat cu WILO AG Germania și . în asociație cu . București.
Deschizându-se ofertele depuse, comisia de evaluare a constatat că . în asociație cu . București, nu a prezentat garanția de participare la licitație, astfel încât s-a procedat la excluderea lor, rămânând spre analiză doar primele două oferte, cu următoarele valori: . București asociat cu KSB AG Germania – 3.918.306,32 RON fără TVA (echivalentul a 1.071.717,49 euro) și . asociat cu WILO AG Germania – 4.461.308 RON fără TVA (echivalentul a 1.220.237 euro ).
Analizându-se cele două oferte, s-a constatat că oferta . București asociat cu KSB AG Germania respectă toate cerințele prevăzute de caietul de sarcini, iar oferta . asociat cu WILO AG Germania nu corespunde caietului de sarcini, stabilindu-se de către comisia de licitație câștigătoarea licitației deschise privind,, Achiziția de pompe de termoficare cu convertizoare de frecvență încorporate pentru 132 puncte termice și două centrale termice cu funcționare pe gaze naturale, aflate în exploatarea RADET C.”, oferta . București asociat cu KSB AG Germania, lider de asociație . cu o valoare a ofertei de 3.918.306,32 RON fără TVA (echivalentul a 1.071.717,49 euro), așa cum rezultă din hotărârea de adjudecare nr._/09.12.2005 .
La data de 16.12.2005 s-a încheiat contractul de furnizare produse, între RADET C., în calitate de achizitor, și . în asociație cu KSB AG Germania, lider de asociație fiind . care reprezenta asociația, în calitate de furnizor, obiectul contractului constituindu-l furnizarea de echipamente conform specificațiilor tehnice și a listelor de cantități de echipamente și prestarea de servicii asociate, conform caietului de sarcini în termenul convenit și în conformitate cu obligațiile asumate prin contract. Achizitorul se obligă să plătească furnizorului suma de 3.918.306,32 RON (1.071.717,49 euro ) la care se adaugă TVA în sumă de 744.478,20 RON (203.626,32 euro) pentru livrarea de pompe de termoficare cu convertizoare de frecvență incorporate pentru 132 puncte termice și două centrale termice cu funcționare pe gaze naturale.
Clauza prevăzută de art.12.4 din contract prevede că, dacă vreunul din produsele inspectate sau testate, nu corespunde specificațiilor, achizitorul are dreptul să îl respingă, iar furnizorul are obligația, fără a modifica prețul contractului, de a înlocui produsele refuzate.
Art. 14 din contract stipulează că la livrarea echipamentelor se semnează un proces verbal de recepție preliminară, recepția finală a echipamentelor se face prin semnarea unui proces verbal de recepție preliminară iar livrarea produselor se consideră încheiată în momentul în care sunt îndeplinite prevederile clauzelor 14.1-14.4.
Referitor la modalitatea de plată, art. 19 din contract arată că achizitorul are obligația de a efectua plata către furnizor în patru rate semestriale pe parcursul anului 2006 și 2007, conform documentelor de livrare, acordă avans furnizorului în limita valorică prevăzută de lege și numai în schimbul unei scrisori bancare de returnare a avansului și va face demersuri pentru asigurarea fondurilor necesare în vederea reducerii termenului de decontare, plățile parțiale și în avans vor conduce la diminuarea prețului contractului pentru care se va negocia un procent de diminuare. Totodată, se prevede că nu va fi considerat terminat contractul până când procesul verbal de recepție finală nu va fi semnat de comisia de recepție.
Cu privire la penalități, prin art.23 din contract se stipulează că, în cazul în care, din vina sa exclusivă, furnizorul nu-și îndeplinește obligațiile asumate prin contract, atunci achizitorul are dreptul de a deduce din prețul contractului, ca penalități, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală din prețul contractului, cota procentuală zilnică stabilindu-se la 0,06 % din prețul contractului.
În completarea contractului încheiat între RADET C. și ., s-au încheiat două acte adiționale: Actul adițional nr.1, la data 23.06.2006, fiind înregistrat cu nr.933, motivat de redimensionarea pompelor, ce are ca obiect achiziția de încă 8 pompe, mai precis 4 bucăți pompe pentru exploatare-montaj și 4 bucăți pompe rezervă, valoarea acestora fiind de 948.159,33 RON, echivalentul a 259.336,27 Euro, și Actul adițional nr.2, la data de 15.12.2006, fiind înregistrat cu nr.1803, ce are ca obiect achiziția a 8 pompe în valoare totală de 135.569,66 RON, echivalentul a 37.080,40 euro.
Valoarea totală a contractului a devenit astfel 5.746.513,57 RON cu TVA.
Livrarea produselor a început din data de 29.12.2005, fiind întocmite procesele verbale de recepție
În toate procesele verbale de recepție întocmite la data de 19.06.2006 este menționat faptul că electropompele au fost livrate fără panoul de control model avansat al dispozitivului de acționare Pump Drive și fără certificate de calitate și certificate de garanție.
Prin adresa nr. 1380/04.10.2006 semnată de Directorul Tehnic al RADET, partea civilă G. P. și Seful Biroului Investiții, martora N. R., se solicită . trimiterea specialistului pentru înlocuirea display-urilor vechi cu cele de ultimă generație la punctele termice unde au fost montate electropompele, precum și prezentarea certificatelor de calitate și garanție, aducându-se la cunoștință că recepția acestora a fost amânată deoarece nu au fost livrate display-urile de ultimă generație și accesoriile, în caz contrar urmând a fi returnate.
. a răspuns că în documentația de licitație nu s-a specificat nimic referitor la display-uri, varianta de transmitere de date cerută, MODBUS fiind dezvoltată și implementată împreună cu display-ul cu led-uri, schimbarea tipului de display impunând costuri suplimentare de 500 euro/display.
Din procesul verbal încheiat la data de 24.10.2006 între reprezentanții RADET și reprezentantul . rezultă că s-a constatat că panourile de control nu sunt conforme cu oferta tehnică prezentată la licitație și anexată la contract, motiv pentru care nu s-au putut executa conexiunile electrice și asigura astfel punerea în funcțiune a pompelor și a transmisiunilor de date.
Prin raportul de constatare întocmit la data de 14.04.2008 de Serviciul Specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-a stabilit că ofertele tehnice depuse de . prezintă electropompele circulație încălzire și electropompele ajutătoare ca fiind dotate cu un tablou de automatizare Pump Drive prevăzut cu afișaj digital, afirmându-se că electropompele circulație și ajutătoare vor fi cu turație variabilă, iar semnalele se vor transmite la calculatorul de proces printr-o legătură serială RS485, iar protocolul de comunicare va fi MODBUS, însă, analizând caracteristicile tehnice ale tabloului de automatizare ofertat (Pump Drive cu afișaj digital), s-a constatat că protocolul de comunicare este LON și, pentru a se putea asigura transmisia de date între echipamente dotate cu diferite protocoale de comunicare trebuie achiziționat și interpus un convertor LON-MODBUS sau PROFIBUS-MODBUS.
Specialistul Direcției Naționale Anticorupție a concluzionat că . a furnizat electropompe dotate cu tablouri de automatizare Pump Drive diferite de cele ofertate, produsele livrate fiind dotate cu Pump Drive cu afișaj cu led-uri în loc de afișaj digital, acestea având posibilități de reglare inferioare.
S-a mai reținut că oferta tehnică depusă de . nu îndeplinea cerințele caietului de sarcini, iar produsele livrate nu respectau nici acestea cerințele respective.
Un alt aspect constatat de specialist prin raportul întocmit la data de 14.04.2008, se referă la faptul că nu s-a utilizat acea clauză contractuală care dădea posibilitatea conducerii RADET, reprezentată de inculpatul R. I., ca, în cazul în care plățile efectuate pentru produsele livrate de ., se realizau integral, să se poată renegocia prețul inițial al contractului, ceea ce ar fi condus la o diminuare a cheltuielilor de la bugetul instituției ocazionate de derularea contractului pentru termoficarea C.,produsele fiind achitate integral în anul 2006, conform facturilor emise de . .
Prejudiciul cauzat este constituit, astfel, din suma echivalentă a produselor necorespunzătoare calitativ, conform caietului de sarcini, ce au fost acceptate la livrare, adică 4.789.437,33 RON (echivalentul a 1.309.985,32 euro), la care se adaugă suma de 142.442,72 RON cu care s-ar fi putut diminua cheltuielile bugetare ale instituției dacă inculpatul R. I. și-ar fi exercitat corespunzător atribuțiile și ar fi renegociat prețul contractului, conform clauzelor stabilite inițial.
Inculpatul R. I. a solicitat să se constate nulitatea absolută a raportului de constatare tehnico-științifică întocmit de specialistul D., nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 112 al.1 Cpp, fiind încălcate și dispozițiile art. 11 al.1 din OUG nr.43/2002, acesta neputând constitui mijloc de probă, însă solicitarea nu este întemeiată, valoarea probatorie a constatării tehnico-științifice urmând a fi avută în vedere prin coroborarea cu alte probe administrate.
Raportul de expertiză tehnică, efectuat in cursul cercetarii judecatoresti, a concluzionat că nu există diferențe între prevederile caietului de sarcini și cele prezentate în oferta tehnică, existând o abatere de 15% a caracteristicilor bunurilor furnizate față de caietul de sarcini și și oferta tehnică. S-a stabilit că pompele furnizate lucrează în conformitate cu cele prevăzute în caietul de sarcini, precum și faptul că au fost acceptate, din punct de vedere al unor caracteristici tehnice (și) alte produse decât cele ofertate.
Expertul a arătat că în toate cele 99 de stații de lucru analizate, pompele lucrează și asigură performanțele de lucru impuse, evaluarea funcționării pompelor fiind făcută punctual atât în perioada de iarnă cât și în afara acesteia.
În același timp, expertul a precizat că pompele, fiind montate în circuit și aflate în stare de funcționare, nu au putut fi testate din punct de vedere al tuturor parametrilor tehnici aferenți caietului de sarcini. A mai aratat expertul că, în limita observațiilor/determinărilor făcute în cele 99 de puncte de lucru RADET, abaterea de 15% menționată nu a fost regăsită în performanțele de funcționare a instalațiilor de încălzire.
Expertul, în urma verificărilor în teren, a arătat că panourile de automatizare Pump Drive aferente pompelor livrate sunt dotate cu afișaj cu led-uri în loc de afișaj digital, cum era prevăzut în caietul de sarcini, afișajul numeric este net superior afișajului cu led-uri, iar protocolul de comunicație implementat este de tip LON și nu MODBUS, așa cum se cerea prin caietul de sarcini.
În răspunsul la obiecțiuni, expertul a arătat că a vizitat toate stațiile de pompare și pompele au fost vizionate în stare de funcționare. De asemenea, au fost testate din punct de vedere funcțional toate pompele și toate au funcționat corespunzător comenzilor date, stabilind în mod direct că pompele sunt echipate cu un modul hardware necesar protocolului MODBUS.
Astfel, atât raportul de constatare tehnico – științifică cât și expertiza tehnică au concluzionat că . a furnizat electropompe diferite de cele ofertate, produsele livrate fiind dotate cu afișaj cu led-uri în loc de afișaj digital, iar protocolul de comunicație implementat este de tip LON și nu MODBUS, așa cum se cerea prin caietul de sarcini.
Aceste concluzii s-au coroborat cu declarațiile martorilor D. S., B. D., N. R., G. G. V., angajați ai RADET C., cu responsabilități în încheierea și derularea contractului încheiat cu ., ce ocupau diferite funcții de specialitate în cadrul acestei instituții.
Martorul B. D., care în 2006 era seful Biroului Tehnic și a făcut parte din comisia de licitație, a arătat că oferta corespundea caietului de sarcini, pompele erau fabricate in Germania si aveau in dotare pump drive-uri. A mai arătat ca in Germania a constatat, la producător, împreună cu martorul D. S., ca pump drive-urile erau in probe si pompele nu erau dotate cu acestea, desi oferta preciza expres acest lucru, iar prețul includea și pump drive-urile. A precizat ca a asistat la punerea în funcție parțială a pompelor, dar nu s-a întocmit proces-verbal de punere în funcțiune întrucât pompele nu corespundeau calitativ. Martorul a declarat ca informarea a fost făcută de martorul D. S., iar D. A., reprezentantul ., i-a spus ca șefii știau de aceasta problema. Martorul a mai precizat ca a fost demis din funcție și mutat în alt compartiment, presiunile care se făceau pornind de la inculpatul R..
Martorul D. S., membru al comisiei de licitație, demisionar in anul 2007, a declarat ca documentația corespundea caietului de sarcini, iar cu ocazia deplasării în Germania, la producător, împreună cu alți doi colegi, a constatat ca pompele prezentau anumite modificări față de documentație, primelor loturi livrate lipsindu-le panoul de control. Martorul a arătat ca delegatul . l-a asigurat ca se cunoaște la nivel superior acest aspect, astfel explicându-se și faptul ca pompele livrate de câteva luni nu fuseseră puse în funcțiune. Martorul a adus la cunoștința directorului tehnic, G. P., acest aspect, facand si un referat pe care l-a trimis Biroului de investiții care a trimis o adresa către furnizor, acesta răspunzând ca, pentru a livra ceea ce au ofertat, trebuie să se plătească 400-500 euro/dispozitiv, insa s-a continuat livrarea pompelor modificate. Martorul a subliniat ca partea de comunicare era o condiție esențială a caietului de sarcini si, daca acestea nu ar fi fost menționate în oferta, . nu ar fi câștigat licitația, pompele livrate având deficiente de ordin pecuniar și tehnic, respectiv sunt mult mai ieftine decât cele ofertate și, din punct de vedere tehnic, se îngreunează exploatarea și depanarea, fiind identice cu cele vechi în raport de principiile de funcționare. A specificat ca recepția s-a făcut cantitativ si nu calitativ pentru a putea fi introduse în magazie, neputându-se face o recepție calitativă atâta timp cât nu au fost puse în funcțiune.
Din declarația martorului N. R., fost sef al Biroului Investiții, destituita la data de 01.06.2007, și secretar la comisiei de licitație, rezulta ca oferta era corespunzătoare caietului de sarcini, dar pompele livrate nu corespundeau tehnic cu cele ofertate întrucât nu aveau display digital, ci cu led-uri și, deși s-a corespondat cu ., solicitându-li-se livrarea echipamentelor complete si a pump drive-urilor contractate, li s-a răspuns ca pentru display-ul digital trebuie platita suma de 500 euro pentru fiecare pompa, astfel ca li s-a pus in vedere celor de la . sa respecte contractul, predând documentele noului director tehnic, S. N.. Martora a relevat ca intre inculpatul R. I. si G. P. s-au purtat discuții contradictorii pe tema pompelor la ședințele ce aveau loc in fiecare zi de luni, tensiunile dintre cei doi apărând în momentul in care aceasta a refuzat sa semneze un act adițional la contract. A mai arătat martora ca motivul destituirii sale din funcție și mutarea într-o funcție inferioară l-a constituit faptul ca făcea parte din echipa lui G. P., astfel ca a demisionat în octombrie 2007.
Martorul G. G. V., angajat la RADET Constanta în perioada 2004-2007, ultima funcție fiind cea de director de producție, din care a fost demis, propunându-i-se o funcție de sef de sector, motiv pentru care a demisionat, a precizat că a făcut parte din comisia de licitație, oferta societății câștigătoare îndeplinind condițiile din caietul de sarcini.
Aceste declarații ale martorilor reliefează că s-au livrat alte produse decât cele ofertate, cu caracteristici de producție net inferioare, precum și faptul că inculpatul R. I., în exercitarea atribuțiilor sale de director general al RADET C., pe întreaga derulare a acestui contract, a făcut toate demersurile pentru a fi acceptate aceste produse, chiar dacă cunoștea că nu sunt cele care fuseseră contractate în vederea modernizării rețelei de termoficare, înlăturându-i din funcțiile de conducere pe angajații care, sesizând neconcordanta intre pompele livrate si cele ofertate, au încercat să impună furnizorului respectarea contractului.
Partea civilă G. P., director tehnic în cadrul RADET C. pe parcursul încheierii și derulării contractului cu ., membră a comisiei de licitație, a arătat că după a doua livrare de pompe, chiar la începutul anului 2006, a primit semnale de la specialiștii din subordine că aceste pompe sunt necorespunzătoare cu cele ofertate, sens în care a procedat la analizarea situației, iar după primele montaje a realizat că pompele livrate de . nu funcționează corespunzător din punct de vedere tehnic, nefiind echipate cu dispozitivul pump drive conform celui specificat în ofertă, purtând o corespondență cu reprezentanții ., în vederea lămuririi acestei situații.Aceasta a subliniat ca oferta prezentată de către . la licitație presupunea un tip de pompă cu turație variabilă și convertizoare încorporate care, deși în caietul de sarcini se specifică, referitor la partea de automatizare, că este element distinct, include în pompă și pump drive-ul, adică prețul care s-a oferit pentru fiecare tip de pompă includea automat și pump drive-ul, acesta nefiind cotat în mod diferit.
Mai mult, partea civilă G. P. a arătat că, semnalând diferența evidentă dintre caracteristicile produselor ofertate și cele efectiv livrate, a refuzat montajul și semnarea de primire a pompelor livrate și, totodată, în toate procesele verbale de recepție, a menționat expres lipsa sau neconcordanța pump drive-ului, atitudine ce a atras un comportament șicanatoriu, abuziv din partea inculpatului R. I..
Rezultă, deci, că pompele achiziționate de RADET C. de la ., funcționând la turație constantă, asemenea celor care deja existau în rețeaua de termoficare și nu la turație variabilă, așa cum s-a urmărit prin încheierea contractului, face ca aceste produse livrate să fie nu corespundă scopului propus, și anume, modernizarea și automatizarea rețelei de termoficare a municipiului C..
Inculpatul R. I. a arătat ca nu a avut cunoștință de existenta unor probleme legate de calitatea produselor, precizând ca pompele întruneau condițiile prevăzute în caietul de sarcini, neputându-se verifica dacă acestea corespund tehnic decât în momentul în care tot ansamblul, respectiv automatizarea, monitorizarea si dispecerizarea punctelor termice, era finalizat cel puțin la nivelul unui punct termic.
Martora S. N., director tehnic din mai 2007, a arătat că în luna mai 2007 in 20 din 132 de puncte termice era finalizat montajul, iar în 20-29, pompele erau in curs de montaj fizic, dar nu erau integrate in sistemul dispecer, neputându-se verifica daca erau conforme caietului de sarcini. Martora a precizat ca pompele îndeplineau cerințele caietului de sarcini, învederând existenta unor vicii de montaj, teză susținută si de martorul P. L. D., director de producție, care la momentul încheierii contractului cu . era sef la secția unde se descărcau pompele, martor care a arătat că după montarea dispeceratului central s-a verificat si s-a constatat ca din acest dispecerat se comandau toate pompele, conform caietului de sarcini, pompele funcționând cu turație variabila.
Martorul D. A., director tehnic al . la începutul derulării relațiilor cu RADET Constanta, a arătat că a participat o singură data la o recepție de pompe in Germania împreună cu câțiva angajați ai RADET Constanta, precizând ca martorul D. S. a spus ca dorește ca pump drive-ul sa aibă afișaj electronic, dar i-a răspuns ca nu au fost solicitate astfel de pompe, nemulțumire manifestata si de G. P..
Instanța de fond nu a avut în vedere declarațiile acestor trei martori întrucât nu corespund realității față de celelalte probe administrate.
Prin urmare, inculpatul R. I. și-a îndeplinit, cu știință, în mod defectuos atribuțiile de serviciu, acceptând ca, pe parcursul derulării contractului nr._ din data de 16.12.2005 de furnizare produse pentru modernizarea rețelei de termoficare a municipiului C., să fie livrate produse necorespunzătoare, ce nu îndeplineau criteriille stabilite prin caietul de sarcini, în sensul că acestea nu prezentau pump drive-ul necesar funcționării cu turație variabilă, și nu a renegociat prețul contractului conform clauzelor stabilite inițial, cauzând astfel un prejudiciu total în sumă de 4.931.880,05 RON (4.789.437,33 RON - echivalentul a 1.309.985,32 euro - suma echivalentă a produselor necorespunzătoare calitativ, la care se adaugă suma de 142.442,72 RON cu care s-ar fi putut diminua cheltuielile bugetare ale instituției dacă ar fi renegociat prețul contractului, conform clauzelor stabilite inițial).
Ca urmare a refuzului părții civile G. P. și a angajaților din cadrul Direcției Tehnice, de a accepta, la momentul recepției faptice, electropompele ce nu corespundeau caietului de sarcini, inculpatul R. I. a dispus revocarea, în mod ilegal, din funcția deținută de aceasta, de director tehnic.
Partea civilă G. P. a fost numită în funcția de director al Direcției Tehnice a RADET C. la data 23.07.2004 prin decizia nr.310, semnată, în calitate de director general, de către inculpatul R. I..
De altfel, până la apariția primelor probleme legate de derularea contractului dintre RADET C. și ., partea civila G. P. s-a bucurat de o bună apreciere din partea întregului colectiv al RADET și a directorului general, inculpatul R. I., în acest sens elocvente fiind atât caracterizarea pe care acesta o făcea părții vătămate în septembrie cât și faptul că în perioadele în care inculpatul R. I. era plecat, o împuternicea să exercite atribuțiile de director general al RADET, chiar pe partea civila G. P. .
Atitudinea inculpatului R. I. la adresa părții civile G. P., a evoluat gradat, de la reproșuri verbale sau inducerea unei stări de tensiune pe parcursul anului 2006, la sancționarea pentru „grave abateri”, pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor privitoare la „completarea și administrarea condicilor de prezență din cadrul regiei” – în februarie-martie 2007, și a culminat cu decizia inculpatului R. I., de a o revoca din funcția de director al Direcției Tehnice pe partea civila G. P. în mai 2007.
Deși inculpatul R. I. a arătat că în privința revocării din funcție a lui G. P. nu a făcut decât să pună în aplicare hotărârea consiliului de administrație, revocarea acesteia a fost inițiată de chiar inculpatul R. I., în calitatea sa de director general al RADET C., demersul acestuia fiind concretizat prin adresa nr.352/14.05.2007 către Consiliului de Administrație al RADET C., al cărui președinte era, de altfel, invocând diferite „neajunsuri” constatate în activitatea desfășurată de aceasta, arătând că aceasta a săvârșit abateri grave de la disciplina muncii, solicitare însușită de către C. de Administrație al RADET C. prin hotărârea nr.11/14.05.2007, semnată în calitate de președinte al consiliului, de inculpatul R. I., aceasta fiind eliberată din funcție prin dispoziția nr.125/15.05.2007.
Prin sentința civilă nr.1562/25.09.2007 a Tribunalului C. – Secția Civilă, a fost admisa acțiunea formulata de contestatoarea P. G. în contradictoriu cu intimata RADET C., a fost anulata dispoziția nr.125/15.05.2007 a intimatei și hotărârea Consiliului de Administrație nr.11/14.05.2005, dispunându-se reintegrarea contestatoarei în funcția deținută anterior dispoziției nr.125/2007, respectiv cea de Director Tehnic, reținându-se ca intimata nu a declanșat și desfășurat ancheta prealabilă disciplinară, finalizată cu o măsură disciplinară, în aceeași zi în care a fost întocmit referatul directorului general procedându-se la adoptarea hotărârii Consiliului de Administrație nr.11, prin care contestatoarea a fost eliberată din funcția de director tehnic începând cu data de 15.05.2007, măsura dispusă de intimată prin directorul general, nu a constituit o sancțiune disciplinară întrucât nu s-au respectat etapele obligatorii, procedându-se la schimbarea unilaterală a felului muncii, a funcției ocupate de contestatoare conform contractului său individual de muncă, fără acordul expres al contestatoarei, absolut necesar la luarea unei asemenea măsuri.
Prin decizia nr.8/CM/14.01.2008 pronunțată de Curtea de Apel C. s-a respins ca nefondat recursul formulat de RADET C..
La data de 28.08.2007, inculpatul R. I. a formulat o plângere penală împotriva lui G. P., prin rezoluția nr.2678/P/2007 din 10.12.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul C., dispunându-se neînceperea urmăririi penale față de G. P. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals prev. de art.288 C.p. și art.291 C.p..
Obligat fiind de sentința civilă definitivă și executorie încă din data de 25.09.2007, prin dispoziția nr.451/06.11.2007, inculpatul R. I. a dispus reintegrarea părții civile G. P. în funcția deținută anterior, de Director Tehnic în cadrul RADET C., pentru ca în aceeași zi, să dispună prin dispoziția nr.453/06.11.2007, desfacerea contractului de muncă al acesteia, invocând în acest sens hotărârea Consiliului de Administrație al RADET nr.24/ 27.09.2007 prin care Direcția Tehnică din cadrul RADET se reorganiza.
Prin sentința civilă nr.158/20.02.2008 a Tribunalului C. a fost admisa acțiunea formulata de reclamanta G. P. în contradictoriu cu pârâta RADET C., dispunându-se anularea dispoziției nr.453/06.11.2007 emisă de directorul general al RADET, anularea în parte a hotărârii nr.24/27.09.2007 a Consiliului de Administrației al RADET și a dispoziției nr.414/09.10.2007 a directorului general RADET, în ceea ce privește desființarea Direcției Tehnice, precum și reintegrarea reclamantei în funcția de director tehnic, reținându-se ca rezultă în mod neîndoielnic faptul că, în fapt, direcția tehnică a fost reorganizată prin preluarea unei părți din activitate de către alte structuri organizatorice, dar a păstrat în structura sa biroul tehnic și biroul investiții, desființarea sa și înființarea serviciului tehnic și investiții cu aceeași structură fiind o operațiune fără efecte reale în privința organizării activității RADET, de vreme ce noul serviciu păstrează în structura sa cele două birouri rămase în structura direcției tehnice după preluarea unei părți din activitatea acesteia de către alte structuri organizatorice, iar plasarea sa în ierarhia organizatorică a RADET este aceeași cu a direcției tehnice.
A concluzionat instanța că această reorganizare nu a fost una reală sub aspectul desființării direcției tehnice, fiind vorba doar de schimbarea denumirii direcției, restul caracteristicilor structurii organizatorice anterioare păstrându-se, in aceste condiții, desființarea postului de director tehnic prin așa – numita desființare a direcției tehnice neavând caracter efectiv.
Așadar, la numai o zi după pronunțarea sentinței civile nr.1562/25.09.2007 a Tribunalului C., sentință ce avea caracter executoriu, la data de 26.09.2007, se înregistrează referatul nr. 645 al directorului general prin care se propun măsurile de reorganizare, adoptate a doua zi prin hotărârea consiliului de administrație nr.24/27.09.2007.
Prin dispoziția nr.451/06.11.2007 se dispune reintegrarea în funcția de director tehnic a reclamantei în baza sentinței nr.1562/25.09.2007, deși prin hotărârea consiliului de administrație nr.24/27.09.2007 și dispoziția nr.414/09.10.2007, postul se desființase și, în aceeași zi, prin dispoziția nr.453/06.11.2007 s-a desfăcut contractul individual de muncă începând cu o dată anterioară reintegrării – 10.10.2007.
Partea civila G. P. a arătat că și-a manifestat nemulțumirile legate de produsele livrate, motiv pentru care s-a procedat la demiterea sa de catre consiliul de administrație al cărui președinte era inculpatul R. I..
Martora N. R. a relevat tensiunile dintre inculpatul R. I. și G. P. legate de refuzul acesteia de a semna un act adițional la contract, G. P. fiind revocată de inculpatul R. I. din funcția deținută de director al Direcției Tehnice, tocmai datorită faptului că a adoptat o atitudine intransigentă și s-a opus constant acceptării livrării acestor produse, precizand ca si ea a fost mutata într-o funcție inferioară întrucât făcea parte din echipa lui G. P..
De asemenea, și martorul D. S. a relatat că inculpatul R. I., deranjat de faptul că funcționarii refuză acceptarea livrării altor produse decât cele ofertate, a început să exercite asupra acestora presiuni care, treptat, s-au transformat în adevărate represalii ce au culminat cu revocarea din funcția de director tehnic a părții vătămate G. P., precum și cu reorganizarea diferitelor compartimente din cadrul regiei, pentru a înlătura astfel funcționarii incomozi.
Martora P. Aviana, angajată în cadrul Direcției Tehnice a RADET C., a confirmat situația tensionată existentă în cadrul RADET pe fondul neînțelegerilor apărute în derularea contractului, precum și atitudinea șicanatorie adoptată de inculpatul R. I. la adresa părții vătămate, concretizată prin revocarea acesteia din funcția deținută.
Modalitatea nelegală de revocare din funcție, adoptată de inculpatul R. I., in calitate de director general, generată de refuzul părții civile de a accepta în derularea contractului dintre RADET C. și ., livrarea unor produse necorespunzătoare calitativ si constatată ulterior și de instanțele civile care au dispus reintegrarea sa în funcție, a cauzat o vătămare intereselor legale ale părții civile G. P..
Inculpații R. I. si G. L. au efectuat trei deplasări în străinătate, aceste deplasări având scop particular, turistic, desfășurarea lor fiind următoarea: prima călătorie - 17.12.2005 – 21.12.2005 (Olanda), a doua călătorie - 08.07.2006 – 16.07.2006 (Germania) și a treia călătorie - 16.12.2006 – 19.12.2006 (Germania).
Pentru toate călătoriile enumerate, inculpatul G. L., asociatul unic al ., firma ce câștigase la data de 09.12.2005, licitația organizată de RADET C., pentru contractul de livrare de pompe pentru termoficarea municipiului Constanta, i-a achitat inculpatului R. I., contravaloarea cheltuielilor de transport atât pentru acesta cât și pentru soția sa, R. M., care a participat la primele doua calatorii, suma totala, remisa de către inculpatul G. L. cu titlu de mită sub forma cheltuielilor ocazionate de transportul pentru aceste calatorii fiind în cuantum de 1500 euro (300 euro pentru un bilet dus/întors, la fiecare astfel de călătorie), iar referitor la cea de-a doua călătorie efectuată în iulie 2006, în Germania, pe lângă achitarea costurilor legate de transportul dus-întors, cu avionul, i-a facilitat inculpatului Rachieu I. obținerea și a altui folos, mai precis, posibilitatea ca familia R. să utilizeze în mod gratuit, casa de oaspeți a firmei KSB.
Aceste deplasări în străinătate au avut loc imediat după încheierea contractului dintre RADET C. și . și în timpul derulării contractului de livrare a pompelor pentru termoficare, scopul foloaselor necuvenite fiind acela de a face un act contrar îndatoririlor de serviciu, mai precis pentru a accepta livrarea de către RADET C., de produse ale căror caracteristici nu corespundeau specificațiilor caietului de sarcini.
Inculpații R. I. și G. L. au declarat în fața instanței că prima călătorie a fost efectuata la invitația DP Pumps, neavând legătura cu contractul încheiat cu KSB, invitație făcută și pe numele soției inculpatului R. I., cheltuielile fiind suportate de DP Pumps pentru ambii soți, a doua călătorie din vara anului 2006 fiind tot o călătorie privată, rezervarea fiind făcută de inculpatul G. L., iar la ziua fiului inculpatului R. I., acesta i-a adus biletele pe care inculpatul R. I. le-a achitat, dându-i suma de 600 euro în public, prima noapte din cadrul acestei calatorii fiind petrecuta in casa de oaspeți a KSB pentru că a doua zi avea loc recepția pompelor, apoi, fiecare și-a achitat cazarea pe cont propriu, iar a treia călătorie din decembrie 2006 a fost efectuata la invitația KSB în contul derulării contractului între RADET Constanta si KSB, invitația făcându-se doar pentru inculpatul R. I., KSB suportând cheltuielile privind transportul si cazarea, biletul fiind cumpărat de inculpatul G. L..
Susținerile inculpaților în sensul ca prima călătorie a avut loc la invitația altei firme, fără legătură cu contractul încheiat, transportul pentru a doua călătorie fiind achitat de familia R., iar a treia călătorie fiind efectuata la invitația KSB în legătură cu derularea contractului, nu pot fi primite.
Tribunalul nu a reținut declarația martorei D. B. care a afirmat ca a fost de față în luna iunie 2006 la ziua fiului inculpatului R. I. când inculpatul R. i-a remis inculpatului G. L. suma de 600 euro, reprezentând contravaloarea biletelor de avion pentru plecarea in concediu, aceasta necorespunzând realității.
Față de cererea procurorului de schimbare a încadrării juridice, constatând că aceasta este întemeiată, în baza art. 334 Cpp, Tribunalul a dispus schimbarea încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului R. I. în actul de sesizare din infracțiunea prevăzută de art. 6 din legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 Cp cu aplicarea art. 41 al.2 C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 al.1 și 2 cu aplicarea art. 41 al.2 C. pen., întrucât inculpatul, prin prisma funcției deținute, aceea de director general al RADET, are atribuții de control fiind astfel incidenta forma agravata a infracțiunii de luare de mita.
In drept, fapta inculpatului R. I. care, în calitatea sa de director general al RADET C., și-a îndeplinit, cu știință, în mod defectuos atribuțiile de serviciu, acceptând ca, pe parcursul derulării contractului nr._ de furnizare de produse din data de 16.12.2005, încheiat între RADET C., în calitate de achizitor, și . București, în asociație cu KSB AG Germania, în calitate de furnizori, având ca obiect „Achiziția de pompe de termoficare cu convertizoare de frecvență încorporate, pentru de 132 puncte termice și 2 centrale cu funcționare pe gaze naturale”, să fie livrate produse necorespunzătoare, ce nu îndeplineau criteriilor stabilite prin caietul de sarcini, în sensul că acestea nu prezentau pump drive-ul necesar funcționării cu turație variabilă, și nu a renegociat prețul contractului conform clauzelor stabilite inițial, cauzând astfel un prejudiciu total în sumă de 4.931.880,05 RON (4.789.437,33 RON - echivalentul a 1.309.985,32 euro - suma echivalentă a produselor necorespunzătoare calitativ, la care se adaugă suma de 142.442,72 RON cu care s-ar fi putut diminua cheltuielile bugetare ale instituției dacă ar fi renegociat prețul contractului, conform clauzelor stabilite inițial), și, totodată, a favorizat . care a obținut în acest fel, prin livrarea unor produse necorespunzătoare, un avantaj patrimonial echivalent cu prejudiciul înregistrat de RADET C., apreciat la suma 4.931.880,05 RON, reprezentând prețul produselor necorespunzătoare livrate către RADET C., precum și suma de bani pe care nu a mai plătit-o ca urmare a faptului că nu s-a renegociat contractul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzute de art. 13 ind.2 din legea nr.78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 Cp.
In drept, fapta inculpatului R. I. care, în calitatea sa de director general al RADET C., și-a îndeplinit, cu știință, în mod defectuos atribuțiile de serviciu, adoptând o conduită abuzivă, generată de refuzul constant al părții civile G. P., care prin prisma atribuțiilor de serviciu monitoriza calitatea tehnică a produselor achiziționate în vederea implementării acestora, de a accepta livrarea de către ., de produse necorespunzătoare din punct de vedere al specificațiilor tehnice și implementarea lor în sistemul de termoficare al municipiului C., și a dispus revocarea acesteia din funcția pe care o deținea, mai precis de director al Direcției Tehnice din cadrul RADET C., cauzându-i astfel o vătămare intereselor legale, privitoare la stabilitatea în muncă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor art.246 C.p rap. la art.17 lit.d din legea nr.78/2000.
In drept, fapta inculpatului R. I. care, în calitatea sa de director general al RADET C., a primit, în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe parcursul derulării contractului de achiziții pompe de termoficare, în scopul de a face un act contrar îndatoririlor de serviciu, mai precis pentru a accepta livrarea către RADET C., de produse ale căror caracteristici nu corespundeau specificațiilor caietului de sarcini, de către ., de la inculpatul G. L., directorul firmei furnizoare, foloase care nu i se cuveneau, în cuantum total de 1.500 Euro, constând în aceea că i-au fost plătite, in mod repetat, cheltuielile de călătorie ocazionate de cele trei deplasări în străinătate, in scop turistic, efectuate de către acesta și soția sa, R. M., care a participat doar la două asemenea călătorii, in decembrie 2005 in Olanda și in iulie 2006 in Germania, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art.6 din legea nr.78/2000 rap. la art.254 al.1 si 2 C.p. cu aplicarea art.41 alin.2 C.p.
Fapta inculpatului G. L., care, în calitate de director al ., i-a remis, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatului R. I., pe parcursul derulării contractului de furnizare pompe de termoficare, foloase necuvenite, în cuantum total de 1.500 Euro, constând în aceea că i-a plătit, in mod repetat, cheltuielile de călătorie ocazionate de cele trei deplasări, in scop turistic, în străinătate efectuate de către înv. R. I. și soția sa, în scopul ca acesta să facă un act contrar îndatoririlor de serviciu, mai precis pentru a accepta livrarea de către RADET C., de produse ale căror caracteristici nu corespundeau specificațiilor caietului de sarcini, de la ., firmă furnizoare a cărei reprezentant era, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art.6 din legea nr.78/2000 rap. la art.255 C.p. cu aplicare art.41 alin.2 C.p.
Tribunalul a dispus condamnarea inculpaților la pedeapsa închisorii pentru infracțiunile reținute în sarcina acestora, la individualizarea judiciară a pedepselor ținând seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările si modalitatea de comitere, cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, precum si persoana inculpaților care nu au avut o atitudine sinceră, dar care au avut o conduita bună anterior săvârșirii infracțiunilor deduse judecății, reținând în favoarea acestora circumstanța atenuanta prevăzuta de art. 74 al.1 lit.a C. pen. și coborând pedepsele sub minimul special prevăzut de lege.
Instanța de fond a luat act că partea vătămată C. L. Municipal C. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Partea vătămată G. P. s-a constituit partea civilă cu suma de 100.000 euro, daune morale, reprezentând prejudiciul cauzat ca urmare a atitudinii abuzive a inculpatului R. I. care, in calitatea sa de director general, a dispus in mod ilegal, revocarea acesteia din funcția de director tehnic, deținută în cadrul RADET Constanta.
Tribunalul a constatat că prin fapta sa ilicită, respectiv revocarea nelegală a părții civile din funcția de director tehnic, inculpatul R. I. a produs acesteia un prejudiciu moral concretizat in afectarea reputației părții civile care era o persoana apreciată in cadrul instituției și care a fost un angajat competent.
Instanța de fond a apreciat că acordarea sumei de 10.000 euro, cu titlu de daune morale, reprezintă o justă reparație a acestui prejudiciu, prejudiciul moral neputând fi cuantificat în bani și neconstituind un izvor al îmbogățirii fără o justă cauza.
Astfel, în baza art.14 C. pr. pen., a fost obligat inculpatul R. I. la plata către partea civilă G. P. a sumei de 10.000 euro în echivalent în lei la cursul BNR la data plății efective, reprezentând daune morale.
A fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului R. I. în vederea confiscării speciale a sumei de 1500 lei și va ridica măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului G. L., întrucât fată de acesta nu s-a luat măsura confiscării speciale și nici nu a fost obligat la plata unor despăgubiri, măsuri dispuse prin ordonanța nr. 156/P/2007 din data de 15.04.2008 a P.-D..
Tribunalul nu a dispus confiscarea sumei de 4.931.880,05 RON, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului părții vătămate C. Municipal Constanta, astfel cum a solicitat procurorul, nefiind incident cazul de confiscare specială prevăzut de art.118 alin.1 lit.e C.p., această sumă de bani nefiind dobândită de inculpatul R. I..
În baza art. 254 al.3 C. pen. raportat la art. 19 din legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul R. I. suma de 1500 euro, reprezentând folosul injust obținut.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, inculpații R. I. și G. L. și partea civilă G. P., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
P. a criticat hotărârea în ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, susținând, în esență, că în raport de natura și circumstanțele reale în care inculpații au comis faptele reținute în sarcina lor se impunea aplicarea unor pedepse într-un cuantum mai mare și executarea acestora în regim de detenție.
parchetul a mai susținut că hotărârea este legală și temeinică, întrucât nu s-a făcut aplicarea art.118 lit.e C. pen. și art.19 din Legea nr.78/2000 în sensul confiscării sumei de 4.931.880,05 RON de la inculpatul R. I., sumă ce reprezintă prejudiciul produs prin infracțiunea săvârșită de acest inculpat și care nu a servit la despăgubirea părții vătămate.
Inculpatul R. I. a solicitat să se dispună achitarea sa, motivând, în esență că în cauză nu există nici un prejudiciu.
Partea civilă a solicitat majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului R. I., invocând în acest sens susținerile Parchetului, obligarea acestuia să-i achite toate despăgubirile pe care le-a solicitat în cauză și confiscarea de la acest inculpat a sumei reprezentând prejudiciul cauzat unității pe care a condus-o.
Curtea examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosar, din oficiu, a invocat nelegalitatea acesteia și care constă în necitarea în cauză a adevăratei părți civile R.A.D.E.T C. care poate formula eventuale pretenții civile în cauză, excepție întemeiată pentru următoarele considerente:
În cazul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în care subiectul activ este calificat, urmarea imediată este explicit prevăzută de lege și poate consta într-o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art.145 C. pen. sau o pagubă patrimoniului acesteia.
Tulburarea bunului mers al unui organ sau instituții de stat ori al unei alte unități prev. de art.145 C. pen., constă în orice fel de atingere adusă funcționării ireproșabile a acestora, tulburare care trebuie să fie însemnată, adică o tulburare de o anumită proporție și gravitate, iar constatarea acesteia într-un caz concret este atributul exclusiv al instanței de judecată.
A doua urmare prevăzută de art.248 C. pen. constă în producerea unei pagube patrimoniului unui organ, unei instituții de stat sau unei alte unități din cele prevăzute de art.145 C. pen., prin fapta subiectului activ, pagubă ce trebuie să fie efectivă, concretă, în caz contrar, fapta nu va avea caracter penal în afară de cazul în care s-ar putea reține prima urmare.
În speță, prima instanță a dispus condamnarea inculpatului R. I. și pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată și a luat act că partea vătămată C. L. al Municipiului C. nu s-a constituit parte civilă, dispoziții contradictorii și în consecință și nelegale, deoarece contractul de furnizare produse din 16.12.2005 a fost încheiat în calitate de achizitor de către R.A.D.E.T. C., contract ce prevedea atât drepturi cât și obligații pentru aceasta, iar în completarea acestui contract, ulterior, s-au mai încheiat două acte adiționale.
Conform actelor din dosar prin decizia nr.47 din 25.01.1991 emisă de Prefectura Județului C., începând cu data de 01.02.1991 s-a înființat R.A.D.E.T. C. ca regie autonomă, ca persoană juridică, calitate în care această persoană juridică a încheiat contractul mai sus arătat și în baza căruia a primit și recepționat utilaje, pompe și pentru care a achitat suma de 4.789.437, 33 Ron resursă financiară ce i-a fost asigurată de C. L. al Municipiului C. și care provenea de la bugetul general al statului și repartizată prin Hotărâre de Guvern.
În aceste împrejurări în care RADET C., regie autonomă cu personalizate juridică a achitat contravaloarea contractului de furnizare de produse din 16.12.2005 cu o sumă de bani ce i-a fost repartizată de la bugetul de stat, instanța de fond era obligată să constate calitatea de parte civilă a acesteia, să dispună citarea în dosar și să constate dacă a suferit una dintre cele două urmări prevăzute de art.248 C. pen.
Prin necitarea în cauză a unei părți, respectiv partea civilă, prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, caz ce atrage desființarea sentinței pronunțate și rejudecarea cauzei în întregime, fiind incident cazul de conexitate prevăzut de art.34 lit.d C. pr. pen.
Pentru considerentele arătate, cu majoritate, se vor admite apelurile declarate în cauză, în baza art.379 pct.2 lit.b C. pr. pen., se va desființa sentința penală apelată și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul București, care urmează a avea în vedere și celelalte critici formulate în speță.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În majoritate,
Admite apelurile declarate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, inculpații R. I. și G. L. și partea civilă G. P., împotriva sentinței penale nr.889 din 09.11.2011 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală.
Desființează sentința penală apelată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul București.
Onorariul avocatului din oficiu, parțial, câte 50 lei, pentru fiecare inculpat, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 29 iunie 2012.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,
P. PopescuFlorică D.
GREFIER,
A. M.
red. D.F.
dact. A.L. 2 ex./18.07.2012
T. București – S.I. – jud.: R. A.A.
OPINIE SEPARATĂ
a doamnei judecător E. U.
în sensul respingerii excepției și trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu continuarea judecății în apel a cauzei.
Apreciez că momentul constituirii ca parte civilă a persoanei juridice RADET C. nu se putea face, în conformitate cu art.15 al.2 Cod procedură penală decât până la citirea actului de sesizare a instanței.
În cauza de față, s-a depășit atât faza de urmărire penală fără ca vreo persoană să se constituie parte civilă (RADET sau C. L. al Municipiului C.) iar după o judecată în primă instanță inculpatul R. I. a fost condamnat pe latură penală la 2 ani închisoare.
Pe latură civilă instanța a luat act că nu există o constituire de parte civilă a Consiliului L. al Municipiului C., desemnat prin rechizitoriu ca persoană vătămată, în condițiile în care acesta a finanțat achiziționarea de utilaje și pompe în valoare de 4.789.437,33 Ron cu bani de la Bugetul General al Statului repartizați în acest scop prin Hotărâre de Guvern în folosul RADET C..
Se constată, pe de altă parte, dubla calitate a inculpatului R., cea de director al RADET C. în care este îndrituit să angajeze societatea și să pretindă despăgubiri civile, venită în concurs, la acest moment, cu cea de inculpat în care pledează nevinovat, fără să-și asume faptele imputate, vizând deci o achitare a sa și prin urmare, o imposibilitate de a cere și obține despăgubiri datorită pretinselor fapte neasumate.
Consider că nu se impune trimiterea cauzei la prima instanță pentru introducerea în cauză a societății RADET și constituirea ei ca parte civilă ci continuarea judecății în apel unde în mod devolutiv pot fi analizate toate aspectele lăsând deschisă soluționarea laturii civile printr-o acțiune separată.
JUDECĂTOR,
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 364/2013.... | Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 85/2012. Curtea de... → |
|---|
