Ucidere din culpă. Art.178 C.p.. Decizia nr. 85/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 85/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-01-2012 în dosarul nr. 85/2012
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.85/R
Ședința publică de la 17.01.2012
Curtea constituită din:
P. - D. G.
JUDECĂTOR - I. T.
JUDECĂTOR - I. C.
GREFIER - S. N.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror V. M..
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpatul N. A. O. F. și de părțile civile C. M. A. și C. I. împotriva sentinței penale nr.472/26.09.2011 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat N. A. O. F., personal și asistat de apărător ales I. I. I., cu împuternicire avocațială la dosar, recurenții părți civile C. M. A. și C. I., personal și asistați de apărător ales I. Dugulan, cu împuternicire avocațială la dosar, intimata parte responsabilă civilmente N. M., intimatul asigurator .- prin apărătorul ales al mandatarului . Reasigurare SA, lipsă fiind intimata parte civilă S. U. de Urgență București și S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul București .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul inculpat N. A. O. F. identificat cu CI . nr._ eliberat de Poliția B. arată că înțelege să retragă recursul declarat.
Nefiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursurilor declarate de părțile civile C. M. A. și C. I..
Apărătorul ales al recurentelor părți civile C. M. A. și C. I. solicită admiterea recursurilor declarate de aceștia, casarea hotărârii atacate, iar pe latură penală, condamnarea inculpatului într-un cuantum apreciat de către instanță, în baza materialului probator, cu executarea în regim de detenție, iar pe latură civilă, solicită admiterea acțiunii civile și acordarea de daune materiale, plus dobânda legală și admiterea daunelor morale, in cuantumul solicitat. Apreciază că scopul pedepsei poate fi atins doar prin executarea pedepsei în regim de deținere, urmând a se avea în vedere atitudinea inculpatului care a părăsit locul accidentului fără a acorda ajutor victimei și care a avut o atitudine de nerecunoaștere a faptei la urmărirea penală, abia la instanța de fond solicitând aplicarea dispozițiilor art.3201 Cod de procedură penală. Pe latură civilă, apreciază că este admisibilă solicitarea de plată a dobânzii legale. Referitor la daunele morale, solicită a se avea in vedere suferința enormă pricinuită părților civile ce nu au reușit să depășească această traumă și împrejurarea că victima era unicul lor copil.
Apărătorul ales al recurentului inculpat N. A. O. F. solicită respingerea recursurilor declarate de părțile civile și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică. Arată că cele arătate de apărătorul părților civile nu corespund adevărului în totalitate, având în vedere că așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză, coliziunea nu putea fi evitată de conducătorul autoturismului, chiar dacă acesta ar fi avut permis de conducere, accidentul putând fi evitat doar de către biciclist. Pe latură civilă, arată că este corectă suma acordată de instanța de fond, în sensul că nu se impune acordarea dobânzii, suma fiind echivalentul in lei a sumei exprimate in euro. Apreciază că nu se impune nici acordarea daunelor morale solicitate, având în vedere că așa o sumă de bani inculpatul nu are cum să o achite, iar vina aparține și părinților victimei care nu au supravegheat copilul.
Intimata parte responsabilă civilmente N. M. arată că este de acord cu cele spuse de apărătorul inculpatului.
Apărătorul ales al intimatului asigurator apreciază hotărârea atacată ca fiind legală și temeinică, soluția pe latură civilă fiind corectă.
Reprezentantul Ministerului Public arată că pe latură penală, pedeapsa este dozată în mod corespunzător, avându-se în vedere vârsta inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale și că a fost o culpă comună în producerea accidentului. Solicită respingerea solicitării părților civile de acordare a dobânzii legale, instanța de fond acordând daune materiale, așa cum au fost solicitate. Solicită admiterea cererii de majorare a daunelor morale, dată fiind suferința pricinuită părților civile, prin moartea copilului acestora. Referitor la recursul declarat de inculpat, solicită să se ia act de manifestarea de voință a acestuia de a retrage recursul declarat.
Recurentul inculpat N. A. O. F., în ultimul cuvânt, arată că regretă cele întâmplate.
CURTEA ,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.472/26.09.2011 pronunțată de Judecătoria B., în dosarul nr._, în baza art. 178 alin.1 si 2 C.p. cu aplicarea art. 99C.p., art. 109 C.p si art. 3201 C.p.p., a fost condamnat inculpatul N. A. O. F., la o pedeapsa de 1 (un) an si 6 (sase) luni închisoare pentru infracțiunea de ucidere din culpa (fapta din 18.12.2008).
În temeiul art. 89 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep., cu aplicarea art. 99C.p., art. 109 C.p. si art. 3201 C.p.p., a fost condamnat același inculpat la 1(un) an închisoare pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului (fapta din 18.12.2008).
În baza art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep., cu aplicarea art. 99 C.p., art. 109 C.p. si art. 3201 C.p.p., a fost condamnat inculpat la pedeapsa de 6(sase) luni închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis (fapta din 18.12.2008).
Conform art. 33 lit.a, 34 lit. b C.p, a contopit pedepsele aplicate în prezenta cauza și s-a dispus ca inculpatul N. A. O. F. să execute pedeapsa cea mai grea de 1(un) an si 6(sase) luni închisoare.
Potrivit art. 71 C.p. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a si lit.b C.p.
În temeiul art. 81 C.p. rap. la art. 110 C.p, s-a dispus suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an si 6 luni, pe un termen de încercare de 2 ani.
Conf. art. 359 C.p.p., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.p. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării.
Conform art.71 alin.5 C.p., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
Conform art.88 C.p., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii din data de 19.12.2008.
În temeiul art. 346 alin.1 C.p.p., art. 14 C.p.p. rap. la art. 998 si art. 1000 alin.2 C.civ, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civila S. U. de Urgenta București șsi a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente N. M., la plata sumei de 759,065 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru victima C. D. N., în proporția culpei reținute de 50% .
În temeiul art. 346 C.p.p., art. 14 C.p.p. rap. la art. 998 si art. 1000 alin.2 C.civ, s-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de părțile civile C. M. A. și C. I., și a fost obligat inculpatul, în solidar, cu partea responsabilă civilmente N. M. către părțile civile, la plata sumei de_ euro, echivalentul în lei la cursul BNR de la data plății, reprezentând daune materiale. A fost obligat inculpatul, în solidar, cu partea responsabilă civilmente N. M., către părțile civile C. M. A. si C. I., la plata a cate 2000 euro, echivalentul în lei la cursul BNR de la data plății, pentru fiecare parte civilă, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii până la plata efectivă a debitului, reprezentând daune morale în proporția culpei reținute de 50% .
S-a constatat că . prin mandatar . REASIGURARE S.A, este asigurator de răspundere civilă, prezenta hotărâre fiindu-i opozabilă.
În temeiul art. 191 alin.1 si 3 C.p.p., a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 1200 lei cheltuieli judiciare statului, cheltuieli efectuate la urmărirea penala si în prima instanță.
În considerentele hotărârii se arată că prin rechizitoriul nr.6486/P/2008 din 19.07.2010 al Parchetului de pe lângă Jud. B. s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului N. A. O. F., minor la data comiterii faptelor, pentru săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpa, conducerea unui autovehicul fără a avea permis de conducere auto și părăsirea locului accidentului făăa permisiunea organelor poliției, fapte prev. și pedepsite de art. 178 alin.1 și 2 C.p., art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 rep. și art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 33 lit.a si art. 99 C.p.
Pentru a adopta aceasta soluție, s-a reținut că la data de 18.12.2008, în jurul orelor 21.10, în localitatea D. Deal, jud. I., pe . imobilului cu nr.198 a avut loc un accident de circulație soldat cu decesul unei persoane.
În acest accident au fost implicate un autoturism cu număr de înmatriculare_, condus de inculpatul N. A. O. F. și o bicicletă condusă de victima C. D. N., în vârstă de 7 ani, autoturismul condus de inculpat lovind din spate bicicleta și astfel i s-au provocat victimei grave leziuni ce i-au cauzat decesul la scurt timp după accident.
După producerea accidentului inculpatul a părăsit locul faptei, abandonând autoturismul la o distanta de câțiva zeci de metri de locul impactului și s-a prezentat la organele de cercetare penale după un interval de 3 ore din momentul producerii evenimentului rutier.
Potrivit actelor de constatare și a celorlalte probe administrate accidentul s-a datorat unei culpe comune. Astfel, inculpatul, pe lângă faptul că a condus un autovehicul fără a avea permis de conducere auto, ceea ce constituie o încălcare a art. 23 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep., a creat si o stare de pericol, constând în faptul că în condiții de noapte nu a circulat cu o viteza corelată cu condițiile de vizibilitate, în așa fel, încât să poată vedea bicicleta care circula în fața sa și să o depășească păstrând o distanță suficientă pentru a evita tamponarea, situație care a condus la încălcarea prevederilor art. 51 din OUG 195/2002 rep.
Totodată, la producerea accidentului s-a reținut și culpa victimei care a circulat cu o bicicleta în condiții de noapte, fără a fi echipată cu dispozitive de iluminare și de semnalizare, pe de o parte, iar pe de alta parte, fără a purta îmbrăcămintea cu elemente fluorescent- reflectorizante și fără a avea vârsta necesară (14 ani) pentru a conduce pe drumurile publice un vehicul, ceea ce constituie încălcări ale regulilor de circulație (art. 70 alin.2 din OUG 195/2002 si art. 161 alin.1 lit. r din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002).
În fața instanței de judecată, după constatarea regularității actului de sesizare conform art. 300 C.p.p. și încunoștințarea inculpatului de învinuirea ce i se aduce și a dispozițiilor art.3201 c.p.p., trecându-se la audierea sa, acesta a recunoscut comiterea faptelor așa cum au fost reținute prin rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală a procesului.
Având în vedere probatoriul administrat în faza urmăririi penale și declarația prin care inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor așa cum au fost prezentate prin rechizitoriul parchetului, instanța a reținut că în speță a fost săvârșită infracțiunea de ucidere din culpa prev. de art. 178 alin.1 si 2 C.p, întrucât, producerea accidentului ce a avut loc la data de 18.12.2008, a cărei victima a fost minorul C. D. N. s-a datorat în principal nerespectării de către autorul faptei a unor dispoziții legale ce reglementează circulația autovehiculelor pe drumurile publice, respectiv prevederile art. 23 din OUG 195/2002 prin aceea că inculpatul a condus autovehiculul implicat în accident fără a avea permis de conducere auto, cat si prev. art. 51 din OUG 195/2002, întrucât, în condiții de noapte nu a circulat cu o viteza corelata cu distanța pe care avea asigurată vizibilitatea, condiție în care nu a observat bicicleta care circula în fața sa în același sens.
În aceste condiții, producându-se evenimentul rutier, culpa inculpatului este evidentă, însă la producerea accidentului a avut o contribuție egală și culpa victimei constând în aceea că, data fiind vârsta sa( 8 ani) îi era interzis să circule cu bicicleta pe drumurile publice, potrivit prev. art. 70 alin.2 din OUG 195/2002, pe de o parte, iar pe de alta parte, contrar prevederilor art. 14 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, bicicleta cu care circula victima nu era echipată cu dispozitive corespunzătoare de iluminare și semnalizare, așa cum a rezultat din raportul de expertiza tehnică auto și actele de constatare întocmite în urma cercetării la fața locului.
Totodată, faptele aceluiași inculpat de a fi condus un autovehicul fără a avea permis de conducere auto și de a fi părăsit locul accidentului fără încuviințarea organului de politie constituie, în drept, infracțiunile prev. și pedepsite de art.86 alin.1 si 89 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep. Instanța nu a primit susținerile apărării, potrivit cărora nu sunt realizate condițiile sub aspect obiectiv și subiectiv pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului, atâta timp cât, inculpatul a părăsit locul accidentului fără a anunța organul de politie de producerea accidentului, activitatea sa infracțională fiind circumscrisă întrutotul cerințelor art. 89 alin.1 C.p. De altfel, acesta a recunoscut săvârșirea și a acestei infracțiuni așa cum ea a fost prezentată și reținută prin actul de sesizare a instanței.
Având în vedere că inculpatul a săvârșit un număr de trei infracțiuni înainte să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, a existat și un concurs real de infracțiuni, fiind, deci, aplicabile prev. art. 33 lit a si 34 lit.b C.p.
Întrucât, la data săvârșirii faptelor inculpatul era minor (17 ani) sunt incidente în speță la stabilirea pedepsei și prevederile art. 99 si art. 109 C.p., precum și prevederile art. 3201 C.p.p., astfel încât cuantumul pedepselor a fost situat în cadrul limitelor legale sancționatoare ,astfel stabilite, potrivit dispozițiilor sus amintite.
Având în vedere circumstanțele în care au fost comise faptele, instanța a pronunțat condamnarea inculpatului ținând cont de datele personale și de conduita procesuală sinceră a acestuia la o pedeapsa orientată spre minimul special prevăzut de lege.
În aceste condiții, aceleași circumstanțe care au fost avute în vedere pentru stabilirea unor pedepse la limita minima legală, nu pot constitui, în același timp, și circumstanțe atenuante, așa cum s-a cerut de aparitorul ales și, în consecință, nu pot servi și la coborârea pedepselor sub limita minimă legală.
Pentru aceste considerente cererea privind aplicarea art. 74 lit. a si c C.p. a fost respinsă.
În respectarea acelorași criterii vizând individualizarea pedepsei, înscrise în art. 72 C.p. și care au stat la baza stabilirii unor pedepse orientate spre limita minimă, la aprecierea modalității de executare s-a avut în vede starea de minoritate în care inculpatul a comis infracțiunile, lipsa unor condamnări anterioare, atitudinea procesuală sinceră, existența culpei comune în producerea accidentului, astfel încât s-au constatat îndeplinite cumulativ cerințele pentru art. 81 C.p., existând premize că scopul pedepsei poate fi atins și fără o executare efectivă a pedepsei, pe de o parte, dar și de respectarea prev. art. 52 C.p.
În acest context s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante în condițiile art. 81 C.p., pe un termen de încercare calculat conf. art. 110 C.p., cu atenționarea inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 c.p. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării.
Față de faptul ca inculpatul a fost reținut, în baza prevederilor art. 88 C.p a fost dedusa reținerea din data de 19.12.2008 .
In ceea ce privește rezolvarea acțiunii civile alăturate acțiunii penale, instanța din oficiu a introdus în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente pe reprezentantul legal al minorului - N. M. - și a luat act de constituirea de părți civile a Spitalului U. de Urgenta Bucuresti pentru cheltuielile de spitalizare a victimei in suma de 1518,13 lei, precum și a părților vătămate C. M. A. si C. I., părinți ai victimei, cu suma de 15.000 euro plus dobânda legala cu titlu de daune materiale si 200.000 euro, respectiv, 250.000 euro daune morale.
Deasemenea, a fost introdusă în cauză, în calitate de asigurator de răspundere civilă, . prin mandatar . REASIGURARE SA spre a-i fi opozabilă hotărârea ce s-a va da in cauza.
Audiat inculpatul cu privire la pretențiile materiale de 15.000 euro ale părții civile C. M. A., acesta a fost de acord cu achitarea aceste sume, mai puțin cu dobânzile legale și deasemenea, nu a fost de acord cu plata daunelor morale.
În această situație, în baza și în limita principiului disponibilității, prin admiterea, în parte, a acțiunii civile, s-a acordat acestor părți despăgubiri materiale în sumă de 15.000 euro acceptate de inculpat.
Acordul inculpatului în ce privește plata acestor despăgubiri materiale a fost exprimat în cunoștință de cauză și consimțământul sau nu a fost afectat de nicio eroare în ce privește efectele acestei acceptări atât timp cât la data declarației, respectiv, 14.09.2011, acesta devenise major, iar pe de alta parte, desfășura o activitate, ajutor ospătar, care îl făcea să cunoască dimensiunile reale ale obligației asumate.
Deși, s-a solicitat și plata dobânzii legale aferente sumei de 15.000 euro, aceasta nu a fost acordată, inculpatul consimțind doar la plata despăgubirilor materiale solicitate, nu și a dobânzii legale.
Cât privește daunele morale solicitate de părinții victimei, constituiți părți civile fiecare, C. M. A. pentru suma de 200.000 euro, iar C. I. pentru 250.000 euro s-au făcut următoarele considerațiuni:
Astfel, daunele morale compensează un prejudiciu moral cauzat de o suferință morală, psihică produsă prin infracțiune. Este de necontestat ca părților civile li s-a produs o puternică suferință morală prin accidentarea mortală a fiului în vârsta de 8 ani, dar procedând la stabilirea întinderii acestor daune se impune a se aprecia și culpa concurentă a victimei care la 18.12.2008, circula pe timp de iarnă și de noapte, în jurul orelor 20.30-21.00, pe o bicicletă care nu era echipată corespunzător și nici victima nu purta îmbrăcăminte adecvată, reflectorizantă, necesară evitării unei coliziuni, aspecte care denotă nu numai culpa victimei, un minor, dar și lipsa unei preocupări în supravegherea victimei din partea părinților.
Pe de alta parte, acordarea daunelor morale nu trebuie să conducă la o îmbogățire fără justă cauză ci, în sensul legii, trebuie să reprezinte o despăgubire echivalentă suferinței morale pricinuite.
În acest context, întinderea daunelor morale a fost stabilită în raport de existența culpei comune apreciată în proporție de 50% pentru inculpat și victimă, situație în care în măsura culpei sale de 50% inculpatul a fost obligat la câte 2000 euro pentru fiecare parte civilă cu dobânda legală pentru fiecare sumă, plătită de la data rămânerii definitivă a hotărârii până la plata integrală a sumei.
Plata sumelor în euro se va face la echivalentul în lei, la cursul BNR la data plății.
Referitor la acțiunea civilă exercitată de partea civilă S. U. de Urgenta București, s-a constatat că aceasta este întemeiată în parte pentru următoarele considerente:
Astfel prin cererea reiterată la 21.10.2010 S. U. de Urgenta Bucuresti s-a constituit parte civilă cu suma de 1518,13 lei reprezentând cheltuielile ocazionate de spitalizarea victimei C. D. N. în perioada 18.12._08, în secțiile ATI/ Neurochirurgie II, conform F.O_ si a decontului depus.
În consecință, în proporția culpei reținute inculpatului, respectiv, de 50%, acesta a fost obligat la plata sumei de 759,065 lei reprezentând ½ din suma solicitată de 1518,13 lei, prin admiterea în parte a acțiunii formulate de aceasta parte.
În fine, în temeiul răspunderii civile delictuale personale, dar și al răspunderii delictuale a părinților pentru fapta minorului, potrivit art. 998 C.civ si art. 1000 alin.2 C.civ, s-au admis în parte acțiunile civile formulate de părțile civile pentru considerentele de fapt și de drept expuse, inculpatul fiind obligat, în solidar, cu partea responsabilă civilmente - N. M. - la plata tuturor despăgubirilor acordate în cauză.
Împotriva sentinței penale nr.472/26.09.2011 pronunțată de Judecătoria B. au declarat recurs inculpatul inculpatul N. A. O. F. și de părțile civile C. M. A. și C. I..
La termenul din data de 17.01.2012, recurentul inculpat N. A. O. F. a declarat personal că înțelege să își retragă recursul formulat împotriva sentinței penale nr.472/26.09.2011 pronunțată de Judecătoria B..
Potrivit art.3854 al.2 C.p.p., rap. la art.369 al.1 C.p.p., până la încheierea dezbaterilor la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-un proces verbal de către conducerea locului de deținere.
Astfel, Curtea constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.3854 al.2 C.p.p., rap. la art.369 al.1 C.p.p., recurentul inculpat N. A. O. F., retrăgându-și recursul personal, în fața instanței de recurs, până la încheierea dezbaterilor.
Părțile civile C. M. A. și C. I. au formulat recurs, criticând sentința penală pentru netemeinicie, atât în privința laturii penale, solicitând reindividualizarea pedepsei aplicată inculpatului, respectiv prin schimbarea modalității de executare, cât și cu privire la latura civilă, solicitând acordarea de daune materiale, plus dobânda legală și admiterea daunelor morale, în cuantumul solicitat.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate, atât prin prisma motivelor invocate de recurenți, cât și din oficiu, sub toate aspectele, potrivit disp. art.3856 alin.3 C.p.p., Curtea apreciază că recursurile părților civile C. M. A. și C. I. sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:
Curtea constată că instanța de fond a reținut corect situația de fapt și având în vedere că inculpatul N. A. O. F. a solicitat ca judecata să aibă loc în condițiile art.3201 C.p.p., până la începerea cercetării judecătorești, a constatat în mod corect că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru stabilirea unei pedepse.
Astfel, din materialul probator administrat în cursul urmăririi penale, a rezultat că la data de 18.12.2008, in jurul orelor 21.10, in localitatea D. Deal, jud. I., pe . imobilului cu nr. 198 a avut loc un accident de circulație soldat cu decesul unei persoane.
In acest accident au fost implicate un autoturism cu număr de înmatriculare_, condus de inculpatul N. A. O. F. si o bicicleta condusa de victima C. D. N., în vârsta de 7 ani, autoturismul condus de inculpat lovind din spate bicicleta si astfel i s-au provocat victimei grave leziuni ce i-au cauzat decesul la scurt timp după accident.
După producerea accidentului inculpatul a părăsit locul faptei, abandonând autoturismul la o distanta de câțiva zeci de metri de locul impactului si s-a prezentat la organele de cercetare penale după un interval de 3 ore din momentul producerii evenimentului rutier.
Situația de fapt rezultă din proces - verbal de cercetare la fața locului și planșe fotografice, declarații inculpatului; declarații martori ; raport de autopsie medico-legală; raport de expertiză tehnică auto.
În mod corect instanța de fond a reținut că, sunt dovedite existența laturii obiective, a legăturii de cauzalitate și a urmărilor imediate, precum și a laturii subiective a acțiunii, reținând atât culpa inculpatului, cât și culpa victimei în producerea accidentului: inculpatul, pe lângă faptul ca a condus un autovehicul fără a avea permis de conducere auto, ceea ce constituie o încălcare a art. 23 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 rep., a creat si o stare de pericol, constând in faptul că în condiții de noapte nu a circulat cu o viteza corelata cu condițiile de vizibilitate, în așa fel, încât să poată vedea bicicleta care circula în fața sa și să o depășească păstrând o distanta suficienta pentru a evita tamponarea, situație care a condus la încălcarea prevederilor art. 51 din OUG 195/2002 rep, iar victima a circulat cu o bicicleta în condiții de noapte, fără a fi echipata cu dispozitive de iluminare si de semnalizare, pe de o parte, iar pe de alta parte, fara a purta îmbrăcămintea cu elemente fluorescent - reflectorizante si fara a avea varsta necesara (14 ani) pentru a conduce pe drumurile publice un vehicul, ceea ce constituie incalcari ale regulilor de circulatie (art. 70 alin.2 din OUG 195/2002 si art. 161 alin.1 lit. r din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002).
În drept, faptele inculpatului minor N. A. O. F. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ucidere din culpa, conducerea unui autovehicul fara a avea permis de conducere auto si parasirea locului accidentului fara permisiunea organelor politiei, fapte prev. si pedepsite de art. 178 alin.1 si 2 C.p., art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 rep. si art. 89 alin.1 din OUG 195/2002 rep. cu aplicarea art. 33 lit.a si art. 99 C.p. .
Curtea constată că instanța de fond a făcut o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpatului, sub aspectul cuantumului, având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, prev. de art. 72 Cod penal, respectiv pericolul social concret al faptelor săvârșite, determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale încălcate, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea.
Este adevărat că prin încălcarea normelor de circulație rutieră de către inculpat a rezultat moartea victimei, în vârstă de 8 ani, însă instanța de control judiciar nu poate să nu aibă în vedere culpa concurentă a victimei la producerea accidentului, precum și circumstanțele reale ale producerii accidentului, pe timpul nopții, la o oră înaintată pentru ca un copil de 8 ani să se afle, în luna decembrie, pe stradă cu bicicleta, care relevă și culpa părinților acestuia, concretizată în neglijența cu care aceștia l-au lăsat nesupravegheat, în condițiile mai sus arătate.
Având în vedere limitele speciale ale pedepsei pentru infracțiunea dedusă judecății, reduse cu o treime potrivit art.3201 al. 7 C.p., dar și potrivit art.109 C.p., modalitatea de săvârșire a faptei dar și persoana inculpatului, minor la data săvârșirii faptei, instanța de fond a aplicat în mod corect pedepsele de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prev. de art. 178 al.1 și 2 C.p., de 1(un) an închisoare pentru infracțiunea de părăsire a locului accidentului prev. de art. 89 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep., și de 6(sase) luni închisoare pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis, prev. de art. 86 alin.1 din OUG nr. 195/2002 rep.
Cu privire la individualizarea judiciară a executării pedepsei aplicată inculpatului N. A. O. F., Curtea reține incidența în cauză a dispozițiilor art. art. 81 C.p. rap. la art. 110 C.p, conform căruia se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o anumită durată cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: pedeapsa rezultantă aplicată este închisoarea de cel mult 2 ani; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, afară de cazurile când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 38 C.pen.; se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
În acest context, instanța de control judiciar apreciază ca fiind relevant pentru alegerea modalității de executare a pedepsei, pe lângă circumstanțele reale ale săvârșirii infracțiunilor, și referatul de evaluare întocmit de S. de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, ale cărui concluzii vor fi prezentate în cele ce urmează.
Astfel, consilierul de probațiune a reținut că, analizând situația de ansamblu a inculpatului, acesta beneficiază de suportul material și afectiv al familiei, experiențele negative din copilărie maturizându-l prematur, a absolvit 8 clase dar lipsurile materiale suferite l-au făcut să abandoneze facil școala pentru rezultate materiale imediate.
Se apreciază că inculpatul dispune de resurse interne pentru a iniția schimbarea în comportamentul său însă, fiind la vârsta adolescenței, are nevoie de o persoană sau o instituție pentru asigurarea unei supravegheri stricte și a unei orientări, îndrumări educaționale.
Având în vedere că aprecierile referatului de evaluare sunt susținute întru-totul de aspectele relevate de situația familială a inculpatului N. A. O. F., aspecte necontestate de inculpat, Curtea opiniază în sensul suspendării condiționate a executării pedepsei.
În consecință, Curtea nu va primi criticile aduse de recurentele părți civile C. M. A. și C. I.sentinței penale recurate, sub aspectul individualizării pedepsei, atât sub aspectul cuantumului cât și sub aspectul modalității de executare, constatând că acestea au fost în mod justificat și proporțional aplicate.
De asemenea, Curtea va reține ca fiind nefondat motivul de recurs al părților civile C. M. A. și C. I. privind daunele morale și acordarea dobânzilor legale sumei acordate cu titlu de despăgubiri materiale.
Părțile civile C. M. A. și C. I., părinții victimei C. D. N., s-au constituit părți civile cu sumele de 15.000 de euro și dobânzi legale, reprezentând daune materiale și 200.000 euro pentru C. M. A. și 250.000 euro pentru C. I., reprezentând daune morale.
În fața instanței, inculpatul, major la data luării declarației, a fost de acord cu acoperirea daunelor materiale mai puțin dobânzile legale, în cuantum de 15.000 de euro, pentru care de altfel, părțile civile nu au făcut nicio dovadă, fiind astfel îndeplinite condițiile prev. de art. 161 al.2 C.p.p.
În mod corect instanța a luat act de acordul său de voință privind acoperirea acestor daune, însă fără acordarea și a dobânzilor legale, văzând că această sumă a fost acordată în echivalentul în lei a 15.000 de euro, dobânzile legale fiind astfel acoperite de fluctuația cursului valutar.
În privința daunelor morale, instanța de control judiciar constată că suma de 200 de euro acordată fiecăruia dintre părinții victimei C. D. N., este suficientă, acestea trebuind să reprezinte o compensare patrimoniala adecvată a prejudiciului de ordin moral suferit de aceasta din urma, nefiind vorba nici de o reparație integrala, atâta timp cât nu se poate repara integral ceea ce nu are corespondent pecuniar. Recunoașterea în patrimoniul părții civile a unui drept de despăgubire se justifica prin aceea ca instanța a dorit sa ofere acesteia o satisfacție care sa compenseze efectul vătămării.
În lipsa unor criterii legale certe și obligatorii, având în vedere și împrejurarea ca aceste sume nu trebuie sa constituie nici amenzi excesive pentru autorul faptei ilicite, și nici venituri nejustificate pentru victima prejudiciului, precum și principiul potrivit căruia stabilirea indemnizației destinate reparării prejudiciului moral se face în funcție de gravitatea prejudiciului moral și în conformitate cu principiul echității, instanța de control judiciar apreciază ca echivalentul in lei al sumei de 2000 euro acordat cu titlu de daune morale fiecărei părți civile ca fiind o satisfacție echitabila a prejudiciului moral suferit de aceasta, ținând seama, în același timp de culpa comună a victimei la producerea accidentului.
În concluzie, constatând că sentința penală nr.472/26.09.2011, pronunțată de Judecătoria B. este legală și temeinică, în baza art. 38515 pct.1 lit. b C.p.p., va respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții părți civile C. M. A. și C. I..
În baza art.3854 al.2 C.p.p., rap. la art.369 al.1 C.p.p., va lua act de retragerea recursului inculpatului N. A. O. F..
În baza art.192 al.2 C.p.p., va obliga pe recurentul-inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente N. M. și pe recurenții părți civile C. M. A. și C. I. la plata a câte 100 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515 pct.1 lit. b C.p.p., respinge ca nefondate recursurile declarate de recurenții părți civile C. M. A. și C. I. împotriva sentinței penale nr.472/26.09.2011, pronunțată de Judecătoria B..
Ia act de retragerea recursului formulat de recurentul inculpat N. A. O. F..
În baza art.192 al.2 C.p.p., obligă pe recurentul-inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente N. M. și pe recurenții părți civile C. M. A. și C. I. la plata a câte 100 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
D. G. I. T. I. C.
GREFIER,
S. N.
Red.IC/Th.red.EA-02.02.2012/2ex
Hud.B. – jud.A.N.M.
| ← Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr.... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 47/2013. Curtea de... → |
|---|
