Infracţiuni la alte legi speciale. Decizia nr. 1251/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1251/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-07-2013 în dosarul nr. 1251/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR.1251
Ședința publică de la 01 iulie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – E. U.
JUDECĂTOR – C. A. G.
JUDECĂTOR – S. M.
GREFIER - A. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror C. L..
Pe rol soluționarea recursurilor declarate de inculpatul C. CIPIRIAN I. și a părților civile P. G. N. și U. E. împotriva sentinței penale nr.114/12.02.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 21 iunie 2013 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, iar instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea la acest termen pentru când a hotărât următoarele.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr.114 din data de 12.02.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ în baza art. 192 alin.2 Cod penal cu aplicarea art. 74 lit.a, alin.2 Cod penal raportat la art. 76 lit.d Cod penal, a fost condamnat inculpatul C. C. I., la pedeapsa închisorii de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
În baza art. 71 alin.2 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit. b din Codul penal pe durata executării pedepsei.
În baza art. 135 din Legea nr. 295/2004 cu aplicarea art. 74 lit.a, alin.2 Cod penal raportat la art. 76 lit.e Cod penal a condamnat pe inculpatul C. C. I. la pedeapsa închisorii de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de armă neletală fără drept.
În baza art. 71 alin.2 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit. b din Codul penal pe durata executării pedepsei.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b ind.1 Codul de procedură penală a achitat pe inculpatul C. C. I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 180 alin.1 Cod penal.
În baza art. 33 lit.a-34 lit.b Cod penal s-a dispus contopirea pedepsei de 1 an închisoare cu pedeapsa de 2 luni închisoare aplicate prin prezenta hotărâre în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare .
În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani calculat conform art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 alin.5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.
În baza art. 359 Cod pr. penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor care atrag revocarea suspendării condiționate a pedepsei prevăzute de art. 83 Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore din 24.01.2012.
În baza art. și art. 346 Cod pr. penală coroborat cu art. 998 și urm. cod civil au fost respinse acțiunile civile exercitate de părțile civile P. G. N. și U. E., cu domiciliul în București, .. 2A, sector.1, ca neîntemeiate.
În baza art. 118 lit.b Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a pistolului marca Record calibru 10x22 și a celor două tuburi de cartușe depuse la Camera de corpuri delicte a Secției 5 Poliție conform dovezii . nr._ din data de 16.03.2012.
În baza art. 191 alin.1 Cod pr. penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1200 lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de către stat.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond analizând materialul probator administrat în cauză a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 24.01.2012, în jurul orei 16,00 inculpatul C. C. I. s-a întors la locuința sa situată în București, .. 7 unde a constatat lipsa unor bucăți din gardul demontat cât și a unor lemne depozitate lângă gardul proprietății sale.
Întrucât zăpada căzută era proaspătă, inculpatul a observat urme de cărucior pe care a hotărât să le urmeze după ce a luat asupra sa pistol marca Record, calibru 10x22, . deținut în baza permisului nr._/15.12.2009.
Inculpatul a ajuns la locuința părții civile U. E.. În curtea locuinței a observat peste gardul de mică înălțime lemnele sustrase precum și pe partea vătămată P. G. pe care nu o cunoștea la acel moment.
Inculpatul a sărit gardul proprietății având în mână pistolul solicitându-i părții vătămate să îi restituie lemnele sustrase. Partea vătămată a încercat să îi explice inculpatului faptul că nu a avut intenția să îi sustragă bunurile având convingerea că lemnele erau abandonate fiind luate de la coltul unui gard. În continuare, inculpatul a tras un foc de armă în jos cu intenția de a speria partea vătămată și după ce a lovit-o cu piciorul a apelat numărul de urgentă 112.
Acest incident a fost observat de martorii N. M. G. și P. Jenică A. care tocmai coborâseră din mașină.
În timp ce inculpatul aștepta sosirea organelor de poliție, a sosit o mașină din care au coborât numitii U. I. ,Porumbită A. și Porumbiță F. care au încercat să îl scoată pe inculpat din curte, acesta din urmă opunând rezistență. În continuare, inculpatul a fost lovit de către numiții U. I. Porumbită A. și Porumbiță F. fiindu-i cauzate leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale astfel cum a rezultat din raportul de expertiză medico-legală nr. A_ .
Inculpatul a scos pistolul și în timp ce se îndrepta spre poarta imobilului pentru a ieși pe stradă a tras mai multe focuri de armă în aceste împrejurări fiind lovit martorul Porumbită A. cu un glonț în zona arcadei.
A fost apelat din nou numărul de urgentă de către numitul U. I., inculpatul fiind depistat la colțul străzii.
Potrivit procesului verbal de cercetare la fața locului (fila 60, 61), în urma verificărilor la sol în curtea imobilului din . București, s-a găsit un singur tub de la un cartuș în fața magaziei, la aproximativ 10-11m de gardul de la stradă, pe tubul cartușului găsindu-se inscripționat P810X22T, cartuș care așa cum a rezultat din raportul de constatare tehnico-științifică (fila 102-111) a fost tras din pistolul RECORD cu . ce aparține inculpatului.
Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut că în ziua de 24.01.2012 a ajuns la curtea imobilului din . unde a văzut lemnele sustrase precum și pe partea vătămată P. G. N.. A arătat inculpatul că a întrebat-o de unde are lemnele și față de lipsa unui răspuns a încercat să intre în curte pe poarta de acces. Văzând că este încuiată, inculpatul a declarat că a sărit gardul fiind nevoit să scoată din buzunar pistolul avut asupra sa întrucât îl incomoda însă l-a introdus din nou în buzunar imediat ce a ajuns în curtea imobilului. A mai declarat inculpatul că s-a îndreptat spre grămada de lemne pentru a le observa mai bine, partea vătămată s-a interpus în fața sa motiv pentru care este posibil să o fi împins.
Inculpatul a apelat numărul de urgență 112 și în timp ce aștepta echipajul de poliție a oprit o mașină din care au coborât trei persoane de etnie rromă care, după un scut schimb de replici au început să îl lovească. Inculpatul a fugit iar când a ajuns la o distanță considerabilă de aceștia a scos pistolul și a tras câteva focuri de armă.
Partea vătămată P. G. N. a declarat că se afla în curtea imobilului împreună cu fiul său când la poarta imobilului a venit un bărbat care i-a cerut să îi spună proveniența lemnelor. Fără a aștepta un răspuns acesta a sărit gardul, i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului scoțând și un pistol cu care a tras mai multe focuri de armă în direcția pământului. La scurt timp au ajuns la poarta imobilului U. I. împreună cu martorii Porumbiță F. și Porumbiță A., inculpatul aplicându-i mai multe lovituri numitului U. I..
Partea vătămată a mai declarat că Porumbiță A. a fost împușcat în zona ochiului și a piciorului după care inculpatul a părăsit curtea fiind urmărit de cei trei martori, partea vătămată auzind că s-au tras mai multe focuri de armă.
În fața instanței, partea vătămată a arătat că inculpatul a lovit-o cu palma peste față și peste ceafă după care a lovit-o cu piciorul. Instanța a reținut ca situație de fapt împrejurarea că inculpatul i-a aplicat părții vătămate o lovitură cu piciorul, astfel cum a rezultat din declarația martorului N. M. G..
Situația de fapt astfel cum a fost reținută mai sus a rezultat și din declarațiile martorilor U. I., Porumbiță F. și Porumbiță A. care a arătat că au fost anunțați de un vecin că în curtea imobilului din . un bărbat cu un pistol astfel că în câteva minute au ajuns la acea locuință. L-au văzut pe inculpat în curte cu arma în mână. Martorii au arătat că au încercat să îl împingă în afara curții iar când acesta a ajuns în dreptul porții a început să tragă cu pistolul, unul din gloanțe lovindu-l pe Porumbiță A. . Chiar și după ieșirea din curte inculpatul a continuat să tragă focuri de armă, negând însă că vreunul dintre ei l-ar fi lovit pe inculpat .
În drept, fapta inculpatului care la data de 24.01.2012 în jurul orelor 16.30 a sărit gardul împrejmuitor al imobilului situat în ., sector 1, pătrunzând în curtea acestuia, locuința părții civile U. E., având asupra sa pistolul marca Record calibru 10x22, ., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prevăzute de art. 192 alin 2 C. pen
Fapta inculpatului C. C. I. care la data de 24.01.2012 având asupra sa pistolul marca Record, calibru 10x22, . pentru care poseda un permis valabil, a executat mai multe focuri de armă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de armă neletală fără drept prevăzută de art. 135 din legea 295/2004.
În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii de uz fără drept de armă neletală, instanța a reținut că elementul material a fost realizat prin acțiunea inculpatului de executare a unor focuri de armă.
Instanța a reținut că potrivit art. 64 alin 1 din Legea nr. 295/2004 titularii dreptului de a purta și folosi arme neletale pot face uz de armă numai în poligoanele autorizate în condițiile prezentei legi sau în caz de legitimă apărare ori stare de necesitate.
În prezenta cauza, instanța a constatat că folosirea armei neletale deținute de inculpat în baza unui permis valabil, nu a fost făcută în legitimă apărare sau în stare de necesitate.
Astfel instanța a constatat că primul foc de armă a fost tras de către inculpat în momentul în care se afla doar în prezenta părții vătămate P. G. N. în scopul intimidării acesteia. Având în vedere că inculpatul era în curtea în care locuia partea vătămată precum și faptul că era în prezenta unei femei, împrejurări ce nu erau de natură să creeze un pericol grav pentru persoana inculpatului instanța nu a reținut apărările acestuia cu privire la săvârșirea faptei în stare de legitimă apărare.
Tot astfel, nu a putut fi reținută legitima apărare nici prin raportare la celelalte focuri de armă trase după sosirea la imobil a martorilor U. I. Porumbită A. și Porumbiță F. .
Potrivit art. 44 alin.2 Cod penal este în stare de legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust îndreptat împotriva sa. În prezenta cauză, analizând materialul probator administrat s-a putut reține că atacul asupra inculpatului a fost material și direct, dar nu s-a putut reține și că acesta a fost imediat și injust. Câtă vreme inculpatul a pătruns în curtea imobilului pentru a-i solicita părții vătămate P. G. să îi returneze lemnele sustrase manifestând față de aceasta a atitudine agresivă atât prin lovire cât și prin tragerea unui foc de armă, inculpatul nu poate susține că atacul martorilor asupra sa în vederea scoaterii în afara curții imobilului a fost injust. Mai mult, chiar din declarația inculpatului (fila 11 dup) instanța a reținut că „am încercat să ripostez însă fiind în inferioritate am fugit iar când am ajuns la o distanță considerabilă de aceștia am scos pistolul și am tras câteva focuri de armă în plan vertical” declarație ce a exclus existența unui atac imediat.
La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina inculpatului ,în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen., instanța a avut în vedere dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, astfel cum a fost evidențiat de împrejurările concrete în care a fost comisă și de consecințele pe care le-a produs.
Raportat la aceste criteriile mai sus menționate, instanța a avut în vedere împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele, scopul activității infracționale a inculpatului, respectiv că acela de a crea un pericol pentru valorile sociale ocrotite de lege ci acela de recuperare a unor bunuri presupus a fi ale sale.
Instanța a avut în vedere și circumstanțele referitoare la persoana și conduita inculpatului, acesta fiind în vârstă de 44 ani, cu studii superioare. De asemenea, din fișa de cazier judiciar a rezultat că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale având o conduită bună anterior acestei fapte iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine cooperantă prezentându-se la chemările organului de cercetare penală și în fața instanței de judecată.
Totodată, instanța a avut în vedere și faptul că inculpatul a fost victima mai multor infracțiuni de furt cu autori necunoscuti, fiind sesizate organele de poliție astfel cum a rezultat din înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Acestor împrejurări li s-a dat relevanță din perspectiva art.74 alin.1 lit.a și alin.2 Cod penal fiind privite ca circumstanțe atenuante, cu consecința reducerii pedepsei conform art.76 lit.d C.p.
Punând în balanță ansamblul acestor considerente, instanța a apreciat că o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzut de lege ca efect al circumstanțelor atenuante pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina inculpatului C. C. I. este aptă să atingă scopul preventiv și educativ al sancțiunii.
Având în vedere că infracțiunile au fost săvârșite în concurs real instanța în baza art. 34 lit.b Cod penal a contopit pedepsele aplicate dând spre executare pedeapsa cea mai grea .
În ceea ce privește pedeapsa accesorie, în prezenta cauză, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite au dus la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal, respectiv, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat – activități ce presupun responsabilitate civică, încredere publică sau exercițiul autorității - motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis pe perioada executării pedepsei.
Din punct de vedere al individualizării judiciare a executării pedepsei instanța a constatat că având în vedere elementele deja examinate, pedeapsa își poate atinge scopul și fără executarea în regim de detenție, iar pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat.
Prin urmare, față de scopul pedepsei așa cum este definit în art. 52 Cod penal, prin aplicarea și executarea pedepsei urmărindu-se nu numai măsura constrângerii prin privarea de libertate ci mai ales formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, instanța ca considerat că acesta poate fi atins și fără executarea în regim de detenție. În consecință conf.art.81 C.p. a suspendat condiționat executarea pedepsei, pentru un termen de încercare de 3 ani calculat conform art.82 C.p.
Fapta inculpatului C. C. I. care la data de 24.01.2012 a lovit-o pe partea vătămată P. G. N. la nivelul corpului fără a-i cauza acesteia leziuni care să necesite îngrijiri medicale nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de loviri și alte violențe prevăzută de art. 180 alin.1 Cod penal întrucât lipsește condiția pericolului social concret al faptei săvârșite, prev.de art.18/1 Cod penal
Astfel, în primul rând instanța a avut în vedere atingerea minimă adusă relațiilor sociale care ocrotesc persoana, din cuprinsul materialului probator rezultând că inculpat a exercitat o acțiune de lovire cu piciorul în șezutul părții vătămate. Deși instanța a constatat că partea vătămată a afirmat că a fost lovită și cu palma peste față, această declarație nu s-a coroborat cu nici un alt mijloc de probă, din declarația martorului N. M. G. rezultând că inculpatul a lovit” femeia cu piciorul”(fila 56 dup).
Cât despre urmarea produsă instanța a avut în vedere deși acțiunea de lovire este posibil să fi a produs părții vătămate suferințe fizice de o mai mare sau mai mică intensitate, nu a prezentat leziuni pentru a căror vindecare să fie nevoie de îngrijiri medicale.
Nu în ultimul rând instanța a avut în vedere și principiul egalității în fața legii constatând că față de numiții U. I., Porumbită A. și Porumbiță F. neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunii de loviri și alte violente deși inculpatul a prezentat leziuni traumatice ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de îngrijiri medicale.
În aceste condiții, instanța a apreciat că în speță, includerea în sfera ilicitului penal a faptei comise în concret de către inculpat este excesivă.
În consecință, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b ind. 1 C.proc. pen. instanța a achitat pe inculpat pentru fapta de loviri sau alte violențe prev. de art. 180 alin 1 C.pen, întrucât aceasta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, apreciind de asemenea că față de împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta precum și de urmarea produsă că în cauză nu se impune aplicarea unei sancțiuni administrative.
Cu privire la acțiunea civilă exercitată de partea civilă U. E. instanța a constatat că aceasta a apreciat că a suferit un prejudiciu moral prin săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.
Analizând materialul probator a rezultat că partea civilă este proprietara de drept a imobilului situat în București, ., dar nu locuiește în acel imobil domiciliul său fiind în .. 2A.
Prin urmare, partea civilă U. E. nu a putut susține că a suferit vreo vătămare a intereselor sale extrapatrimoniale a personalității, a concepțiilor, pudorii sensibilității sau afecțiuni sufletești prin săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu de către inculpat.
Cu privire la acțiunea civilă exercitată de partea civilă P. G. N. instanța a reținut că aceasta nu a făcut nici o dovadă a existentei sau întinderii prejudiciului material reclamat a fi fost suferit . Cu privire la daunele morale solicitate, față de aprecierea că fapta de lovire prin modalitatea concretă de săvârșire, prin atingerea minimă adusă valorilor sociale și prin urmările produse nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și lipsa oricăror alte probe sau împrejurări instanța a apreciat că partea civilă nu a suferit nicio vătămare a intereselor sau drepturilor sale extrapatrimoniale..
În consecință, în baza art. și art. 346 C. proc. pen coroborat cu art. 998 și urm. Cod civil, instanța a respins acțiunile civile exercitate de părțile civile P. G. N. și U. E. ca neîntemeiate.
În baza art. 118 lit.b C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a pistolului marca Record calibru 10x22 și a celor două tuburi de cartușe depuse la Camera de corpuri delicte a Secției 5 Poliție conform dovezii . nr._ din data de 16.03.2012.
Împotriva acestei sentințe penale au declarat recurs inculpatul C. C. I. și părțile civile P. G. N. și U. E., pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul inculpat C. C. I. a solicitat achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu (prevăzută de art.192 alin.2 C.pen) în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d C.pr.pen. pentru uz de armă neletală fără dosar de urmărire penală (prevăzută de art.135 din Legea 295/2004) în baza art.11 pct.2 lit.e raportat la art.10 lit.e C.pr.pen. și pentru lovire și alte violențe (prevăzută de art.180 alin.1 C.pen) în baza art.11 pct.1 lit.a raportat la art.10 lit.a C.pr.pen.
Cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu, recurentul-inculpat a învederat că lipsește intenția sa de a comite o faptă penală, acesta pătrunzând în imobilul părții civile, după ce în prealabil a apelat Serviciul de urgență 112, cu scopul de a rămâne lângă bunurile sale, ce se găseau în curtea părții civile.
În ceea ce privește infracțiunea de uz de armă neletală fără drept, inculpatul arată că s-a folosit de armă în legitimă apărare, în momentul în care integritatea sa a fost pusă în pericol.
Referitor la infracțiunea de lovire și alte violențe, recurentul-inculpat arată că nu există nici o probă care atestă împrejurarea că acesta ar fi exercitat violențe asupra părților civile, în condițiile în care declarațiile părții civile și ale martorilor sunt contradictorii.
Recurenta parte civilă U. Eelena a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsă corespunzătoare și obligarea acestuia la plata daunelor morale.
Recurenta parte civilă P. G. N. nu s-a prezentat în instanță pentru a-și motiva recursul.
Curtea examinează hotărârea atacată în baza temeiurilor invocate și cererilor formulate în cele două recursuri și din oficiu întreaga cauză sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3856 alin.3 C.pr.pen.
Actele comise de inculpat au fost corect încadrate juridic în infracțiunile prevăzute de art.192 alin.2 C.pr.pen. prevăzute de art.135 din Legea 295/2004 și art.180 alin.1 C.pen.
Individualizarea pedepselor aplicate pentru primele două infracțiuni, precum și a pedepsei rezultantă de 1 an închisoare, s-a făcut în conformitate cu prevederile art.72 C.pen, ținându-se seama de gradul de pericol social concret al fiecărei infracțiuni, de împrejurările reale ale comiterii faptelor, incidentele fiind declanșate de furtul lemnelor și de circumstanțele personale, inculpatul având o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunilor.
În mod corect prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit.e și alin.2 C.pen.
Curtea constată că prima instanță a făcut o justă aplicare a art.181 C.pen, pentru infracțiunea prevăzută de art.180 alin.1 C.pen.
Curtea apreciază că pedeapsa de 1 an închisoare cu aplicarea art.81-82 C.pen, este proporțională, eficientă, descurajantă, fiind asigurată realizarea scopului prevăzut de art.52 C.pen.
Latura civilă a cauzei este corect soluționată, respingerea acțiunilor civile ale celor două părți civile, fiind justificată în raport de probele de la dosar, potrivit cărora inculpatul a fost deposedat prin furt de lemnele respective, însă reacția sa a depășit cadrul legal.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.pen., Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpat și părțile civile.
Va obliga recurentul inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărător din oficiu se va avansa din fondurile Ministerul Justiției.
Va obliga recurentele părți civile P. G. N. și U. E. la câte 150 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatul C. CIPIRIAN I. și a părților civile P. G. N. și U. E. împotriva sentinței penale nr.114/12.02.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ .
Obliga recurentul inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărător din oficiu se va avansa din fondurile Ministerul Justiției.
Obliga recurentele părți civile P. G. N. și U. E. la câte 150 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01 iulie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
E. U. C. A. G. S. M.
Proces-verbal
pentru d-na jud.E.U.
pensionată de la 01.10.2013 semnează
Președinte secție
GREFIER,
A. M.
Proces-verbal
pentru grefier A.M.
transferată la Î.C.C.J. semnează
Grefier șef
Red.S.M.
Dact.EA-2ex/15.10.2013
J.S.B.-jud..E.V
| ← Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Hotărâre din... | Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 181/2013.... → |
|---|
