Infracţiuni privind comerţul electronic. Legea nr. 365/2002. Decizia nr. 341/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 341/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 13-11-2012 în dosarul nr. 341/2012
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.341/A
Ședința publică de la 13.11.2012
Curtea constituită din:
P. - I. C.
JUDECĂTOR - C. C.
GREFIER - S. N.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror N. N..
Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de P. de pe lângă Tribunalul București și de inculpatul C. V. împotriva sentinței penale nr.741/06.09.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul inculpat C. V., aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu N. A., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra apelurilor declarate de P. și de inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public arată că apelul declarat de P. vizează greșita schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute prin rechizitoriu, respectiv în art.25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art.37 lit.a Cod penal și art.41 alin.2 Cod penal a infracțiunii prev. de art.. 20 Cod penal rap. la art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a și art.41 alin.2 Cod penal și art.25 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a Cod penal și art.41 alin.2 Cod penal, considerând că activitatea inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale acestei din urmă infracțiuni întrucât acesta nu a efectuat nicio activitate efectivă de falsificare a instrumentelor de plată electronice și nici măcar acte pregătitoare. Arată că din actele dosarului rezultă că nu inculpatul ar fi realizat aceste activități, ci doar că a deținut echipamentele care copiau datele de pe carduri. Apreciază astfel că încadrarea juridică era cea reținută prin rechizitoriu, fiind depusă la dosar și practică judiciară în acest sens. Solicită și menținerea stării de arest a inculpatului, deducerea prevenției la zi și obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apărătorul din oficiu al apelantului inculpat C. V. arată că același motiv de apel îl vizează și apelul inculpatului, fiind de acord cu cele arătate de reprezentantul Parchetului. Mai solicită și reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia și orientarea ei spre minimul special. Pe starea de arest, solicită judecarea inculpatului în stare de arest, față de atitudinea sinceră a inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea apelului declarat de inculpat, ca nefondat în ceea ce privește reindividualizarea pedepsei, față de starea de recidivă a inculpatului, considerând pedeapsa inculpatului ca fiind judicios cuantificată.
Apelantul inculpat C. V., în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu cele menționate de apărătorul său.
C U R T E A,
Deliberând asupra apelurilor penale de față,
Prin sentința penală nr.741 din data de 06.09.2012 pronunțată de Tribunalul București, Secția I penală în dosarul nr._ în baza art.334 C.p.p. s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului C. V. din art.25 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a și art.41 alin.2 C.p. în art.20 C.p. rap. la art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a și art.41 alin.2 C.p. și art.25 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a și art.41 alin.2 C.p.
În baza art.20 C.p. rap. la art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a C.p., art.41 alin.2 C.p. și art.320/1 alin.7 C.p.p. a condamnat pe inculpatul C. V. (fiul lui natural și E., născut la data de 20.02.1986, în Municipiul București, domiciliat în ., jud. I., CNP_, cetățean român, studii 4 clase, necăsătorit) la 1 an și 10 luni închisoare.
În baza art.25 din Legea nr.365/2000 cu aplic. art.37 lit.a C.p., art.41 alin.2 C.p. și art.320/1 alin.7 C.p.p. a condamnat pe același inculpat la 10 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a rap. la art.34 lit.b C.p. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului acesta execută pedeapsa cea mai grea respectiv 1 an și 10 luni închisoare.
În baza art.83 C.p. s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.2243/17.12.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București rămasă definitivă prin neapelare și s-a dispus executarea în întregime a acesteia alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză, inculpatul având de executat în final 3 ani și 10 luni închisoare.
S-a făcut aplic. art.71 și art.64 lit.a,b C.p.
În baza art.88 C.p. s-a computat prevenția inculpatului de la 03.05.2012 până la 06.09.2012.
În baza art.350 alin.1 C.p.p. s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art.118 lit.b C.p. s-a dispus confiscarea dispozitivului artizanal tip gură de bancomat depus la camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B. conform dovezii . nr._ din 19.06.2012.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut din actul de sesizare, căîn data de 01.02.2012 inculpatul C. V. a deținut echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată, pe care le-a montat în acest scop la ATM-urile nr.484 și 485 amplasate la BCR - Agenția Lipscani - București.
Actul de inculpare a fost probat cu: procesul-verbal de sesizare din oficiu; planșele foto; procesele-verbale de recunoaștere de pe planșele foto; raportul de constatare tehnico-științifică nr._/16.03.2012; declarațiile inculpatului; procesul-verbal de percheziție domiciliară; CD-urile cu imagini video de la BCR; dovada . nr._; procesul-verbal privind imaginile trimise de ING Bank; procesul-verbal de percheziție informatică; procesul-verbal de verificare carduri bancare; dovada predare bunuri; adrese BCR; procesul-verbal verificare listing telefonic; declarațiile martorilor.
Inculpatul mai înainte de începerea cercetării judecătorești, a declarat că înțelege să se prevaleze de disp.art.320/1 alin.7 Cod procedură penală, arătând că recunoaște în totalitate fapta reținută în actul de sesizare și solicitând ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaște și le însușește.
Examinând și coroborând materialul probator administrat în cauză tribunalul a reținut următoarele:
În data de 01.02.2012 inculpatul C. V., s-a deplasat în București la sediul BCR – Agenția Lipscani, unde a montat pe ATM-ul nr.484, amplasat în această locație, un dispozitiv de copiere a datelor și informațiilor de pe banda magnetică a cardurilor bancare. După un timp, inculpatul, constatând că nu a instalat corect dispozitivul, l-a ridicat, și l-a montat pe ATM-ul nr.485 amplasat în aceeași locație, de unde, în aceeași zi, a fost ridicat de lucrătorii bancari, mai înainte de a se realiza copierea de carduri bancare și predat lucrătorilor de poliție.
Pentru poziționarea corectă a dispozitivului montat pe ATM-uri inculpatul a folosit cardurile bancare nr._- aparținând acestuia și nr._ – aparținând numitei M. M. (concubina inculpatului), ambele emise de Raiffeisen Bank.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr._/16.03.2012, întocmit de Institutul de Tehnologii Avansate, dispozitivul artizanal montat de inculpat pe ATM-uri este un cititor de carduri magnetice construit cu scopul citirii și memorării datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare.
Dispozitivul menționat mai sus a fost ridicat și depus la camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B. conform dovezii . nr._ din 19.06.2012.
Faptele săvârșite deinculpat așa cum au fost descrise mai sus (constând în aceea că, în data de 01.02.2012 a deținut un echipament în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, pe care l-a montat în acest scop la ATM-ul nr.484, iar în baza aceleiași rezoluții infracționale și la ATM-ul nr. 485, ambele amplasate la BCR - Agenția Lipscani - București) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la falsificarea de instrumente de plată electronică în formă continuată prevăzută și pedepsită de art.20 C.p. rap. la art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002 și de deținere de instrumente destinate falsificării de instrumente de plată electronică în formă continuată prevăzută și pedepsită de art.25 din Legea nr.365/2002, ambele cu aplic. art.41 alin.2 C.p., pentru care acesta a fost condamnat.
Pentru a reține că inculpatul a săvârșit nu numai infracțiunea prev. art.25 din Legea nr.365/2002 ci și infracțiunea prev. de art. 20 C.p. rap. la art.24 alin.1 din aceeași lege, tribunalul a avut în vedere că prin activitatea infracțională desfășurată de inculpat, privind montarea echipamentului la care s-a făcut referire mai sus pe cele două ATM-uri, sunt realizate și elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la falsificarea de instrumente de plată electronică în formă continuată, în condițiile în care dispozitivul a fost montat în scopul copierii de informații de pe banda magnetică a utilizatorilor de carduri bancare, imposibilitatea comunicării datelor necesare falsificării unor asemenea instrumente de plată electronică realizându-se ca urmare a intervenției lucrătorilor bancari.
Tribunalul reținând că faptele descrise în partea expozitivă a rechizitoriului, constituie, pe lângă infracțiunea de deținere de instrumente destinate falsificării de instrumente de plată electronică în formă continuată menționată în dispozitiv, și infracțiunea de tentativă la falsificarea de instrumente de plată electronică în formă continuată, și apreciind că a fost investit in rem cu judecarea și a acestei din urmă infracțiuni, a dat eficiență în cauză prevederilor art.334 C.p.p. și a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptelor.
Din fișa de cazier a rezultat că prin sentința penală nr.2243/17.12.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București rămasă definitivă prin neapelare, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea prev. de art.260 C.p.
Prin aceeași sentință s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani.
În raport cu această condamnare inculpatul a săvârșit faptele deduse judecății în stare de recidivă postcondamnatorie, tribunalul a făcut aplicarea disp. art.37 lit.a C.p.
Față de împrejurarea că inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, și-a însușit întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale, pe care nu l-a contestat, tribunalul a făcut aplicarea disp. art.320/1 al.7 C.p.p. (potrivit cărora inculpatul beneficiază de reducerea cu 1/3 din limitele de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii).
La individualizarea pedepselor, Tribunalul a avut în vedere criteriile prev. de art.72 C.p., respectiv gradul de pericol social și modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, precum și, persoana inculpatului care, deși a fost sincer pe parcursul procesului penal și are un grad de instruire redus, este recidivist manifestând perseverență infracțională.
În raport cu criteriile arătate, tribunalul a apreciat că în favoarea inculpatului nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante, solicitarea acestuia sub acest aspect fiind neîntemeiată, și s-a orientat la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare pentru infr. prev. art.20 C.p. rap. la art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002 și la 10 luni închisoare pentru infr. prev. de art.25 din Legea nr.365/2000.
Având în vedere că faptele comise de inculpat se află în concurs real, tribunalul a făcut aplicarea prevederilor art.33 lit.a și art.34 lit.b C.p. și a procedat la contopirea pedepselor, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, respectiv 1 an și 10 luni închisoare, apreciind că această pedeapsă este de natură a asigura atingerea scopului preventiv prevăzut de art.52 C.p.
Tribunalul având în vedere că, în cursul termenului de încercare stabilit prin sentința penală la care s-a făcut referire mai sus, inculpatul a comis infracțiunile deduse judecății, în baza art.83 C.p. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa rezultantă de 1 an și 10 luni închisoare aplicată în prezenta cauză, acesta având de executat în final 3 ani închisoare și 10 luni.
În baza art.71 C.p., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a,b C.p.
În condițiile în care inculpatul este recidivist și a fost condamnat anterior la o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 1 an, în cauză nu sunt aplicabile prevederile art.86/1 C.p. pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, solicitarea inculpatului sub acest aspect fiind nefondată.
În baza art.88 C.p. s-a computat prevenția inculpatului, iar în baza art.350 alin.1 C.p.p. s-a menținut starea de arest a acestuia apreciind că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.
În baza art.118 lit.b C.p., s-a dispus confiscarea dispozitivului artizanal tip gură de bancomat depus la camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B. conform dovezii . nr._ din 19.06.2012.
În baza art.191 C.p.p., inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P. de pe lângă Tribunalul București și inculpatul C. V..
În motivarea apelului P. de pe lângă Tribunalul București a criticat greșita schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute prin rechizitoriu, respectiv în art.25 din Legea nr. 365/2002 cu aplic. art.37 lit.a Cod penal și art.41 alin.2 Cod penal a infracțiunii prev. de art.. 20 Cod penal rap. la art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a și art.41 alin.2 Cod penal și art.25 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a Cod penal și art.41 alin.2 Cod penal, considerând că activitatea inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale acestei din urmă infracțiuni întrucât acesta nu a efectuat nicio activitate efectivă de falsificare a instrumentelor de plată electronice și nici măcar acte pregătitoare. A susținut că din actele dosarului rezultă că nu inculpatul ar fi realizat aceste activități, ci doar că a deținut echipamentele care copiau datele de pe carduri, prin urmare încadrarea juridică a fost corect reținută prin rechizitoriu.
În motivarea apelului declatat, inculpatul C. V. a achiesat la motivele de apel dezvoltate de reprezentantul Parchetului, referitoare la greșita încadrare juridică. Totodată a solicitat și reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia și orientarea ei spre minimul special.
Apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul București și inculpatul C. V. sunt fondate, pentru următoarele considerente:
Materialul probator administrat în faza de urmărire penală, însușit în totalitate de inculpat, care a solicitat judecarea cauzei în procedura simplificată a recunoașterii vinovăției prev. de art. 320 ind.1 cod procedură penală, confirmă situația de fapt reținută în rechizitoriu, în sensul că la data de 01.02.2012 inculpatul C. V., s-a deplasat în București la sediul BCR – Agenția Lipscani, unde a montat pe ATM-ul nr.484, amplasat în această locație, un dispozitiv de copiere a datelor și informațiilor de pe banda magnetică a cardurilor bancare. După un timp, inculpatul, constatând că nu a instalat corect dispozitivul, l-a ridicat, și l-a montat pe ATM-ul nr.485 amplasat în aceeași locație, de unde, în aceeași zi, a fost ridicat de lucrătorii bancari, mai înainte de a se realiza copierea de carduri bancare și a fost predat lucrătorilor de poliție.
Pentru poziționarea corectă a dispozitivului montat pe ATM-uri inculpatul a folosit cardurile bancare nr._- aparținând acestuia și nr._ – aparținând numitei M. M. (concubina inculpatului), ambele emise de Raiffeisen Bank.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr._/16.03.2012, întocmit de întocmit de Institutul de Tehnologii Avansate, dispozitivul artizanal montat de inculpat pe ATM-uri este un cititor de carduri magnetice construit cu scopul citirii și memorării datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare.
Dispozitivul menționat mai sus a fost ridicat și depus la camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B. conform dovezii . nr._ din 19.06.2012.
Sub aspect obiectiv și subiectiv, prima instanță a reținut că faptele inculpatului de a deține un echipament în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, pe care l-a și montat în acest scop la ATM-ul nr.484, iar în baza aceleiași rezoluții infracționale și la ATM-ul nr. 485, (ambele amplasate la BCR - Agenția Lipscani - București) întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă la falsificarea de instrumente de plată electronică în formă continuată prevăzută și pedepsită de art.20 C.p. rap. la art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002 și de deținere de instrumente destinate falsificării de instrumente de plată electronică în formă continuată prevăzută și pedepsită de art.25 din Legea nr.365/2002, ambele cu aplic. art.41 alin.2 C.p., și apreciind că a fost investită in rem cu judecarea și a acestei din urmă infracțiuni, a procedat în conformitate cu disp.art.334 C.p.p. la schimbarea în acest sens a încadrării juridice a faptelor reținute prin rechizitoriu.
Pentru a se pronunța în acest sens, prima instanța a apreciat că sub aspect obiectiv fapta de montare a skimmer-ului în gura bancomatului constituie o tentativă la infracțiunea de falsificare a instrumentelor de plată electronică – prev. de art. 20 cod penal raportat la art. 24 alin. 1 din Legea nr. 365/2002.
Sentința apelată este nelegală sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice din art.25 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a și art.41 alin.2 C.p. în art.20 C.p. rap. la art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a și art.41 alin.2 C.p. și art.25 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a și art.41 alin.2 C.p.
În speță, probatoriul administrat relevă că inculpatul s-a limitat la simpla montare a skimmer-ului în gura bancomatului, fără a realiza și alte operațiuni în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică (procurarea instrumentelor necesare falsificării, culegerea de date sau stocarea acestora) astfel încât comportamentul acestuia relevă doar un act de pregătire și nu un act de executare susceptibil să atragă încadrarea faptei în infracțiunea de tentativă de falsificare a unui instrument de plată electronică.
Astfel, momentul inițial al tentativei este marcat de începutul unui act de executare univoc – un act care are aptitudinea, prin el însuși sau prin raportare la împrejurările în care a fost efectuat, de a releva rezoluția infracțională în vederea căreia a fost comis.
În speță, simpla montare a skimer-ului, nu este unul de executare din moment ce nu relevă în mod evident și univoc intenția de falsificare a cardurilor bancare, așa cum eronat a reținut prima instanță, având în vedere că prin montarea dispozitivului făptuitorul putea urmări nu numai falsificarea instrumentelor de plată electronică, ci eventual doar copierea datelor, în vederea efectuării de operațiuni financiare în mod fraudulos (fapta prev. de art. 27 din Legea nr. 365/2002).
Totodată, curtea constată că infracțiunea de falsificare a instrumentelor de plată electronică se consumă în momentul copierii datelor cardului original pe un card blank, și nu necesită obligatoriu utilizarea unui skimmer, aceste date putând fi obținute și prin alte mijloace frauduloase, astfel încât, montarea skimmer-ului în fanta bancomatului nu reprezintă un act îndreptat în mod univoc spre consumarea infracțiunii, fiind necesară realizarea altor acte esențiale, respectiv stocarea datelor obținute în memoria skimmer-ului urmată de transcrierea acestora pe cardul blank.
În raport de aceste considerente, Curtea constată că se impune admiterea apelurilor declarate de P. de pe lângă Tribunalul București și de către inculpatul C. V., cu consecința desființării sentinței penale apelate, conform art. 379 pct. 2 lit. b) iar rejudecând, în baza art.334 C.p.p. urmează a se dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului C. V. din art.20 C.p. rap. la art.24 alin.1 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a și art.41 alin.2 C.p. și art.25 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a, art.41 alin.2 C.p și art. 33 lit.a) cod penal, în art.25 din Legea nr.365/2002 cu aplic. art.37 lit.a și art.41 alin.2 C.p, așa cum s-a reținut în rechizitoriu.
Din fișa de cazier rezultă că inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea prev. de art.260 C.p (sentința penală nr.2243/17.12.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București rămasă definitivă prin neapelare) cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 4 ani, iar în raport de această condamnare, infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită în stare de recidivă postcondamnatorie, conform disp. art.37 lit.a C.p.
Întrucât inculpatul a recunoscut total și necondiționat săvârșirea faptelor descrise în rechizitoriu însușindu-și întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale și a solicitat judecarea cauzei pe baza acestuia, Curtea reține că acesta beneficiază de disp. art.320 ind.1 alin.7 C.p.p. referitoare la reducerea cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.
La individualizarea pedepsei, ținând cont de criteriile prev. de art.72 C.p., respectiv gradul de pericol social, modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, dar și de persoana inculpatului care a săvârșit fapta în stare de recidivă postcondamnatorie, conform disp. art.37 lit.a C.p, respectiv în termenul de încercare a suspendării condiționate a executării a executării pedepsei de 2 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr.2243/17.12.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București, Curtea va aplica inculpatului o pedeapsă de 10 luni închisoare, reținând că nu se pot recunoaște în favoarea acestuia circumstanțe atenuante judiciare, nefiind îndeplinite niciuna din condițiile prev. de art. 74 lit. a sau c) cod penal.
De asemenea, sunt incidente disp. art 83 C.p. care impun revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare și executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa 10 luni închisoare aplicată în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute în final 2 ani și 10 luni închisoare în regim de detenție, sub aspectul modalității de executare nefiind aplicabile nici disp. art. 81 cod penal și nici cele ale art.86 ind. 1 cod penal.
În baza art.71 C.p., urmează a aplica inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a – teza a II-a,b C.p.
În baza art 381 cod procedură penală rap. la disp. art 88 C.p. se va computa prevenția inculpatului, iar în baza art.350 alin.1 C.p.p. constatând că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate, va menține starea de arest a inculpatului.
Văzând și disp. art. 192 alin. 3 cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul București și inculpatul C. V. împotriva sentinței penale nr.741/06.09.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală.
Desființează sentința penală nr. 741pronunțată de Tribunalul București la data de 06.09.2012 și rejudecând,
În baza art.334 C.p.p. schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului C. V. din art.20 Cp. rap. la art.24 alin.l din Legea nr.365/2002 cu aplic, art.37 lit.a și art.41 alin.2 Cp. și art.25 din Legea nr.365/2002 cu aplic, art.37 lit.a, art.41 alin.2 Cp și art. 33 lit.a) cod penal, în art.25 din Legea nr.365/2002 cu aplic, art.37 lit.a și art.41 alin.2 Cp.
În baza art.25 din Legea nr.365/2000 cu aplic, art.37 lit.a Cp., art.41 alin.2 Cp. și art.320/1 alin.7 C.p.p. condamnă pe inculpatul C. V. la pedeapsa de 10 luni închisoare.
În baza art.83 Cp. revocă suspendarea condiționată a executăm pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.2243/17.12.2008 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București rămasă definitivă prin neapelare și dispune executarea în întregime a acesteia alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză, inculpatul având de executat în final 2 ani și 10 luni închisoare.
Face aplic. art.71 și art.64 lit.a - teza a Il-a ,b Cp.
În baza art.88 Cp. compută prevenția inculpatului de la 03.05.2012 până la zi. în baza art.350 alin.l C.p.p. menține starea de arest a inculpatului.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor rămân în sarcina statului.
Suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
I. C. C. C.
GREFIER,
S. N.
Red.CC
Dact.EA-2ex/04.12.2012
T.B.S.I.P.-jud.V.M.T.
| ← Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 131/2013.... | Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 934/2013. Curtea de... → |
|---|
