Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1768/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1768/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-09-2013 în dosarul nr. 1768/2013
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR.1768
Ședința publică de la 27 septembrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – S. M.
JUDECĂTOR – E. U.
JUDECĂTOR L. C.-N.
GREFIER - A. M.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror C. L..
Pe rol soluționarea recursului declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA B. împotriva sentinței penale nr.256/29.05.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr. _ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul inculpat R. A. O. personal și asistat de apărător ales, avocat G. A. C. substituind pe avocat T. O. în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013 emisă de Baroul București – Cabinet Individual.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în susținerea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că recursul vizează greșita individualizare a pedepsei aplicate inculpatului. Consideră că pedeapsa de 7 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei nu este suficientă pentru ca aceasta să-și atingă scopul coercitiv și preventiv, cu atât mai mult cu cât la momentul la care s-a procedat la individualizarea sa, nu s-au avut în vedere o . circumstanțe extrem de importante. În primul rând, faptul că inculpatul a avut o alcoolemie extrem de ridicată, fiind implicat într-un accident de circulație, aspect pe care instanța de fond trebuie să-l aibă în mod special în vedere, fiind dovada clară a faptului că urmare a consumului de alcool, inculpatul nu numai că a pus în pericol circulația, ci a și produs accidentul de circulație. De asemenea, consideră că instanța de fond ar fi trebuit să aibă în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, acesta fiind sancționat de nu mai puțin de 8 ori pentru diverse abateri la regimul circulației. În anul 2009 inculpatului i-a fost suspendat și dreptul de a conduce ca urmare a unei amenzi administrative aplicate de către parchet.
Pentru aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate și, rejudecând, condamnarea inculpatului la o pedeapsă superioară celei de 7 luni care i-a fost aplicată de către instanța de fond, cu aplicarea dispozițiilor art.3201 C.p.p..
Apărătorul ales al intimatului inculpat, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca neîntemeiat și menținerea sentinței penale, ca fiind temeinice și legale.
Apreciază că instanța de fond a făcut în mod corect aplicarea legii și a individualizat pedeapsa pentru infracțiunea reținută în sarcina clientului său.
Urmează a se avea în vedere faptul că inculpatul a recunoscut faptele reținute în sarcina sa și a dorit să beneficieze de dispozițiile art.3201 C.p.p. În mod corect s-a reținut în cauză că inculpatul nu are antecedente penale, provine dintr-o familie organizată, se află la prima abatere în fața legii penale. Mai mult, inculpatul urmează cursuri universitare de masterat ale Academiei de Studii Economice din București, este angajat în cadrul unei societăți comerciale și a avut o conduită bună în societate.
Solicită înlăturarea susținerilor Ministerului Public, în opinia sa, cazierul contravențional al inculpatului neavând nici un fel de relevanță în cauză.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, regretă fapta comisă.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Prin sentința penală nr.256 din data de 29.05.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 87 al. 1 din OUG nr. 195/2002, republicat, cu aplicarea art. 74 alin 1 lit a c.p., art 76 alin 1 lit e c.p. si art 320¹ alin 7 c.p.p. a fost condamnat inculpatul R. A. O., la pedeapsa închisorii de 7 luni pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoana care avea în sânge o imbibatie alcoolica peste limita admisa de lege.
În temeiul art. 71 cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a, teza a II-a și b cod penal.
În temeiul art 81 c.p. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani si 7 luni, stabilit in condițiile art. 82 c.p.
In baza art. 359 c.p. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art 83 c.p., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.
În temeiul art. 71 alin 5 s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
În temeiul art. 189 cod procedură penală onorariul parțial al avocatului din oficiu s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.
În temeiul art. 191 al. 1 cod procedură penală a fost obligat inculpatul la 500 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria B. nr.5907/P/2012 din data de 19.04.2013 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpatului R. A. O. pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 87 alin.1 din OUG 195/2002 rep.
Instanța de fond a reținut că la data de 29.09.2012 organele de politie din cadrul IPJ I. au fost sesizate despre faptul ca pe DN1, în . s-a produs un accident rutier.
Deplasându-se la fața locului au constat că în accident a fost implicat autoturismul cu nr._, condus de inc. R. A. O..
În urma verificării cu aparatul etilotest a inc, acesta a indicat valoarea de 0,90 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Astfel, acesta a fost condus la cea mai apropiată unitate spitalicească pentru prelevarea de probe biologice in vederea stabilirii alcoolemiei, iar din buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr. A_ a reieșit că la prima probă de sânge inculpatul avea o valoare de 1,70 g/l alcool pur în sânge, iar a doua probă acesta refuzând-o expres.
Audiat fiind, inculpatul a arătat că a consumat 750 ml votcă anterior producerii accidentului.
În cauza au fost audiați martorii D. M. Stefanita și B. M. V., care au confirmat situația de fapt expusă mai sus.
Situația de fapt reținută a fost probată cu următoarele mijloace de probă indicate în actul de sesizare: proces-verbal de cercetare la fața locului; declarațiile martorilor, buletin de analiza toxicologica alcoolemie, declarațiile inculpatului.
Pe parcursul cercetării judecătorești, la termenul din data de 22.05.2012, a fost audiat inculpatul, care a arătat că înțelege să se judece în baza probelor administrate în cursul urmăririi penală, recunoscând fapta așa cum a fost reținuta în rechizitoriu și solicitând aplicarea prevederilor art.320 ind.1 Cpp, depunând totodată înscrisuri în circumstanțiere.
În drept, fapta inculpatului R. A. O., care în data de 29.09.2012 a condus autoturismul cu nr._, pe DN1, în loc. Tancabesti, jud I., având în sânge o îmbibație ce depășește 0.80 g/ml alcool pur, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbinație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87 alin. 1 din O.U.G. nr.195/2002 rep.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului, instanța a avut în vedere disp. art. 72 C.P., respectiv gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, împrejurările în care s-a comis fapta, precum și persoana inculpatului – care nu este cunoscut cu antecedente penale și este încadrat în muncă, având o atitudine procesuala pozitivă.
De asemenea, având în vedere atitudinea inculpatului înainte de săvârșirea faptei, potrivit înscrisurilor în circumstanțiere depuse, acesta fiind angajat în cadrul unei societăți comerciale, având o atitudine bună în societate, pe lângă aplicarea art 320¹ alin 7, instanța a reținut și aplicarea art. 74 alin 1 lit a) cu referire la art 76 alin 1 lit e) c.p.
Față de cele reținute, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsa cu închisoarea orientată sub minimul special, redus ca urmare a aplicării art.320 ind.1 alin.7 Cpp, apreciind că prin executarea unei pedepse de 7 luni închisoare, vor fi atinse scopul preventiv, educativ, dar si coercitiv al pedepsei prevăzute in art. 52 Cp.
În temeiul art. 71 Cp s-a interzis inculpatului, de la rămânerea definitiva a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei aplicate, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si litera b Cod penal.
Întrucât în raport de particularitățile dezvoltării psiho-sociale a inculpatului, regretul sincer manifestat de acesta, instanța a considerat că scopurile educativ, preventiv si represiv ale pedepsei pot fi atinse si fără executarea efectivă a pedepsei privative de libertate, suspendând condiționat executarea acesteia, constatând că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 81 C.P., pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, stabilit in condițiile art. 82 c.p.
În temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 Cod penal, a căror nerespectare atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat iar onorariul avocatului din oficiu urmând a se avansa din fondul Ministerul Justiției.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen, P. de pe lângă Judecătoria B. criticând-o sub aspectul netemeiniciei aplicării unei pedepse de 7 luni închisoare, prea blândă și fără eficiență asupra scopurilor pe care sancțiunea trebuie să le îndeplinească, în condițiile în care și executarea ei urmează a se face în libertate fiind suspendată condiționat chiar dacă inculpatul nu se află la prima abatere în regimul circulației pentru care a primit anterior nu mai puțin de 8 sancțiuni iar în prezenta cauză alcoolemia dovedită recomandă o pedeapsă mai aspră.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul criticilor invocate cât și din oficiu prin prisma dispozițiilor art.3856 ali.3 C.pr.pen., Curtea constată că recursul de față nu este fondat și va fi respins.
Inculpatul R. A. O. a condus la data de 29.09.2012 pe drumurile publice în localitatea Tâncăbești, județul I. autoturismul cu nr. de înmatriculare_, având în sânge o alcoolemie ce depășea 0,80 g/ml alcool pur în aerul expirat rezultând, în urma prelevării de probe biologice, conform buletinului de analiză toxicologică nr.A_ o alcoolemie de 1,70 g/l alcool pur în sânge.
Inculpatul nu s-a prezentat la o a doua probă în decurs de o oră, refuzând-o expres, însă a recunoscut consumul de 750 ml votcă anterior producerii accidentului rutier.
În fața instanței, inculpatul R. A. O. a adoptat o atitudine sinceră și de regret a faptelor comise, solicitând judecarea sa pe baza probatoriului strâns în faza de urmărire penală, însușit fără rezerve, pentru a beneficia,conform prevederilor art.3201 C.pr.pen. de a reduce cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.
Reținând această atitudine a inculpatului alături de toate criteriile de individualizare prevăzute de art.72 C.pen, prima instanță a dat eficiență și circumstanțelor sale personale, tânăr, angajat în muncă la . pe post de Director vânzări, sincer, fără antecedente penale, cu recomandări și caracterizări pozitive de la colegi și vecini ale comportamentului său în societate, nu în ultimul rând, împrejurarea că mama sa prezintă un diagnostic foarte grav conform buletinului de externare/scrisoare medicală /fil.69 dosar fond, încât reținându-le ca circumstanțe atenuante prevăzute de art.74 alin.1 lit.a C.pen, pedeapsa ce i-a fost aplicată să fie coborâtă sub minimul special prevăzut de lege în condițiile art.76 alin.1 lit.e C.pen până la un cuantum de 7 luni închisoare.
Pentru atingerea scopului educativ preventiv și de coerciție, instanța a apreciat că o suspendare condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani și 7 luni este cea mai potrivită chiar în pofida unor sancțiuni administrative anterioare întrucât încălcarea din nou a prevederilor legale în acest răstimp nu va face decât ca și această pedeapsă să devină executabilă în regim de detenție.
Curtea apreciază, la rândul ei, că atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare a pedepsei, hotărârea primei instanțe se vădește legală și temeinică iar pentru o primă faptă penală nu se impune o înăsprire a sancțiunii fiind suficiente garanții că inculpatul va da semnificația cuvenită clemenței judecătorului și atitudinii sale pe viitor.
Față de cele mai sus reținute și în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.pen., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de P..
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge, ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria B. împotriva sentinței penale nr.256/29.05.2013 pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr. _ .
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 27 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
S. M. E. U. L. C.-N.
Proces-verbal
pentru d-na jud.E.U.
pensionată de la 01.10.2013 semnează
Președinte complet
GREFIER,
A. M.
Red.E.U. /Dact.EA/2ex Proces-verbal
pentru grefier A.M.
transferată la Î.C.C.J. semnează
Grefier șef
| ← Vătămarea corporală gravă. Art. 182. Decizia nr. 1797/2013.... | Consumul ilicit de droguri. Legea 143/2000 art. 4. Decizia nr.... → |
|---|
