Înlocuirea măsurii preventive. Art. 139 C.p.p.. Decizia nr. 435/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 435/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 08-03-2013 în dosarul nr. 435/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.435
Ședința publică din data de 08 martie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: R. M.
Judecător: D. D.
Judecător: M. N.
Grefier: C. E.
* * * * * * * *
MINISTERUL PUBLIC–P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism–Structura Centrală a fost reprezentat prin procuror M. R..
Pe rol judecarea cauzei penale ce are ca obiect recursurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism–Structura Centrală și inculpatul M. T. împotriva încheierii de ședință din data de 01 martie 2013 a Tribunalului București–Secția I Penală, în dosarul nr._ 12.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul- inculpat M. T. și intimatul-inculpat M. A., aflați în stare de arest și asistați de apărător ales, avocat G. T., conform delegației nr._/07 martie 2012.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, critică, pe de o parte, netemeinicia încheierii recurate, iar, pe de altă parte, un motiv de nelegalitate, dar care este subsidiar criticii de netemeinicie, în condițiile în care consideră că instanța de fond în mod greșit a apreciată că cele 7 luni de arest preventiv a inculpatului constituie un avertisment suficient dat, astfel ca pe viitor să nu comită alte fapte, însă nu a motivat care este temeiul care s-a modificat și care a fost reținut de instanța de judecată în momentul când s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, întrucât nu este indicat ce anume a avut în vedere, art.139 alin.1 Cod procedură penală sau art.139 alin.2 Cod procedură penală, însă, după motivarea instanței de judecată aceasta se îndreaptă către art.139 alin.2 Cod procedură penală, în condițiile în care apare că nu mai subzistă nici un temei din cele care au determinat luarea măsurii arestării preventive, respectiv „M. A. a avut o contribuție mai redusă asupra intervenției ruletei, în noapte de 10/11 iulie părăsind pentru un interval de cca. 1oră și 30 de minute localul discotecii, întorcându-se ulterior în locație”, instanța de fond a mai reținut că „acesta nu a avut o intervenție directă asupra ruletei respective” acestea fiind aspecte au fost avute încă de la luarea măsurii arestării preventive, nu s-a reținut nici odată că inculpatul a avut o intervenție directă asupra ruletei (un singur inculpat, respectiv coinculpatul V. S. a avut o intervenție directă asupra ruletei, fie o intervenție fizică, fie în domeniul informaticii, ceilalți coinculpați neintervenind asupra acesteia, bila fiind pusă de o lată persoană care era angajatul persoanei vătămate la data respectiv).
Pe de altă parte, în noaptea respectivă nu a existat o singură intervenție asupra ruletei, această intervenție s-a desfășurat pe parcursul întregii nopți, inclusiv când inculpatul se afla în interiorul discotecii, dar și în perioada în care B. M. juca în continuare la ruletă. Astfel, pe lângă această infracțiune de rezultat (intervenția asupra ruletei) există și infracțiune de pericol, respectiv complicitate la șantaj, inculpatul M. A. făcând parte din grupul care s-a deplasat la domiciliu mamei părții vătămate I. A. proferând amenințări împreună cu coinculpații B. și alte persoane pentru ca fiul acesteia să le sumele de bani.
În aceste considerente, apreciază că, cel puțin, deși în aparență soluția instanței de fond apare perfect calibrată pe probatoriul administrat în cauză, însă pe de o parte a ignorat temeiurile pe care instanța care a dispus luarea măsurii arestării preventive, temeiuri pe care inclusiv instanța de fond a apreciat că subzistă până la data de 01 martie 2013, s-au modificat ori au dispărut, astfel că în prezent lăsarea în libertate a inculpatului să nu mai prezinte pericol pentru ordinea publică, în condițiile în care se vorbește de două tipuri de infracțiuni, respectiv o infracțiune de rezultat și una de pericol, care au condus, în final, la adoptarea soluției de arestare împotriva inculpatului.
Motivul de nelegalitate invocat în subsidiar, fiind acela, la faptul că inculpatului i s-a impus în conformitate cu art.145 alin.12 Cod procedură penală, doar obligația de a nu lua legătura cu martorii și membrii familiilor acestora, astfel că martorii audiați în cauză având o relevanță mai puțin importantă prin raportare directă la obiectul sesizării, mai important fiind activitatea infracțională desfășurată de ceilalți coinculpați pentru care, instanța de fond a apreciat că inculpatul M. A. odată pus în libertate poate să ia legătura oricând, fiind de acord cu această situație doar în ceea ce-l privește pe inculpatul M. T. (fratele inculpatului M. A.) întrucât fiind vorba de legături de familie, nu se poate impune a lua legătura cu acesta.
Cu privire la persoana vătămată, care, chiar, dacă nu s-a constituit parte vătămată sau parte civilă în dosarul cauzei, însă textul de lege face referire la persoana vătămată, astfel că trebuia impusă și obligația inculpatului de a nu se apropia de persoana vătămată și de membrii familiei acesteia.
Față de considerentele expuse solicită admiterea recursului, casarea parțială a încheierii și, pe fond, respingerea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, iar, în subsidiar se impune și obligația corelativă de a nu lua legătura cu ceilalți coinculpați, mai puțin cu inculpatul M. T..
Apărătorul ales al intimatului-inculpat M. A., având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de către parchet, să se constate legalitate și temeinicia încheierii de ședință recurată în ceea ce privește înlocuirea măsurii preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi țara pentru inculpatul M. A., întrucât soluția este perfect corelată.
Arată că, în mod corect prima instanță a constatat că s-au modificat temeiurile care au fost avute în vedere la momentul arestării preventive, respectiv durata excesivă, 7 luni fiind suficiente pentru a se putea aprecia că pericolul pentru ordinea socială s-a diminuat. Al doilea element pe care prima instanță la avut în vedere fiind acela al participării reduse (inculpatul a lipsit exact în momentul când s-a săvârșit infracțiunea), gradul său de complicitate la infracțiunea de fraudă informatică fiind redus. În urma declarațiilor date de toți inculpații în fața instanței de fond a reieșit că în prezenta cauză nu este vorba de un grup infracțional organizat, fiind vorba doar de un grup social de prieteni care s-au deplasat în orașul Z. pentru a se distra și în mod întâmplător/spontan inculpații au ajuns să săvârșească infracțiunea în discoteca din Z., iar martorii nu vor putea aprecia dacă inculpații s-au constituit într-un grup infracțional organizat.
Cu privire la infracțiunea de șantaj reținută în sarcina inculpatului M. A., arată că, în urma audierii martorilor în fața instanței de fond a rezultat faptul că, în ceea ce privește momentul de la Zimnicele, cât numita I. A. ar fi fost șantajată de către numita B. M., ceilalți coinculpați nu au fost de față, deoarece aceștia se aflau în afara magazinului.
Cu privire la circumstanțele personale ale inculpatului M. A., arată că acestea au fost corect reținute de către prima instanță, astfel că, în acest moment procesual, raportat la ceilalți coinculpați aflați în stare de libertate în prezenta cauză, coinculpați care au avut o participare mult mai mare, respectiv Muti S., V. S. și F. D. (aceștia au participat activ la săvârșirea infracțiunii de fraudă, în sensul că, unul dintre ei a ținut capacul ruletei, altul a pus bila), apreciază hotărârea recurată ca legală și temeinică.
Referitor la critica adusă de procuror, în sensul că nu s-a impus obligarea de a nu lua legătura cu părțile vătămate, arată că acele părți vătămate nu s-au constituit în final părți vătămate, acestea figurând în rechizitoriu ca martori, care au considerat că nu li s-a adus vreun prejudiciu, astfel că măsura dispusă îi acoperă și pe aceștia.
Obligarea inculpatului M. A. de a nu lua legătura cu ceilalți coinculpați din prezenta cauză, apreciază că nu este necesară, deoarece aceștia au fost deja audiați.
Cu privire la recurentul-inculpat M. T., solicită admiterea recursului declarat de acesta, întrucât nu mai sunt întrunite temeiurile pentru menținerea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, referitor la cererea de înlocuirea a măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi țara solicită admiterea cererii, însă în situația în care instanța va aprecia că nu se poate face aplic. art.139 alin.1 Cod procedură penală, instanța să admită cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de acest inculpat, întrucât acesta se află într-o situație similară cu a fratelui său M. A., singura diferență dintre cei doi fiind aceea că inculpatul M. T. nu a lipsit aceea oră din discotecă, anume nici acesta nu a fost chiar lângă ruletă la momentul când a fost fraudată, nu a ținut de capacul ruletei sau să pună bila cu mâna astfel cum au procedat Muti S., V. S..
În ceea ce privește participarea la săvârșirea celorlalte infracțiuni, precizează că situația este asemănătoare între inculpat M. T. și fratelui său M. A., respectiv amândoi au stat la distanță de magazinul în care discuta B. M. cu partea vătămată I. A., niciunul dintre ei nu a adresat injurii sau amenințări părții vătămate.
Consideră că perioada de 7 luni, de arest preventiv a inculpaților M. T. și M. A., fiind o durată suficientă, se poate trage linie de egalitate de tratament, aceștia putând fi judecați în stare de libertate cu obligarea acestora la o ..
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe recursul inculpatului M. T., pune concluzii de respingere a recursului întrucât instanța de fond a avut în vedere toată activitatea infracțională desfășurată de acesta, implicarea în mod direct a acestuia de la începutul activității desfășurate de coinculpatul B. M. și până la sfârșitul acesteia, respectiv intervenția organelor de urmărire penală, armele avute asupra sa, în momentul deplasării la locuința părții vătămate I. A., inculpatul fiind dispus să le și folosească.
Instanța de fond a reținut doar un singur aspect pentru inculpatul M. A., respectiv că are o contribuție mai mică la comiterea infracțiunii de manipulare a sistemului informatic, fără a face alte precizări referitoare la ce anume au declarat inculpații în cursul urmăririi penale, în timpul cercetării judecătorești sau că nu există grupul de infracționalitate organizată, că nu există infracțiunea de șantaj, toate aceste aspecte urmează a fi avute în vedere de judecătorul fondului în momentul soluționării pe fond a cauzei, însă în momentul actual instanța de fond făcând o analiză a faptului că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă, chiar după audierea inculpaților în fața instanței de fond, nu s-au modificat, ci dimpotrivă, persistă în continuare, iar starea de arest a inculpatului se impune, tocmai apărătorul inculpaților a precizat de ce nu trebuie să ia legătura cu ceilalți coinculpați, afirmând că inculpații făceau parte dintr-un grup social de prieteni, ajungându-se la comiterea de infracțiuni cu violență și de rezultat.
Recurentul-inculpat M. T., având cuvântul, arată că nu are antecedente penale, alți inculpați din prezenta cauză care au aceleași fapte ca și el, fiind recidiviști sunt judecați în stare de libertate. Precizează că până la acest moment nu a săvârșit nici-o infracțiune, iar pentru faptul că s-a aflat la acel moment și relatând procurorului ce s-a întâmplat, a fost arestat. Părinții sunt grav bolnavi, se va prezenta în fața instanței ori de câte ori va fi necesar.
Intimatul-inculpat M. A., având cuvântul, arată că nu există date concrete din care să reiasă că va încerca să zădărnicească adevărul, nu are antecedente penale, are un domiciliu stabil și se va prezenta în fața instanței ori de câte ori va fi necesar.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin Încheierea din data de 01 martie 2013, pronunțată în Dosarul nr. _ 12, Tribunalul București – Secția I Penală, a hotărât astfel:
În baza art. 3002 C.proc.pen. rap. la art. 160b C.proc.pen. a constatat legalitatea și temeinicia stării de arest a inculpaților B. M. E., B. V. E. și M. T..
În baza art. 3002 C.proc.pen. rap. la art. 160b alin. 3 C.proc.pen. a menținut starea de arest a inculpaților B. M. E., B. V. E. și M. T..
A respins ca nefondate cererile inculpaților B. M. E., B. V. E. și M. T. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea/țara.
A respins ca nefondate cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații B. M. E., B. V. E. și M. T..
În baza art. 139 C.proc.pen. a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului M. A. cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În baza art. 1451 alin. 2 C.proc.pen. rap. la art. 145 alin. 11 C.proc.pen. pe durata obligării de a nu părăsi țara, inculpatul va trebui să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte în fața instanței ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la organul de poliție desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus măsura (poliția localității de domiciliu), conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;
d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art. 1451 alin. 2 C.proc.pen. rap. la art. 145 alin. 12 C.proc.pen. a obligat inculpatul ca pe durata măsurii să nu ia legătura cu martorii din dosar și cu membrii familiilor acestora.
Conform art. 1451 alin. 2 C.proc.pen. rap. la art. 145 alin. 22 C.proc.pen. a atras atenția inculpatului că în cazul încălcării cu rea-credință a acestor obligații, se va lua măsura arestării preventive.
Conform art. 1451 alin. 2 C.proc.pen. rap. la art. 145 alin. 21 C.proc.pen., copie de pe prezenta încheiere va fi comunicată inculpatului, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul și organelor de frontieră.
A respins ca rămasă fără obiect cererea inculpatului M. A. de liberare provizorie sub control judiciar.
A respins ca nefondată cererea inculpatului B. D. C. de înlocuire a măsurii obligării de a nu părăsi mun. București cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul, asupra stării de arest a inculpaților și a cererilor formulate de aceștia, a constatat că:
Prin rechizitoriul nr. 173/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. – D.I.I.C.O.T. înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr._ 12 au fost trimiși în judecată, în stare de arest, inculpații B. M. E. pentru săvârșirea infracțiunilor de „constituire a unui grup criminal organizat”, șantaj în formă continuată, complicitate la „fraudă informatică prin împiedicarea funcționării unui sistem informatic” și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, fapte prev. și ped. de art. 7 alin. 1, 3 rap. la art. 2 lit.b pct.4, 18 din L.39/2003 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b C.p., art. 194 alin. 1 din C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. și art. 37 alin. 1 lit. b C.p., art. 26 C.p. rap. la art.49 din Legea nr.161/2003 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b C.p. și art. 279 alin. 1 C.p. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. b C.p., toate cu aplic. art. 33 lit. a din C.p., B. V. E. pentru săvârșirea infracțiunilor de „aderare la un grup criminal organizat”, complicitate la șantaj în formă continuată, complicitate la „fraudă informatică prin împiedicarea funcționării unui sistem informatic” și „nerespectarea regimului armelor și munițiilor”, fapte prev. și ped. de art. 7 alin. 1, 3 rap. la art. 2 lit.b pct. 4, 18 din L.39/2003 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.p., art. 26 C.p. rap. la art. 194 alin. 1 din C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. și art. 37 alin. 1 lit. a C.p., art.26 C.p. rap. la art.49 din Legea nr.161/2003 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.p. și art. 279 alin. 1 C.p. rap. la art. 141 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 37 alin. 1 lit. a C.p., toate cu aplic. art. 33 lit. a din C.p., M. A. pentru săvârșirea infracțiunilor de „aderare la un grup criminal organizat”, complicitate la șantaj în formă continuată și complicitate la „fraudă informatică prin împiedicarea funcționării unui sistem informatic”, fapte prev. și ped. de art. 7 alin. 1, 3 rap. la art. 2 lit.b pct. 4, 18 din L.39/2003, art. 26 C.p. rap. la art. 194 alin. 1 din C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. și art.26 C.p. rap. la art.49 din Legea nr.161/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a din C.p. și M. T. pentru săvârșirea infracțiunilor de „aderare la un grup criminal organizat”, complicitate la șantaj în formă continuată și complicitate la „fraudă informatică prin împiedicarea funcționării unui sistem informatic”, fapte prev. și ped. de art. 7 alin. 1, 3 rap. la art. 2 lit.b pct. 4, 18 din L.39/2003, art. 26 C.p. rap. la art. 194 alin. 1 din C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. și art.26 C.p. rap. la art.49 din Legea nr.161/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a din C.p.
Alături de aceștia a fost trimis în judecată în stare de arest inculpatul B. C. D. pentru infracțiunile de aderare la un grup criminal organizat și complicitate la fraudă informatică prin împiedicarea funcționării unui sistem informatic, fapte prev. și ped. de art. 7 alin. 1, 3 rap. la art. 2 lit.b pct. 4, 18 din L.39/2003, respectiv art. 26 C.p. rap. la art. 49 din Legea nr. 161/2003, însă acesta a fost pus în libertate prin încheierea din data de 22.11.2012 a Tribunalului București – Secția I Penală.
De asemenea, au fost trimiși în judecată în stare de libertate și inculpații B. C. D.. D. F., Muti S. și V. S. pentru săvârșirea unor infracțiuni asemănătoare.
În fapt, s-a reținut în esență că inculpații au format alături de alte persoane un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii unor infracțiunii grave, respectiv șantaj și fraudă informatică prin modificarea de date informatice. De asemenea, P. a arătat că în seara zilei de 10-11.07.2012, prin intervenție mecanică frauduloasă asupra ruletei electronice marca Lucky Line amplasată în spațiul comercial din orașul Z., ., jud. Teleorman (aparținând părții vătămate I. F. M.), inculpatul B. Micea E., cu complicitatea celorlalți 4 inculpați arestați, dar și a altor persoane, a realizat un câștig de 170.000 de lei, pe care l-a revendicat prin amenințări cu moartea și cu distrugerea prin incendiere a bunurilor părții vătămate I. F. M..
În acest context, inculpatul B. M. E., cu ajutorul celorlalți inculpați, l-a determinat de D. A., angajat la societatea administrată de partea vătămată I. F. M., să folosească în mod neautorizat cheia de funcție a ruletei și să efectueze astfel o intervenție neautorizată asupra componentei electronice a ruletei, în sensul modificării denominației acesteia. Totodată, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional, prin desprinderea panourilor și ulterior ridicarea cupolei ruletei mecanice, inculpatul B. M. E. i-ar fi facilitat inculpatului V. S. intervenția mecanică asupra aparatului de joc, intervenție ce a constat în prinderea cu mâna a bilei și poziționarea acesteia în zona în care el mizase anterior, fiind alterată astfel componenta electronică a aparatului de joc, care a generat în această manieră câștigul ilicit de 170.000 de lei.
De asemenea, s-a învederat că, în scopul determinării lui I. F. M. de a achita suma de bani menționată, inculpatul B. M. a adresat acestuia amenințări grave (amenințări cu moartea, amenințări cu distrugerea bunurilor) și, împreună cu mai mulți membri ai grupului, a descins în mod repetat la domiciliul mamei acestuia, numita I. A., proferând amenințări extrem de agresive și la adresa acesteia. S-a reținut că, alături de B. M. E. și V. S. au participat la intervenția frauduloasă asupra ruletei inculpații B. V. E., B. C. D., M. T., M. A. (acesta din urmă neintervenind direct asupra aparatului) și Muti S., iar la deplasările la domiciliul numitei I. A., B. M. E. a fost însoțit de B. V. E., M. T., M. A., precum și de alte persoane.
Separat de aceste fapte, în urma perchezițiilor efectuate în cauză, s-a descoperit că inculpatul B. M. E. deținea, fără drept, o armă de foc letală (pistol) și 10 cartușe, iar inculpatul B. V. E. trei cartușe asemănătoare cu cele deținute de fratele său.
Împotriva inculpaților s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 1.08.2012, măsura fiind ulterior prelungită succesiv până la data de termenul de astăzi. În cazul tuturor inculpaților a fost reținută incidența cazului de arestare prevăzut de art. 148 lit. f C.proc.pen.
La termenul din 1.03.2013, inculpații B. M., B. V., M. T. și M. A. au formulat cereri de liberare provizorie sub control judiciar și cereri de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea/țara, reluând în esență motivele deja înfățișate cu ocazia cererilor anterior formulate (participare redusă la fapte și lipsa antecedentelor penale în cazul lui M. T. și M. A., durata îndelungată a arestului preventiv în cazul lui B. M. și B. V.), iar instanța a constatat admisibilitatea în principiu a cererilor de liberare provizorie formulate.
La același termen, Tribunalul a pus în discuție din oficiu și starea de arest a celor patru inculpați arestați, conform art. 3002 C.proc.pen.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut următoarele:
Conform art. 160b C.p.p. cursul judecății, instanța verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive. De asemenea, dacă constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de liberate, dispune prin încheiere, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului, iar în cazul în care constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuarea privarea de libertate sau există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, menține prin încheiere motivată arestarea preventivă.
Analizând actele dosarului prin raportare la dispozițiile anterior menționate, Tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților B. M. E., B. V. E. și M. T. este legală si temeinică, iar temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, subzistă și justifică în continuare privarea acestora de libertate.
Astfel, Tribunalul a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 C.proc.pen., existând suficiente indicii temeinice și probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit faptele reținute în sarcina lor. Astfel, cu privire la intervenția frauduloasă asupra ruletei mecanice, relevante sunt declarațiile inculpaților B. M. E., B. V. E., B. C. D., M. A., M. T., Muti S., V. S. și D. F. zis „C.”, precum și cele ale martorilor Șogârdea C. R. și D. D. A.. De asemenea, și convorbirile telefonice interceptate în cauză (discuție între Muti S. și Șogârdea C.) duc la concluzia că inculpații au intervenit în mod fraudulos asupra ruletei în data de 10/11.07.2012. În fine, raportul de constatare tehnico-științifică efectuat de Institutul pentru Tehnologii Avansate confirmă situația de fapt reținută de parchet.
Practic, rezultă că în urma activităților inculpaților – desfacerea cupolei ruletei, luarea bilei cu mâna și plasarea acesteia pe numerele mizate de B. M. E., acesta din urmă nu putea pierde sumele jucate. La acest aspect, se adaugă și modificarea denominației ruletei, de la valoarea 1:1 în valoarea de 1:10, împrejurare care a permis obținerea câștigului de 170.000 lei.
Referitor la amenințările adresate numitului I. F. M. și mamei acestuia, Tribunalul a reținut declarațiile lui I. F. M. (cu mențiunea că acesta, deși teoretic era subiectul pasiv al infracțiunii de șantaj, nu s-a constituit parte civilă sau parte vătămată în procesul penal) și ale martorilor D. D. A., B. C.-C., D. V., I. A. și D. I. M.. Martorii audiați confirmă faptul că B. M. E. a adresat amenințări grave lui I. F. M., mamei sale, I. A. și prietenei acestuia, B. C.. De asemenea, martorii confirmă și faptul că inculpații B. V. E., M. A., M. T. și alte persoane l-au însoțit pe B. M. E. când acesta s-a deplasat în . lui I. A.. Oricum, cei trei inculpați recunosc deplasarea în locația respectivă, negând doar amenințările proferate de B. M. la adresa mamei lui I. F. M..
Relevant este și procesul-verbal întocmit de organele de poliție pentru data de 13.07.2012, în care se arată că inculpatul B. M. E. a venit la magazinul mamei părții vătămate însoțit de aproximativ 20 de persoane, care au coborând din 4 autovehicule, prezența acestora nefiind necesară dacă inculpatul ar fi dorit doar să poarte o simplă convorbire numita I. A., în vârstă de 59 de ani.
Totodată, interceptările convorbirilor telefonice purtate de B. M. E. cu I. F. M. denotă faptul că inculpatul l-a amenințat cu moartea și cu distrugerea bunurilor pe acesta din urmă („…să moară familia mea, dacă nu te bag în ciment.”, „…să-ți iei lumânări de banii ăia.”, etc., f.27-29 rechizitoriu) pentru a obține suma de 170.000 lei.
În fine, interceptările convorbirilor telefonice reproduse în cuprinsul rechizitoriului (discuții între B. M. și I. F. M., f.35-36 rechizitoriu) constituie indicii privind existența unui grup infracțional organizat din care făceau parte inculpații.
De asemenea, instanța a constatat că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit. f C.proc.pen., întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina celor trei inculpați este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În acest sens, Tribunalul a reținut mai întâi gravitatea deosebită a infracțiunilor de fraudă informatică și șantaj pentru care aceștia sunt cercetați. După cum s-a arătat deja, în urma intervențiilor frauduloase realizate la ruleta mecanică din localul numitului I. F. M., acesta risca să sufere un prejudiciu foarte mare, de 170.000 lei. Totodată, modalitatea de comitere a infracțiunii de șantaj - prin amenințări cu fapte extrem de grave aduse inclusiv unei persoane de sex feminin cu o vârstă înaintată - sporește semnificativ gravitatea acesteia. La aceste aspecte se adaugă și faptul că în urma perchezițiilor efectuate asupra autoturismelor și locuințelor inculpaților B. M. E., B. V. și M. T. au fost descoperite bunuri precum un pistol, cartușe, săbii, un picior de masă, bare metalice, o baionetă, un baston telescopic, un cuțit, etc., împrejurare care duce la ideea că aceștia aveau mijloacele necesare pentru a pune în practică amenințările adresate lui I. F. M..
Nici circumstanțele personale ale inculpaților nu le sunt favorabile. În acest sens, Tribunalul am avut în vedere faptul că inculpații B. M. E. și B. V. E. au antecedente penale (acesta din urmă cu un număr impresionant de condamnări), iar inculpatul M. T., care susține că ar fi lucrat fără forme legale în construcții, nu a adus și probe în acest sens.
Totodată, față de cele expuse, instanța a apreciat că, odată lăsați în libertate, inculpații s-ar putea implica în comiterea unor fapte penale.
De asemenea, Tribunalul a constatat că temeiurile care au impus până la acest moment privarea de libertate a inculpaților nu s-au modificat, în cauză nefiind încă începută cercetarea judecătorească. Evident, dacă pe parcursul desfășurării în continuare a procesului se vor ivi elemente noi, de natură a modifica aspectele reținute până la acest moment, se va analiza în ce măsură aceste elemente pot influența starea de arest a inculpaților.
În fine, nu se poate face abstracție de faptul că infracțiunile de tipul cărora sunt acuzați cei trei inculpați sunt de natură să provoace o deosebită îngrijorare în rândul opiniei publice, iar punerea în libertate a acestora ar avea aptitudinea de a amplifica acest sentiment.
În acest context, liberarea sub control judiciar, ca și înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara nu este de natură să înlăture pericolul concret pentru ordinea publică pe care îl prezintă cei patru inculpați – practic, obligațiile ce se pot impune acestora în cazul liberării provizorii sunt identice cu cele prevăzute de lege în cazul luării măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, iar Tribunalul București și Curtea de Apel București au apreciat în numeroase rânduri, cu ocazia soluționării diverselor cereri formulate de inculpați cu privire la înlăturarea stării de arest (revocare, înlocuire, liberare provizorie sub control judiciar, etc.), că impunerea acestor obligații nu reprezintă o garanție suficientă pentru comportamentul viitor al inculpaților.
În acest condiții, constatând că temeiurile care au impus privarea de libertate a inculpaților nu s-au modificat, Tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia stării de arest a inculpaților și va dispune menținerea acesteia până la o verificare ulterioară.
Au fost respinse ca nefondate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea/țara și cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații B. M. E., B. V. E. și M. T..
Referitor la inculpatul M. A., Tribunalul a reținut că și cu privire la acesta există în continuare indicii temeinice privind implicarea sa în infracțiunile de săvârșirea cărora este acuzat (aderare la un grup infracțional organizat, complicitate la șantaj și complicitate la fraudă informatică), însă participarea efectivă a inculpatului la una din aceste fapte pare a fi mai redusă decât a celorlalte persoane aflate în stare de arest.
Astfel, deși inculpatul s-a aflat în discoteca din Z. în noaptea de 10/11.07.2012 la momentul la care V. S. a început să acționeze asupra ruletei mecanice, fapt rezultat din chiar propria declarație dată în cursul urmăririi penale (f.124-125 vol.IV d.u.p.), după începerea acestei activități, numitul M. A. a plecat din incinta localului vreme de o oră – o oră și jumătate (aspect precizat și de acesta în faza de urmărire penală și confirmat de ceilalți inculpați în faza de judecată), având așadar o contribuție mai mică la intervenția asupra ruletei.
În același timp însă, reținând și că numitul M. A. nu are antecedente penale, perioada de 7 luni petrecută în arest preventiv până la momentul de față ar trebui să reprezinte un avertisment suficient pentru inculpat, de natură a-l determina să evite pe viitor implicarea în activități contrare legii penale.
În acest context, Tribunalul a atras atenția asupra faptului că situațiile inculpaților M. A. și M. T., acuzați de comiterea acelorași fapte, nu sunt identice. Astfel, M. T. a fost prezent în discoteca din Z. pe tot parcursul nopții de 10/11.07.2012, asistând la toate operațiunile efectuate asupra ruletei mecanice, iar la percheziția efectuată asupra autoturismului său a fost descoperit un arsenal impresionant de arme albe – un picior de masă de aprox. 70 de cm, o bară metalică învelită în cauciuc, două săbii metalice de aprox. 50 de cm, o baionetă metalică și o bară din inox având în interior o lamă culisabilă – despre care nu se poate susține că ar fi fost destinat autoapărării și care duce la concluzia că acest inculpat era pregătit de comiterea unor infracțiuni de violență.
Tribunalul a făcut aceste precizări în scopul de a sublinia aspectele ce impun la acest moment privarea de libertate a inculpatului M. T., care prin prisma acuzațiilor aduse, s-ar afla, aparent, în aceeași situație cu fratele său.
Raportat la cele arătate, Tribunalul a apreciat că în cazul inculpatului M. A. este posibilă la momentul de față înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, astfel că a admis cererea formulată de inculpat în acest sens.
A respins ca rămasă fără obiect cererea inculpatului M. A. de liberare provizorie sub control judiciar.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-DIICOT- Structura Centrală și inculpatul M. T., parchetul pentru greșita înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara în privința inculpatului M. A., iar inculpatul pentru greșita menținere a stării de arest, motivarea recursurilor fiind expusă pe larg în practicaua prezentei decizii.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată următoarele:
Prima instanță a apreciat în mod corect că se impune menținerea arestării preventive dispusă față de inculpatul M. T., trimis în judecată, printre alții, prin rechizitoriul nr.173/D/P/2012 întocmit de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-DIICOT-Structura Centrală, având în vedere că în speță există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 C. proc. pen., care să justifice presupunerea rezonabilă, pentru un observator obiectiv, că acesta a săvârșit infracțiunile pentru care este judecat (complicitate la șantaj în formă continuată, complicitate la fraudă informatică prin împiedicarea funcționării unui sistem informatic și aderare la grup infracțional organizat)-plângerea și declarațiile părților vătămate I. F.-M. și I. A., declarațiile martorilor Șogârdea C.-R., D. D. A., B. C.-C., D. V., D. I.-M., procesele-verbale de recunoaștere după planșele foto, procesele-verbale de redare a interceptărilor comunicărilor telefonice, procesul-verbal întocmit de lucrătorii de poliție, inclusiv declarațiile coinculpaților care recunosc comiterea faptelor, din care rezultă că inculpatul a aderat la un grup infracțional organizat constituit de inculpatul B. M.-E. în scopul săvârșirii infracțiunilor de șantaj și fraudă informatică prin modificarea de date informatice, astfel că în ziua de 10.07.2012 prin intervenția mecanică frauduloasă asupra ruletei electronice marca Lucky Line amplasată în discoteca din orașul Z. aparținând părții vătămate I. F.-M., inculpatul B. M.-E., cu ajutorul celorlalți inculpați-B. V.-E., B. C.-D., M. A., M. T., Muti S., V. S. și D. F., a obținut un câștig de 170.000 lei pe care l-a revendicat prin amenințări cu moartea și cu distrugerea prin incendiere a bunurilor părții vătămate.
De asemenea, sunt îndeplinite în mod cumulativ și cerințele art.148 lit.f C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr.356/2006, întrucât pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care sunt judecați inculpații sunt mai mari de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este evidențiat de modul și împrejurările săvârșirii faptelor, de gravitatea deosebită a acestora, determinată de natura și valorile sociale lezate, de urmările produse, numărul mare al inculpaților care au participat la comiterea faptelor, nu în ultimul rând natura obiectelor descoperite la perchezițiile domiciliare (un adevărat arsenal), aspecte care în mod evident trezesc un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice.
În raport de elementele arătate anterior Curtea apreciază că nicio altă măsură preventivă, dispusă în privința inculpaților, nu este aptă să asigure buna desfășurare a procesului penal.
Aceste considerente sunt valabile și în privința recursului parchetului, Curtea apreciind că și pentru inculpatul M. A. se impune menținerea stării de arest preventiv. Faptul că acest inculpat are o participație penală redusă la comiterea faptelor, aspect determinant în opinia primei instanțe pentru a dispune înlocuirea măsurii arestării preventive, nu determină diminuarea pericolului social pentru ordinea publică și implicit luarea unei măsuri preventive mai puțin restrictive de libertate. Curtea nu poate face abstracție de faptul că și acest inculpat a făcut parte din același grup infracțional, grup constituit în vederea comiterii infracțiunilor de șantaj și fraudă informatică prin modificarea de date informatice, astfel că la acest moment procesual-7 luni de la momentul luării măsurii arestării preventive-nu se constată o schimbare a temeiurilor ce au determinat inițial arestarea preventivă, cu atât mai mult cu cât și pentru ceilalți inculpați arestați durata arestului este identică. Mai mult, după cum observă și prima instanță și în privința inculpatului M. A. există în continuare indicii temeinice privind implicarea sa infracțională, astfel că în condițiile unor acuzații similare cu a celorlalți inculpați și unei durate identice a arestării preventive, doar gradul de participație mai redusă la comiterea faptelor nu poate justifica la acest moment o modificare a temeiurilor inițiale, cu atât mai mult cu cât aceeași instanță a menținut anterior starea de arest preventiv a inculpatului M. A..
D. urmare, observând că se mențin temeiurile inițiale ce au determinat arestarea inculpaților și că durata arestului preventiv are un caracter rezonabil în raport de complexitatea cauzei Curtea, în temeiul art.38515 pct.2 lit.d C. proc . pen. va admite recursul declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT împotriva încheierii din data de 01.03.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală.
Va casa în parte încheierea penală recurată și în fond rejudecând:
Va respinge ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive, formulată de inculpatul M. A..
În temeiul art. 300 ind. 2 C.p.p. rap. la art. 160 ind. b C.p.p. va menține starea de arest a inculpatului M. A..
În temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p. va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. T. împotriva aceleiași încheieri penale.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga pe recurentul M. T. la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 192 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare în recursul Ministerului Public vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art. 385 in. 15 pct. 2 lit. d din Codul de procedură penală admite recursul declarat de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT împotriva încheierii din data de 01.03.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală.
Casează în parte încheierea penală recurată și în fond rejudecând:
Respinge ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive, formulată de inculpatul M. A..
În temeiul art. 300 ind. 2 C.p.p. rap. la art. 160 ind. b C.p.p. menține starea de arest a inculpatului M. A..
În temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C.p.p. respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul M. T. împotriva aceleiași încheieri penale.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe recurentul M. T. la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
În temeiul art. 192 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare în recursul Ministerului Public rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 08 martie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
R. M. D. D. M. N.
GREFIER,
C. E.
Red. jud.D.D.
Ex.2
V. V.I. – Tribunalul București – Secția I Penală
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 436/2013. Curtea de... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
