Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 244/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 244/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-09-2013 în dosarul nr. 244/2013
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A II A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 244/A
Ședința publică de la 23.09.2013
Curtea constituită din:
P.- O. B.
JUDECATOR- S. C.
GREFIER- D. P.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București– a fost reprezentat de procuror L. I.
Pe rol soluționarea apelului declarat de revizuientul N. M. împotriva sentinței penale nr. 623/22.08.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul revizueint N. M., personal și asistat de avocat desemnat din oficiu, C. R., cu delegație avocațială nr._/2013.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apelantul revizueint N. M., personal, arată că revizuirea unei sentințe se acordă atunci când apar probe noi, precizează că la data de 15.11.2012 a formulat un denunț, iar pronunțarea hotărârii de condamnare a avut loc la data de 29.01.2013. În susținerea celor învederate oral, depune în copie o adresă de la D.I.I.C.O.T privind denunțul formulat.
Apărătorul din oficiu al apelantului revizuent, având cuvântul, solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv copia adresei care atestă formularea acelui denunț.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, nu se opune administrării probei cu înscrisuri.
Curtea încuviințează depunerea de înscrisuri și constată proba administrată prin atașarea înscrisurilor la dosar. Ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul apelului.
Apărătorul din oficiu al apelantului revizuent, având cuvântul, arată că acesta a formulat apel împotriva sentinței penale nr. 623/22.08.2013 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală.
Solicită a se avea în vedere înscrisul depus la acest termen la dosar și a se admite apelul declarat, și pe cale de consecință, și cererea de revizuire, astfel cum a fost formulată de apelantul revizuent.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului, ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Apreciază că motivele invocate de apelantul revizuient nu se încadrează în disp. art. 394 al. 1 lit. a-e C.pr.pen, iar redozarea pedepsei în baza unui denunț formulat la D.I.I.C.O.T nu reprezintă un motiv ce poate fi încadrat în textul de lege menționat anterior.
Apelantul revizuient, având ultimul cuvânt, precizează că la data de 15.11.2012 a formulat denunțul, iar pronunțarea hotărârii de condamnare a avut loc la 29.01.2013, astfel că invocă o cauză de reducere a pedepsei. Consideră că a evidențiat probe noi, care trebuie a fi avute în vedere de instanță.
CURTEA
Deliberând asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 623/22.08.2013 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, pronunțată în dosarul nr._ s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a sentinței penale nr. 704/2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a-II-a Penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 282/29.01.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, formulată de petentul-revizuient N. M..
A fost obligat revizuientul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că petentul N. M. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 704/2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția a-II-a Penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 282/29.01.2013 a Înaltei Curți de Casație si Justiție, invocând drept motive de revizuire greșita constatare că ar avea mențiuni în cazierul judiciar din țara de origine - Israel, neaudierea tuturor martorilor, neasigurarea dreptului la apărare în fața instanței de recurs.
Tribunalul a constatat că, prin sentința penală nr. 704 din 13.10.2010 pronunțată de Tribunalul București - Sectia a-II-a Penală, în baza art. 334 C.p.p. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 215 alin 1,2,3 si 5 C.p. cu aplic. art. 41 alin 2 C.p. si art. 33 lit. a C.p., în infracțiunea prev. de art. 215 alin 1,2,3 si 5 C.p., cu aplic. art. 41 alin 2 C.p.
În baza art. 215 alin 1,2,3 si 5 C.p. cu aplic. art. 41 alin 2 C.p., art. 74 alin 1 lit. c C.p., art. 76 alin.1 lit. a C.p. si art. 80 C.p. a condamnat pe inculpatul M. N. la pedeapsa inchisorii de 7 ani.
În baza art. 71 C.p. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit.a teza a II-a si lit.b C.p., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 2 C.p. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.p., pe o durată de 4 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 350 C.p.p. a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 C.p. a dedus din pedeapsă durata reținerii si arestării preventive de la data de 19.10.2009 la zi.
Prima instanță a constatat că cererea de revizuire este inadmisibilă, deoarece motivele invocate de revizuient nu se încadrează în cazurile strict și limitativ prevăzute de art. 394 C.p.p.
Revizuientul nu a invocat elemente de fapt noi, ci a solicitat reanalizarea aceleiași situații de fapt, pe baza acelorași probatorii ce au fost avute în vedere de instanța care s-a pronunțat anterior, nefiind astfel posibil ca pe calea revizuirii să se readministreze și reaprecieze probatoriul în cauza în care s-a pronunțat o hotărâre judecătorească definitivă.
Pe calea revizuirii nu se poate efectua o readministrare sau o prelungire a probatoriului și nici nu se pot remedia eventuale încălcări ale dreptului la apărare. În același sens, instanța a constatat că, prin decizia nr. L.X. (60) din 24 septembrie 2007, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că:"cererea de revizuire care se întemeiază pe alte motive decât cazurile prev. de art. 394 C.p.p., este inadmisibilă".
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termen legal, revizuientul N. M., care a criticat soluția instanței pentru motive de netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de apel expuse oral, revizuientul a reiterat solicitarea de admitere a cererii de revizuire și de rejudecare a cauzei, invocând, suplimentar, și existența unei cauze de atenuare a pedepsei ca urmare a unui denunț pe care l-ar fi formulat anterior rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Examinând actele dosarului și sentința apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în conformitate cu disp. art. 371 C.p.p., Curtea apreciază că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut în mod just că motivele ce stau la baza prezentei cereri de revizuire nu se circumscriu vreunuia dintre cazurile de revizuire prevăzute de art. 394 alin. 1 C.p.p.
Similar tribunalului, instanța de prim control judiciar constată că revizuientul N. M. tinde, pe calea revizuirii, fie la modificarea tratamentului sancționator (prin invocarea unor împrejurări ce ar justifica, în opinia sa, reducerea cuantumului pedepsei), fie la reexaminarea legalității hotărârii definitive de condamnare (prin repunerea în discuție a modalității în care și-a exercitat dreptul la apărare în fața instanțelor ordinare).
Or, revizuirea este o cale extraordinară de atac, a cărei admisibilitate este strict condiționată de existența vreunuia dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de dispozițiile art. 394 lit. a-e C.p.p. Acest remediu procesual este destinat, în mod esențial, înlăturării unor grave erori de fapt pe care le-ar putea conține o hotărâre penală definitivă și poate fi admisibilă în condițiile exprese și restrictiv prevăzute de lege.
Caracterul extraordinar al procedurii exclude posibilitatea repunerii în discuție a unor chestiuni ce țin de tratamentul sancționator ori de maniera în care a fost aplicată în speță legea de procedură, deoarece s-ar nesocoti astfel dispozițiile art. 393 și urm. C.p.p.. ce sunt de strictă interpretare și aplicare.
În egală măsură, reevaluarea conținutului și a efectelor pe care le-ar avea un eventual denunț al condamnatului excede limitelor și specificului acestei căi extraordinare de atac, nefiind posibilă în actualul cadru procesual. Aceasta deoarece formularea unui denunț nu tinde la dovedirea unor fapte sau împrejurări noi în sensul art. 394 lit. a C.p.p., de natură a dovedi netemeinicia soluției de condamnare, ci doar la reconfigurarea limitelor tratamentului sancționator.
Prin urmare, Curtea constată că revizuentul nu a invocat vreunul dintre motivele de revizuire expres prevăzute de art. 394 lit. a C.p.p., concluzia primei instanțe în sensul inadmisibilității cererii fiind legală.
În consecință, în baza art. 379 pct.1 lit.b C.p.p., Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat de revizuientul N. M. împotriva sentinței penale nr.623/22.08.2013 pronunțată de Tribunalul București -Secția a II-a Penală, în dosarul nr._ .
Conform art. 192 alin. 2 codul de procedură penală va obliga pe apelantul-revizuient la 400 lei cheltuieli judiciare statului din care onorariul avocatului din oficiu în sumă de 200 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de revizueintul N. M. împotriva sentinței penale nr. 623/22.08.2013 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, în dosarul nr._ .
Obligă apelantul-revizuient la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerul Justiției.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare pentru revizuient.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
O. B. S. C.
GREFIER,
D. P.
Red.S.C.
Dact.EA-3 ex/15.10.2013
T.B.S.II.P.-jud.G.C
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
