Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 565/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 565/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 07-08-2014 în dosarul nr. 565/2014
Dosar nr._
(_ )
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
Decizia penala nr. 565
Ședința publică din data de 07 august 2014
Curtea constituită din:
Președinte:A. N.
Grefier:A. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism – Structura Centrală. Prin procuror Ș. S..
Pe rol se află judecarea contestației formulate de contestatorul - condamnat S. A. A. R. împotriva sentinței penale nr. 411 din 09 mai 2014, pronunțată de Tribunalul I.– Secția - Penală în dosarul nr._
La apelul nominal făcut în ședința publică nu a răspuns contestatorul – condamnat, aflat în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător desemnat din oficiu, avocat G. M., cu delegație pentru asistență juridică obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că la fila 7 din dosar s-a depus o cerere formulată de către condamnatul – contestator prin care solicită judecarea în lipsă.
Apărătorul din oficiu și reprezentantul Ministerului Public apreciază procedură de citare legal îndeplinită la acest termen de judecată.
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al contestatorului – condamnat solicită admiterea contestației astfel cum a formulat formulată.
Depune la dosar Memoriu formulat de către contestatorul - condamnat
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a contestației, ca neîntemeiată; contestatorul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru trei infracțiuni concurente: spălare de bani, crimă organizată și evaziune fiscală. Nici una dintre pedepsele care i-au fost aplicate nu depășește limita maximă a infracțiunilor prevăzute în actuala reglementare, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 6 N Cod penal.
CURTEA
Asupra contestației penale de față:
Prin sentința penală nr. 411/09.05.2014 pronunțată de Tribunalul I. – Secția Penală în baza art.23 din Legea 255/2013 raportat la art. 595 NCPP, cu referire la art. 6 NCP s-a respins ca neîntemeiată contestația la executare formulată de condamnatul S. A. R. .
În baza art. 275 alin. 2 NCPP a fost obligat contestatorul la cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 100 lei (care se vor achita în contul pentru Tribunalul I. - RO16TREZ4225032XXX001018 deschis la Direcția de Trezorerie B. - Cod fiscal_).
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin cererea înregistrată la data de 03.04.2014 sub nr._/3/2014 pe rolul Tribunalului București Secția I Penală, condamnatul S. A. R. a formulat contestație la executare cu privire la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, aplicată acestuia prin Sentința Penală nr.667/26.09.2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția II Penală în dosarul nr._/3/2006.
Prin sentința penală nr. 1134/10.04.2014 a Tribunalului București Secția I-a Penală, pronunțată în dosarul penal nr._/3/2014, în baza dispozițiilor art. 50 al.3 C.Pr.P.., s-a declinat competența de soluționare privind contestația la executare formulată de petentul A. R. S. NEMAT ABAD, fiul lui A. și Z., născută la data de 28.06.1865 în Iran, în prezent deținut în Penitenciarul București Jilava în favoarea Tribunalului I., instanța competentă teritorial.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului I., la data de 28.04.2014 sub nr._ .
În cererea formulată condamnatul A. R. S. NEMAT ABAD a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile cu privire la pedeapsa de 2 ani si 6 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, aplicată acestuia prin sentința penală nr. 667/26.09.2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția II Penală în dosarul nr._/3/2006.
A mai arătat petentul in cererea formulată, că a fost arestat in data de 03.10.2005, iar după 15 zile de arest s-a dispus judecarea sa in stare de libertate, fără a se impune in sarcina sa interdicția de a nu părăsi țara. Arată că a plecat din România in Iran, având probleme familiare, având viză 10 zile, urmând să își prelungească viza la ambasada României din Teheran, dar timp de 3 ani nu a primit viza, aceasta viză primind-o in iunie 2011. Precizează că intre timp a fost condamnat la de 2 ani și 6 luni, in lipsă, cu suspendarea executării pedepsei de către prima instanță, modificată in recurs, in 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Mai arată că a beneficiat de disp. art. 320 ind. 1 C.p.p., a ajutat organele de urmărire penală, fiind denunțător, și cu toate acestea dintre cei cinci inculpați, este singurul care execută pedeapsa in stare de deținere.
De asemenea, in cererea formulată, petentul învederează că are o situație familiară grea, soția este foarte bolnavă, și totodată, arată că și el este foarte bolnav.
In drept, au fost invocate disp. art. 595 C.p.p., art. 598 C.p.p., art. 7 CEDO și art. 15 V.C.p.
La dosar s-au depus: sentința penală nr. 667/26.09.2011 pronunțată de Tribunalul București - Secția II Penală în dosarul nr._/3/2006, însoțită de referatul întocmit de Biroul executări penale, minuta deciziei penale nr.237/A din 07.10.2013 a Curții de Apel București Secția a I-a Penală, copie MEPI nr. 1613/22.10.2013 emis de Tribunalul București si o adresă din partea Penitenciarul Jilava, însoțită de fișa de evaluare, prin care s-a menționat că nu a fost întocmită sesizare către instanță în privința contestatorului pentru reducerea pedepsei, întrucât s-a apreciat ca nu sunt aplicabile disp. art. 4 și 6 NCP, fișa judiciară a petentului din baza de date ANP și cazierul judiciar al petentului.
Analizând actele dosarului și dispozițiile legale, instanța a reținut următoarele:
Prin sentința penală 667/26.09.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia nr. 237/07.10.2013 pronunțată Curte de Apel București Secția a I-a Penală, în baza art.7 alin 1,2 si 3 din Legea 39/2003 cu aplic art. 9 alin 2 din Legea 39/2003 a fost condamnat inculpatul A. R. S., fiul lui A. și Z., născut la 28.06.1965 în Iran, cetățean iranian, cu reședința în București, . nr.31, ., sector 2, căsătorit, fără antecedente penale, CNP_, la pedeapsa de 2 ani si 6 luni (doi ani si sase luni) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de crima organizata si 1 (un ) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a teza II si lit b C.p. ca pedeapsa complementara .
In baza art.23 alin 1 lit a din Legea 656/2002 cu aplic art.41 alin 2 C.p., art. 231 ( introdus prin art. I pct. 30 din OUG nr.53/2008) din Legea 656/2002 a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa 1 an si 6 luni ( un an si sase luni ) inchisoare pentru savârșirea infracțiunii de spalare a banilor .
In baza art. 9 lit b ,c C.p. din Legea 241/2005 cu aplic art. 41 alin 2 C.p. a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 2 (doi ) ani inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala si 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit a teza II si lit b C.p. ca pedeapsa complementara.
În baza art. 9 lit b ,c din Legea 241/2005 cu aplicarea art.41 alin 2 C.p. a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa 2 (doi ) ani inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala si 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a teza II si lit b C.p.ca pedeapsa complementara .
In baza art.9 lit b ,c din Legea 241/2005 cu aplic art.41 alin 2 C.p. a fost condamnat acelasi inculpat la pedeapsa de 2 (doi ) ani inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala si 1 (unu) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a teza II si lit b C.p.ca pedeapsa complementara.
In baza art.9 lit b ,c din Legea 241/2005 cu aplic art.41 alin 2 C.p. a fost condamnat pe acelasi inculpat la pedeapsa de 2 (doi ) ani inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala si 1(un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a teza II si lit b C.p. ca pedeapsa complementara .
In baza art.33 lit a, art.34 lit b C.p. inculpatul A. R. S. executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 6 luni ( doi ani si sase luni ) inchisoare si 1 (un ) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a teza II si lit b C.p. ca pedeapsa complementara (dupa executarea pedepsei principale).
In baza art.86/1 C.p. s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o durata de 7 (sapte) ani termen de incercare calculat conform prevederilor art.86/2 C.p.
Pe durata termenului de incercare condamnatul trebuie sa se supuna următoarelor masuri de supraveghere:
a)sa se prezinte la fiecare 4 (patru ) luni, in prima zi de joi a lunii respective, la Serviciul de Protectie a Victimelor si Reintegrare Sociala a infractorilor de pe langa Tribunalul Bucuresti, caruia i se incredinteaza supravegherea inculpatului ;
b)sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinte ori locuinta si orice deplasare care depașește 8 zile precum și intoarcerea ;
c)să comunice și să justifice schimbarea locului de munca;
d)să comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta .
S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 86/4 C.p.
In baza art. 71 alin ultim C.p. pe durata supravegherii a executarii pedepsei inchisorii se suspendă si executarea pedepselor accesorii prev. de art. 71,64 lit.a teza II si lit b C.p.
Conform art.88 C.p. s-a computat timpul preventiei pentru inculpat de la 3.10.2005 ( data la care a fost reținut in baza ordonanței de reținere nr.98 emisa de PICCJ și ulterior arestarii sale prin incheierea TB din 4.10.2001 .MAP 373/UP/2005 ) pana la data de 18.10.2005.
Prin decizia nr. 237/A/ 07.10.2013, pronunțată de Curtea de Apel București in dosarul nr._ s-au înlăturat prevederile art. 86 ind.1, art. 86 ind.2, art. 86 ind.4 și art. 71 alin. ultim C.p și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 6 luni închisoare, in regim de detenție, cu aplicarea art. 71-64 lit.a, teza a II-a și lit.b și c C.p.
În baza art. 65 C.p. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin.1, lit. a, teza a II-a și lit. b și c C.p., pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei principale.
În baza sentinței penale menționate s-a emis MEPI nr. 1613/22.10.2013 emis de catre Tribunalul București, executarea pedepsei începând la data de 06.12.2013.
Instanța a respins ca neîntemeiată cererea formulată de condamnatul S. A. R., având în vedere următoarele considerente:
Potrivit art. 6 alin. (1) NCP, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Conform art.367 NCP (art. 7 alin.1, 2 și 3 din Legea 39/2003), pedeapsa maximă prevăzută de lege este 10 ani închisoare și interzicerea unor drepturi.
Conform art. 29 din Legea 656/2002 republicată, săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor, pedeapsa maximă prevăzută de lege este 10 ani închisoare și interzicerea unor drepturi.
Conform art. 9 lit. b, c C.p. din Legea 241/2005 cu aplic art. 41 alin 2 C.p., pedeapsa maximă prevăzută de lege este 8 ani închisoare și interzicerea unor drepturi.
Împotriva acestei sentințe, condamnatul a formulat contestație pentru motivele reținute în practicaua prezentei.
Analizând sentința contestată, Curtea constată următoarele:
S-a reținut corect că dispozițiile art. 6 NCP nu sunt aplicate în cauză.
Astfel, numitul S. A. R. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani si 6 luni (doi ani si sase luni) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de crima organizata, la pedeapsă de 1 an si 6 luni (un an si sase luni) închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor și la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, se constată că nu sunt aplicabile disp. art. 6 NCP.
Disp. art. 6 NCP nu sunt aplicabile nici în ceea ce privește pedepsele complementare aplicate, dat fiind că acestea se situează sub 5 ani, respectiv au fost aplicate pentru o perioadă de 1 an.
Nici în ceea ce privește regimul juridic al concursului de infracțiuni prev. de disp. art. 38-39 NCP, acesta nu este mai favorabil inculpatului, dat fiind că pedeapsa rezultantă ar fi mai mare decât cea aplicată prin 667/26.09.2011 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, definitivă prin decizia nr. 237/07.10.2013 pronunțată Curtea de Apel București Secția a I-a Penală.
În ceea privește cererea contestatorului de reindividualizare a pedepsei prin aplicarea principiului proporționalității prev. de art. 15 din Codul penal din 1968, aceasta este neîntemeiată datorită lipsei unei prevederi exprese în acest sens în noul Cod penal, art. 4 din LPACP arătând că, pedeapsa aplicată pentru o infracțiune care să nu depășește maximul special prev. de noul Cod penal, nu poate fi redusă.
Așa fiind, Curtea va respinge contestația de față ca nefondată.
Văzând și prevederile art. 275 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondată contestația formulată de contestatorul - condamnat S. A. A. R. împotriva sentinței penale nr. 411 din 09 mai 2014, pronunțată de Tribunalul I. – Secția Penală, în dosarul nr._
Obligă condamnatul la 200 lei cheltuieli judiciare statului din care 100 lei onorariul avocatului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă
Pronunțată în ședință publică astăzi 07 august 2014 .
Președinte
A. N.
Grefier
A. P.
Red. A.N.
Dact.G.P.
2 ex.
Red. R. A. – Tribunalul I. – Secția Penală
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 890/2014. Curtea de... | Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
