Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 909/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 909/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 09-12-2014 în dosarul nr. 909/2014
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.909/CO
Ședința publica de la 09.12.2014
PREȘEDINTE - D. L.
GREFIER - S. N.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror N. N..
Pe rol se află soluționarea contestației declarate de condamnatul C. G. împotriva sentinței penale nr.2509/20.10.2014, pronunțate de Tribunalul București – Secția I-a penală, în dosarul nr._/3/2014*.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă contestatorul C. G., pentru care a răspuns apărător din oficiu C. A., în substituire pentru avocat Grăniceru G., cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează depunerea la dosar a unei adrese din partea locului de deținere prin care se arată că petentul nu dorește să participe la judecarea cauzei.
Nefiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației declarate de condamnat.
Apărătorul din oficiu al contestatorului solicită admiterea contestației, așa cum a fost formulată, fiind îndeplinite condițiile legale pentru aplicarea legii penale mai favorabile.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației declarate de condamnat, ca nefondată, apreciind că art.38, 39 Cod penal i-ar agrava în mod clar situația.
CURTEA,
Asupra contestației penale de față:
Prin sentința penală nr.2509 din 20.10.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală, s-a dispus respingerea, ca nefondată, a contestației la executare formulată de petentul C. G., împotriva sentinței penale nr.1024/F din 22.12.2011, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală, în dosarul nr._/3/2010, privind aplicarea legii penale mai favorabile.
A fost obligat petentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Instanța de fond a reținut că la data de 05.09.2014 a fost înregistrată contestația la executare formulată de petentul condamnat C. G. împotriva sentinței penale nr.1024/F din 22.12.2011, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, întemeiată pe dispozițiile art.595 și art.598 alin.1 lit.d C. pr. pen., cu motivarea că noua reglementare a infracțiunii de înșelăciune, aplicabilă faptelor pentru care a fost condamnat, prevede un maxim de 5 ani închisoare, față de 15 ani prevăzut de legea penală anterioară, precum și de posibilitatea împăcării părților, cauză de înlăturare a răspunderii penale.
La dosarul cauzei a fost depusă cererea privind aplicarea legii penale mai favorabile, formulată de petentul C. G., fișa individuală a acestuia și copia mandatului de executare a pedepsei închisorii nr.2041 din 04.10.2012, emis de Tribunalul București – Secția I-a penală, în dosarul nr._/3/2010.
În urma analizării acestei cereri, instanța de fond a reținut că prin sentința penală nr.1024 din 22.12.2011, pronunțată de Tribunalul București-sectia I Penală, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3001/03.10.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, petentul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 alin. 1,2 Cod penal cu aplicarea art. 320 ind. 1 Cod pr. P..
Potrivit art. 6 alin. (1) C. pen., când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Instanța de fond a constatat că infracțiunea de prev. art.215 alin. 1,2 Cod penal cu aplic. art. 320 ind. 1 C.p.p. pentru săvârșirea căreia a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani si 8 luni închisoare este prevăzuta de art.244 NCod penal și se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Având în vedere că pedeapsa aplicată condamnatului nu depășește limita maximă prevăzută noul Cod penal, instanța de fond a respins ca neîntemeiată cererea formulată de persoana condamnată C. G.de aplicare a legii penale mai favorabile.
Împotriva sentinței penale a formulat contestație condamnatul C. G., care a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile, potrivit art.6 din noul C. pen.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, prin prisma motivelor de contestație invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 4251 C. pr. pen. Curtea apreciază contestația ca fiind nefondată, în considerarea următoarelor argumente:
Prin sentința penală nr.1024/F din 22.12.2011, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală, în dosarul nr._/3/2010, între altele, s-a dispus după cum urmează:
În baza art. 26 rap. la art. 288 C.p. a fost condamnat inculpatul C. G. la șase pedepse a câte 1 an închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 290 C.p. a fost condamnat inculpatul C. G. la două pedepse a câte 1 an închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 291 C.p. a fost condamnat inculpatul C. G. la două pedepse a câte 1 an închisoare.
În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 și 2 C.p. a fost condamnat inculpatul C. G. la șase pedepse a câte 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza finală și b C.p.
În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.p. a fost condamnat inculpatul C. G. la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza finala și b C.p.
În baza art. 291 C.p. a fost condamnat inculpatul C. G. la 2 ani închisoare.
În baza art. 215 alin. 1 și 2 C.p. a fost condamnat inculpatul C. G. la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza finala și b C.p.
În baza art. 33 lit. a – 34 lit. b C.p. au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, sporită cu 3 ani, în final 7 ani închisoare 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza finală și b C.p.
S-a făcut aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a teza finală și b C.p.
În baza art. 88 C.p. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 02.11.2009 la 09.12.2009.
În baza art. 118 lit. d C.p. s-a confiscat de la inculpat suma de 200 euro.
În baza art. 118 lit. e C.p. s-a confiscat de la inculpat suma de 300 euro.
Au fost obligați inculpații C. G. și D. M., în solidar, sumei reprezentând echivalentul în lei a 6800 euro, la data plății, către partea civilă B. V. A..
În fapt, în esență, s-a reținut că în perioada anului 2008, împreună cu alți inculpați, inculpatul C. G., fiind ajutat și de alți inculpați, a falsificat înscrisuri doveditoare ale plății taxelor de poluare pentru înmatricularea de vehicule, înscrisuri doveditoare ale dreptului de proprietate asupra vehiculelor sau vizele instituțiilor fiscale de luare în evidența contribuabililor a vehiculelor, creând o pagubă bugetului de stat și bugetelor locale de aproximativ 150.000 lei sau ajutând astfel la inducerea în eroare a terților cumpărători de bună-credință a vehiculelor înmatriculate astfel.
Astfel, inculpatul C. G. a înmatriculat autoturismul marca Hyundai Tucson . KMHJN81VP7U658027, cu nr._, ce îi aparținea, la data de 29.08.2007, fără a-l declara la organul fiscal competent pentru calcularea și plata impozitului, dar purtând o viză falsă de luare în evidență, inducând astfel în eroare Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, cauzând o pagubă bugetului local și obținând un folos constând în neplata taxelor respective.
Inculpatul C. G. care a folosit, cu prilejul înmatriculării autoturismului său marca Hyundai Tucson . KMHJN81VP7U658027, o fișă de înmatriculare purtând o viză falsă aparținând organului fiscal de luare în evidență a bunului.
Același inculpat l-a ajutat pe cumnatul său, inculpatul B. G. să obțină o poliță de asigurare obligatorie pentru răspundere civilă auto, după implicarea celui din urmă într-un accident rutier, poliță antedatată ce a fost folosită de inculpatul B. G. în fața organelor de poliție, pentru a nu i se aplica o sancțiune contravențională.
Hotărârea a fost apelată de către inculpatul C. G., iar prin decizia penală nr.390/A din 12.12.2012, pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, în temeiul art. 379 alin. 2 lit. a C. pr. pen. a fost admis apelul declarat de acest inculpat, a fost desființată, în parte sentința penală apelată și rejudecând, în fond, în baza art. 334 C. pr. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului C. G. din cea de 6 infracțiuni prev. de art. 26 rap. la art. 288 C.p., două infracțiuni prev. de art. 26 rap. la art. 290 C.p., 2 infracțiuni prev. de art. 26 rap. la art. 291 C.p., 6 infracțiuni prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 și 2 C.p., art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2 și 3 C.p., art. 291 C.p., art. 215 alin. 1 și 2 C.p., cu aplic. art. 33 lit. a Cp în cea de 6 infracțiuni prev de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2 Cp, art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 Cp, art. 215 alin. 1, 2 Cp, 2 infracțiuni prev. de art. 26 rap. la art. 290 Cp, 2 infracțiuni prev. de art. 26 rap. la art. 288 Cp, art. 26 rap. la art. 291 teza I Cp, art. 291 teza I Cp, art. 26 rap. la art. 291 teza a II a Cp, cu aplic. art. 33 lit. a Cp.
În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2 C. pen. a fost condamnat inculpatul C. G. la 6 pedepse de câte 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen. după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen. de la rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.
În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2, 3 C. pen. a fost condamnat inculpatul C. G. la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a IIa, lit. b C. pen. după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen. de la rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.
În baza art. 215 alin. 1, 2 C. pen. a fost condamnat inculpatul C. G. la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen. după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cp s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen. de la rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.
În baza art. 26 rap. la art. 290 C. pen. a fost condamnat inculpatul C. G. la 2 pedepse de câte 9 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen. de la rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.
În baza art. 26 rap. la art. 288 C. pen. a fost condamnat inculpatul C. G. la 2 pedepse de câte 10 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a IIa, lit. b C. pen. de la rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.
În baza art. 26 rap. la art. 291 teza I C. pen. a fost condamnat inculpatul C. G. la 10 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen. de la rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.
În baza art. 291 teza I C. pen. a fost condamnat inculpatul C. G. la 10 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen. de la rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.
În baza art. 26 rap. la art. 291 teza a II a C. pen. a fost condamnat inculpatul C. G. la 9 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen. de la rămânerea definitivă a hotărârii până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b, art. 35 alin. 1 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare pe care o sporește cu un an, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C. pen. după executarea pedepsei principale.
Hotărârea a rămas definitivă prin decizia nr.3001 din 3.10.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală, stabilindu-se în final condamnarea numitului C. G. la 6 pedepse de câte 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.26 raportat la art.215 alin.1 și 2 C. pen. și art.3201 C. pr. pen., 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.26 raportat la art.215 alin.1, 2 și 3 C. pen. cu aplicarea art.3201 C. pr. pen., 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin.1 și 2 C. pen. cu aplicarea art.3201 C. pr. pen., 2 pedepse de câte 6 luni închisoare pentru infracțiunile prev. de art.26 raportat la art.290 C. pen., cu aplicarea art.3201 C. pr. pen., 2 pedepse de câte 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.26 raportat la art.288 C. pen., cu aplicarea art.3201 C. pr. pen., 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.26 raportat la art.291 teza I C. pen., cu aplicarea art.3201 C. pr. pen., 7 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.291 teza I C. pen. cu aplicarea art.3201 C. pr. pen. și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art.26 raportat la art.291 teza a II-a C. pen., cu aplicarea art.3201 C. pr. pen. În baza art.33 lit.a, art.34 lit.b și art.35 C. pen. au fost contopite pedepsele, stabilindu-se ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 8 luni închisoare, sporită cu 1 an, în final urmând să execute 3 ani și 8 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C. pen.
Potrivit art.6 alin.1 C. pen.: „Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim”.
Prin decizia nr.1 HP/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au stabilit următoarele: „În aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei înainte de . noului Cod penal, pentru ipoteza unui concurs de infracțiuni, într-o primă etapă se verifică incidența dispozițiilor art.6 cu privire la pedepsele individuale. În a doua etapă, se verifică dacă pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza legii noi, conform art.39 C. pen.
În cazul în care pedeapsa rezultantă aplicată potrivit legii vechi depășește maximul la care se poate ajunge în baza art.39 Cod penal, pedeapsa rezultantă va fi redusă la acest maxim. În caz contrar, pedeapsa rezultantă va rămâne astfel cum a fost stabilită potrivit legii vechi”.
În speță, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, legea nouă – respectiv art.48 raportat la art.244 alin.1 și 2 C. pen. – prevede sancționarea cu închisoarea de la unu la 5 ani, limite reduse cu o treime ca urmare a reținerii incidenței dispozițiilor art.396 alin.10 C. pr. pen., astfel că pedepsele de 2 ani și 8 luni închisoare nu depășesc limita specială. Aceeași constatare este valabilă și pentru autorat la infracțiunea de înșelăciune.
Pentru complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, legea nouă – respectiv art.48 raportat la art.322 alin.1 C. pen. – prevede sancționarea cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, limite reduse cu o treime ca urmare a reținerii incidenței dispozițiilor art.396 alin.10 C. pr. pen., astfel că pedepsele de 6 luni închisoare nu depășesc limita maximă.
Pentru complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale, legea nouă – respectiv art.48 raportat la art.320 alin.1 C. pen. – prevede sancționarea cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani, limite reduse cu o treime ca urmare a reținerii incidenței dispozițiilor art.396 alin.10 C. pr. pen., astfel că pedepsele de 7 luni închisoare nu depășesc maximul special.
Pentru complicitate la infracțiunea de uz de fals, legea nouă – art.48 raportat la art.323 C. pen. – prevede sancționarea cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau amendă, când înscrisul este oficial, și cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată. Nici în această situație, pedepsele de 7 luni și, respectiv 6 luni închisoare nu depășesc limita maximă a pedepsei prevăzute de lege, redusă cu o treime ca efect al recunoașterii vinovăției.
Pe de altă parte, dacă s-ar aplica dispozițiile din legea nouă privitoare la concursul de infracțiuni, respectiv art.39 alin.1 lit.b C. pen., ar rezulta ca la pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 8 luni închisoare, să se adauge un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, situație în care s-ar depăși cu mult pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare stabilită în final pentru contestator.
Se mai constată că și pedeapsa complementară constând în interzicerea, pe o durată de 2 ani, a drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b C. pen. de la 1968, nu depășește limita maximă de 5 ani, prevăzută de art.66 alin.1 C. pen.
Față de considerentele expuse, în baza art.4251 alin.7 lit.b C. pr. pen., raportat la art. 599 C. pr. pen., Curtea va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul C. G..
În baza art. 275 alin. 2 C. proc. pen. va obliga contestatorul la 400 lei cheltuieli judiciare către stat.
Văzând și disp. art. 82 alin.1 din Legea nr. 51/1995, republicată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul C. G..
Obligă contestatorul la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul pentru avocat din oficiu, în cuantum de 100 lei, se avansează din bugetul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.12.2014.
PREȘEDINTE,
D. L.
GREFIER,
S. N.
Red. D.L.
Dact. A.L. 2 ex./05.01.2015
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 873/2014.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
