Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 596/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 596/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-08-2014 în dosarul nr. 596/2014
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.596/C
Ședința publică de la 19 august 2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - D. D.
GREFIER - G. A. I.
* * * * * * * * *
Ministerul Public–P. de pe lângă C. de Apel București-reprezentat prin procuror M. C..
Pe rol soluționarea contestației formulată de condamnatul D. C. împotriva sentinței penale nr.492/6.06.2014, pronunțată de Tribunalul I.-Secția Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat contestatorul-condamnat în stare de arest și asistat din oficiu de avocat M. D. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București-Serviciul de Asistență Juridică.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau probe de solicitat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri, contestatorul condamnat fiind de acord cu asistența juridică din oficiu.
Apărătorul contestatorului-condamnat, având cuvântul, solicită admiterea contestației și în baza art.595 Cod procedură penală, a se face aplicarea legii penale mai favorabile și a se dispune reducerea pedepsei la maximul prevăzut de Noul Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea contestației, reducerea pedepsei de la 7 ani la 5 ani închisoare, contopirea pedepsei de mai sus cu pedepsele de 4 ani închisoare, 3 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare și aplicarea pedepsei celei mai grele, respectiv 5 ani închisoare, sporită cu o treime din totalul celorlalte pedepse - 2 ani și 10 luni - în final, condamnatul având de executat pedeapsa rezultantă de 7 ani și 10 luni închisoare.
Contestatorul-condamnat D. C., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile formulate de reprezentantul Ministerului Public.
Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.
CURTEA,
Asupra contestației penale de față, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.492/6.06.2014, pronunțată de Tribunalul I. - Secția Penală în dosarul nr._ , în baza art.23 din Legea nr.255/2013 raportat la art.595 din Codul de procedură penală cu referire la art.6 din Codul penal, a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de petentul condamnat D. C. (fiul lui C. și M., născut la data de 26.03.1963, în București, CNP_, în prezent aflat în executarea M.E.P.I cu nr. 37 / 04.02.2014 a Tribunalului București, Secția I – a penală).
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că în ceea ce privește pedeapsa de 7 ani de închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin.1,2 din vechiul Cod penal, cu aplic. art.41 alin.2 din vechiul Cod penal, aceasta se situează sub limita maximă de 8 ani (5+3 = 8) închisoare prev. de art.244 alin.1,2 din noul Cod penal cu aplic. art. 35 alin.2 din noul Cod penal, aceasta fiind noua încadrare juridică susceptibilă în speță.
Prin urmare, s-a apreciat că nu se impune reducerea pedepsei aplicate, conform art.6 din noul Cod penal (în vigoare de la 01.02.2014), deoarece pedeapsa aplicată conform vechii reglementări penale nu depăsește maximul special prevăzut de noua lege penală, în vigoare de la 01.02.2014. Prima instanță a apreciat că această soluție se impune și datorită faptului că rațiunea dispozițiilor art.6 NCP nu este aceea de a-l aduce pe condamnat în situația aceluia care s-ar fi aflat dacă succesiunea de legi ar fi intervenit în cursul procesului, ci doar de a garanta respectarea principiului legalității, în sensul ca cel condamnat să nu execute, în prezent, o pedeapsă (rămasă definitivă sub imperiul legii vechi) mai mare decât limita maximă prevăzută de legea nouă (limita maximă prevăzută de legea nouă însemnând inclusiv disp. art. 35 alin.2 din noul Cod penal).
De asemenea, s-a constatat în primă instanță că nici celelalte 3 pedepse principale si nici pedeapsa complementară aplicată conform vechii reglementări penale (interzicerea unor drepturi pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale) nu depășește maximul special prevăzut de noua lege penală - limita maximă a oricărei pedepse complementare aplicate fiind de 5 ani, conform art. 66 alin.1 din noul Cod penal, în vigoare începând din data de 01.02.2014.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație, în termen legal, condamnatul D. C. solicitând admiterea contestației și aplicarea legii penale mai favorabile, în baza art.595 Cod procedură penală, în sensul a se dispune reducerea pedepsei la maximul prevăzut de Noul Cod penal.
Analizând contestația formulată în raport de dispozițiile art.595 Cod pr.penală, Curtea constată că este fondată pentru următoarele considerente:
Prima instanță a constatat, în mod eronat, că nu sunt întrunite condițiile art.6 alin.1 din Noul Cod Penal, în sensul că pedeapsa aplicată conform vechii reglementări nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă. Eroarea tribunalului constă în faptul că a considerat, că prin intervenirea noului cod penal, infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, prevăzută de art.244 alin.1, 2 Cod penal cu aplic. art.35 alin.2 Cod penal, are un maxim special de 8 ani (5 ani plus trei ani spor), fără a observa că sporul prevăzut de art.35 alin.2 Cod penal este facultativ și nu poate fi luat în considerare la stabilirea maximului special al pedepsei. De altminteri, prin Decizia nr.7 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că prin sintagma “maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită” se înțelege maximul special prevăzut de lege pentru infracțiune, fără luarea în considerare a cauzei de majorare a pedepsei prevăzută pentru infracțiunea continuată.
Cum prin hotărârea de condamnare inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune, Curtea constată aceasta depășește maximul prevăzut de art.244 alin.1, 2 Cod penal, respectiv 5 ani, astfel că își găsește aplicarea art.6 Cod penal deoarece, chiar în urma contopirii cu celelalte pedepse de 4 ani închisoare, 3 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare, în final condamnatul execută pedeapsa rezultantă de 7 ani și 10 luni închisoare (urmarea sporirii cu o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv 2 ani și 10 luni), această pedeapsă fiind mai redusă decât cea de 9 ani închisoare pe care o execută în prezent.
Pentru aceste considerente Curtea, în temeiul art.4251 alin.7 pct.2 lit.adin noul Cod pr.penală, va admite contestația formulată de condamnatul D. C. împotriva sentinței penale nr.492/6.06.2014, pronunțată de Tribunalul I. - Secția Penală pe care o va desființa și rejudecând, în fond:
În temeiul art.595 Cod procedură penală se va reduce pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată condamnatului D. C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune - art. 215 alin.1 și 2 din vechiul Cod penal (sentința penală nr.21/13.01.2014 a Tribunalului București - Secția I Penală) la maximul special prevăzut de legea nouă, respectiv 5 ani închisoare.
În temeiul art.39 alin.1 lit.b Cod penal se va contopi pedeapsa de mai sus cu pedepsele de 4 ani închisoare, 3 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare (sentința penală nr.21/13.01.2014 a Tribunalului București ¬Secția I Penală) și aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare, sporită cu o treime din totalul celorlalte pedepse - 2 ani și 10 luni; în final, condamnatului i se va da spre executare pedeapsa rezultantă de 7 ani și 10 luni închisoare.
Se va deduce din pedeapsă perioada executată de la 15.02.2007 la 11.12.2008 și de la 13.07.2009 la zi.
Va fi anulat MEPI nr.37/4.02.2014 emis de Tribunalul București ¬Secția I Penală și se va dispune emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa de 7 ani si 10 luni închisoare.
Văzând și disp.art. 275 alin3 Cod pr.penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația formulată de condamnatul D. C. împotriva sentinței penale nr.492/6.06.2014, pronunțată de Tribunalul I. - Secția Penală.
Desființează sentința contestată și rejudecând, în fond:
În temeiul art. 595 Cod procedură penală reduce pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată condamnatului D. C. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune - art. 215 alin.1 și 2 din vechiul Cod penal (sentința penală nr.21/13.01.2014 a Tribunalului București - Secția I Penală) la maximul special prevăzut de legea nouă, respectiv 5 ani închisoare.
În temeiul art.39 alin.1 lit.b Cod penal contopește pedeapsa de mai sus cu pedepsele de 4 ani închisoare, 3 ani închisoare și 1 an și 6 luni închisoare (sentința penală nr.21/13.01.2014 a Tribunalului București ¬Secția I Penală) și aplică pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare, sporită cu o treime din totalul celorlalte pedepse - 2 ani și 10 luni; în final, condamnatul execută pedeapsa rezultantă de 7 ani și 10 luni închisoare.
Deduce din pedeapsă perioada executată de la 15.02.2007 la 11.12.2008 și de la 13.07.2009 la zi.
Anulează MEPI nr.37/4.02.2014 emis de Tribunalul București ¬Secția I Penală și dispune emiterea unui nou mandat de executare pentru pedeapsa de 7 ani si 10 luni închisoare.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia iar onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publica din data de 19.08.2014.
PREȘEDINTE,
D. D.
GREFIER,
G. A. I.
Red.D.D./Th.red.C.V.M.-ex.4/02 septembrie 2014
T.I. – jud. M.R.R.
| ← Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 470/2014.... → |
|---|
