Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 292/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 292/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-05-2014 în dosarul nr. 292/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._
(_ )
Decizia penală nr.292/LPF
Ședința publică din data de 22 mai 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: T. G.
GREFIER: S. VICTORIȚA
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de doamna procuror P. L.
Pe rol se află soluționarea contestațiilor declarate de P. de pe lângă Tribunalul București și de condamnatul M. P. S. împotriva sentinței penale nr. 563/F din 04.03.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în dosarul nr._ .
Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 14 mai 2014 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea la data de 22 mai 2014, când a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 563/F din 4.03.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, s-au dispus următoarele:
„În baza art. 595 Cod procedură penală cu referire la art. 23 din Legea nr. 255/2013 de punere în aplicare a Codului de procedură penală admite cererea formulată de petentul condamnat M. P. S., fiul lui L. și M., ns. la data de 18.02.1988, privind aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei în care s-a pronunțat sentința penală nr.977/23.12.2010 a Tribunalului București – Secția I a Penală, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2152/20.06.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a și b Cod penal în pedepsele componente după cum urmează:
6.– pedeapsa principală de 15 ani închisoare și pedeapsa complementară de 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a și b Cod penal pentru infracțiunea de tâlhărie cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și c, alin.2 ind.1 lit.a și alin.3 Cod penal;
7.– pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 85 alin.2 din OUG nr. 195/2002 – conducerea unui autovehicul pe drumurile publice cu număr fals de înmatriculare;
8.- pedeapsa principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară de 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a și b Cod penal pentru infracțiunea de furt calificat cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 208 – art. 209 alin.1 lit. e,g,i și alin.4 Cod penal;
9.- pedeapsa principală de 7 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 – art. 209 alin.1 lit. e,g și i Cod penal;
10.- pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin.2 din OUG nr. 195/2002 – conducerea unui autovehicul pe drumurile publice având suspendat dreptul de a conduce.
În baza art. 6 alin.1 Noul Cod penal reduce:
-pedeapsa principală de 15 ani închisoare aplicată prin sentința de condamnare pentru infracțiunea de tâlhărie cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și c, alin.2 ind.1 lit.a și alin.3 Vechiul Cod penal la noul maxim special prevăzut de art. 233 – art. 234 alin.1 lit.d,e Noul Cod penal (în prezent incidente) de 10 ani închisoare;
-pedeapsa principală de 10 ani închisoare aplicată prin sentința de condamnare pentru infracțiunea de furt calificat cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 208 – art. 209 alin.1 lit. e,g,i și alin.4 Cod penal la noul maxim special prevăzut de art. 228 – art. 229 alin.1 lit.b,d Noul Cod penal (în prezent incidente) de 5 ani închisoare;
-pedeapsa principală de 7 ani închisoare aplicată prin sentința de condamnare pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 – art. 209 alin.1 lit. e,g și i Cod penal la noul maxim special prevăzut de art. 228 – art. 229 alin.1 lit.b,d Noul Cod penal (în prezent incidente) de 5 ani închisoare.
În baza art. 6 alin.5 Noul Cod penal înlătură pedeapsa complementară aplicată prin sentința de condamnare alături de pedeapsa principală de 10 ani închisoare aplicată prin sentința de condamnare pentru infracțiunea de furt calificat cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 208 – art. 209 alin.1 lit. e,g,i și alin.4 Cod penal, constatând că legea nouă nu o mai prevede.
Contopește pedepsele astfel reduse – 10 ani închisoare și 2 pedepse de câte 5 ani închisoare – cu pedepsele de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 85 alin.2 din OUG nr. 195/2002 – conducerea unui autovehicul pe drumurile publice cu număr fals de înmatriculare și 1 (un) an închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin.2 din OUG nr. 195/2002 – conducerea unui autovehicul pe drumurile publice având suspendat dreptul de a conduce, cu privire la care instanța nu a constatat intervenirea unor elemente de lege penală mai favorabilă, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară de 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a și b Cod penal, care a fost aplicată prin sentința penală de condamnare pe lângă pedeapsa principală stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Deduce din pedeapsa astfel stabilită reținerea și arestarea preventivă de la data de 31.12.2008 – 15.01.2009 și de la 20.02.2010 până la 22.12.2011.
Anulează MEPI nr. 2382/21.06.2012 emis de Tribunalul București – Secția I a Penală și dispune emiterea unui nou mandat de executare potrivit prezentei sentințe.
În baza art. 275 alin.3 Cod procedură penală obligă cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.”
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului București – Secția I a Penală petentul condamnat M. P. S. a solicitat instanței modificarea pedepsei aplicate prin sentința penală nr.977/23.12.2010 a Tribunalului București – Secția I a Penală, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2152/20.06.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, ca efect al intervenirii unei legi penale noi care este mai favorabilă.
În motivarea cererii petentul condamnat a arătat că după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară decât cea care se execută, situație în care instanța poate lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a dispozițiilor art. 4 și art.6 Cod penal.
S-a mai arătat că faptele săvârșite sub legea veche sunt prevăzute de legea nouă, cu alte limite de pedeapsă prevăzute de lege, respectiv:
- art. 211 alin.1 și 2 Cod penal prevede o pedeapsă cuprinsă între 5 și 12 ani închisoare;
- art. 228-229 alin.1 și 2 Cod penal prevede o pedeapsă cuprinsă între 2 și 7 ani închisoare;
- art. 334 alin.2 Cod penal prevede o pedeapsă cuprinsă între 1-5 ani închisoare sau amendă iar
- art. 335 alin.2 Cod penal prevede o pedeapsă cuprinsă între 6 luni și 3 ani închisoare sau amendă.
Tot în susținerea cererii s-a mai arătat că maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunile săvârșite este mai mic decât sancțiunea aplicată, situație în care este obligatorie aplicarea legii mai favorabile pentru respectarea principiului legalității pedepsei deoarece executarea unei pedepse mai grave decât maximul prevăzut de legea nouă ar însemna executarea unei pedepse nelegale.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 595 Cod procedură penală referitoare la intervenirea unei legi penale noi, art.4 și art.6 din Noul Cod penal.
În dovedirea cererii petentul a depus la dosar în copii xerox: sentința penală nr.977/F/23.12.2010 a Tribunalului București – Secția I a Penală pronunțată în dosarul nr._/3/2010, decizia penală nr. 372/22.12.2011 a Curții de Apel București – Secția I a Penală și decizia penală nr. 2152/20.06.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală (filele 19-90 dosar instanță).
Cererea a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secția I a Penală la data de 06.02.2014 sub nr._ .
La solicitarea instanței a fost atașată în copie xerox sentința penală nr.977/F/23.12.2010 a Tribunalului București – Secția I a Penală pronunțată în dosarul nr._/3/2010, cu referat întocmit de Biroul Executări Penale privind data și modalitatea rămânerii definitive și situația executării pedepsei, precum și fișa de cazier judiciar a petentului condamnat.
Analizând cererea formulată, tribunalul a apreciat-o întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 595 Cod procedură penală, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare intervine o lege care nu mai prevede ca infracțiune fapta pentru care s-a pronunțat condamnarea sau o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară decât cea care se execută sau urmează a se executa, instanța ia măsuri pentru aducerea la îndeplinire, după caz, a dispozițiilor art. 4 și 6 Cod penal.
Procedura de soluționare a cererilor având ca obiect aplicarea dispozițiilor art. 4 și 6 din Noul Cod penal este reglementată de dispozițiile art. 23 din Legea nr. 255/2013 de punere în aplicare a Codului de procedură penală.
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin.1 din Noul Cod penal când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Totodată, prin „pedeapsă prevăzută de lege” potrivit Noului Cod penal – art. 187 – se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în formă consumată, fără luarea în vedere a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
Prin urmare, Noul Cod penal păstrează o singură variantă de aplicare a legii mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, respectiv o aplicare obligatorie a legii mai favorabile în cauzele definitiv soluționate.
Tribunalul a reținut că prin sentința penală nr.977/23.12.2010 a Tribunalului București – Secția I a Penală, modificată și rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2152/20.06.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală a fost condamnat inculpatul M. P. S. la pedeapsa rezultantă de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a și b Cod penal, pedeapsă aplicată ca efect al contopirii, potrivit regulilor de la concursul de infracțiuni, a următoarelor pedepse:
1.– pedeapsa principală de 15 ani închisoare și pedeapsa complementară de 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a și b Cod penal pentru infracțiunea de tâlhărie cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și c, alin.2 ind.1 lit.a și alin.3 Cod penal;
2.– pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 85 alin.2 din OUG nr. 195/2002 – conducerea unui autovehicul pe drumurile publice cu număr fals de înmatriculare;
3.- pedeapsa principală de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară de 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a și b Cod penal pentru infracțiunea de furt calificat cu consecințe deosebit de grave prev. de art. 208 – art. 209 alin.1 lit. e,g,i și alin.4 Cod penal;
4.- pedeapsa principală de 7 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 – art. 209 alin.1 lit. e,g și i Cod penal;
5.- pedeapsa de 1 (un) an închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin.2 din OUG nr. 195/2002 – conducerea unui autovehicul pe drumurile publice având suspendat dreptul de a conduce.
Pentru a verifica în ce măsură sunt incidente dispozițiile art. 6 Cod penal privind aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, în condițiile în care petentul M. P. S. a fost condamnat pentru un concurs de infracțiuni, instanța a analizat fiecare dintre pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, verificându-se dacă acestea depășesc maximul special prevăzut de legea nouă pentru fiecare din infracțiunile săvârșite.
Astfel:
1. În ceea ce privește infracțiunea de tâlhărie cu consecințe deosebit de grave pentru care a fost condamnat petentul – art. 211 alin.1, alin.2 lit.b și c, alin.2 ind.1 lit.a și alin.3 Cod penal - faptă comisă în timpul nopții, într-un loc public, de mai multe persoane împreună și care a produs consecințe deosebit de grave, aceasta se încadrează potrivit noilor reglementări în prevederile art. 233 – art. 234 alin.1 lit.d Noul Cod penal, respectiv infracțiunea de tâlhărie calificată, faptă comisă în timpul nopții și asupra unui mijloc de transport, fiind sancționată potrivit dispozițiilor legii cu pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
Instanța a reținut că pentru această faptă, prin sentința de condamnare petentului i-a fost aplicată o pedeapsă de 15 ani închisoare, peste maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, care este de 10 ani închisoare, situație în care devin incidente dispozițiile art. 6 alin.1 Cod penal, urmând ca pedeapsa astfel aplicată să fie redusă la acest maxim special.
În ceea ce privește pedeapsa complementară aplicată pentru această infracțiune prin sentința de condamnare, aceasta are corespondent în legea nouă și se execută, potrivit dispozițiilor art. 6 alin.5 Cod penal în conținutul și limitele prevăzute de aceasta.
2. Pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 85 alin.2 din OUG nr. 195/2002 – conducerea unui autovehicul pe drumurile publice cu număr fals de înmatriculare este situată sub maximul special prevăzut de art. 334 alin.2 Noul Cod penal, text în care se încadrează fapta săvârșită, sancționată potrivit noilor dispoziții legale cu pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau amendă.
În aceste condiții, în ceea ce privește pedeapsa aplicată pentru infracțiunea descrisă mai sus nu sunt incidente dispozițiile art. 6 Noul Cod penal.
3. În ceea ce privește infracțiunea de furt calificat cu consecințe deosebit de grave pentru care a fost condamnat petentul – art. 208 – art. 209 alin.1 lit. e, g, i și alin.4 Cod penal – faptă comisă într-un loc public, în timpul nopții, prin efracție sau folosirea fără drept a unei chei adevărate și care a produs consecințe deosebit de grave, aceasta se încadrează potrivit noilor reglementări în prevederile art. 228- 229 alin.1 lit.b,d Noul Cod penal, respectiv infracțiunea de furt calificat, faptă comisă în timpul nopții și prin efracție sau folosirea fără drept a unei chei adevărate, fiind sancționată potrivit dispozițiilor legii cu pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Instanța a reținut că pentru această faptă, prin sentința de condamnare petentului i-a fost aplicată o pedeapsă de 10 ani închisoare, peste maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, care este de 5 ani închisoare, situație în care devin incidente dispozițiile art. 6 alin.1 Cod penal, urmând ca pedeapsa astfel aplicată să fie redusă la acest maxim special.
În ceea ce privește pedeapsa complementară aplicată pentru această infracțiune prin sentința de condamnare, respectiv interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II a și b Cod penal pentru o perioadă de 5 ani, în condițiile în care legea nouă, stabilită ca lege mai favorabilă, nu o prevede, aceasta, potrivit dispozițiilor art. 6 alin.5 Noul Cod penal, nu se va mai executa.
4. În ceea ce privește infracțiunea de furt calificat pentru care a fost condamnat petentul – art. 208 – art. 209 alin.1 lit. e,g,i Cod penal – faptă comisă într-un loc public, în timpul nopții, prin efracție sau folosirea fără drept a unei chei adevărate, aceasta se încadrează potrivit noilor reglementări în prevederile art. 228- 229 alin.1 lit.b,d Noul Cod penal, respectiv infracțiunea de furt calificat, faptă comisă în timpul nopții și prin efracție sau folosirea fără drept a unei chei adevărate, fiind sancționată potrivit dispozițiilor legii cu pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Instanța a reținut că pentru această faptă, prin sentința de condamnare, petentului i-a fost aplicată o pedeapsă de 7 ani închisoare, peste maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, care este de 5 ani închisoare, situație în care devin incidente dispozițiile art. 6 alin.1 Cod penal, urmând ca pedeapsa astfel aplicată să fie redusă la acest maxim special.
5. Pedeapsa de 1 an închisoare aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 86 alin.2 din OUG nr. 195/2002 – conducerea unui autovehicul pe drumurile publice având suspendat dreptul de a conduce este situată sub maximul special prevăzut de art. 335 alin.2 Noul Cod penal, text în care se încadrează fapta săvârșită, sancționată potrivit noilor dispoziții legale cu pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
În aceste condiții, în ceea ce privește pedeapsa aplicată pentru infracțiunea descrisă mai sus nu sunt incidente dispozițiile art. 6 Noul Cod penal.
În raport de aspectele arătate mai sus, instanța a reținut incidența dispozițiilor privind aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei în ceea ce privește pedepsele indicate mai sus la punctele 1, 3 și 4, cererea formulată de petentul M. P. S. prin care acesta a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod penal fiind admisă.
Împotriva acestei hotărâri au formulat contestație, în termen legal, P. de pe lângă Tribunalul București și condamnatul M. P. S., care a criticat soluția dispusă pentru motive de nelegalitate.
În dezvoltarea motivelor de contestație, Ministerul Public a susținut, că potrivit dispozițiilor art. 6 alin 5 din Noul Cod Penal pedepsele complementare care au corespondent in legea noua se executa in conținutul si limitele prevăzute de aceasta.
În ceea ce privește pedepsele complementare aplicate definitiv - cum este cazul de față - la data intrării in vigoare a noului cod penal, indiferent de legea mai favorabila cu privire la pedeapsa principala, P. face vorbire de două ipoteze a* daca pedeapsa complementara nu mai este prevăzuta de legea noua, aceasta nu se mai executa si b* daca pedeapsa complementara are corespondent în legea noua aceasta se executa in conținutul si limitele prevăzute de noul cod penal( pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a si b din vechiul cod penal pe o durata de 5 ani au aceiași durata cu maximul prevăzut de dispozițiile art. 66 alin 1 din noul cod penal)
În raport de dispozițiile legale citate, instanța nu trebuia să înlăture pedepsele complementare care au corespondent in legea noua. Astfel, drepturile interzise prin hotărârea de condamnare, respectiv cele prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a si b din vechiul cod penal au corespondent in actualul cod penal, respectiv art. 66 alin 1 lit. a si d, motiv pentru care exercitarea lor trebuia interzisa in continuare pe perioada stabilita de 5 ani - care nu depășește maximul prevăzut de legea noua de 5 ani
În concluzie sentința menționată mai sus este în parte nelegala, motiv pentru care, in conformitate cu prevederile art. 597 alin 7 C. proc. pen., solicită admiterea contestației si modificarea hotărârii, in sensul menținerii pedepsei complementare aplicata potrivit dispozițiilor din vechiul cod penal.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept - Curtea consideră contestațiile ca fiind nefondate și le va respinge ca atare.
Prima instanță a reținut în mod corect, pe baza actelor și lucrărilor cauzei, situația de fapt și de drept, Curtea însușindu-și în întregime motivarea sentinței atacate, pe care nu o va relua, urmând a răspunde punctual motivelor de apel formulate.
În ceea ce privește motivul de contestație al Parchetului, în cord cu prima instanță, Curtea observă că, într-adevăr, infracțiunea de furt calificat cu consecințe deosebit de grave, pentru care a fost condamnat petentul – art. 208 – art. 209 alin.1 lit. e, g, i și alin.4 Cod penal – faptă comisă într-un loc public, în timpul nopții, prin efracție sau folosirea fără drept a unei chei adevărate și care a produs consecințe deosebit de grave, se încadrează potrivit noilor reglementări în prevederile art. 228- 229 alin.1 lit.b,d Noul Cod penal, respectiv infracțiunea de furt calificat, faptă comisă în timpul nopții și prin efracție sau folosirea fără drept a unei chei adevărate, fiind sancționată potrivit dispozițiilor legii cu pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani, fără ca legea nouă să mai prevadă vreo pedeapsă complementară astfel că, potrivit dispozițiilor art. 6 alin.5 Noul Cod penal, aceasta nu se mai poate executa.
În ceea ce privește motivele invocate de contestator, nici acestea nu pot fi reținute, instanța dând eficiență dispozițiilor art. 6 alin. (1) din noul Cod penal și reducând pedepsele care depășesc maximul prevăzut de legea nouă, iar apoi contopind pedepsele și dând spre executare pedeapsa cea mai grea.
În raport de cele ce preced, Curtea, în baza art. 425/1 alin. (7) pct.1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondate contestațiile formulate de P. de pe lângă Tribunalul București și condamnatul M. P. S..
Văzând și dispozițiile art.275 alin. (2) și art.274 alin. (1) C.p.p.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondate contestațiile formulate de P. de pe lângă Tribunalul București și condamnatul M. P. S..
În baza art.275 alin. (2) C. proc. pen., obligă pe contestatorul-condamnat M. P. S. la plata a 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22.05.2014.
PREȘEDINTE,
G. T.
Grefier,
VICTORIȚA S.
G.T. 1 iulie 2014/ 3 ex.
| ← Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... | Înlocuire măsură preventivă. Art.242 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
