Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 729/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 729/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 22-09-2014 în dosarul nr. 729/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 729/CO
Ședința publică din 22.09.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: O. B.
GREFIER: I. D.
Ministerul Public - P. de pe lângă ÎCCJ – D. Serviciul Teritorial București a fost legal reprezentat de doamna procuror V. G..
Pe rol se află soluționarea cauzei penale având ca obiect soluționarea contestației formulate de condamnatul R. V. împotriva sentinței penale nr. 482/05.06.2014, pronunțată de Tribunalul I.– Secția Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns contestatorul – condamnat R. V. personal, adus de la locul de deținere – Penitenciarul J., asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat P. D., care depune delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/12.09.2014 emisă de Baroul București – Serviciul de Asistență Judiciară.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
La întrebarea adresată de Curte, contestatorul – condamnat menționează că își menține contestația formulată.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, Curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul contestatorului – condamnat solicită admiterea contestației, astfel cum a fost formulată și, în consecință, reducerea pedepsei aplicate prin sentința penală atacată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită menținerea sentinței penale nr. 482/05.06.2014, pronunțată de Tribunalul I., prin care s-a respins cererea de aplicare a legii penale mai favorabile, considerându-se că, în cazul inculpatului, având în vedere că este vorba de o condamnare pentru un concurs de infracțiuni și de aplicare a art. 37 lit. a Cp vechi, aplicarea legii noi ar îngreuna situația inculpatului și ar conduce la o pedeapsă rezultantă mai mare de 10 ani închisoare, cum s-a aplicat prin hotărârea pe care condamnatul o execută. Prin urmare, solicită respingerea contestației formulate.
Contestatorul – condamnat, având ultimul cuvânt, precizează că a colaborat cu organele de urmărire penală și nu i s-a aplicat legea penală mai favorabilă acestuia, care în opinia sa este legea nouă.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.482/F/05.06.2014, Tribunalul I. a respins, ca neîntemeiată, cererea privind aplicarea legii penale mai favorabile formulată de petentul R. V., iar în baza art. 275 alin. 2 C.p.p. a obligat petentul la plata sumei de 50 de lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținutcă prin sentința penală nr. 143/01.03.2010 pronunțată de Tribunalul Bucuresti – Secția a II-a Penală, rămasă definitivă prin decizia penala nr.3542/11.10.2010 a Înaltei Curti de Casație și Justiție, inculpatul R. V. a fost condamnat la pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru săvârșirea infractiunii prev.de art.2 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.37 alin.1 lit.a Cod Penal.
În baza art.61 Cod Penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate cu privire la pedeapsa de 8 ani inchisoare aplicată prin sentința penală nr. 188/2004 a Tribunalului Bucuresti – Secția I Penală și s-a contopit restul neexecutat de 954 zile cu pedeapsa de 10 ani închisoare, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea de 10 ani inchisoare.
În baza art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit.a Cod Penal același inculpat a fost condamnat la o pedeapsa de 6 luni inchisoare.
În baza art.61 Cod Penal a revocat beneficiul liberarii conditionate cu privire la pedeapsa de 8 ani inchisoare aplicata prin sentința penalănr. 188/2004 a Tribunalului București – Secția I Penală și a contopit restul neexecutat de 954 zile cu pedeapsa de 6 luni inchisoare, inculpatul executand pedeapsa cea mai grea de 954 zile inchisoare.
În baza art.4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit.a Cod Penal același inculpat a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani inchisoare.
În baza art.61 Cod Penal a revocat beneficiul liberarii condiționate cu privire la pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.188/2004 a Tribunalului Bucuresti – Sectia I Penală și a contopit restul neexecutat de 954 zile cu pedeapsa de 6 luni inchisoare, inculpatul executand pedeapsa cea mai grea de 954 zile inchisoare.
Conform art. 33 lit.a si b, 34 lit. b Cod Penal a dispus inculpatului să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b Cod Penal, conform art.35 alin.1 Cod Penal.
În baza sentinței penale anterior menționate, Tribunalul București – Secția a II-a Penala a emis MEPI nr. 247/18.10.2010.
Potrivit art.6 alin.(1) Noul Cod Penal: „Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.”
În raport de situația de fapt anterior reținută și de normele legale incidente, Tribunalul a reținut că în prezenta cauză nu se impune aplicarea legii penale mai favorabile. În acest sens, Tribunalul a reținut că pedeapsa maximă prevăzută de legea nouă pentru faptele săvârșite de catre condamnat este mai mare decât pedeapsa aplicată de catre instanța de judecată (12 ani închisoare, conform art. 2 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41si 43 alin.1 Cod penal (în baza art.104 alin.2 Cod penal a revocat liberarea conditionată din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.188/2004 a Tribunalului București și a dispus executarea restului de 954 zile alaturi de pedeapsa de 10 ani inchisoare deci rezultanta este de 10 ani inchisoare si 954 zile), 2 ani inchisoare, conform art. 4 alin.1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 si 43 alin.1 Cod penal (în baza art.104 alin.2 Cod penal a revocat liberarea conditionată din executarea pedepsei de 8 ani inchisoare aplicată prin sentința penală nr.188/2004 a Tribunalului Bucuresti și a dispus executarea restului de 954 zile alături de pedeapsa de 6 luni inchisoare, deci rezultanta este de 6 luni închisoare și 954 zile) și respectiv 3 ani închisoare, conform art.4 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 și 43 alin.1 Cod penal (în baza art.104 alin.2 Cod penal a revocat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 188/2004 a Tribunalului Bucuresti și a dispus executarea restului de 954 zile alături de pedeapsa de 2 ani închisoare, deci rezultanta este de 2 ani închisoare și 954 zile).
Nu în ultimul rând, prin raportate la noile dispozitii din Codul Penal, art. 38- 39 alin.1 lit.b Cod penal, s-a constatat că pedeapsa rezultantă ar depăși cuantumul de 10 ani închisoare stabilit prin hotărârea de condamnare, dat fiind faptul că legea nouă impune adăugarea unui spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse rezultând o pedeapsă de 12 ani, 6 luni și 954 zile închisoare.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul R. V., care, prin apărătorul său, a solicitat admiterea contestației, astfel cum a fost formulată și, în consecință, reducerea pedepsei aplicate prin sentința penală atacată, precizând, totodată, că a colaborat cu organele de urmărire penală și nu i s-a aplicat legea penală mai favorabilă, care în opinia sa este legea nouă.
Analizând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea apreciază contestația formulată ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:
Contestatorul se află în executarea pedepsei rezultante de 10 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 143/01.03.2010 pronunțată de Tribunalul Bucuresti – Secția a II-a Penală, rămasă definitivă prin decizia penala nr.3542/11.10.2010 a Înaltei Curti de Casație și Justiție, compusă din pedeapsa de 10 ani inchisoare pentru săvârșirea infractiunii prev.de art.2 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.37 alin.1 lit.a Cod Penal și pedeapsa de 954 zile inchisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.4 alin.1 din Legea 143/2000 la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b Cod Penal, pe o durată de 5 ani.
Curtea învederează cu precădere că potrivit art. 6 al. 1 Cod penal, aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei vizează exclusiv situațiile în care pedeapsa aplicată prin hotărârea rămasă definitivă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită și constă în aceea că se reduce la acest maxim.
Se constată astfel, că în mod corect prima instanță s-a raportat la maximul legal prevăzut de legea penală în vigoare pentru ambele infracțiuni pentru care contestatorul a fost condamnat și a constatat că pedepsele aplicate nu depășesc respectiva limita maximă.
Prin urmare, în mod just s-a apreciat că în cauză nu se impune reducerea duratei pedepsei.
Față de considerentele expuse, urmează a respinge contestația formulată și a obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul R. V., împotriva sentinței penale nr. 482/F/05.06.2014, pronunțată de Tribunalul I. – Secția Penală.
Obligă pe contestator la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.09.2014.
PREȘEDINTE,
O. B.
GREFIER,
I. D.
Red.B.O./24.10.2014
Thred.V.D./5 ex./09.10.2014
T.I. – jud.R.P.
| ← Vătămarea corporală. Art. 181 C.p.. Decizia nr. 1030/2014.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
