Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr. 512/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 512/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 24-07-2014 în dosarul nr. 512/2014
Dosar nr._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.512/C
Ședința publică din data de 24 iulie 2014
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: C. V. G.
GREFIER: G. C.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Structura Centrală este reprezentat de procuror M. A..
Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de condamnatul V. R. M. împotriva Sentinței penale nr.1858/F din data de 25 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în Dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul condamnat V. R. M., personal, aflat în stare de detenție și asistat juridic de apărătorul desemnat din oficiu, avocat C. B., în baza delegației nr._/2014 emisă de Baroul București (atașată la fila 5 din dosar).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea acordă posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu contestatorul condamnat.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra contestației cu care a fost sesizată.
Apărătorul din oficiu al contestatorului condamnat arată că acesta a introdus contestație la executare, întrucât a formulat un denunț, după pronunțarea Sentinței penale nr.369/2013 a Tribunalului Prahova, de care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a ținut seama, în sensul acordării beneficiului prevăzut de art.19 din Legea nr.682/2002, și cu privire la infracțiunile incriminate de Legea nr.143/2000.
Reprezentantul Ministerului Public arată că hotărârea de condamnare a rămas definitivă după . noului Cod penal, astfel că aspectele legate de aplicarea legii penale mai favorabile au fost analizate pe fondul cauzei, primind o soluție intrată în puterea lucrului judecat. În consecință, solicită respingerea contestației, ca nefondată.
Contestatorul condamnat V. R. M., personal, având ultimul cuvânt, arată că, în primă instanță, i-a fost aplicată o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, iar, după ce a formulat denunțul, a rămas cu aceeași pedeapsă, pe care instanțele de control judiciar nu au redus-o. Solicită să se aplice dispozițiile art.19 din Legea nr.682/2002 și cu privire la infracțiunile prevăzute de Legea nr.143/2000 și, astfel, să se reducă pedeapsa rezultantă pe care o execută în prezent.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr.1858/F din data de 25 iunie 2014, pronunțată în Dosarul nr._, Tribunalul București – Secția I Penală a respins, ca nefondată, contestația la executare formulata de condamnatul V. R. M. (fiul lui A. și C. C., născut la data de 20 noiembrie 1986, deținut în Penitenciarul Rahova) și l-a obligat pe acesta la plata către stat a sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 100 lei, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul, care a procedat la judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun, în condițiile art.597 și urm. din Codul de procedură penală, a constatat că, prin Sentința penală nr.369/2013 a Tribunalului Prahova (rămasă definitivă, la data de 08 mai 2014, prin Decizia nr.1570/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție), inculpatul V. R. M. a fost condamnat la pedeapsa principală rezultantă de 3 ani închisoare, iar hotărârea respectivă a dobândit autoritate de lucru judecat.
Împotriva acestei sentințe (a cărei minută a fost comunicată, în copie, la data de 01 iulie 2014), a formulat contestație în termenul legal (la aceeași dată) condamnatul V. R. M. (printr-o cerere întocmită personal, nemotivată, depusă la administrația locului de detenție - Penitenciarul Jilava și transmisă apoi primei instanțe).
Contestația condamnatului a fost înaintată de Tribunal și înregistrată pe rolul acestei Curți la data de 09 iulie 2014.
În dezbaterile de la termenul de astăzi, condamnatul contestator, care a beneficiat de asistența juridică a unui avocat desemnat din oficiu, a solicitat reducerea pedepsei rezultante pe care o execută în prezent, prin acordarea beneficiului prevăzut de art.19 din Legea nr.682/2002, și cu privire la infracțiunile incriminate de Legea nr.143/2000.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivul anterior menționat, precum și din oficiu, sub toate celelalte aspecte ale cauzei, Curtea constată că, în speță, contestația cu judecarea căreia a fost sesizată este nefondată, pentru considerentele care se vor arăta în cele ce urmează:
Condamnatul contestator V. R. M. se află în prezent în executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, stabilită printr-o hotărâre rămasă definitivă, după parcurgerea a trei grade de jurisdicție (fond, apel și recurs), la data de 08 mai 2014, prin urmare, după . data de 01 februarie 2014, a noii legislații penale, astfel că, în cazul său, nu sunt incidente dispozițiile art.6 din Codul penal, ce reglementează aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, aplicarea legii respective, în cazul său, putându-se realiza numai în condițiile art.5 din același cod, de către instanțele care s-au pronunțat pe fondul cauzei.
În același timp, din conținutul mandatului de executare emis pe numele condamnatului de către Tribunalul Prahova - MEPÎ nr.560 din data de 09 mai 2014 (filele 21-22, d.f.), rezultă că acestuia i-a fost acordat beneficiul prevăzut de art.16 din Legea nr.143/2000, cu privire la infracțiunile de trafic continuat, în varianta vânzării și deținere fără drept, pentru consum propriu, de droguri de risc (cannabis), incriminate de art.2 alin.1 și respectiv de art.4 alin.1 din aceeași lege și, de asemenea, beneficiul prevăzut de art.19 din Legea nr.682/2002, cu privire la infracțiunea de deținere fără drept de armă neletală supusă autorizării, incriminată de art.134 din Legea nr.295/2004. Prin urmare, cu privire la acordarea beneficiilor anterior menționate și la efectele acestora asupra pedepselor aplicate condamnatului, s-a pronunțat o hotărâre definitivă, intrată în puterea lucrului judecat, iar, în faza de executare, nu s-au invocat cauze noi (ulterioare acelei hotărâri) de micșorare a pedepselor respective, în sensul dispozițiilor art.598 alin.1 lit.d din Codul de procedură penală.
Față de aceste considerente, întrucât nu există motiv de desființare a sentinței penale atacate, care este constatată a fi legală și temeinică, Curtea, potrivit art.4251 alin.7 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, va respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul V. R. M..
În temeiul art.275 alin.2 din Codul de procedură penală, contestatorul condamnat, aflat în culpă procesuală, va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, urmând ca onorariul avocatului din oficiu, desemnat să asigure asistența juridică obligatorie a acestuia (aflat în stare de detenție), să fie acoperit din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției, potrivit art.272 alin.1, 2 din același cod.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În temeiul art.4251 alin.7 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul V. R. M. împotriva Sentinței penale nr.1858/F din data de 25 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în Dosarul nr._ .
În temeiul art.275 alin.2 din Codul de procedură penală, obligă pe contestatorul condamnat la plata către stat a sumei de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare.
În temeiul art.272 alin.1, 2 din Codul de procedură penală, onorariul avocatului din oficiu, în cuantum de 100 lei, se acoperă din sumele avansate din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 iulie 2014.
PREȘEDINTE,
C. V. G. GREFIER,
G. C.
Red. jud.C.V.G.
Ex.2 / 01 august 2014
T.București - jud.I.P.
| ← Furt calificat. Art.229 NCP. Decizia nr. 794/2014. Curtea de... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 523/2014.... → |
|---|
