Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 828/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 828/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-06-2014 în dosarul nr. 828/2014
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A II-A PENALĂ
Dosar nr._ (_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 828/A
Ședința publică din data de 25.06.2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: V. C.
JUDECĂTOR: L. C. C.
GREFIER: E. L. N.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat de procuror B. E. Eliana.
Pe rol soluționarea cauzei penale, având ca obiect apelurile declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI și de inculpata B. E. împotriva sentinței penale nr. 114/26.03.2014, pronunțată de Judecătoria Călărași, în dosarul nr._ .
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data 18 iunie 2014 fiind consemnate în încheierea de ședință din aceeași dată, ce face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea rămas în pronunțare iar la data de 25 iunie 2014 a hotărât următoarele:
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față, deliberând constată următoarele:
Prin sentința penală nr.114 din 26.03.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași s-a dispus în baza art.396 alin.5 C. pr. pen. raportat la art.16 alin.1 lit.a C. pr. pen. achitarea inculpatei B. E. sub aspectul infracțiunii prevăzute de art.180 alin.1 din Codul penal anterior, față de partea vătămată D. P., întrucât fapta nu există.
În baza art.396 alin.2 C. pr. pen. raportat la art.181 alin.1 din Codul penal anterior și cu aplicarea art.5 din noul C. pen. a fost condamnată inculpata menționată la 120 zile amendă.
Conform art.61 alin.3 raportat la art.61 alin.2 C. pen. s-a stabilit cuantumul sumei corespunzătoare unei zile amendă ca fiind 10 lei, în final inculpata având de achitat suma de 1200 lei cu titlu de amendă penală.
În baza art.63 alin.1 C. pen. s-a atras atenția inculpatei că în caz de neexecutare, cu rea-credință, a pedepsei amenzii, în tot sau în parte, numărul zilelor-amendă neexecutate se înlocuiește cu un număr corespunzător de zile de închisoare.
În baza art.397 alin.1 C. pr. pen. raportat al art.1357 C. civil au fost admise în parte pretențiile formulate de partea vătămată D. S. și, pe cale de consecință, a obligat inculpata la plata către aceasta a sumei de 800 lei cu titlu de daune morale.
Au fost respinse ca neîntemeiate celelalte pretenții civile.
Inculpata a fost obligată la 750 lei cheltuieli judiciare către partea civilă D. S. și la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond, coroborând materialul probator administrat pe tot parcursul procesului, a stabilit următoarea situație de fapt:
Inculpata și soții D. S. și P. sunt vecini în comuna Ulmu, . existând o relație conflictuală mai veche.
În dimineața zilei de 16.07.2013, în jurul orelor 6:00 – 6:30, între inculpată și părțile vătămate a izbucnit un incident spontan, care a început cu insulte și injurii reciproce. Partea vătămată a luat o piatră pentru a lovi câinii inculpatei, moment în care aceasta din urmă l-a lovit cu un băț peste cap și mâini.
În urma agresiunii, partea vătămată a suferit o fractură 1/3 medie cubitus drept și o plagă contuză pumn și deget IV mâna stângă, ce a necesitat, conform actelor medico-legale, 50-55 zile de îngrijiri medicale.
În ceea ce privește pretinsa lovire de către inculpată și a numitei D. P., instanța de fond a apreciat că nu există probe concludente care să confirme existența faptei.
În privința laturii civile, s-a considerat că partea civilă D. S. nu și-a dovedit pretențiile de 1000 lei daune materiale, iar sub aspectul daunelor morale, că suma de 800 lei reprezintă o despăgubire echitabilă și rezonabilă, în raport de elementele concrete ale cauzei.
Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri P. de pe lângă Judecătoria Călărași și inculpata B. E..
În apelul declarat de P. este criticată soluția exclusiv în ceea ce privește soluția de achitare a inculpatei pentru fapta săvârșită în dauna părții vătămate D. P..
S-a arătat că instanța de fond, cu o motivare neconvingătoare, a susținut că declarațiile soților D. nu se coroborează cu alte probatorii, în condițiile în care trei martori audiați în cursul urmăririi penale au confirmat că inculpata a lovit-o pe partea vătămată D. P..
P. a solicitat admiterea apelului, casarea în parte a sentinței și, în rejudecare, reevaluarea probatoriilor în sensul condamnării inculpatei ,și pentru infracțiunea prevăzută de art.180 alin.1 C. pen. 1969.
Cu prilejul dezbaterilor, reprezentantul Ministerului Public a invocat și împrejurarea că instanța de fond a reținut, pentru infracțiunea de vătămare corporală, încadrarea juridică din Codul penal anterior, iar tratamentul sancționator a fost aplicat conform noii reglementări. Considerând că legea nouă este mai favorabilă, s-a solicitat schimbarea încadrării juridice în art.193 alin.2 C. pen. actual.
Apelanta inculpată B. E. nu și-a motivat apelul, solicitând, cu prilejul dezbaterilor, prin avocat ales, să fie achitată, deoarece este nevinovată. Întregul incident a fost o înscenare pusă la cale de soții D..
În faza procesuală a apelului nu s-au administrat alte probatorii.
Examinând actele și lucrările dosarului, dovezile administrate, în contextul criticilor formulate, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a făcut o analiză corectă a materialului probator administrat, stabilind în mod corect săvârșirea de către inculpată a infracțiunii de vătămare corporală asupra părții vătămate D. S.. În același timp, chiar dacă motivarea nu este întrutotul completă, soluția de achitare pentru presupusa lovire a numitei D. P. apare ca justificată, în condițiile în care există un dubiu major cu privire la această faptă, iar probatoriile nu sunt suficient de concludente.
Apelul Parchetului este însă întemeiat sub un aspect care este favorabil inculpatei, în contextul aplicării prevederilor art.5 alin.1 C. pen. privind legea penală mai favorabilă. Sub un alt aspect, pedeapsa aplicată inculpatei este nelegală în raport de dispozițiile art.61 C. pen.
Instanța de fond nu a avut în vedere că, în mod cert, după toate criteriile de evaluare, inclusiv limitele de pedeapsă, legea nouă – art.193 alin.2 este mai favorabilă decât art.181 din Codul penal anterior.
În consecință, în temeiul prevederilor art.421 pct.2 lit.a C. pr. pen., va fi admis apelul declarat de P., se va desființa în parte sentința atacată și, în rejudecare, făcând aplicarea prevederilor art.5 alin.1 C. pen.:
- în baza art.386 C. pr. pen. se va schimba încadrarea juridică a faptei comise de inculpata B. E., din infracțiunea prev. de art.181 alin.1 din C. pen. 1969, în infracțiunea prev. de art.193 alin.2 C. pen.;
- în baza art.193 alin.2 C. pen. raportat la art.61 alin.1 C. pen. va fi condamnată inculpata B. E. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1800 lei, calculată conform art.61 alin.2, 3 și alin.4 lit.c din C. pen., stabilind 180 zile – amendă, respectiv suma minimă de 10 lei corespunzătoare unei zile amendă. Prima instanță, omițând că limitele de pedeapsă sunt de la 6 luni la 5 ani închisoare sau amendă, aplicase greșit dispozițiile art.61 alin.4 lit.b C. pen.
Se vor menține celelalte prevederi ale sentinței apelate.
În baza art.421 pct.1 lit.b C. pr. pen., pentru motivele deja arătate, apelul declarat de inculpată împotriva aceleiași sentințe va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.275 alin.2 C. pr. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
I. Admite apelul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Călărași împotriva sentinței penale nr. 114/26.03.2014 pronunțată de Judecătoria Călărași.
Desființează în parte sentința atacată și rejudecând:
Conform art. 5 alin.1 din Codul penal:
1. În baza art. 386 din Codul de procedură penală, schimbă încadrarea juridică a faptei comise de inculpata B. E., din infracțiunea prev. de de art. 181 alin.1 din C.pen. 1969, în infracțiunea prev. de art. 193 alin.2 din Codul penal.
2. În temeiul art. 193 alin.2 din Codul penal, raportat la art.61 alin. 1 din Codul penal, condamnă pe inculpata B. E. la pedeapsa amenzii penale în cuantum de 1800 lei, calculată conform art.61 alin. 2,3 și alin.4 lit. c și din Codul penal, stabilind 180 zile – amendă, respectiv suma de 10 lei corespunzătoare unei zile – amendă.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
II. Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpata B. E..
Obligă pe apelanta inculpată B. E. la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25.06.2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
V. C. L. C. C.
GREFIER,
E. L. N.
Red. C.V.
Dact. A.L. 2 ex./15.07.2014
Jud. Călărași – jud.: I. O.
| ← Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 832/2014. Curtea de... | Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 848/2014. Curtea de... → |
|---|
