Mandat european de arestare. Sentința nr. 469/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 469/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 25-09-2013 în dosarul nr. 469/2013
DOSAR NR._
_
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.469/F
Ședința publică din data de 25 septembrie 2013
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: C. V. G.
GREFIER: I. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror REYHAN M..
Pe rol, se află judecarea cauzei penale privind pe persoana solicitată Z. M., în procedura de punere în executare a mandatului european de arestare emis la data de 18 septembrie 2013, în Dosarul nr.2012/0181, de către Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles (Regatul Belgiei).
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns persoana solicitată Z. M., personal, aflată în stare de reținere și asistată juridic de apărătorul ales, avocat R. D. A., din cadrul Baroului București, în baza împuternicirii nr._/2013 (atașată la fila 3 din dosarul nr.2124/II-5/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București).
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la ascultarea persoanei solicitate, a cărei declarație, consemnată în scris, este atașată la fila 3 din dosar.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea sesizării formulate de P. de pe lângă Curtea de Apel București, punerea în executare a mandatului european de arestare emis pe numele persoanei solicitate, amânarea predării acesteia către autoritățile judiciare belgiene, potrivit art.112 din Legea nr.302/2004 republicată, până la finalizarea judecății în cauza în care persoana solicitată este urmărită penal de către autoritățile judiciare române și arestarea ei, pe o perioadă de 29 de zile, urmând ca această măsură să fie pusă în executare la data încetării motivului care justifică amânarea predării.
Apărătorul ales al persoanei solicitate solicită să nu fie pus în executare mandatul european de arestare emis pe numele acesteia. În subsidiar, dacă se va aprecia că se impune predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare belgiene, solicită, în temeiul art.112 din Legea nr.302/2004 republicată, amânarea acestei predări până la momentul finalizării judecății în dosarul în care persoana solicitată este cercetată în România, cu luarea față de aceasta a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv municipiul București.
Persoana solicitată, personal, în ultimul cuvânt, arată că nu mai are nimic de spus în afara celor deja declarate.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin adresa nr.2124/II-5/2013 din data de 25 septembrie 2013, înregistrată la aceeași dată, ora 1720, P. de pe lângă Curtea de Apel București a sesizat această instanță, conform art.102 alin.1 din Legea nr.302/2004 republicată, în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis la data de 18 septembrie 2013, în Dosarul nr.2012/0181, de către Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles (Regatul Belgiei), pe numele persoanei solicitate Z. M. (cetățean român, fiul lui C. și F., născut la data de 25 februarie 1969 în municipiul București, cu domiciliul în municipiul București, ., sectorul 6, posesor al cărții de identitate . nr._, CNP_), solicitând să se dispună asupra arestării și predării acesteia către autoritățile judiciare belgiene.
Persoana solicitată a fost adusă în fața Curții în stare de reținere, această măsură fiind dispusă de către un procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, potrivit art.100 alin.1 din Legea nr.302/2004 republicată și art.143 alin.1 din Codul de procedură penală, prin ordonanța nr.75/2013, emisă în dosarul nr.2124/II-5/2013, pe o durată de 24 de ore, începând cu data de 25 septembrie 2013, ora 0600 și până la data de 26 septembrie 2013, ora 0600.
Asistența juridică a persoanei solicitate a fost asigurată, în fața Curții, de către un avocat ales de aceasta.
Persoana solicitată, care nu a formulat obiecții în ceea ce privește identitatea și a precizat că a fost informată despre conținutul mandatului european de arestare emis pe numele său, nu a consimțit la predarea către autoritățile judiciare belgiene, situație în care Curtea a procedat la ascultarea acesteia, potrivit art.103 alin.7 din Legea nr.302/2004 republicată, ocazie cu care persoana solicitată a declarat că unicul motiv al exprimării acestei poziții este acela al cercetării sale, în stare de libertate, pe teritoriul României, într-o cauză penală în care i-a fost impusă, ca măsură preventivă, interdicția de a părăsi localitatea (municipiul București). De asemenea, persoana solicitată, fiind informată despre regula specialității și efectele sale, a precizat că nu renunță la drepturile conferite de aceasta. Totodată, persoana solicitată a arătat că, în ipoteza condamnării sale pentru faptele indicate în mandatul european de arestare, dorește să execute pedeapsa pe teritoriul statului belgian.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Pe numele persoanei solicitate Z. M., a fost emis la data de 18 septembrie 2013, de către un judecător de instrucție al Tribunalului de Primă Instanță din Bruxelles (Regatul Belgiei), în Dosarul nr.2012/0181 al acelei instanțe, un mandat european de arestare, în vederea efectuării urmăririi penale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de participare la o organizație criminală și criminalitate informatică (15 fapte), prevăzute de art.66, art.322, art.323, art.324 alin.1, art.324bis, art.324ter, art.325, art.461, art.463 alin.1, art.465 și art.504quater din Codul penal belgian și pedepsite cu închisoare de maximum 10 ani.
În fapt, s-a reținut că, în cursul anului 2012, persoana solicitată, împreună cu alți făptuitori, cetățeni români, a făcut parte dintr-un grup infracțional organizat, care a acționat pe teritoriul statului belgian conform următorului mod de operare: reperau în centre comerciale persoane care efectuau plata mărfurilor cumpărate cu card-uri; se postau foarte aproape de persoanele respective, astfel încât să poată vedea codurile PIN tastate de acestea; sustrăgeau apoi portofelele în care acele persoane își țineau card-urile; utilizau imediat card-urile astfel sustrase în săli de jocuri, dar și pentru a efectua retrageri de bani în numerar, până la limita maximă admisă și pentru a plăti produse cumpărate din diverse magazine (îndeosebi țigări, pe care le revindeau apoi la jumătate de preț și produse electronice, precum I Phone și I Pad). Pe baza cercetărilor efectuate până în prezent, s-a stabilit că persoana solicitată și-a însușit de pe card-urile furate în împrejurările anterior menționate, prin folosirea frauduloasă a acestora, suma totală de 23.994,06 euro și că, din beneficiul astfel obținut, aceasta a trimis în România suma de 20.860 euro.
Mandatul european de arestare emis pe numele persoanei solicitate îndeplinește condițiile de formă și de conținut prevăzute de art.86 din Legea nr.302/2004 republicată.
De asemenea, infracțiunile care fac obiectul urmăririi penale desfășurate în prezent de către autoritățile judiciare belgiene, sancționate de legea statului respectiv cu pedeapsa închisorii de până la 10 ani, nu sunt supuse verificării îndeplinirii condiției dublei incriminări, potrivit art.96 alin.1 pct.1 și pct.11 din Legea nr.302/2004 republicată, condiție care este însă oricum îndeplinită, întrucât faptele prezentate sunt incriminate și de legea penală română, ca infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat (prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003) și respectiv de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos, prin utilizarea de instrumente de plată electronică fără consimțământul titularului acestora (prevăzută de art.27 alin.1 din Legea nr.365/2002).
Totodată, în speță, nu este incident niciun motiv, obligatoriu sau opțional, de refuz al executării mandatului european de arestare, dintre cele prevăzute în art.98 alin.1 și 2 din Legea nr.302/2004 republicată.
În aceste condiții, deși persoana solicitată nu a consimțit la predarea către autoritățile judiciare belgiene, Curtea constată că, în speță, nu există nicio cauză legală care să împiedice punerea în executare a acestuia.
D. urmare, Curtea va admite sesizarea formulată de P. de pe lângă Curtea de Apel București și, în temeiul art.107 alin.1 din Legea nr.302/2004 republicată, va dispune punerea în executare a mandatului respectiv, prin predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare din Regatul Belgiei, în vederea efectuării urmăririi penale și a judecății, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității și cu condiția, prevăzută de art.97 alin.2 din legea anterior menționată, ca, în cazul pronunțării unei pedepse privative de libertate, aceasta să fie transferată în România, pentru executarea acelei pedepse.
De asemenea, în temeiul art.103 alin.10 din Legea nr.302/2004 republicată, Curtea va dispune, în vederea predării persoanei solicitate, arestarea acesteia, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de astăzi, 25 septembrie 2013 și până la data de 24 octombrie 2013, inclusiv, constatând că persoana respectivă a fost reținută, pe o durată de 24 de ore, la data de 25 septembrie 2013, ora 0600.
Referitor la cererea din dezbateri a reprezentantului Ministerului Public și a avocatului ales al persoanei solicitate, de a se dispune, potrivit art.112 din Legea nr.302/2004 republicată, amânarea predării acesteia până la terminarea judecății în cauza în care, în prezent, este urmărită penal, pe teritoriul României, pentru o altă faptă decât cea care a motivat emiterea mandatului european de arestare prezentat și, implicit, de a se amâna punerea în executare a măsurii arestării până la același moment (cu consecința punerii în libertate a persoanei respective), conform art.107 alin.3 din aceeași lege, Curtea constată că este nefondată, urmând să o respingă ca atare, în considerarea următoarelor argumente:
În prezent, persoana solicitată este urmărită penal, în cauza care face obiectul Dosarului nr.5815/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, prevăzută de art.321 alin.1 din Codul penal, în sarcina acesteia reținându-se în fapt că, în noaptea de 09/10 mai 2013, împreună cu alte persoane, au pătruns în incinta restaurantului „La Tiberică”, situat pe raza sectorului 6 al municipiului București, unde au atacat persoanele aflate acolo cu obiecte contondente, au provocat scandal și au împiedicat desfășurarea programului artistic. În cauza respectivă, față de persoana solicitată, s-a dispus, la data de 15 mai 2013, pe o perioadă de 30 de zile, măsura obligării de a nu părăsi localitatea (municipiul București), care, ulterior, a fost prelungită, în mod succesiv, ultima oară până la data de 11 octombrie 2013, inclusiv.
Potrivit art.112 alin.1 din Legea nr.302/2004 republicată, împrejurarea că persoana solicitată este urmărită penal sau judecată de către autoritățile judiciare române, pentru o faptă diferită de cea care motivează mandatul european de arestare, precum în speță, nu constituie o cauză obligatorie, ci doar facultativă, de amânare a predării acesteia până la terminarea judecății sau până la executarea pedepsei.
În același timp, conform art.107 alin.1 din Legea nr.302/2004 republicată, în scopul luării unei hotărâri asupra executării mandatului european de arestare, instanța trebuie să țină seama de toate împrejurările cauzei și, mai ales, de necesitatea executării acelui mandat. Totodată, potrivit art.84 alin.1 și 2 din aceeași lege, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoașterii și încrederii reciproce între statele membre ale Uniunii Europene.
Evaluând toate împrejurările cauzei, Curtea constată că faptele penale care motivează mandatul european de arestare prezentat sunt mult mai grave decât fapta penală pentru care persoana solicitată este urmărită penal pe teritoriul României și, de asemenea, au vătămat mult mai puternic relațiile sociale ocrotite de legea penală (valabilă pe teritoriile ambelor state membre ale Uniunii Europene) decât fapta respectivă, astfel că, din această perspectivă, apreciază că acuzațiile aduse persoanei solicitate de către autoritățile judiciare belgiene se impun a fi lămurite, în prezența acesteia, cu maximă celeritate, pentru reinstaurarea ordinii de drept.
În același timp, Curtea constată că, la acest moment, nu există niciun criteriu obiectiv care să permită o estimare pertinentă a duratei procedurilor ce urmează a se desfășura, cu privire la persoana solicitată, în cauza instrumentată pe teritoriul României, astfel că amânarea predării persoanei solicitate către autoritățile judiciare belgiene ar echivala, în fapt, cu tergiversarea sine die a executării mandatului european de arestare, încălcându-se astfel caracterul necesar al acesteia.
Totodată, din perspectiva încrederii reciproce pe care statele implicate și-o datorează în legătură cu punerea în executare a mandatului european de arestare, Curtea constată că nu este justificată amânarea predării persoanei solicitate, în condițiile în care autoritățile judiciare belgiene au apreciat că se impune luarea unei măsuri privative de libertate față de aceasta, în vederea bunei desfășurări a urmăririi penale pe care o realizează în prezent, spre deosebire de autoritățile judiciare române, care au considerat că nu este necesară o măsură atât de severă.
Curtea constată și faptul că predarea imediată a persoanei solicitate către autoritățile judiciare belgiene nu este de natură să afecteze buna desfășurare a procesului penal cu privire la fapta instrumentată de către autoritățile judiciare române, chiar și în ipoteza trimiterii în judecată a persoanei respective, întrucât Legea nr.302/2004 republicată pune la dispoziția acestor din urmă autorități suficiente mijloace de asistență juridică internațională, care permit fie transferul temporar al persoanei deținute pe teritoriul statului român, fie audierea nemijlocită a acesteia pe teritoriul statului străin, prin videoconferință.
Referitor la cererea din dezbateri a avocatului ales al persoanei solicitate, de a se dispune luarea față de aceasta, până la predare, a unei măsuri neprivative de libertate (obligarea de a nu părăsi localitatea), Curtea constată că este inadmisibilă, urmând să o respingă ca atare, întrucât măsura arestării este intrinsecă punerii în executare a mandatului european de arestare prezentat, iar, conform prevederilor art.103 alin.13 din Legea nr.302/2004 republicată, predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare belgiene (care, pentru motivele anterior menționate, nu va fi amânată), în baza mandatului respectiv, nu se poate realiza decât în stare de arest.
În temeiul art.192 alin.3 din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea acestei cauze vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite sesizarea formulată de P. de pe lângă Curtea de Apel București.
În temeiul art.107 alin.1 din Legea nr.302/2004 republicată, dispune punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 18 septembrie 2013, în Dosarul nr.2012/0181, de către Tribunalul de Primă Instanță din Bruxelles (Regatul Belgiei) pe numele persoanei solicitate Z. M. (cetățean român, fiul lui C. și F., născut la data de 25 februarie 1969 în municipiul București, cu domiciliul în municipiul București, ., sectorul 6, posesor al cărții de identitate . nr._, CNP_).
Dispune predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare din Regatul Belgiei, în vederea efectuării urmăririi penale și a judecății, cu respectarea drepturilor conferite de regula specialității și cu condiția ca, în cazul pronunțării unei pedepse privative de libertate, aceasta să fie transferată în România, pentru executarea acelei pedepse.
Dispune arestarea persoanei solicitate, în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de astăzi, 25 septembrie 2013 și până la data de 24 octombrie 2013, inclusiv.
Constată că persoana solicitată a fost reținută, pe o durată de 24 de ore, la data de 25 septembrie 2013, ora 0600.
Respinge, ca nefondată, cererea de amânare a predării persoanei solicitate.
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de luare față de persoana solicitată, până la predare, a unei măsuri neprivative de libertate.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 septembrie 2013.
PREȘEDINTE,
C. V. G. GREFIER,
I. P.
Red. jud.C.V.G.
Ex.2 / 26 septembrie 2013
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 1748/2013.... → |
|---|
