Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 2220/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 2220/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-11-2012 în dosarul nr. 2220/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(_ )
DECIZIA PENALĂ nr. 2220/R
Ședința publică din: 19.11.2012
Curtea constituită din:
Președinte: S. E.
Judecător: A. A.
Judecător: S. C.
Grefier: S. D.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror L. I..
Pe rol soluționarea cauzei penale, având ca obiect recursul declarat de inculpatul N. N., împotriva încheierii de ședință din data de 02.11.2012, pronunțată de Tribunalul București – Secția I-a penală, în dosarul penal nr._/3/2012.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat N. N., în stare de arest, asistat de apărător ales, av. Podolianu V., cu împuternicire avocațială nr._/19.11.2012, fila 18/dosar.
Procedura legal îndeplinită.
Referatul cauzei a fost făcut de grefiera de ședință, care învederează instanței atașarea dosarului penal nr._/3/2012 al Tribunalului București – Secția I penală și a dosarelor de urmărire penală nr. 4418/P/2011 și nr. 3495/P/2012 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul București, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat N. N., având cuvântul, în temeiul dispozițiilor art. 38515 alin. 2 lit. d din Codul de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință recurată și, pe fond, judecarea inculpatului în stare de libertate, apreciind că probele administrate în cauză nu susțin participarea inculpatului la săvârșirea primei fapte pentru care a fost trimis în judecată.
Deasemenea, referitor la cea de-a doua faptă, în dovedirea căreia singurele probe sunt interceptările telefonice, arată că, pentru a aprecia asupra necesității menținerii stării de arest preventiv a inculpatului, în mod greșit, instanța de fond a avut în vedere doar pericolul social al faptei, fără a analiza poziția procesuală a acestuia, constant sinceră, modalitatea concretă de săvârșire și împrejurarea că inculpatul nu a avut asupra sa vreun obiect tăietor-înțepător.
Nu în ultimul rând, raportat la stadiul procesual al cauzei, atât inculpatul, cât și părțile vătămate fiind audiați, apreciază că nu se mai justifică privarea de libertate a acestuia, neexistând dovezi că va influența buna desfășurare a procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, în temeiul dispozițiilor art. 38515 alin. 1 lit. b din Codul de procedură penală, pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat și de menținere a încheierii de ședință recurată, ca fiind legală și temeinică, apreciind că, în mod corect, instanța de fond a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, reținând că subzistă temeiurile inițiale, fiind incidente dispozițiile art. 143 din Codul de procedură penală și art. 148 lit. f din Codul de procedură penală.
Deasemenea, apreciază că, la acest moment procesual, nu a fost depășit termenul rezonabil al privării de libertate, raportat la stadiul procesual al cauzei și la complexitatea acesteia, la numărul mare al inculpaților și al faptelor.
În altă ordine de idei, solicită obligarea recurentului-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat N. N., având ultimul cuvânt, învederează instanței că achiesează la concluziile apărătorului ales.
CURTEA ,
Deliberând, asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 02.11.2012 pronunțată de Tribunalul București, Secția I-a penală, în dosarul nr._/3/2012, în baza art. 300 ind. 2 C.p.p. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților B. N., D. F., zis „B.”,I. V., zis „B.”, I. I., zis „S. C.”, S. D. D. și N. N..
În baza art. 139 alin. 1 Cod proc.pen. s-au respins ca neîntemeiate cererile inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea/țara.
În baza art. 160 ind. b al. 3 C.p.p. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților B. N. - fiul lui G. și Ș., născut la 22.02.1965 în București, arestat în baza MAP nr. 19/UP/29.02.2012 emis de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr._, D. F., zis „B.” - fiul lui N. și V., născut la 21.12.1976 în București, arestat în baza MAP nr. 18/UP/29.02.2012 emis de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr._ ,I. V., zis „B.” - fiul lui A. și A., născut la 19.03.1969 în ., arestat în baza MAP nr. 21/UP/29.02.2012 emis de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr._, I. I., zis „S. C.” - fiul lui M. si A., născut la 03.04.1971 în București, arestat în baza MAP nr. 20/UP/29.02.2012 emis de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr._, S. D. D. - fiul lui D. și G., născut la 27.05.1974 în Tulcea, jud. Tulcea, arestat în baza MAP nr. 22/UP/29.02.2012 emis de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr._ ) și N. N. - fiul lui natural și F., născut la 11.09.1972 în București, arestat în baza M.A.P. nr. 222/UP/09.08.2012 emis de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr._/3/2012.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că inculpatul N. N. a fost trimis în judecată la data de 20.08.2012 prin rechizitoriul P.T.B. nr. 3495/P/2012 cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București, Secția a II-a Penală la data de 20.08.2012 sub nr._/3/2012, aceasta fiind conexată prezentei cauze la data de 24.10.2012.
Inculpatul N. N. este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la tâlhărie cu consecințe deosebit de grave săvârșită în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 26 Cod penal rap. la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și c, alin. 2/1 lit. a și b, alin. 3 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b C.p., complicitate la uzurpare de calități oficiale săvârșită în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 26 Cod penal rap. la art. 240 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b C.p., complicitate la nerespectarea regimului armelor și munițiilor săvârșită în stare de recidivă postexecutorie prevăzută art. 26 Cod penal rap. la art. 279 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b C.p., complicitate la port ilegal de decorații sau semne distinctive săvârșită în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 26 Cod penal rap. la art. 241 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. b C.p., tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2/1 lit. b C.p., toate infracțiunile cu aplic. art. 33 lit. a C.p.
În fapt, s-a reținut că:
1. La data de 20.12.2011, în jurul orelor 17.45, inculpații B. N. și D. F., beneficiind de sprijinul moral și material al inculpatului B. V. (care le-a asigurat deplasarea la și de la locul faptei precum și paza și supravegherea zonei în timpul comiterii infracțiunii) au fost surprinși în flagrant de către organele de poliție, după ce au pătruns, fără drept, prin escaladare și efracție în locuința părții vătămate B. A., situat în orașul Voluntari, . Azur, vila P I 10, jud. I., de unde au sustras bunuri în valoare totală de aproximativ 45.000 lei. Cu prilejul surprinderii în flagrant, în posesia lui B. N. a fost descoperite și ridicate o insignă tip MAI și un port de legitimații în care se aflau două legitimații: una, aparent emisă de Biroul Român Interpol pentru „Comisar P. D.”, iar cealaltă, aparent emisă de Inspectoratul General al Poliției Române, pentru „P. C. D.”, cu ._; ambele aveau aplicată fotografia inculpatului B. N.. Totodată, s-a ridicat de la B. N. un pistol, despre care, ulterior, acesta a recunoscut că îi aparține. S-a stabilit că pistolul este marca Crvena Zastava, calibru 765 mm, mod.70, fabricat în Iugoslavia, .-_ înscrisă pe manșon și seria_ înscrisă pe corpul armei. S-a constatat că pistolul era asigurat și încărcat, fiind extras cartușul din camera cartușului. Atât cartușul extras, cât și restul de cartușe existente în încărcător (șapte), constituie muniție letală cu glonț și au fost ridicate, împreună cu pistolul și încărcătorul în vederea continuării cercetărilor.
2. La data de 13.08.2010, în jurul orelor 10.00, inculpații B. N. și D. F. împreună cu o altă persoană de sex masculin, rămasă neidentificată, pretinzând că sunt lucrători de poliție au pătruns fără drept în locuința martorului P. B., situată în București, .. 29, ., sector 5, unde se afla și martorul P. A., sub pretextul efectuării unei percheziții domiciliare. La pătrunderea în locuință, inculpatul B. N. i-a prezentat martorului P. B. o legitimație de lucrător de poliție și s-a recomandat drept „căpitanul P.”; după ce l-au încătușat pe martorul P. B., au scotocit prin imobil căutând bunuri de valoare și apoi au plecat fără a sustrage ceva. Autorii au părăsit locuința lăsând la mâna stângă a martorului P. B. o pereche de cătușe.
3. La data de 29.09.2010, în intervalul orar 06.00-07.00, inculpații B. N. și D. F., împreună cu o altă persoană de sex masculin, rămasă neidentificată, care purta cagulă, pretinzând că sunt lucrători de poliție, sens în care au arătat o legitimație de lucrător de poliție și un mandat de percheziție domiciliară, au pătruns fără drept în locuința părților vătămate M. M. și D. D. (situată în București, Calea Rahovei nr. 319, ., etaj 1, sector 5), sub pretextul efectuării unei percheziții domiciliare; părțile vătămate au fost încătușate și amenințate cu un pistol, după care autorii au sustras mai multe bunuri (bijuterii, ceasuri, sume de bani, acte, unele aparținând lui M. M., însumând valoarea totală de 230.000 de lei, iar altele aparținând numitei D. D.). Inculpatul B. N. le-a comunicat părților vătămate că, pe durata efectuării percheziției, trebuie să stea încătușați. Imediat, D. D. și M. M. au fost imobilizați, fiindu-le încătușate mâinile, în față. Având mâinile încătușate, părțile vătămate au fost duse în living, inculpații B. N. și D. F. spunându-le că motivul percheziției era săvârșirea infracțiunilor de „trafic de droguri” și „fraudă economică”.
4. La data de 24.05.2011, în jurul orelor 17.30, fiind îmbrăcat în uniformă de polițist, inculpatul B. N. împreună cu alte persoane de sex masculin, rămase neidentificate, care purtau combinezoane negre inscripționate „Jandarmeria” și cagule, l-au urmărit și apoi l-au oprit în trafic, în apropierea intersecției . . vătămată M. D.. Pretinzând că sunt lucrători de poliție, i-au sustras părții vătămate o geantă în care se afla suma de 205.000 de lei, inculpatul B. N. exercitând amenințări cu o armă de foc. Înainte și în timpul comiterii tâlhăriei, inculpatul S. D. D. a asigurat supravegherea părții vătămate M. D., pe traseul urmat de aceasta, furnizând aceste informații inculpatului B. N. și înlesnind, în acest mod, săvârșirea de către autori a faptelor. Totodată, în cunoștință de cauză, învinuitul N. N. a încredințat autoturismul său marca Dacia L., de culoare albastră și având numărul de înmatriculare_, în scopul folosirii sale de către autori la săvârșirea faptelor.
5. La data de 14.06.2011, în intervalul orar 07.00-08.00, inculpatul I. I. fiind îmbrăcat în uniformă de polițist și însoțit de alte trei persoane de sex bărbătesc (rămase neidentificate) care erau îmbrăcate în haine de culoare neagră inscripționate „Poliția” și purtau cagule, pretinzând că sunt lucrători de poliție, au pătruns fără drept în locuința părților vătămate Naal Maaz, Naal C. și Naal Nuur-Din (situată în București, ., ., ., sector 4) și, sub pretextul efectuării unei percheziții domiciliare, le-au încătușat pe părțile vătămate, după care au sustras bijuterii în valoare de 5000 de euro, suma de 4500 de lei și 2 telefoane mobile marca Nokia în valoare de 300 de euro. Agresorii au părăsit locuința părților vătămate lăsându-le pe acestea încătușate și încuind ușa de acces în apartament.
6. La data de 27.10.2011, în jurul orelor 11.20, inculpatul I. I., împreună cu inculpatul B. N., care era îmbrăcat în uniformă de polițist și cu o altă persoană de sex masculin, rămasă neidentificată, care purta cagulă, pretinzând că sunt lucrători de poliție, au pătruns fără drept în locuința părții vătămate C. B. I. (situată în București, ., sector 1), care se afla împreună cu partea vătămată P. Ș.; au arătat că urmează să efectueze o percheziție domiciliară, sens în care au prezentat o legitimație și un mandat de percheziție, și, după ce le-a amenințat pe părțile vătămate cu un pistol, au sustras bijuterii și ceasuri în valoare de 40.000 de euro, suma de 10.000 de lei (aparținând părții vătămate C. B.) și un ceas marca „Fossil” (aparținând părții vătămate P. Ș.). Autorii au beneficiat de sprijinul inculpatului I. V. care, îmbrăcat în uniformă de polițist, a asigurat paza și supravegherea zonei.
7. La data de 02.11.2011, în jurul orelor 11.30, fiind îmbrăcat în uniformă de polițist, inculpatul I. V. împreună cu alte trei persoane de sex masculin - rămase neidentificate - dintre care două purtau cagulă și a treia era îmbrăcată, de asemenea, în uniformă de polițist, pretinzând că sunt lucrători de poliție, au abordat partea vătămată C. F., aflat la volanul autoturismului său marca Opel Astra cu nr. de înmatriculare_, scoțându-l cu forța din mașină și obligându-l să urce pe bancheta din spate, unde una dintre persoanele cu cagulă i-a încătușat mâna dreaptă de mânerul amplasat în plafoniera de deasupra portierei dreapta-spate. În continuare, partea vătămată a fost deplasată împotriva voinței sale cu autoturismul pe o distanță de mai multe străzi, până la . dreptul imobilului cu nr.3, interval în care autorii au scotocit prin mașină, sustrăgând portofelul părții vătămate conținând suma de 150 de lei, un card bancar OTP și două carduri bancare BRD, iar din portbagajul autoturismului o pungă de plastic neagră ce conținea suma de 60.000 de lei, proprietate a tatălui său, partea civilă Amin Sharei Madjid. Partea vătămată a rămas încătușată, fiind eliberată ulterior de către unul dintre martori. În final, inculpatul I. V., și doi dintre autorii rămași neidentificați s-au urcat într-un autoturism marca Dacia L. de culoare albastră, cu numărul de înmatriculare_, care îi însoțise, din spate, pe traseul urmat cu mașina părții vătămate; la volanul acestui autoturism se afla un al patrulea autor.
8. La data de 28.11.2011, în jurul orelor 06.00, purtând cagulă, inculpatul B. N. împreună cu inculpatul D. F. care era îmbrăcat în uniformă de polițist și cu o altă persoană de sex masculin, rămasă neidentificată, care purta de asemenea cagulă, pretinzând că sunt lucrători de poliție, au pătruns fără drept în locuința părților vătămate Nguyen Trong Loc și Nguyen R. Louis (situată în București, . nr. 11, .. A, etaj 1, .); sub pretextul efectuării unei percheziții domiciliare, după ce le-au încătușat pe părțile vătămate, au sustras un seif ce conținea suma de 208.000 de lei și înscrisuri; la plecare le-au lăsat încătușate pe părțile vătămate.
9. La data de 24.05.2011 inculpatul N. N. le-a asigurat lui B. N. (îmbrăcat în uniformă de polițist și având asupra sa o armă de foc) și celorlalți participanți rămași neidentificați (care purtau combinezoane negre inscripționate „Jandarmeria” și cagule) deplasarea la locul faptei situat pe . 4, cu autoturismul marca Dacia L., de culoare albastră, și având numărul de înmatriculare_, aparținând concubinei sale Ș. G. V.. În acest context autorii au oprit-o în trafic pe partea vătămată M. D. (pe care o urmăriseră în prealabil folosind autoturismul menționat și un alt autoturism) si i-au sustras prin violență, acesteia o geantă în care se afla suma de 205,000 de lei, iar ulterior le-a asigurat autorilor scăparea cu același autoturism, înlesnind astfel în mod direct săvârșirea faptelor.
Totodată la data de 07.04.2012, în jurul orelor 16,30, a sustras din interiorul autoutilitarei marca IVECO cu nr. de înmatriculare_, aparținând numitului I. I. M. și parcată pe ., o pungă ce conținea suma de 10.050 de lei, după care, fiind observat și urmărit de partea vătămată a aruncat banii sustrași și a amenințat-o cu un cuțit, asigurându-și astfel scăparea.
Examinând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au determinat arestarea preventivă a celor cinci inculpați (art. 143, art. 148 lit. f și art. 143 C.p.p.) se mențin și justifică în continuare privarea de libertate a acestora, neexistând nici împrejurări noi care să schimbe aceste temeiuri.
Astfel, Tribunalul a constatat că probele administrate până la acest moment procesual în cursul primei faze procesuale au relevat indicii temeinice din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele prevăzute de legea penală în legătură pentru care au fost trimiși în judecată, astfel cum acestea au fost anterior menționate și descrise pe larg în conținutul materialului de urmărire penală.
Referitor la incidența temeiului juridic prevăzut de art. 148 lit. f Cod proc. pen. respectiv, pedeapsa prevăzută de lege care este închisoarea mai mare de 4 ani și existența probelor în sensul că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în lipsa unei definiții legale a noțiunii de pericol pentru ordinea publică, în practică sunt avute în vedere mai multe aspecte, respectiv natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute a fi fost săvârșite de inculpați, mijloacele si modalitatea concretă de comitere a acestora, importanța și actualitatea valorilor sociale protejate de legea penală, urmările cauzate, impactul social al acestor gen de infracțiuni și nu în ultimul rând, multitudinea părților vătămate prejudiciate.
Tribunalul a reținut că circumstanțele personale favorabile ale inculpaților invocate de către apărare pot fi avute în vedere la momentul individualizării judiciare a pedepselor care eventual urmează a fi aplicate acestora însă, la acest moment, asupra legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, în condițiile în care nu a debutat încă, fără a se putea invoca culpa instanței, cercetarea judecătorească, împrejurările menționate nu pot contura aspecte esențiale care să poată fi în mod determinant cuantificate în formarea convingerii asupra stării de arest a celor cinci inculpați.
Cu referire la apărarea inculpaților vizând la timpul petrecut în arest preventiv, Tribunalul a apreciat că în raport de complexitatea cauzei, numărul inculpaților și maniera de desfășurare a urmăririi penale, dar și a cercetării judecătorești și în raport de data la care a fost luată măsura preventivă, aceasta se circumscrie unui termen rezonabil.
Cu referire la inculpatul N. N. apărarea acestuia în sensul că stadiul cercetării judecătorești este avansat în dosarul conexat prezentei cauze, Tribunalul a reținut că odată ce s-a dispus conexarea cu prezenta cauză urmează a se stabili în ce măsură faptele pentru care acesta a fost trimis în judecată se coroborează cu faptele inculpaților din prezenta cauză, punerea în libertate a inculpatului N. N. nefiind deci o măsură oportună și benefică la acest moment procesual pentru a asigurarea în bune condiții a cercetării judecătorești în prezenta cauză.
Tribunalul a apreciat că, prin raportare la circumstanțele reale de săvârșire a faptelor, există date suficiente în sensul că acestea sunt de natură a crea un puternic sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice generată de rezonanța socială negativă a faptului că persoanele asupra cărora planează acuzația comiterii unor infracțiuni de natura acesteia sunt cercetate în stare de libertate, reacție care ar putea produce perturbări la nivelul respectului față de lege și al funcționării organelor de stat în combaterea permanentă a unor fapte de acest gen.
Față de motivele expuse și pentru buna desfășurare a cercetării judecătorești în cauză, Tribunalul a apreciat că luarea oricărei alte măsuri mai puțin restrictive la acest moment nu se impune, obligațiile procesuale acestora nefiind suficiente pentru prezervarea bunei desfășurări a cercetării judecătorești, iar privarea de libertate a inculpaților B. N., I. I., I. V., D. F., S. D. D. și N. N. este necesară și oportună în continuare sens în care, a constata legalitatea și temeinicia arestării preventive a acestora și a menținut starea de arest preventiv.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul N. N., solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 38515 alin. 2 lit. d din Codul de procedură penală, admiterea recursului, casarea încheierii de ședință recurată și, pe fond, judecarea sa în stare de libertate, apreciind că probele administrate în cauză nu susțin participarea inculpatului la săvârșirea primei fapte pentru care a fost trimis în judecată.
Deasemenea, referitor la cea de-a doua faptă, în dovedirea căreia singurele probe sunt interceptările telefonice, s-a arătat că, pentru a aprecia asupra necesității menținerii stării de arest preventiv a inculpatului, în mod greșit, instanța de fond a avut în vedere doar pericolul social al faptei, fără a analiza poziția procesuală a acestuia, constant sinceră, modalitatea concretă de săvârșire și împrejurarea că inculpatul nu a avut asupra sa vreun obiect tăietor-înțepător.
Nu în ultimul rând, raportat la stadiul procesual al cauzei, atât inculpatul, cât și părțile vătămate fiind audiați, s-a apreciat că nu se mai justifică privarea de libertate a acestuia, neexistând dovezi că va influența buna desfășurare a procesului penal.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 3856 alin. final din Codul de procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:
În cauză, există indicii temeinice, în sensul art. 143 alin. 1 din Codul de procedură penală raportat la art. 681din Codul de procedură penală, din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanței, având în vedere probele administrate pe parcursul procesului penal până în prezent.
Deasemenea, Curtea constată întrunite, în cauză și cerințele art. 148 alin. 1 lit. f din Codul de procedură penală.
În aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, Curtea are în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute în sarcina sa, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptei, urmările cauzate, dar și multitudinea părților vătămate prejudiciate.
Totodată, Curtea constată că, în cauză, avându-se în vedere dispozițiile art. 5 paragraf 3 din C.E.D.O., menținerea detenției provizorii a inculpatului nu ar depăși termenul rezonabil.
Astfel, Curtea constată că pericolul concret pentru ordinea publică nu s-a diminuat prin trecerea timpului întrucât acesta derivă din rezonanța socială puternic negativă a faptelor de care este acuzat inculpatului, legitimitatea menținerii în detenție a acestuia fiind apreciată în funcție de particularitățile speciale ale cauzei, de gravitatea faptelor de care este acuzat, de modalitatea de săvârșire a acestora, precum și de limitele de pedeapsă prevăzute, toate aceste elemente impunând, în continuare, protejarea interesului public, respectiv, a ordinii publice.
Or, Curtea apreciază că acesta este un motiv pertinent și suficient pentru a menține arestarea preventivă a inculpatului, având în vedere și stadiul cercetării judecătorești.
Pe de altă parte, măsura preventivă luată și menținută față de inculpat apare justificată și prin prisma jurisprudenței C.E.D.O., Curtea arătând, în mod constant, că avantajele pe care le prezintă detenția preventivă sunt cunoscute și nu pot fi negate: să împiedice persoana suspectă să fugă, să evite distrugerea unor probe, să împiedice săvârșirea unor noi infracțiuni sau, eventual, să-i protejeze împotriva furiei publicului sau a victimei.
Așa fiind, Curtea apreciază că, în cauză, nu s-a depășit termenul rezonabil al măsurii preventive dispusă față de inculpat, având în vedere complexitatea faptelor de care acesta este acuzat, circumstanțele reale ale cauzei și situația inculpatului.
Cu privire la diligența manifestată de către autorități, Curtea observă că ancheta este de o complexitate considerabilă, având în vedere natura infracțiunilor și numărul persoanelor acuzate.
Așadar, Curtea a ajuns la concluzia că autoritățile au acționat cu diligența necesară în instrumentarea dosarului de față.
Față de considerentele expuse anterior, constatând că, în mod temeinic și legal, instanța de fond a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea impun, în continuare, privarea de libertate a inculpatului, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b din Codul de procedură penală, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
În baza art. 192 alin. 2 din Codul de procedură penală recurentul inculpat va fi obligat la plata contravalorii cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul N. N. împotriva încheierii de ședință din data de 02.11.2012 pronunțată de Tribunalul București, Secția I-a penală.
Obligă recurentul-inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 noiembrie 2012.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
S. E. A. A. S. C.
GREFIER,
S. D.
Red. AA
Dact. EA - 29.11.2012/2ex.
T.B. S.I.P. – jud. A. M. M.
| ← Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... | Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 773/2012.... → |
|---|
