Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 402/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 402/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 23-02-2012 în dosarul nr. 402/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
- SECȚIA I PENALĂ -
Dosar nr._ 12/a3
(_ )
DECIZIA PENALĂ NR. 402
Ședința publică de la 23 februarie 2012
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - C. C.
JUDECĂTOR - M. C.
JUDECĂTOR - R. M.
GREFIER - G. I.
* * * * * * * * *
MINISTERUL PUBLIC – P. DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIICOT este reprezentat de procuror M. M..
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpata D. G. împotriva încheierii de ședință din data de 16 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în Dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurenta inculpată in stare de arest și asistată de apărător ales, avocat C. L. în baza împuternicirii avocațiale nr._ emisă de Baroul București - Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentei inculpate având cuvântul, solicită admiterea recursului și casarea încheierii recurate și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.
In susținerea recursului arată că instanța de fond a ținut cont de declarațiile coinculpaților Ș. D. și Ș. D. M., declarații care nu se mai mențin deoarece aceștia au declarat că inculpata D. G. nu avea cunoștință de faptul că ei mergeau in Turcia să ia heroină cu banii pe care îi împrumutaseră de la ea, aceasta având cunoștință că banii erau pentru a achiziționa haine.
Mai mult, în ceea ce privește pericolul concret pentru ordinea publică, instanța a reținut că inculpații nu prestează o activitatea licită din care să-și câștige existența, astfel că planează presupunerea că, lăsați liberi, ar continua să se ocupe cu traficul de droguri. In acest sens, solicită a se observa că recurenta are un loc de muncă stabil, este însărcinată și are în întreținere un copil minor – aspecte ce nu au fost avute in vedere de instanța fondului.
De asemenea, a susținut și in fața primei instanțe - dar nu s-a consemnat in incheierea de ședință - că mesajele trimise de D. G. la data de 20 decembrie 2012 nu au nici o legătură cu heroina, ele referindu-se strict la banii pe care îi împrumutase celor doi și cu privire la care dorea să-i fie restituiți.
Concluzionând, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și revocarea măsurii arestării preventive.
In subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, dat fiind faptul că recurenta este însărcinată și are în întreținere un copil minor – în vârstă de 10 ani.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea încheierii recurate ca fiind legală și temeinică.
Instanța de fond, in mod întemeiat a menținut starea de arest, apreciind că din materialul probator administrat in cauză, rezultă că această măsură a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale, iar temeiurile inițiale subzistă și impun in continuare privarea de libertate a recurentei.
Cu privire la aprecierea pericolului concret pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatei, trebuie avute în vedere natura și gravitatea faptei săvârșite, limitele mari de pedeapsă prevăzute de legiuitor, precum și consecințele negative pe care le au substanțele stupefiante asupra persoanei și sănătății acesteia. Instanța a avut in vedere și numărul mare de persoane implicate in activitatea infracțională.
Față de cele arătate mai sus și pentru buna desfășurare a procesului penal in continuare, consideră că se impune prelungirea duratei măsurii arestării preventive, astfel că solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Recurenta inculpată arestată având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile puse de apărătorul său ales și că nu a știut pentru ce i-au ceruit banii cei doi coinculpați.
CURTEA
Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 16.02.2012 Tribunalul București Secția I Penală a constatat în baza art. 3001 alin. 1 C.proc.pen. legalitatea și temeinicia stării de arest a inculpaților Ș. T., Ș. D. M., D. G. și D. T..
În baza art. 3001 alin. 3 C.proc.pen. s-a dispus menținerea stării de arest a inculpaților.
A fost respinsă ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea formulată de inculpata D. G..
Pentru a pronunța această soluție, Tribunalul a reținut că prin Rechizitoriul nr. 2561/D/P/2011 al Ministerului Public - P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial București, au fost trimiși în judecată în stare de arest inculpații Ș. T. zisă „D.” pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin.2 din Legea 143/2000, Ș. D. M. zis „M.” pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc prev. de art. 3 alin.2 din Legea 143/2000, D. G. pentru săvârșirea finanțării infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc prev. de art. 10 din Legea 143/2000 și T. D. zis „D. Hoțu” pentru săvârșirea infracțiunii de finanțare a infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc prev. de art. 10 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. b C.p.
De asemenea, a fost trimisă în judecată în stare de libertate și inculpata P. O. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic internațional de droguri de mare risc prev. de art. 26 C.pen. rap. la art. 3 alin.2 din Legea 143/2000.
În fapt, cu privire la inculpații D. T. zis “D. Hoțu” și D. G. s-a reținut că în prima jumătate a lunii decembrie 2011 au finanțat cheltuielile ocazionate de deplasarea în Turcia a inculpatei Ș. T. zisă “D.”, cazarea acesteia și procurarea cantității de 148,33 grame heroină, drog de mare risc, pe care la data de 22.12.2011 inculpații Ș. T. și Ș. D. M. zis “M.” l-au disimulat într-un colet expediindu-l în țară cu un autocar al firmei Ortadogu ;
În ceea ce îl privește pe inculpații Ș. D. M. zis „M.” și Ș. T. zisă „D.”, s-a reținut că la data de 22.12.2011, în timp ce se aflau la Istanbul – Turcia, au depus la cala autocarului cu nr. de înmatriculare 34-VVE-23, aparținând firmei Ortadogu, un colet ce conținea 148,33 grame heroină expediat pe numele învinuitei P. O.. Autocarul cu nr. de înmatriculare 34-VVE-23, în care se afla coletul cu heroină a intrat în țară la data de 23.12.2011 și a staționat la sediul firmei Ortadogu, situate în ., de unde coletul a fost ridicat de către lucrătorii de poliție.
Prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 24.12.2011, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, s-a dispus arestarea preventivă a celor patru inculpați pentru o perioadă de 29 zile, reținându-se a fi întrunite condițiile prev. de art. 143 C.p.p. și art. 148 lit. f C.p.p. Ulterior, prin încheierea din data de 17.01.2012, măsura arestării a fost prelungită pe o perioadă de 30 de zile, de la 22.01.2012 la 20.02.2012 inclusiv.
Tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților a fost luată și prelungită de un judecător, cu respectarea dispozițiilor legale.
De asemenea, instanța a reținut că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă și la momentul de față, impunând în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Astfel, există indicii temeinice în sensul art. 143 C.proc.pen. în sensul că inculpații au comis faptele de care sunt acuzați. Relevante în acest sens, sunt declarațiile martorilor „P. D.” (martor cu identitate protejată, care a adus la cunoștința autorităților activitățile ilicite ale inculpaților), Ș. R. Huseyn, A. G. F. (care au descris detaliat la faptele pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, f.264-274 d.u.p.), M. N. (care, de asemenea, a dat amănunte organelor de urmărire penală cu privire la activitatea infracțională a inculpaților Ș. T., Ș. D. M. și D. G.), convorbirile telefonice și SMS-urile transmise de inculpați în perioada 8.12.2011 – 26.12.2011, declarațiile inculpaților Ș. T., Ș. D. M. și P. O. G. (care au recunoscut integral faptele săvârșite și au oferit date importante cu privire la implicarea inculpaților D. G. și D. T.).
Referitor la susținerile inculpatei D. G., care a arătat că în ce o privește nu există indicii temeinice, mai ales în contextul în care ceilalți inculpați nu își mai mențin declarațiile date anterior în care o implicau și pe ea, instanța a apreciat că aceste împrejurări, inclusiv eventuala poziție modificată a coinculpaților, care privesc analiza și interpretarea detaliată a probelor, urmează a fi lămurite pe parcursul soluționării cauzei în fond. Esențial la momentul de față este analizarea existenței indiciilor temeinice, care, după cum s-a arătat deja, rezultă din probele administrate în faza de urmărire penală.
Faptul că unele persoane audiate deja în cursul urmăririi penale urmează să își modifice declarațiile în cursul judecății este un aspect care încă nu a survenit și urmează a fi analizat de instanță după ce se va produce.
Referitor la condițiile prevăzute de art. 148 lit. f C.proc.pen., instanța a reținut că și acestea sunt în continuare îndeplinite. Inculpații sunt acuzați de organizarea unei rețele cu ramificații internaționale având ca scop introducerea în țară de droguri de mare risc (heroină). Raportat la pericolul inerent infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc, la cantitatea importantă de droguri descoperită de organele de poliție, la caracterul organizat al activității infracționale și la atitudinea inculpaților, care au refuzat să dea amănunte cu privire la identitatea numitului „R.” (cetățeanul turc care le furniza heroina), Tribunalul a apreciat că există un risc semnificativ, ca, odată lăsați în libertate, aceștia să își reia activitatea infracțională. În acest sens, Tribunalul a avut în vedere și faptul că inculpații (cu excepția numitei D. G.) nu au locuri de muncă, iar inculpatul D. T. este dependent de heroină (conform declarației soției sale, T. G.) și anterior a fost condamnat pentru același gen de fapte.
Faptul că inculpata T. G. era însărcinată atât la data la care este acuzată că a comis infracțiunea, cât și în prezent, nu este de natură să modifice în vreun fel pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de aceasta.
La fel, arestarea preventivă nu poate fi înlocuită în acest moment cu o altă măsură neprivativă de libertate (de exemplu, obligarea de a nu părăsi mun. București), datorită lipsei de eficiență a unei astfel de măsuri – inculpații sunt acuzați că au comis faptele profitând de condițiile specifice orașului București, unde există un număr important de consumatori de narcotice și posibilități variate de a comite infracțiuni de trafic de droguri. De asemenea, atâta timp cât furnizorii de droguri ai acestora se află în continuare în libertate și nu sunt identificați, activitatea infracțională de care inculpații sunt acuzați poate fi cu ușurință reluată.
Împotriva încheierii din camera de consiliu a formulat recurs inculpata D. G., invocând în esență aceleași aspecte ca și în fața Tribunalului, respectiv lipsa indiciilor temeinice că ar fi comis infracțiunea și lipsa pericolului concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea sa în libertate.
Se invocă împrejurarea că declarațiile coinculpaților Ș. D. și Ș. D. M. nu se mai mențin, deoarece aceștia au declarat că inculpata D. G. nu avea cunoștință de faptul că ei mergeau in Turcia să ia heroină cu banii pe care îi împrumutaseră de la ea, aceasta având cunoștință că banii erau pentru a achiziționa haine.
Referitor la acest aspect, Curtea constată, în acord cu prima instanță, că eventuala modificare a declarațiilor celorlalți inculpați nu înlătură existența indiciilor temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpata a săvârșit fapta pentru care este cercetată, atâta vreme cât la dosarul cauzei există și alte mijloace de probă din care rezultă indicii temeinice în accepțiunea art. 68 ind.1 C.p.p – declarațiile martorului M. N., convorbirile telefonice și SMS-urile transmise de inculpați în perioada 8.12.2011 – 26.12.2011, din care reiese motivația împrumutului sumei de bani și de ce inculpata D. G. și inculpatul D. T. au căutat-o la domiciliu pe inculpata Ș. T., declarațiile inculpaților Ș. T., Ș. D. M. date în cursul urmăririi penale și declarațiile coinculpatei P. O. G. (în care au recunoscut integral faptele săvârșite și au oferit date importante cu privire la implicarea inculpaților D. G. și D. T.).
În ce privește circumstanțele personale ale inculpatei, se învederează că recurenta are un loc de muncă stabil, este însărcinată și are în întreținere un copil minor – aspecte ce nu au fost avute in vedere de instanța fondului.
Contrar celor afirmate de inculpată, Curtea constată că Tribunalul a analizat și aceste elemente, la aprecierea necesității menținerii stării de arest arătându-se că faptul că inculpata T. G. era însărcinată atât la data la care este acuzată că a comis infracțiunea, cât și în prezent, nu este de natură să modifice în vreun fel pericolul concret pentru ordinea publică reprezentat de aceasta.
Împrejurarea că inculpata era însărcinată și la data la care se presupune că a comis fapta este dimpotrivă un element care poate determina instanța să constate că lăsarea inculpatei prezintă pericol pentru ordinea publică, din moment ce inculpata se presupune că a comis o infracțiune atât de gravă în timp ce era însărcinată, fără ca acest fapt să o împiedice să acționeze ilicit.
Pericolul pentru ordinea publică este sporit, în opinia Curții, având în vedere modalitatea în care se presupune că au acționat inculpații, în mod organizat, de împrejurarea că inculpata D. G. se presupune că a finanțat cumpărarea de droguri din Turcia, prin intermediul coinculpaților Ș. T. și Ș. D. M., fără a-și asuma riscul de a fi prinsă personal de organele de poliție, de agresivitatea demonstrată împotriva acestor coinculpați la momentul când nu au reușit să procure la timp cantitatea de heroină și de asemenea chiar de împrejurarea că acești coinculpați au revenit ulterior asupra declarațiilor.
În aceste condiții, lăsarea în libertate a inculpatei nu este nici oportună, din moment ce există riscul zădărnicirii adevărului de către inculpată și al îngreunării desfășurării cercetărilor.
In subsidiar, se solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, dat fiind faptul că recurenta este însărcinată și are în întreținere un copil minor – în vârstă de 10 ani.
Curtea constată, ca și prima instanță, că arestarea preventivă nu poate fi înlocuită cu o altă măsură neprivativă de libertate din cauza lipsei de eficiență a unei astfel de măsuri, existând pe de o parte riscul ca inculpata să reia activitatea infracțională – pe larg analizat de prima instanță - și pe de altă parte temerea că inculpata va încerca să influențeze buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care deja coinculpații Ș. T. și Ș. D. M. și-au schimbat poziția procesuală.
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art.385/15 pct.1 lit. b din Codul de procedură penală va respinge ca nefondat, recursul declarat de recurenta inculpată D. G. împotriva încheierii de ședință din data de 16 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală.
În temeiul art.192 alin. 2 din Codul de procedură penală va obliga recurenta la cheltuieli judiciare către stat, aceasta fiind în culpă procesuală prin promovarea unei căi nefondate de atac.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit. b din Codul de procedură penală respinge ca nefondat, recursul declarat de recurenta inculpată D. G. împotriva încheierii de ședință din data de 16 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în Dosarul nr._ .
În temeiul art.192 alin. 2 din Codul de procedură penală obligă recurenta la 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 23 februarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
C. C. M. C. R. M.
GREFIER
G. I.
Red.RM
Ex.2/9.03.2012
Trib. Bucuresti Secția I Penală
Jud. V. V. I.
| ← Infracţiuni de corupţie. Legea nr. 78/2000. Decizia nr.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
