Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1776/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1776/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 27-09-2013 în dosarul nr. 1776/2013
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI–SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1776/R
Ședința publică din data de 27 septembrie 2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: R. M.
JUDECĂTOR: D. D.
JUDECĂTOR: M. N.
GREFIER: L. B.
MINISTERUL PUBLIC–P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție–Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism–Serviciul Teritorial București a fost reprezentat de procuror C. G..
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursurile declarate de inculpații C. T. E. P., S. M. și G. D.-C. împotriva încheierii de ședință din data de 23.09.2013, pronunțată de Tribunalul I.-Secția Penală în dosarul nr._ 13.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta- inculpată G. D.-C. personal, aflată în stare de arest preventiv și asistată juridic de apărător ales, avocat V. I. cu împuternicire avocațială atașată la dosarul de fond, recurentul-inculpat C. T. E. P. personal, aflat în stare de arest preventiv și recurenta-inculpată S. M. personal, aflată în stare de arest preventiv, ambii asistați de apărător ales, avocat C. M. cu împuternicire avocațială depusă la dosarul de fond.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, în temeiul dispozițiilor art.340 Cod procedură penală, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentei-inculpate G. D.-C., având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului, invocând dispozițiile art.38515 pct.2 lit d Cpp, casarea încheierii recurate și rejudecând, punerea în libertate a inculpatei și continuarea procesului penal cu inculpata în stare de libertate.
Astfel, arată că încheierea instanței de fond este netemeinică, având în vedere că la acest moment procesual temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală, nu se mai mențin, iar temeiuri noi care să justifice privarea în continuare de libertate nu au apărut.
De asemenea, arată că cercetarea penală s-a finalizat, în momentul de față fiind sesizată instanța de fond, sens în care apreciază că nu mai există nicio suspiciune în sensul că inculpata, prin lăsarea sa în libertate ar putea influența desfășurarea procesului penal. Mai mult, arată că a recunoscut săvârșirea faptei, o regretă și înțelege să beneficieze de prevederile art.3201 Cod procedură penală.
Totodată, apreciază că pericolul social concret pentru ordinea publică, pe care l-ar prezenta inculpata prin lăsarea sa în libertate nu mai subzistă, întrucât fapta a fost săvârșită în anul 2011, iar timp de 2 ani de zile a fost lăsată în libertate, iar din anul 2013 a prezentat pericol social concret în opinia Parchetului.
Cu privire la fapta săvârșită, apreciază că inculpata a avut o participație minimă, în condițiile în care a găzduit la domiciliul său, pentru o perioadă de 3 zile, pe minora care practica prostituția, recunoscând că a beneficiat de foloase de pe urma acesteia, în sensul că a consumat dulciuri și a fumat țigări.
Referitor la circumstanțele sale personale, arată că nu este o persoană cunoscută cu antecedente penale, de un an de zile nu mai practica prostituția și are un domiciliu stabil.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Apărătorul recurenților inculpați C. T. E. P. și S. M., având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursurilor declarate de aceștia și revocarea măsurii arestării preventive, apreciind că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la data luării măsurii arestării preventive.
Cu privire la atitudinea procesuală a inculpaților, în sensul că aceștia nu se consideră vinovați de săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, arată că inculpații au cunoscut-o pe partea vătămată B. C.- B. în alte împrejurări decât cele reținute și au găzduit-o pentru o scurtă perioadă de timp, întrucât aceasta s-a plâns inculpatei S. că a fost abandonată de mamă, iar bunicii o maltratează, moment în care inculpata, din milă, a găzduit-o.
De asemenea, arată că în perioada în care a fost găzduită de inculpată, partea vătămată nu a desfășurat activități de prostituție pentru aceștia, iar probele administrate sunt insuficiente și neconcludente.
Totodată, arată că motivația pentru care partea vătămată a făcut acele învinuirii au la bază împrejurarea că aceasta s-a îndrăgostit de inculpatul C. T. E. P., aspect susținut de niște bilețele de dragoste aflate la dosarul cauzei. Mai mult, precizează că inculpatul a refuzat aceste avansuri, sens în care partea vătămată a formulat la data de 28.02.2011 o plângere împotriva acestuia, cu atât mai mult cu cât, partea vătămată a fost surprinsă practicând prostituția pe șoseaua de centură.
Mai mult, din nota explicativă dată de partea vătămată la data de 28.02.2011, rezultă că inculpații s-ar fi făcut vinovați de infracțiunea de trafic de minori, însă după un interval de 2 ani și jumătate, P. nu i-a considerat ca reprezentând un pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, organul de urmărire penală nu a putut proba existența acestei infracțiuni, deși partea vătămată a indicat mai multe persoane cu care ar fi întreținut relații sexuale, însă nu s-a descoperit nici un martor în acest sens.
De asemenea, arată că în anul 2011 nu s-a putut proba această faptă, organul de urmărire penală a încercat să aducă alte învinuiri inculpaților, sens în care s-a procedat la disjungerea cauzei cu privire la infracțiunea de tâlhărie, considerând că va fi mult mai ușor de dovedit această infracțiune.
Mai mult, arată că nu există suficiente probe administrate la dosarul cauzei, care să facă dovada săvârșirii infracțiunii de către inculpați, cu atât mai mult cu cât, partea vătămată, prin declarațiile date, nu are deloc credibilitate în prezenta cauză, afirmațiile acesteia fiind demontate prin probatoriul administrat ulterior.
Astfel, arată că există 4 fapte penale de care au fost învinuiți acești inculpați și față de care s-a dispus fie scoaterea de sub urmărire penală, fie neînceperea urmăririi penale.
Cu privire la circumstanțele personale, arată că inculpata S. M. este însărcinată în 5 luni, sens în care apreciază că mediul de detenție nu este propice stării de sănătate a acesteia.
Cu referire la inculpatul C. T. arată că, deși acesta este recidivist, a fost eliberat sub control judiciar și timp de 3 ani acesta și-a respectat toate obligațiile impuse, cu atât mai mult cu cât, fapta pentru care a fost condamnat nu are legătură cu infracțiuni sexuale.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursurilor declarate, apreciind că încheierea instanței de fond este temeinică și legală. Astfel, arată că de la momentul luării măsurii arestării preventive și până în prezent nu a intervenit nicio împrejurare care să schimbe situația de fapt, cu atât mai mult cu cât, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin.
De asemenea, arată că se impune a se reține și gravitatea infracțiunilor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, respectiv traficarea unei părți vătămate minore în vârstă de 13 ani. Mai mult, arată că instanța a avut în vedere, în privința inculpaților, C. și S., activitatea de găzduire a acestei părți vătămate, precum și obligarea acesteia de a practica prostituția, dar și diverse munci în folosul lor. Totodată, arată că și inculpata G. a găzduit partea vătămată, deși cunoștea vârsta acesteia, cu consecința obținerii de foloase de pe urma activității prestate de aceasta.
Apreciază, că faptele reținute în sarcina inculpaților sunt de o gravitate deosebită, cu atât mai mult cu cât inculpatul C. a fost condamnat anterior și sancționat administrativ în repetate rânduri pentru fapte de violențe, similar inculpata S., iar inculpata G. a fost sancționată administrativ pentru prostituție, conduc la concluzia că sunt întrunite condițiile pentru menținerea inculpaților în stare de arest preventiv.
Recurenta-inculpată G. D., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său și este închisă pe nedrept.
Recurentul-inculpat C. T. E. P., având ultimul cuvânt, arată că a primit o educație corespunzătoare, în sensul că are studii medii și bacalaureat. Mai mult, arată că s-a integrat în societate și în muncă, având o vechime de 13 ani. Totodată, precizează că are 3 copii minori, deține o societate comercială de taxi, în care funcționează 17 angajați și plătește taxe și impozite la stat, veniturile sale fiind legale. Arată că împreună cu soția sa deține mai multe case și terenuri. De asemenea, arată că soția sa a cunoscut-o pe partea vătămată, însă nu au profitat de pe urma ei, ci dimpotrivă au găzduit-o până în momentul în care au aflat cu ce se ocupa.
Recurenta-inculpată S. M., având ultimul cuvânt, arată că nu s-a ocupat cu lucruri ilegale, nu a lovit-o pe partea vătămată, este însărcinată în 5 luni și jumătate și consideră că este închisă pe nedrept.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 23.09.2013 pronunțată de Tribunalul I. în dosarul nr._ 13, instanța a hotărât următoarele:
În baza art. 3001 alin. 1 C.p.p. a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților C. -Tănăse - E. P. (fiul lui D. și T., născut la data de 18.08.1978 în București,sector 8 domiciliat în or.P., jud.I., ..48, CNP_, arestat în baza MAP nr.176/UP/28.06.2013), S. M. (fiica lui P. și F., născută la data de 18.03.1983, în București, sector 2, domiciliată în or.P., jud. I., ..48, CNP_, arestată în baza MAP nr.177/UP/28.06.2013), A. F. – C. (fiul lui M. și P., născut la data de 15.06.1990, în București, sector 2, domiciliat în București, sector 3, . și f.f.l în ., CNP_,arestat în baza MAP nr.178/UP/28.06.2013) și G. D. – C. (fiica lui C. și C.-M., născută la data de 02.05.1984, în București, sector 3, domiciliată în or.P., jud.I., ..35, CNP_, arestată în baza MAP nr.179/UP/28.06.2013).
În baza art. 3001 alin. 3 C.p.p. a menținut arestarea preventivă a inculpaților C. -Tănăse - E. P., S. M., A. F. – C. și G. D. - C..
A respins cererile formulate de apărătorii inculpaților privind revocarea / înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea / țara.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul a constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial București nr. 397D/P/2011, la data de 20.09.2013 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv în cauză a inculpaților C. -Tănăse - E. P. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori cu exploatare sexuală și prin muncă, prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2, 3 din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 în ref. la art. 2 pct. 2 lit. a și c din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. a C.p., S. M. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori cu exploatare sexuală și prin muncă, prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2, 3 din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 în ref. la art. 2 pct. 2 lit. a și c din Legea nr. 678/2001, A. F. – C. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și G. D. - C. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 .
S-a reținut în sarcina inculpatului C. -Tănăse - E. P. faptul că, la începutul lunii septembrie 2010 ar fi recrutat-o pe partea vătămată minoră B. C. B. iar în perioada septembrie-decembrie 2010, împreună cu concubina sa, inculpata S. M., ar fi transportat-o și ar fi găzduit-o pe partea vătămată la diferite adrese, în scopul exploatării sexuale și prin muncă a acesteia.
În sarcina inculpatei S. M. s-a reținut că, împreună cu concubinul său C. -Tănăse - E. P., ar fi găzduit-o, transportat-o și exploatat-o sexual și prin muncă pe partea vătămată minoră B. C. B..
S-a reținut că inculpatul A. F. – C., în perioada decembrie 2010 – ianuarie 2011, ar fi racolat-o, transportat-o și exploatat-o sexual pe partea vătămată minoră B. C. B..
În sarcina inculpatei G. D. – C. s-a reținut că, la sfârșitul lunii februarie 2011, ar fi găzduit-o și exploatat-o sexual pe partea vătămată minoră B. C. B..
Prin încheierea din data de 28.06.2013 a Tribunalului București – Secția I Penală pronunțată în dosarul nr._/3/2013, s-a admis propunerea formulată de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție DIICOT Serviciul Teritorial București, iar în temeiul art. 1491 alin. 10 și 11 Cod de procedură penală, în referire la art.136 alin. 8 Cod de procedură penală, la art. 149 alin.1 Cod de procedură penală și la art. 148 alin. 1 lit. f Cod de procedură penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților C.-TĂNĂSE-E. P., S. M., A. F. C. și G. D.-C. pe o perioada de 29 de zile, cu începere de la data 28.06.2013, până la data de 26.07.2013, inclusiv.
Pentru a dispune aceasta măsură, judecătorul a apreciat ca in cauza exista indicii temeinice privind savarsirea de catre inculpati a infracțiunilor pentru care sunt cercetati și sunt indeplinite conditiile reglementate de art.148 alin.1 lit.f C.p.p. intrucat pedeapsa prevazuta de lege pentru aceste infractiuni este inchisoarea mai mare de 4 ani iar lasarea inculpaților in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Ulterior măsura arestării preventive a inculpaților a fost prelungită, succesiv, până la data de 24.09.2013, inclusiv.
Raportând situația din prezentul dosar la dispozițiile citate, Tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a fost luată și prelungită cu respectarea dispozițiilor legale prin încheierile din datele de 28.06.2013, 23.07.2013 și 21.08.2013 ale Tribunalului București, Secția I Penală.
Examinand legalitatea si temeinicia starii de arest preventiv a inculpatilor, Tribunalul a constatat ca temeiurile avute in vedere la luarea măsurii subzista, pana la acest moment procesual neintervenind modificari ale temeiurilor rezonabile de vinovăție, acestea fiind conforme cu cele reținute prin rechizitoriu și reclamă menținerea privarii de libertate.
. probator administrat până în prezent au rezultat în continuare indicii temeinice că inculpații C. -Tănăse - E. P., S. M., A. F. – C. și G. D. – C. au săvârșit faptele pentru care sunt trimisi în judecată, conform art.143 C.p.p., relevante în acest sens fiind următoarele mijloace de probă: proces-verbal de sesizare din oficiu, declarațiile părții vătămate B. C. Betrice, precum și procesele – verbale privind recunoașterile de pe planșe foto efectuate de către aceasta, declarațiile inculpaților C. Tănăse E. P., S. M., G. D. C., A. F. C. și ale învinuiților D. F., D. M., Caroli M. și N. L., declarațiile martorilor N. F. V., M. M., C. F., R. C. R., R. S. F., D. C. E., T. I., G. Sălcioara, R. I., I. F., B. V. și ale martorilor cu identitate protejată P. D. S., I. S. A., T. F., procese-verbale încheiate cu ocazia recunoașterilor făcute de către inculpați/învinuiți și planșele foto aferente, documente care atestă starea psihică a părții vătămate, procese-verbale de identificare a părților în cauză, procese-verbale încheiate ca urmare a efectuării perchezițiilor domiciliare, declarațiile martorilor asistenți, procesele-verbale întocmite de lucrătorii de poliție desemnați să efectueze activități de cercetare în cauză.
De asemenea, Tribunalul a apreciat că sunt îndeplinite și condițiile prev. de art.148 lit.f C.p.p., întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele imputate inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani, iar natura și gravitatea infracțiunilor, împrejurările și modalitățile în care se reține că ar fi fost comise – de doua sau mai multe persoane, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, prin raportare la numărul mare de acte materiale desfășurate, la întinderea în timp și spațiul de desfășurare a acestora, consecințele extrem de grave produse dezvoltării psihice a părții vătămate minoră, fără ocrotirea părintească, circumstanțele personale ale inculpaților - inculpatul C.-T.-E. P. a fost condamnat anterior la pedeapsă cu închisoarea pentru infracțiuni de violență și sancționat administrativ de 4 ori pentru săvârșirea, printre altele, și a unor fapte penale de violență, inculpata S. M., deși este necunoscută cu antecedente penale, a mai fost anterior sancționată administrativ de 5 ori pentru comiterea unor fapte penale de violență, inculpata G. D. C. a fost sancționată administrativ de 2 ori pentru săvârșirea unor fapte prev. de art. 328 Cod penal iar inculpatul A. F. C. a fost condamnat în minorat pentru săvârșirea unei fapte de tâlhărie, duc la concluzia ca lăsarea acestora in libertate prezintă si la momentul actual un pericol concret pentru ordinea publica.
Tribunalul a avut în vedere și poziția procesuală a inculpaților C.-T.-E. P. și S. M. care nu au colaborat cu organele de poliție și, în privința acestor inculpați, care anterior au fost sancționați administrativ pentru comiterea unor fapte penale de violență, perseverența infracțională este un element ce acționează în defavoarea inculpaților.
Referitor la susținerile inculpaților A. F. C. și G. D. C. în sensul că au colaborat cu organele de urmărire penală, recunosc săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor și doresc aplicarea dispozițiilor art. 320 ind. 1 C.p.p., instanța de fond a apreciat că acestea nu sunt singurele criterii de apreciere a acestui pericol, alături de natura infracțiunilor comise, încălcarea valorilor sociale ocrotite de lege, cu consecințele pe care acestea le presupun. Mai mult, instanța a verificat conduita procesuală a inculpaților la termenul de judecată în fond pentru a putea statua obiectiv asupra sincerității acestora.
În opinia instanței de fond, faptele de natura celor imputate inculpaților sunt apte, prin ele însele, în ciuda unor circumstanțe personale favorabile inculpaților, să trezească o stare de puternică indignare, de temere în rândul opiniei publice în ipoteza cercetării în stare de libertate a presupușilor autori, stare ce nu a încetat în intervalul de timp de la luarea măsurii arestării preventive.
În consecință, Tribunalul a apreciat ca pentru buna desfășurare a procesului penal se impune la acest moment menținerea inculpaților în stare de arest, fiind inoportuna alegerea unei alte măsuri preventive, mai blânde, întrucât obligațiile care s-ar putea impune inculpaților spre a fi respectate sunt privite ca insuficiente în raport de riscul pe care aceștia îl prezintă pentru ordinea publica.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, inculpații C. T. E. P., S. M. și G. D.-C. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și rejudecând, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive ori, în subsidiar, luarea unei măsuri mai puțin restrictive de libertate, justificat de motivele arătate pe larg în practicaua hotărârii.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856 alin.3 C.pr.pen., Curtea constată că recursurile sunt nefondat.
Prima instanță a apreciat în mod corect că se impune menținerea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpații C. T. E. P., S. M. și G. D.-C., având în vedere că în speță există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 C. proc. pen., care să justifice presupunerea rezonabilă, pentru un observator obiectiv, că aceștia au săvârșit infracțiunile pentru care sunt judecați-trafic de minori din care rezultă că aceștia în perioada septembrie 2010-februarie 2011 au recrutat-o pe partea vătămată B. C.-B. în vârstă de 13 ani, au transportat-o, găzduit-o și exploatat-o sexual.
Totodată, este întrunit în mod cumulativ și cazul prevăzut de art.148 lit.f C.pr.pen., întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care sunt judecați inculpații sunt mai mari de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este evidențiat de gravitatea infracțiunilor, determinată de natura și valorile sociale lezate, de modul și împrejurările săvârșirii faptelor, de urmările acestora asupra dezvoltării fizice și psihice a persoanei, de perioada mare de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, precum și aspectele acre circumstanțiază persoana inculpaților-aceștia nefiind la primul conflict cu legea penală, aspecte care în mod evident trezesc un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice.
D. urmare, observând că singura măsură preventivă ce poate fi dispusă în cauză în raport de gravitatea extremă a infracțiunilor și pentru a prezerva buna desfășurare a procesului penal o constituie arestarea preventivă Curtea, în temeiul art.385 ind.15 pct.1 lit.b C. proc. pen. va respinge,ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C. T. E. P.,S. M. și G. D. C. împotriva încheierii din data de 23.09.2013,pronunțată de Tribunalul I.,Secția Penală în dosarul nr._ 13.
În baza art.192 alin.2 C.p.p. va obliga fiecare recurent inculpat la plata sumei de 100 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b C.p.p.respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații C. T. E. P.,S. M. și G. D. C. împotriva încheierii din data de 23.09.2013,pronunțată de Tribunalul I.,Secția Penală în dosarul nr._ 13.
În baza art.192 alin.2 C.p.p. obligă fiecare recurent inculpat la plata sumei de 100 lei,reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.09.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
M. R. D. D. N. M.
GREFIER
B. L.
Red./Tehnored.- jud.D.D.
Dact.R.C.D.
2 ex/11.12.2013
Tribunalul I. - Secția Penală - jud. C.G.
| ← Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1792/2013. Curtea de Apel... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
