Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1011/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1011/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-09-2014 în dosarul nr. 1011/2014
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1011/A
Ședința publică din data de 17 septembrie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: L. S.
JUDECĂTOR: D. G.
GREFIER: L. B.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror N. A.-M..
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul I. și de inculpata D. A. M. împotriva sentinței penale nr.561 din data de 03.07.2014, pronunțată de Tribunalul I., Secția Penală, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelanta-intimată-inculpată D. A. M., personal, aflată în stare de arest preventiv și asistată de apărător desemnat din oficiu, avocat Silbermann R., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București la data de 16.08.2014 (atașată la fila 12 dosar), lipsă fiind intimata-parte civilă M. M. N..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nefiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de admitere a apelului astfel formulat, majorarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicate de către instanța de fond, apreciind că aceasta nu este în mod corect individualizată, fiind orientată către minimul de 4 ani, 5 luni și 10 zile, la care s-a ajuns prin reducerea succesivă a limitelor de pedeapsă, cu aplicarea dispozițiilor privind provocarea, precum și prevederile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală.
De asemenea, având în vedere valoarea socială ocrotită, prin incriminarea acestei fapte de omor, precum și gravitatea acestei infracțiunii, în condițiile în care s-a constatat decesul spontan al victimei, cauzat de aplicarea unei lovituri cu cuțitul în zona inimii.
Totodată, înțelege să extindă apelul în favoarea inculpatei, în ceea ce privește latura civilă, având în vedere reținerea circumstanței atenuante a provocării, sens în care, apreciază că în mod greșit s-a admis în totalitate acțiunea civilă formulată de partea civilă M. M. N. și a fost obligată inculpata la plata sumei de 400.000 lei, cu titlu de daune morale. Consideră că se impune admiterea în parte a acțiunii civile și obligarea inculpatei la plata sumei de 200.000 lei către partea civilă M. M. N..
Apărătorul din oficiu al apelantei-intimate-inculpate D. A. M., având cuvântul cu privire la apelul declarat de P., pune concluzii de admitere a acestuia, în ceea ce privește latura civilă a cauzei, în sensul diminuării cuantumului despăgubirilor morale acordate părții civile la suma de 200.000 lei.
Referitor la latura penală a cauzei, pune concluzii de respingere a apelului declarat de P. și menținerea ca temeinică și legală a sentinței apelate.
Cu privire la apelul declarat de inculpată, pune concluzii de admitere a acestuia, solicitând reducerea pedepsei aplicate, având în vedere că inculpata a acționat pe fondul unei puternice tulburări provocate de atitudinea victimei asupra sa și asupra fiicei sale, în vârstă de 6 ani. Totodată, solicită să se rețină dispozițiile art.76 alin.1 și art.396 Cod procedură penală, reducând succesiv pedeapsa, conform dispozițiilor art.79 Cod penal, cu câte o treime. În acest sens, precizează că inculpata nu a avut niciodată intenția de a ucide, cu atât mai mult cu cât, între inculpată și victimă exista o relație de concubinaj. Astfel, apreciază că pe fondul unor certuri și discuții, inculpata a vrut să se apere și doar dintr-o greșeală i-a aplicat lovitura în zona inimii.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la apelul declarat de inculpată, pune concluzii de respingere a acestuia ca nefondat.
Apelanta-intimată-inculpată D. A. M., având ultimul cuvânt, precizează că îi pare rău pentru cele întâmplate, nu și-a dat seama ce a făcut și nu a fost cu intenție. Precizează că a fost bătută și agresată de victimă.
CURTEA,
Deliberând asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.561 din data de 03.07.2014, pronunțată în dosarul nr._ , Tribunalul I.-Secția Penală a condamnat-o pe inculpata D. A.- M. (cercetată în stare de reținere, cetățean român, fiica lui I. și L., născută la data de 12.05.1990 în loc. Budești, jud. Călărași, identificată cu CNP_, cunoscută fără antecedente penale, necăsătorită, fără ocupație și fără loc de muncă, cu domiciliul în loc. Budești, . nr.15, jud. Călărași), la 5 (cinci) ani închisoare - pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art.188 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art.75 alin.1 lit.a, art.76 alin.1 Cod penal, art. 396 alin.10 ref. la art.375 alin.1 și 2 Cod pr.penală.
În temeiul art.67 alin. 1 și 2 Cod penal cu ref. la art.188 alin. 1 Cod penal, i-a fost interzis inculpatei D. A. M. exercițiul drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a, b, e, f și h Cod penal pe o durată de 2 ani, termen calculat după executarea pedepsei principale.
În baza art.65 alin.1 și 3 Cod penal, i s-a aplicat inculpatei, ca pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit. a, b, e, f și h Cod penal.
În temeiul art.399 alin.1 Cod pr.penală, a fost menținută starea de arest a inculpatei D. A.- M., iar în baza art.72 alin.1 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata reținerii și a arestării preventive din data de 02.02.2014 până în 03.02.2014 și din 13.02.2014 la zi.
În temeiul art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008, s-a dispus, după rămânerea definitivă a hotărârii, prelevarea probelor biologice de la inculpată, în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare. În baza art.5 alin.5 rap. la art.4 alin.1 lit.b din Legea nr.76/2008, i s-a adus la cunoștință inculpatei că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare a profilului său genetic.
În temeiul art.397 alin.1, art.19 alin.1, 2 și 5 și art.23 alin.3 Cod pr.penală raportat la art.1357 și art.1391 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de M. M. N. și, pe cale de consecință, a fost obligată inculpata să plătească acestei părți civile suma de 400.000 lei cu titlu de daune morale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Fiind implicați într-o relație de concubinaj, în data de 25 ianuarie 2014, inculpata D. A. M. s-a mutat împreună cu concubinul său, M. A. - F. și cu cei doi copii minori ai săi, proveniți dintr-o altă relație, la adresa din orașul Chitila, ., jud. I. compusă din 3 camere, respectiv un hol, o cameră având destinația de bucătărie și o cameră folosită drept dormitor, chiriașii locuind în aceeași cameră cu proprietarul imobilului, martorul M. C. - G..
În dimineața zilei de 02.02.2014, faptul că minora D. F. – I., în vârstă de 6 ani, s-a trezit în jurul orei 07.00, l-a nemulțumit pe M. A. – F. care a început să o agreseze fizic și verbal, reproșându-i că s-a trezit mult prea devreme. În aceste condiții, inculpata a intervenit în apărarea fiicei sale minore, între cei doi concubini izbucnind un conflict spontan și violent în cursul căruia și-au adresat reciproc cuvinte insultătoare, s-au amenințat și s-au lovit. Totodată, victima a lovit-o pe inculpată cu pumnii și picioarele în zona capului și a spatelui, în timp ce aceasta a ripostat, lovindu-și la rândul său concubinul cu palmele, mușcându-l de mână și zgâriindu-l pe gât.
La un moment dat, pe fondul tulburării pricinuite de acest conflict, inculpata D. A. - M. a luat de pe masă un cuțit de bucătărie, adus în încăpere de concubinul său cu scopul de a o amenința, și i-a aplicat acestuia o lovitură în zona inimii.
După primirea loviturii, victima a ieșit alergând din cameră, ținându-și mâna lipită de piept, în zona inimii, a traversat curtea imobilului și s-a prăbușit în apropierea porții, fiind urmat îndeaproape de inculpată care a încercat să îi acorde primul ajutor. Fiind, la rândul său, alertat de strigătele inculpatei, martorul M. C. - G. a ieșit în curte, unde l-a observat, în apropierea porții, pe numitul M. A. - F., întins pe zăpadă, poziționat cu fața în sus, având urme de sânge pe tricou în zona pieptului, în timp ce inculpata D. A. - M. se afla deasupra sa, încercând să-l resusciteze.
La scurt timp, la fața locului a sosit un echipaj SMURD, alertat de M. M. N. - mama victimei, care a constatat decesul.
Potrivit raportului de autopsie medico-legală nr.A3/J/33/2014 întocmit de Direcția de Sănătate Publică I.- Spitalul Clinic Județean de Urgență I.-Serviciul de Medicină Legală, „moartea lui M. A. F. a fost violentă, datorându-se hemoragiei interne, consecutivă unei plăgi înjunghiate penetrante, localizată la nivelul hemitoracelui stâng anterior, cu lezări de organe interne (plămân stâng, pericard, cord). Leziunile de violență constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire cu un corp tăietor - înțepător (tip cuțit sau similar) și sunt în legătură de cauzalitate directă necondiționată cu decesul. Corpul tăietor - înțepător a acționat la tegument pe o lungime de circa 1,7 cm, iar în profunzime pe o distanță de circa 10 cm.”
În urma examinării tricoului găsit asupra cadavrului, prin raportul de expertiză criminalistică nr._ din 25.02.2014, experții criminaliști din cadrul I.G.P.R. - Institutul Național de Criminalistică au constatat că acesta prezintă mai multe pete de culoare brun - roșcată, precum și o urmă de secționare completă a materialului textil (orificiu), existentă pe partea frontală, în regiunea superioară - stângă. Analizând extremitățile urmei de tăiere - înțepare, s-a constatat că regiunea inferioară prezintă aspect de scămoșare a firelor textile mai accentuat în comparație cu regiunea superioară, această împrejurare fiind determinată de faptul că urma a fost realizată cu un obiect tăietor - înțepător cu o singură muchie tăietoare (gen cuțit, briceag etc.), iar în momentul creării acesteia, muchia tăietoare a fost orientată în sus. De asemenea, urma prezintă aspect specific creării printr-o singură acțiune, iar lățimea lamei obiectului tăietor - înțepător este de aproximativ 15 mm, cu precizarea că natura materialului textil al tricoului nu poate reține urme de tăiere - înțepare pe baza cărora să se poată stabili cu exactitate lățimea lamei obiectului creator. Având în vedere posibilitatea că lama obiectului tăietor - înțepător să fi fost introdusă parțial în materialul textil al tricoului, precum și faptul că lama cuțitului pus la dispoziție are o singură muchie înțepătoare, lățimea acesteia fiind crescătoare de la vârf către mâner, expertul criminalist a concluzionat că urma de tăiere înțepare existentă pe tricou putea fi creată de cuțitul analizat.
Judecătorul cauzei pe fond a reținut că vinovăția inculpatei D. A. M. în săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art.188 alin.1 Cod penal apare fără nicio urmă de îndoială, sub forma intenției indirecte prev. de art.16 alin.3 lit.b Cod penal, rezultând din împrejurarea că inculpata D. A. - M. a folosit un corp tăietor - înțepător de dimensiuni relativ mari (un cuțit de aproximativ douăzeci și doi cm lungime, cu lama de 12 cm lungime și 1,8 cm lățimea bazei)- instrument apt pentru a servi la săvârșirea unui omor, din intensitatea cu care a aplicat lovitura (lama cuțitului acționând în profunzime pe o distanță de circa 10 cm), dar și din zona anatomică vizată-cordul.
Prin urmare, s-a apreciat că chiar dacă din atitudinea ulterioară a inculpatei, concretizată în încercarea de acordare a primului ajutor și alertarea vecinilor pentru sesizarea serviciului de ambulanță, se desprinde concluzia că aceasta a regretat săvârșirea faptei, intenția de a ucide victima a rezultat fără dubiu din elementele relevante ale laturii obiective, analizate mai sus, respectiv obiectul vulnerant, intensitatea loviturii, precum și zona vitală vizată.
Totodată, judecătorul cauzei a arătat că, în sarcina inculpatei D. A. – M., se impune reținerea circumstanței atenuante legale a provocării prev. de art.75 alin.1 lit.a Cod penal, pentru aceea că, din materialul probator administrat în cauză au rezultat o . circumstanțe care au condus la concluzia că fapta a fost săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări, generată de atitudinea violentă a victimei, atât față de inculpată, cât și față de fiica sa minoră.
Fiind audiată, atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, inculpata D. A. – M. a adoptat o atitudine sinceră, recunoscând, în totalitate, săvârșirea faptelor astfel cum au fost descrise în actul de inculpare și reținute de instanță, recunoaștere care s-a coroborat cu ansamblul probelor administrate în cauză în faza de urmărire penală, judecata făcându-se în baza prevederilor art.375 alin.1 Cod pr.penală.
În drept, s-a apreciat că fapta inculpatei D. A. - M. - care, în dimineața zilei de 02.02.2014, în locuința sa din Chitila, ., jud. I., pe fondul unei puternice tulburări provocată de atitudinea agresivă a victimei M. A. F. asupra sa și asupra fiicei sale minore, D. F. I., în vârstă de 6 ani, i-a aplicat acesteia o lovitură de cuțit în zona inimii, provocându-i decesul - întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor prev. de art. 188 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art.75 alin. 1 lit.a Cod penal.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatei D. A. M., Tribunalul a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal, respectiv împrejurările și modul de comitere a infracțiunii expuse detaliat în cele ce preced, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea consecințelor infracțiunii constând în decesul spontan al victimei, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit de inculpată la comiterea sa (respectiv apărarea sa și a fiicei sale minore de atitudinea violentă a victimei) și, nu în ultimul rând, conduita inculpatei după comiterea infracțiunii (încercarea de a acorda primul ajutor, alertarea organelor de anchetă), precum și poziția sa procesuală sinceră, de recunoaștere a comiterii faptei, regretul manifestat față de aceasta, nivelul redus de educație, vârsta fragedă, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatei, faptul că nu are antecedente penale, fiind o persoană bine integrată social, iar comiterea unei fapte prevăzută de legea penală este un eveniment accidental în viața sa, care nu denotă un comportament sau o atitudine constantă antisocială.
D. urmare, judecătorul investit cu soluționarea pe fond a cauzei a apreciat că reeducarea inculpatei D. A. M. se poate realiza în bune condiții numai prin aplicarea unei pedepse privative de libertate, astfel că, a condamnat-o la o pedeapsă orientată spre minimul special stabilit prin prisma prev. art.396 alin.10 rap la art.375 alin.1 Cod pr.penală, respectiv la 5 ani închisoare, reținând și că împrejurările că inculpata D. A. M. a recunoscut săvârșirea faptei și nu are antecedente penale nu sunt de natură să conducă la reținerea acestora ca circumstanțe atenuante judiciare în condițiile art.75 alin.2 Cod penal, fiind avute în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei.
Procedând la soluționarea laturii civile a cauzei, instanța de fond a reținut că, în termen legal, respectiv în faza de urmărire penală și înainte de începerea cercetării judecătorești în primul ciclu procesual, mama defunctului, M. M. N. s-a constituit parte civilă în cauză, solicitând obligarea inculpatei la plata pretențiilor civile - daune morale.
Sub aspectul daunelor morale solicitate de partea civilă M. M. N., mama defunctului M. A. F., judecătorul cauzei a avut în vedere că respectarea principiului reparării integrale a prejudiciului în vederea asigurării unei reparații juste și echitabile a acestuia reprezintă o garanție a imperativului respectării dreptului persoanei la judecată în mod echitabil a cauzei sale de către o instanță care să hotărască atât cu privire la temeinicia acuzației penale cât și asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil.
A arătat instanța de fond că, într-adevăr, termenul de „prejudiciu”, folosit în textul art.1357 din Noul Cod Civil, trebuie avut în vedere atât în înțelesul său patrimonial, cât și în cel nepatrimonial, în cauză fiind vorba despre o pagubă nepatrimonială, decurgând din suferințele părții civile determinate de decesul fiului său însă, s-a avut în vedere și faptul că prejudiciul moral nu poate fi cuantificat, nu este supus unor criterii legale de determinare, astfel că este nevoie de existența unor elemente probatorii adecvate care să permită găsirea unor astfel de criterii de evaluare referitoare la producerea unor suferințe morale, consecințele negative ale vătămării suferite de partea civil în plan psihic, intensitatea cu care au fost percepute aceste consecințe, etc. Totodată, în evaluarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs, care rezultă din ansamblul probelor dosarului.
În raport de aceste criterii, judecătorul a apreciat că obligarea inculpatei la plata sumei solicitate, de 400.000 lei, daune morale, reprezintă o indemnizație echitabilă a prejudiciului moral produs și a cărui reparare este posibilă și necesară.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul I. și inculpata D. A.-M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelantul P. de pe lângă Tribunalul I. a criticat hotărârea primei instanțe atât pe latură penală, sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate inculpatei și totodată, a extins apelul în favoarea inculpatei, în ceea ce privește latura civilă, în sensul reducerii cuantumului daunelor morale acordate avându-se în vedere reținerea circumstanței atenuante a provocării, considerându-se că se impune admiterea în parte a acțiunii civile și obligarea inculpatei la plata sumei de doar 200.000 lei către partea civilă M. M. N..
Apelanta inculpată D. A.-M. nu a formulat în scris motive de apel solicitând, cu ocazia dezbaterilor în fața instanței de control judiciar, reducerea cuantumului pedepsei aplicate întrucât a fost bătută și agresată de victimă, omorul fiind comis pe fondul unor certuri și discuții și doar dintr-o greșeală i-a aplicat acesteia lovitura în zona inimii.
Examinând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu cauza, sub toate aspectele de fapt și de drept, apelul fiind devolutiv conform art.417 alin.2 Cod pr.penală, Curtea constată și reține următoarele:
Instanța de fond, pe baza probelor administrate în cauză, a reținut în mod corect situația de fapt dedusă judecății - constând în aceea că în dimineața zilei de 02.02.2014, în jurul orei 07.30, în timp ce se afla la locuința sa din orașul Chitila, ., jud. I., inculpata D. A. - M., pe fondul unui conflict spontan, l-a înjunghiat pe concubinul său, M. A. - F., aplicându-i o lovitură de cuțit în zona inimii, care a condus la decesul victimei - căreia i-a dat și în drept o justă încadrare juridică, fapta inculpatei întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prev.de art. 188 alin.1 Cod penal cu aplic.art.75 alin.1 lit.a Cod penal.
Instanța de control judiciar constată că judecătorul pe fond a cauzei a coroborat și interpretat, în mod judicios și corect, probele administrate, pronunțând, în urma evaluării tuturor probelor, o soluție temeinică și legală de condamnare a inculpatei, în condițiile în care materialul probator existent la dosar dovedește, dincolo de orice dubiu, vinovăția acesteia în comiterea faptei pentru care a fost trimisă în judecată.
În plus, în fața primei instanțe inculpata a solicitat judecarea cauzei în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii prevăzută de art.375 Cod pr.penală, acesta recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa, recunoaștere căreia i s-a dat relevanța prev.de art.396 alin.10 Cod pr.penală.
Totodată, în mod corect s-a reținut în favoarea inculpatei circumstanța atenuantă a provocării prev.de art. 75 lit.a Cod penal, fapta fiind comisă sub stăpânirea unei puternice tulburări determinată de violențele exercitate de victimă atât față de inculpată cât și față de fiica minoră a acesteia din urmă, în vârstă de numai 6 ani.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată, Curtea constată că cuantumul acesteia nu relevă pe deplin gravitatea faptei și periculozitatea infractorului, aspecte evaluate după criteriile cumulativ stabilite de legiuitor în art.74 Cod penal, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite (pe fondul unei stări conflictuale, inculpata a aplicat victimei – concubinul său – o lovitură de cuțit a cărei lamă avea aproximativ 12 cm lungime și 1,8 cm lățimea bazei, în dreptul inimii, ce a condus la decesul spontan al acesteia); valoarea ocrotită (viața omului); natura și gravitatea rezultatului produs (moartea victimei); motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit (apărarea sa și a fiicei sale minore de atitudinea violentă a victimei); natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului (aceasta nefiind cunoscută cu antecedente penale); conduita după săvârșirea infracțiunii (încercarea de a acorda primul ajutor, alertarea organelor de anchetă) și în cursul procesului penal (atitudine sinceră de recunoaștere și regret); nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatei (în vârstă de 23 ani, necăsătorită, cu doi copii minori, fără ocupație și fără loc de muncă, săvârșind fapta din prezenta cauză în prezența fiicei sale, minora D. F. I. în vârstă de 6 ani, care ulterior înjunghierii a luat cuțitul ce fusese aruncat pe jos și a ieșit cu el în curte – declarație inculpată fila 20 d.u.p.).
Punând în balanță toate aceste aspecte, instanța de control judiciar apreciază că aplicarea unei pedepse în cuantum de 6 ani închisoare este în măsură să releve o evaluare plurală a tuturor criteriilor prevăzute de lege și, totodată, să conducă la atingerea prevenției generale și speciale cât și la reinserția ulterioară a inculpatei, apreciindu-se în egală măsură că regimul sancționator este astfel proporțional cu fapta săvârșită.
Cât privește aspectele favorabile invocate de inculpată – atitudinea sinceră de recunoaștere și comiterea faptei în circumstanța atenuantă a provocării - instanța de apel apreciază că acestea sunt suficient valorificate prin orientarea pedepsei închisorii la un cuantum situat, este drept, peste minim însă sub mediu (ca urmare a aplicării succesive a reducerii pedepsei generată de reținerea circumstanței antenuante și a recunoașterii învinuirii, limitele astfel rezultate fiind de la 4 ani, 5 luni și 10 zile – 9 ani închisoare).
O reducere a cuantumului pedepsei aplicate inculpatei în primă instanță apare ca fiind nelegală câtă vreme criteriile generale de individualizare prev.de art.74 din noul Cod penal se regăsesc în pedeapsa ce urmează a fi aplicată.
Așa fiind, Curtea va reține caracterul nefondat al apelului promovat de inculpată pe latură penală, întrucât aplicarea unei pedepse orientată spre mediu - 6 ani închisoare față de maximul de 9 ani - este de natură a conduce la realizarea scopului final al sancțiunii, acordându-se eficiență atât circumstanțelor personale din speță – recunoașterea de către inculpată a învinuirii și comiterea faptei în circumstanța atenuantă a provocării, cât și circumstanțelor reale de comitere a infracțiunii, astfel cum s-a arătat în cele ce preced.
Privitor la latura civilă a cauzei, instanța de apel reține că în declarația dată în fața instanței de fond inculpata și-a manifestat acordul în sensul acoperirii pretențiilor civile. Totodată, Curtea apreciază că suma de 400.000 lei acordată părții civile M. M. N. în primă instanță pentru reparația traumei psihice suferită de aceasta (în calitate de mamă a victimei) determinată de decesul intempestiv al fiului său (intervenit ca urmare a înjunghierii sale de către propria concubină), nu poate fi considerată ca excesivă sau nejustificată.
Cu toate acestea, în acord cu susținerile Ministerului Public care a solicitat, cu ocazia dezbaterilor, extinderea apelului în favoarea inculpatei în ceea ce privește latura civilă, în favoarea acesteia fiind reținută, așa cum s-a precizat, circumstanța atenuantă a provocării, Curtea apreciază că în mod greșit a fost admisă în totalitate acțiunea civilă formulată de partea civilă M. M. N. și a fost obligată inculpata la plata sumei de 400.000 lei, cu titlu de daune morale, în condițiile în care la stabilirea cuantumului despăgubirilor (materiale ori morale) trebuie să se țină seama de gradul de contribuție al inculpatei la comiterea faptei.
Așa fiind, în temeiul art.421 pct.2 lit.a Cod pr.penală, Curtea va admite apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul I. și de inculpata D. A. M., va desființa, în parte, sentința penală atacată și rejudecând, în fond, va majora pedeapsa aplicată de la 5 ani închisoare la 6 ani închisoare.
Pe latură civilă se va reduce suma la care a fost obligată inculpata cu titlu de daune morale de la 400.000 lei la 200.000 lei.
Vor fi menținute neschimbate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În temeiul art.424 alin.3 Cod pr.penală, se va deduce reținerea din 2.02.2014 la 3.02.2014 și arestul preventiv de la 13.02.2014 la zi.
În temeiul art.275 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului. Se va acorda onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei, sumă care se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelurile declarate de P. de pe lângă Tribunalul I. și de inculpata D. A. M. împotriva sentinței penale nr.561 din data de 03.07.2014, pronunțată de Tribunalul I. - Secția Penală, în dosarul nr._ .
Desființează, în parte, sentința penală nr.561/3.07.2014 pronunțată de Tribunalul I. și rejudecând:
Majorează pedeapsa aplicată de la 5 ani închisoare la 6 ani închisoare.
Reduce suma la care a fost obligată inculpata cu titlu de daune morale de la 400.000 lei la 200.000 lei.
Menține neschimbate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Deduce reținerea din 2.02.2014 la 3.02.2014 și arestul preventiv de la 13.02.2014 la zi.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Acordă onorariu avocat oficiu în cuantum de 200 lei, sumă care se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17 septembrie 2014.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
L. S. D. G.
GREFIER,
L. B.
Red. L.S./Th.red. C.V.M-ex.5/24.09.2014
Trib.I. - jud.N.A.
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 976/2014.... | Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare... → |
|---|
