Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1076/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1076/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 30-09-2014 în dosarul nr. 1076/2014

ROMANIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ

DOSAR NR._ (_ )

DECIZIA PENALĂ NR. 1076/A

Ședința publică din 30.09.2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – B. F. V.

JUDECĂTOR – L. C.-N.

GREFIER – T. S.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - reprezentat de procuror N. N..

Pe rol se află soluționarea apelurilor declarate de inculpații I. M., M. R. și de părțile civile V. N., V. M. și R. M. A. împotriva sentinței penale nr. 918/26.03.2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală, în dosarul nr._ .

Dezbaterile pe fond și susținerile părților au avut loc în ședință publică de la 23.09.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, instanța a rămas în pronunțare asupra soluției, în temeiul art. 391 alin. 1 Cod procedură penală.

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilor penale de față.

Prin sentința penală nr.918/26.03.2014 s-a constatat că prin încheierea de ședință din data de 11.02 2014 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților I. M. și M. R. din infracțiunea prevăzută de art 174- 175 lit i din Cp în infracțiunea prevăzută de art 188 alin 1 din NCP,cu aplicarea art 5 din Ncp.

În temeiul disp art 188 alin 1 din NCP, cu aplicarea art 5 din Ncp a fost condamnată inculpata M. R. zisă “C.”- la pedeapsa de 17 ani închisoare.

În temeiul disp. art 65 din CP cu aplicarea art 5 din CP s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute la art 66 alin 1 lit a, b, e, f din Cp.

În temeiul disp. art 67 din Cp rap la art 66 din CP cu aplicarea art 5 din CP s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art 66 alin 1 lit a, b, e, f Cp pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul disp. art 399 alin 1 din Cpp a fost menținută măsura arestării preventive dispusă față de inculpata M. R..

În temeiul disp. art 72 din CP s-a computat durata reținerii și arestării preventive a inculpatei M. R. de la 23.04 2013 la zi.

II.În temeiul disp art 188 alin 1 din NCP,cu aplicarea art 5 din Ncp a fost condamnat inculpatul I. M., zis “M., la pedeapsa de 17 ani închisoare.

În temeiul disp. art 65 din CP cu aplicarea art 5 din CP s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute la art 66 alin 1 lit a, b, e, f din Cp.

În temeiul disp art 22 din LEGEA 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr 286/2009 alin 4 s-a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală 332/18.05 2012 a Judecătoriei sect 6 București și a fost înlocuită pedeapsa aplicată prin această sentință cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 6 luni .

În temeiul disp art 22 alin 4 lit b din Legea 187/2012 rap la art 129 alin 2 lit b din Cpp s-a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 17 ani, care s-a majorat cu 2 luni, ce reprezintă ¼ din durata măsurii educative, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 17 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul disp. art 65 din CP cu aplicarea art 5 din CP s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute la art 66 alin 1 lit a, b, e, f din Cp.

În temeiul disp. art 399 alin 1 din Cpp s-a menținut măsura arestării preventive dispuse față de inculpatul I. M..

În temeiul disp. art 72 din CP s-a computat durata reținerii și arestării preventive a inculpatului I. M. de la 3.04 2012 la 18. 05 2012 și de la 11 .04 2013 la zi.

În temeiul disp. art 112 alin 5 din CPP s-a confiscat de la inculpatul I. M. suma de 20 de lei ,reprezentând contravaloarea unui cuțit folosit de inculpatul I. M. la săvârșirea infracțiunii.

În temeiul disp. art 112 lit b dinCP s-a confiscat de la inculpata M. R. un cuțit marcat 11 cu plăsele din material de culoare neagră folosit la săvârirea infracțiunii.

În temeiul disp. art 397 alin 1 din Cpp și art 1357 din Codul civil a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă V. N., domiciliat în București, .. 4A, ., apt. 21, sector 6 și au fost obligați inculpații în solidar la plata echivalentului în lei a sumei de 200.000 de euro reprezentând daune morale și la plata echivalentului în lei a sumei 1650 de euro reprezentând daune materiale.

În temeiul disp. art 397 alin 1 din Cpp și art 1357 din Codul civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă V. M. domiciliată în București, .. 4A, ., apt. 21, sector 6 și au fost obligați inculpații în solidar la plata echivalentului în lei a sumei de 200.000 de euro reprezentând daune morale și la plata echivalentului în lei a sumei 1650 de euro, reprezentând daune materiale.

În temeiul disp. art 397 alin 1 din Cpp și art 1357 din Codul civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă R. M. A. domiciliată în București, .. 4A, ., apt. 21, sector 6 și au fost obligați inculpații la plata sumei de 200.000 de euro reprezentând daune morale și la plata echivalentului în lei a sumei 1650 de euro, reprezentând daune materiale.

S-a luat act că numitul C. A. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul disp. art 274 alin 2 din Cpp a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 5000 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr.1617/P/2013 din 30.07.2013 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații I. M. zis “M.” și M. R. zisă “C.”- pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. și ped. de art. 174-175 lit. i C.p. victimă fiind C. G.-R..

In fapt, în după-amiaza zilei de 08.04.2013 în imobilul (. în București, ., ., la etajul 10, inculpata M. R. cu un cuțit i-a aplicat victimei C. G.-R. o lovitură în zona coapsei stângi, treime medie, în apropierea arterei femurale ce reprezintă trunchiul arterial principal al coapsei, provocând astfel o plagă cu profunzimea de 11 cm cu interesare musculo-aponevrotică, cu intenția de a suprima viața persoanei și de a o pune pe aceasta în imposibilitate de a se depărta cu ușurință de locul respectiv, pentru ca ulterior pe palierul de la etajul 3, inculpatul I. M. zis “M.” să îi aplice aceleiași persoane a doua lovitură cu un alt obiect tăietor-înțepător tip cuțit, în partea superioară a corpului în zona inimii. Astfel inculpatul I. M. zis „M.” a profitat de starea în care victima se afla ca urmare rănirii inițiale provocate de inculpata M. R., și l-a înjunghiat pe C. G.-R. provocându-i grave leziuni traumatice cu penetrarea și lezarea pericardului și cordului care au determinat decesul acestuia.

Potrivit concluziilor raportului de autopsie nr. A_ “Moartea numitului C. G. R. a fost violentă. S-a datorat hemoragiei interne consecința unei plăgi înjunghiate hemitorace drept anterior penetrantă în cavitatea toracică cu interesarea pericardului și cordului și cu hemoragie internă cu sânge lichid obiectivată prin hemopericard și hemotorax masiv drept. Leziunile traumatice care au dus la deces s-au produs prin lovire activă cu obiect tăietor-înțepător tip cuțit cu un singur tăiș și au legătură directă de cauzalitate în tanatogeneză. Poziția victimă-agresor pentru leziunile tatanatogeneratoare ar fi putut fi față în față. La examenul necroptic s-au mai constatat și următoarele leziuni traumatice:

-echimoză facială stânga și excoriația zigomatică dreapta cu mecanism de producere prin lovire cu și de corp dur, fără legătură de cauzalitate în tanatogeneză.

Plagă cu margini netede de la nivelul coapsei stângi cu interesare musculo-aponevrotică prin lovire activă cu obiect tăietor-înțepător tip cuțit cu un singur tăiș și care poate avea o lungime minimă de circa 11 cm. Leziunile traumatice și decesul pot data din 08.04.2013. Sângele recoltat aparține grupei B. Alcoolemie: zero”.

Situația de fapt reținută în actul de inculpare a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului din 08.04.2013, proces-verbal de cercetare la fața locului din 09.04.2013, proces-verbal din 26.04.2013 privind transcrierea convorbirii înregistrată automat la Sistemul Unic pentru Apeluri de Urgență 112 cu anexă CD; proces-verbal din 08.04.2013 de predare-primire a unui obiect respectiv DVR ce conține imaginile; surprinse de camerele de supraveghere instalate în scara blocului; planșă foto anexă a cercetării la fața locului cu fișă custodie, proces-verbal din 08.04.2013 încheiat de organele de poliție din cadrul Secției 21 Poliție cu prilejul sesizării prin numărul unic 112; proces-verbal din 08.04.2013 încheiat cu prilejul sesizării de organele de poliție din cadrul D.G.P.M.B.-Serviciul Omoruri, procese-verbale din 09.04.2013 privind identificarea victimei, proces-verbal din 10.04.2013 de desigilare a locuinței și predare a cheilor cu planșă foto anexă, proces-verbal din 10.04.2013 de predare a unui telefon mobil, concluzii preliminare, raportul medico-legal de necropsie A_ și proces-verbal din 09.04.2013 încheiat cu prilejul efectuării autopsiei, planșa foto anexă privind efectuarea autopsiei, buletinul de analiză serologică nr.627 din 21.05.2013, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 256.321 din 23.05.2013, proces-verbal din 23.07.2013 privind detaliul și dimensiunile a două obiecte tăietor-înțepătoare (cuțite) ridicate cu prilejul efectuării cercetării la fața locului cu planșa foto anexă, declarație martor P. N., declarații martor M. I. cu proces-verbal încheiat cu prilejul prezentării unor imagini surprinse de camerele de supraveghere, declarații martor C. T. cu proces-verbal încheiat cu prilejul prezentării unor imagini surprinse de camerele de supraveghere și proces-verbal de prelevare a unor probe biologice, declarații martor I. C. (născut la 24.06.1990) cu proces-verbal încheiat cu prilejul prezentării unor imagini surprinse de camerele de supraveghere și proces-verbal de prelevare a unor probe biologice, declarații martor I. C. (născut la 13.02.1958) și proces-verbal de prelevare a unor probe biologice,declarații martor I. D., proces-verbal de prelevare a unor probe biologice și proces-verbal de prelevare a unor urme (impresiuni încălțăminte), proces-verbal din 26.07.2013 de predare a unor obiecte către I. D., declarații martor I. L. și proces-verbal de prelevare a unor probe biologice, declarații martor C. A. și proces-verbal de prelevare a unor probe biologice, declarații martor I. D. și proces-verbal de prelevare a unor probe biologice,declarații martor M. A., proces-verbal de prelevare a unor probe biologice și proces-verbal de prelevare a unor urme (impresiuni încălțăminte), declarații martor D. C.-P., declarații martor M. D., proces-verbal de audiere a martorului M. D. cu proces-verbal încheiat cu prilejul prezentării unor imagini surprinse de camerele de supraveghere și proces-verbal de prelevare a unor probe biologice, declarații martor D. Roger-A., proces-verbal din 15.04.2013 de predare a unui obiect, respectiv DVR ce conține imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate în scara blocului, copii ale dosarului nr. 6972/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 6 București cu referire la D. Roger-A., M. R. și M. A., declarație parte civilă V. N., declarație parte civilă V. M., constituiri părți civile V. N., V. M. și R. M. A., procese-verbale din 24.07.2013 și 05.07.2013 de predare a unor obiecte aparținând victimei,încheierea din 28.03.2013 dată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._/299/2013 și autorizația nr. 115, procese-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate din 19.04.2013 și 20.05.2013 cu suporți optici anexă CD și DVD, ordonanță din 29.04.2013 emisă cu titlu provizoriu, procese-verbale din 12.04.2013 de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate cu suport optic CD anexă, referat cu propunere de confirmare, încheierea din 12.04.2013 dată de Tribunalul București în dosarul nr.402/AI/2013 și autorizații, proces-verbale din 20.05.2013 de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate și înregistrate cu suport optic DVD anexă, referat cu propunere de autorizare a comunicării datelor de trafic, încheierea din 09.04.2013 dată de Tribunalul București în dosarul nr._/3/2013 și autorizații, proces-verbal din 12.06.2013 privind consemnarea datelor de trafic obținute în baza autorizării instanței cu CD anexă, proces-verbal din 11.04.2013 privind datele și apelurile telefonului mobil aparținând victimei și găsit la fața locului, proces-verbal din 08.04.2013 privind imaginile surprinse de camerele de supraveghere instalate în scara blocului,declarații inculpat I. M. zis “M.”, proces-verbal de reconstituire din 10.04.2013 cu planșa foto anexă, proces-verbal de investigații din 10.04.2013 privind identificarea locului unde ar fi fost aruncat un obiect (cuțit) cu planșa foto anexă, copie a ordonanței nr. 4960/P/2010 din 22.03.2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 6 București, copie a rechizitoriului nr. 3440/P/2012 din 24.04.2012 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 6 București, adresă emisă de organele de poliție privind luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea de Judecătoria Sector 6 București cu privire la M. I., declarații inculpată M. R. zisă “C.”.

In cursul cercetării judecătorești au fost audiate părțile civile, inculpații si martorii din acte.

Din declarația părții civile V. N. a rezultat că se constituie parte civilă cu suma de 1.000.000 euro reprezentând daune morale și materiale.

In continuarea declarației, partea vătămată a precizat că solicită suma de 5.000 de euro cu titlu de daune materiale constând în cheltuieli efectuate cu înmormântarea victimei si parastasele care se organizează ulterior, conform obiceiurilor pământești.

In ceea ce o privește pe victimă, partea civilă V. N. a arătat că aceasta era nepotul său, pe care l-a crescut împreună cu soția sa încă de la naștere, iar la data decesului avea vârsta de 16 ani.

In legătură cu fapta a cărei victimă a fost nepotul său, a declarat că de la organele de urmărire penală a aflat că inculpații l-au înțepat pe nepotul său în picior cu un cuțit, lovitură ce i-a provocat o rană cu adâncimea de 11 cm, și ulterior acesta a fost atacat a doua oară si înjunghiat în zona pieptului de către inc. I. M..

Din declarația părții civile V. M. a rezultat că se constituie parte civilă cu suma de 1.000.000 de euro reprezentând daune morale și materiale, cuantumul daunelor materiale fiind acela de 5.000 de euro.

In legătură cu daunele materiale, partea civilă a precizat că suma de 5.000 de euro reprezintă cheltuielile efectuate împreună cu soțul si fiica sa, pentru înmormântarea minorului si parastasele ulterioare care se fac conform obiceiurilor.

In legătură cu incidentul în urma căruia a decedat nepotul său, partea civilă a precizat că de la organele de poliție a aflat mai multe amănunte în sensul că acesta ar fi decedat în urma loviturilor aplicate de inc. M. R., în zona piciorului si ulterior de către inculpatul I. M., în zona pieptului.

Din declarația inc. M. R., a rezultat că nu recunoaște infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată, declarând că în ziua incidentului respectiv, 08. 04. 2013, s-a aflat în apartamentul în care locuiește, unde a ascultat muzică împreună cu o prietenă si nu cunoaște în ce împrejurări a decedat victima Crăniunescu pe care de altfel, nu o cunoștea, ulterior, incidentului văzând fotografia acestuia pe FaceBook.

In legătură cu convorbirea telefonică purtată cu martorul D. Roger A., în care a afirmat că: ” l-am tăiat pe unu”, inculpata a precizat că aceasta a avut loc după mediatizarea cazului în mass media, folosind acele expresii numai pentru a-l determina pe martorul D. Roger-A. cu care avusese anterior o relație de prietenie sau concubinaj să o lase în pace.

In legătură cu timpul petrecut în locuință, inculpata a precizat că a ascultat muzică împreună cu D. G. și nu l-a văzut pe inculpatul I. M. când a ieșit din apartament.

A mai precizat inculpata că la un moment dat, a ieșit din apartament împreună cu inc. I. pentru a cumpăra un pachet de țigări, iar când s-a întors în fața blocului în care locuiește nu a mai reușit să intre intrucât veniseră organele de poliție care i-au comunicat că s-a întâmplat ceva pe scară si astfel aceasta a luat un taxi si s-a îndreptat spre domiciliul mătușii sale.

Tot din declarația inculpatei a rezultat că în timp ce se aflat în apartament împreună cu prietena sa, nu a auzit nici un zgomot în legătură cu incidentul în urma căruia a decedat minorul Crăiunescu G.-R..

Din declarația inculpatului I. M. a rezultat că în data de 08.04. 2013 juca fotbal cu mai multe persoane în fața blocului când, la un moment dat, a apărut si victima care a oferit spre vânzare un telefon mobil cu prețul de 250 lei. Inculpatul a purtat o discuție cu victima referitoare la telefonul mobil și s-au înțeles ca acesta să fie vândut cu suma de 250 lei, moment în care i-a oferit victimei 100 lei, iar diferența de 150 lei, urmând să-i fie înmânată în câteva zile.

Ulterior, victima l-a sunat pe inculpat și s-au întâlnit în fața blocului în care locuiește inculpatul si împreună au intrat în scară după care a mai purtat o discuție referitoare la prețul telefonului si a urcat la etajul 10, unde împreună au ieșit pe palier și au continuat discuțiile referitoare la diferența de bani pe care inculpatul trebuia să i-o înmâneze victimei rugând-o pe aceasta să mai aștepte câteva zile pentru a-i da întreaga sumă ce reprezenta prețul telefonului.

Tot din declarația inculpatului a rezultat că victima i-a adresat injurii, i-a înfipt mâna în gât, iar el la rândul său, i-a vorbit urât după care, victima a scos din buzunar un cuțit. Inculpatul s-a luptat cu victima pentru a-i lua cuțitul din mână, între ei a avut loc o luptă, a căzut la podea și în aceste împrejurări a reușit să ia cuțitul din mâna victimei cu care a înjunghia-o în piciorul stâng, dar nu-și amintește cu exactitate zona.

După aplicarea acestor lovituri, victima s-a ridicat, iar inculpatul fiind aplecat puțin înainte a înjunghiat-o pe victimă în piept, după lovitura aplicată în picior. În continuare, inculpatul a intrat în apartamentul situat la etajul 10, având asupra sa cuțitul cu care a înjunghiat-o pe victimă si a cerut suma de 100 lei mătușii sale.

În legătură cu inc M. R., inc. I. M. a declarat că în timpul incidentului, aceasta s-a aflat în apartamentul bunicilor, astfel că nu a participat la comiterea faptei și ulterior a părăsit împreună cu aceasta apartamentul în scopul de a cumpăra un pachet de țigări.

In finalul declarației, inculpatul a arătat că după lovirea victimei cu acel cuțit, inculpata M. l-a întrebat de ce este speriat, iar el i-a comunicat că nu s-a întâmplat nimic.

Din declarația martorei P. N. a rezultat că în ziua de 08.04. 2013, se afla în apartamentul situat pe ., când a auzit o voce de persoană care se văita iar când a ieșit pe palier a observat că între etajele 3 si 4 se afla căzută o persoană care ar fi avut nevoie de ajutor, dar de teamă nu s-a apropiat de aceasta.

A mai precizat martora că nu cunoaște nimic în legătură cu fapta pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, aceștia fiind cunoscuți ca persoane respectabile.

Din declarația martorei C. T. a rezultat că în ziua de 08. 04.2013, a fost plecată la serviciu de la orele 6.00 până la orele 11.00 și a revenit în apartamentul în care locuia, în jurul orelor 11.00, când a găsit-o pe inculpată, care era bolnavă si zăcea în urma unui accident de circulație suferit anterior. In jurul orelor 11.00-12.00, inculpata a coborât la magazinul PROFI pentru a cumpăra ceva de mâncare si împreună au pregătit masa în bucătărie unde au stat aprox. o jumătate de oră. In acest timp, inculpatul I. a plecat din locuință iar inc. M. a rămas în apartament. La întoarcerea în apartament, inc. I. era alb la față și împreună cu acesta, a coborât pentru a vedea ce s-a întâmplat. L-a scurt timp au venit organele de poliție si astfel a aflat despre incidentul în care au fost implicații nepoții săi, inculpații I. M. si M. R..

A mai arătat martora că si inculpata M. R. a lipsit la un moment dat din locuință pentru a cumpăra mâncare, fiind plecată și în momentul venirii organelor de poliție.

Din declarația martorului M. I. a rezultat că locuiește împreună cu inculpații pe ., iar în data de 08. 04. 3013 s-a aflat la această adresă împreună cu martorii I. D., M. D. și cu inculpații I. M. si M. R..

La un moment dat, martorii I. D. și M. D. au părăsit locuința iar restul persoanelor au rămas in interior, aprox. o jumătate de oră, după care, în jurul orelor 15.00, a plecat si inc. I. M.. În jurul orelor 15-16 a auzit voci care veneau de pe holul blocului și împreună cu martora C. T. au ieșit pentru a vedea ce s-a întâmplat si au constatat că în fața blocului veniseră organele de poliție si Salvarea.

Martorul a precizat că în acest timp, inc. M. R. a fost tot timpul în locuința respectivă și și-a petrecut timpul împreună cu prietena sa, D. G.. Din declarația aceluiași martor a mai rezultat că a sesizat prezența inc. M. R. de la orele 8.000 și până la orele 17.00 și nu cunoaște când inc. M. a părăsit locuința întrucât el cunoaște că și-a petrecut timpul în cameră împreună cu prietena sa, ascultând muzică.

A mai relevat martorul că inculpata era nevoită să-și petreacă timpul în apartament deoarece anterior suferise un accident de circulație si astfel nu avea voie să facă efort. Arată că inculpata era o persoană temătoare si foarte sensibilă si nu suporta să vadă pete de sânge.

Din declarația martorului I. C. a rezultat că înainte cu câteva zile de incidentul din data de 08. 04. 2013 se mutase împreună cu familia în apartamentul situat în Militari în care locuiau si inculpații.

In ceea ce privește incidentul în care au fost implicați inculpații, martorul a arătat că a fost plecat din acea locuință de la orele 12.00 la orele 17,oo iar la venire a fost ridicat de organele de poliție.

A mai relevat martorul că înainte cu câteva zile de incident, partea vătămată a venit in fața blocului si a oferit spre vânzare, cu suma de 250 RON, un telefon grupului de persoane care se afla în acel loc, în care era prezent și inculpatul.

Din declarația martorului a rezultat că inculpata M. R. nu a fost prezentă la discuție referitoare la vânzarea telefonului si în ziua incidentului, la orele 12.00 când a părăsit locuința, în interior se mai aflau următoarele persoane: inc. M. R. și I. M. și martorii I. C. și C. T. și nu cunoștea dacă inc. M. R. a primit vizita prietenei sale D. G..

In finalul declarației, martorul a arătat că după ce suferise un accident de circulație, inc. M. R. nu avea o stare de sănătate foarte bună si obișnuia să-și petreacă timpul mai mult în casă.

Din declarația martorei M. A. a rezultat că în data de 08. 04. 2013 a lipsit aprox.2-3 ore din locuința situată pe . s-a întors a observat că în fața blocului erau mai multe mașini de poliție, iar în apartament erau mai multe persoane: C. T., I. C., M. I.. Când a intrat în apartament a constatat că fiica sa nu era prezentă si din câte cunoaște fiica sa, inc. M. R. nu o cunoștea pe victima C. R..

În legătură cu relația pe care fiica sa, inc. M. R. a avut-o cu D. Roger-A., martora a declarat că în perioada 2010-2011, fiica sa inc. M. R. a avut o relație cu D. Roger A., iar aceasta a fost supusă deseori unor acte de violență si amenințare din partea martorului D. Roger-A., astfel că așa se explică dialogul purtat de fiica sa, inc. M. cu numitul D. Roger-A. în care i-a comunicat că ar fi tăiat pe cineva.

Din declarația martorului I. C. a rezultat că, înainte de incidentul din 08.04.2013, se mutase in apartamentul surorii sale, martora M. T. si în ziua incidentului a fost prezent în locuința respectivă până la orele 13.00, când a observat agitație în sensul că în fața blocului de auzeau sirene de Salvare si de Poliție. Până la acest moment, inc. M. a primit vizita unei prietene si împreună cu aceasta si-au petrecut timpul într-una din camerele apartamentului unde au consumat cafea si au fumat.

După un sfert de oră de la plecarea prietenei inculpatei, la ușă au sunat organele de poliție care le-au lăsat o invitație pentru a se prezenta la Secția de Poliție din cartier.

In ceea ce-i privește pe inculpații I. M. si M. R., martorul a declarat că în intervalul de timp la care s-a referit mai sus, în ziua de 08.04. 2013, până în jurul orelor 12.00, cei doi inculpați au fost prezenți în acel apartament, iar inc. I. M. a părăsit locuința în jurul orelor 12.00. După aproximativ o oră și jumătate de la ieșirea din apartament a inc. I. M., în fața blocului s-a auzit larmă și a coborât să vadă ce s-a întâmplat, context în care a fost condus de organele de poliție la Secția de poliție din cartier.

Martorul a mai declarat că nu a văzut-o pe inc. M. R. să fi părăsit locuința până la venirea organelor de poliție, afirmând că aceasta si-a petrecut timpul împreună cu prietena sa, într-unul din dormitoarele locuinței unde au consumat cafea și țigări.

Din declarația martorului D. C.-P. a rezultat că este vecin cu inculpații si în ziua de 08.04. 2013, a fost plecat din locuință, în intervalul orar 9.00-14.30 iar când a ajuns în apartamentul în care locuiește, mama sa i-a comunicat că o persoană este căzută la etajul 3 și astfel s-a apropiat de acea persoană si a văzut că era căzută cu fața în jos și scotea sunete pe care le scoate numai o persoană grav rănită.

In legătură cu inc. M. R., martorul a declarat că aceasta era supravegheată de mama ei si nu avea libertate de mișcare.

Din declarația martorului C. A. a rezultat că-și menține declarația dată în cursul urmăririi penale iar in data de 08. 04. 2013, a fost în vizită la unchiul său, martorul I. D., prilej cu care a observat că în fața blocului se aflau organele de poliție. In respectiva locuință a stat aprox. 20 de minute unde a observat că unchiul său era supărat si plângea dar nu i-a comunicat motivul supărării iar la plecarea din apartament un lucrător de poliție i-a atras atenția că între etajele 3-4 se află un cadavru acoperit cu folie. Martorul a mai declarat că nu cunoaște unde se afla inc. M. R. in momentul în care el a fost în vizită în acel apartament.

Din declarația martorului I. D. a rezultat că în ziua de 08. 04. 2013 a lipsit din apartamentul în care locuia împreună cu inculpații aprox.2-3 ore iar la întoarcere a observat că în fața blocului se afla în echipaj de poliție.

Din declarația martorului M. D. a rezultat că nu-și menține in totalitate declarațiile date in cursul urmăririi penale întrucât unele aspecte declarate în cuprinsul acestora nu sunt reale în sensul că anumite precizări pe care le-a făcut la acel moment nu-i aparțineau. Astfel martorul a declarat că nu sunt reale aspectele referitoare la faptul că l-ar fi cunoscut pe MAKA ca o persoană violentă si care ar fi purtat briceag.

Astfel, martorul a relevat că aspectele referitoare la comportamentul violent al inc. I. M. in sensul că ar mai fi înjunghiat si alte persoane au fost sugerate de către organele de poliție.

Din declarația martorului D. Roger A. a rezultat că în urmă cu 2 ani a avut o relație de concubinaj cu inc. M. R., dar nu cunștea cu exactitate când a luat sfârșit această relație. A purtat o convorbire telefonică cu inc. M. R. și după ce au schimbat câteva cuvinte, aceasta i-a comunicat că a înjunghiat un băiat.

Întrucât martorul a afirmat că nu crede ceea ce spune inculpata, aceasta a reperat afirmația făcut, fără a preciza numele băiatului si motivul pentru care l-ar fi înjunghiat.

Tot din declarația martorului a mai rezultat că nu s-a speriat în momentul în care inculpata a făcut această afirmație si nu s-a gândit că ar fi putut să pățească ceva rău din partea acesteia.

Analizând prin coroborare întregul material probator administrat în cauză, Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

În după-amiaza zilei de 08.04.2013 în imobilul (. în București, ., ., la etajul 10, inculpata M. R. cu un cuțit i-a aplicat victimei C. G.-R. o lovitură în zona coapsei stângi, treime medie, în apropierea arterei femurale ce reprezintă trunchiul arterial principal al coapsei, provocând astfel o plagă cu profunzimea de 11 cm cu interesare musculo-aponevrotică, cu intenția de a suprima viața persoanei și de a o pune pe aceasta în imposibilitate de a se depărta cu ușurință de locul respectiv, pentru ca ulterior pe palierul de la etajul 3, inculpatul I. M. zis “M.” să îi aplice aceleiași persoane a doua lovitură cu un alt obiect tăietor-înțepător tip cuțit, în partea superioară a corpului în zona inimii. Astfel inculpatul I. M. zis „M.” a profitat de starea în care victima se afla ca urmare rănirii inițiale provocate de inculpata M. R., și l-a înjunghiat pe C. G.-R. provocându-i grave leziuni traumatice cu penetrarea și lezarea pericardului și cordului care au determinat decesul acestuia.

-echimoză facială stânga și excoriația zigomatică dreapta cu mecanism de producere prin lovire cu și de corp dur, fără legătură de cauzalitate în tanatogeneză.

Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale au rezultat următoarele: Potrivit cercetării la fața locului efectuată în ziua de 08.04.2013, la locul comiterii infracțiunii din București, ., ., sector 6, pe palierul de etajul 3, în poziția decubit dorsal, a fost găsit cadavrul unei persoane de sex bărbătesc, cu vârsta de aprox. 16-17 ani. La examinarea externă a cadavrului s-a constatat că acesta prezintă leziuni traumatice produse cu un obiect tăietor-înțepător în zona inimii și la nivelul coapsei stângi. Lângă ușa liftului, care era întredeschisă, a fost găsit un telefon mobil marca Iphone care a aparținut victimei, cu ._ iar numărul de apel_. (acest telefon neavând setată ora oficială existând decalaje cu privire la oră și minute). A rezultat că înainte cu puțin timp de săvârșirea faptei victima a purtat o convorbire telefonică cu inculpatul I. M. zis „M.” care utilizează numărul de apel:_, iar ulterior a intrat în scara blocului (fiind surprins de camerele de supraveghere, nefiind însă setat noul fus orar). În realitate și în concret este vorba de ora 15:23:06 când telefonul mobil al victimei și al inculpatului M. I. se află în aceeași zonă, durata convorbirii fiind de 12 secunde potrivit listingului apelurilor telefonice obținut cu autorizarea instanței. De la palierul etajului 3 unde se afla cadavrul și până la etajul 10, pe treptele scărilor era prezentă o cărare de urme constând în materie de culoare brun-roșcată, posibil sânge, sub formă de stropi și pete ceea ce a condus la ipoteza conform căreia . inițial a avut loc la etajul 10, victima deplasându-se apoi pe scări la etajul 3, unde a fost agresată din nou și a decedat. La etajul 10, pe palier, pe peretele dintre lift și . de scrijelitură, se afla inscripția „U. + MAKA = FRAȚII”, „Maka” fiind inculpatul I. M. persoana cu care victima a avut contacte telefonice și împreună cu care a intrat în lift urcând la etajul 10. Cercetarea la fața locului a continuat la etajul 10 în apartamentul nr. 58 constituit din 4 camere, unde locuiesc I. L., I. D., C. T., M. A., inculpata M. R., inculpatul I. M. zis „M.”, M. I. și M. D., din datele obținute rezultând că locuința este frecventată de mai multe persoane.

Din apartamentul nr. 58 din baia 2 a apartamentului a fost ridicat un fragment material textil de culoare bleu, cu dimensiuni aprox. de 80x130 cm, ce prezenta urme materie de culoare brun roșcat, în stare lichidă, sub formă de imbibiție, cu aspect de sânge.

În ghena blocului aflată la parter, în pubela de gunoi, poziționată sub tubulatură a fost găsită o pungă din plastic transparent in care se aflau; lamă de cuțit cu o singură suprafață activă, mâner de cuțit cu plastic de culoare neagră și urme de vopsea veche, două ambalaje de prăjitură marca „MĂGURA”, resturi de măsline, ambalaje alimentare, o cutie de cafea solubilă, un chibrit cu însemnul M. Image, 3 baterii, 2 ambalaje Nescafe, ambalaj medicamente. Au fost ridicate din sacoșa găsită la gunoi, lama de cuțit cu o singură suprafață activă și mânerul de cuțit cu plastic de culoare neagră ce prezenta urme de vopsea veche.

Cu prilejul continuării cercetării la fața locului în data de 09.04.2013 în apartamentul nr. 58 s-a constatat că în coșul de gunoi din bucătărie erau mai multe resturi de măsline negre și pâine, iar pe masa aflată în bucătărie era un bol cu mâncare (salată orientală) ce conținea măsline negre. Totodată din unul dintre dormitoare au fost ridicate o prăjitură „MĂGURA” și Bon fiscal nr. 368 din data de 19.03.2013 (ora 17.48) emis de . SRL (din ., ., sect. 6) pe care sunt înscrise mai multe produse „MĂGURA”.

Date fiind ambalajele prăjiturii „MĂGURA” și resturile de măsline găsite atât în apartamentul nr. 58 cât și în ghena de gunoi de la parter, într-o pungă în care se afla lama de cuțit cu o singură suprafață activă și mânerul de cuțit cu plastic de culoare neagră ce prezenta urme de vopsea veche, a rezultat că acest din urmă obiect tăietor-înțepător, împreună cu celelalte, a fost aruncat pe tubulatură de la etajul 10 de o persoană din apartamentul nr. 58. De asemenea pe terasa blocului de la nivelul etajului 1 a fost găsit și ridicat un cuțit cu plăsele din material plastic de culoare neagră lama acestuia fiind cu o singură suprafață activă.

La parterul imobilului precum și între parter și etajul 1, se aflau montate camere de supraveghere ( camera ch02 orientată către ușa ascensorului, trepte și . camera ch04 orientată către ușa ascensorului de la etajul I). Aceste camere au surprins imagini cu privire la activitățile desfășurate în acea zi. În concret a rezultat că la ora 14:14:50 (în realitate după ora 15:14:50 nefiind setat noul fus orar, decalaj cu priviră la oră și minute, așa cum s-a arătat mai sus era vorba de aproximativ ora 15:23), s-a observat cum din liftul blocului a iești inculpatul I. M. zis „M.” având un telefon mobil în mână în stare de funcționare, după care a intrat în scara blocului însoțit fiind de victima C. G.-R.. Cei doi au mers la liftul cu care au urcat la etajul 10, având în vedere că indicatorul luminos s-a stins și s-a aprins de 10 ori, după care ascensorul nu a mai primit comenzi, iar avertizorul s-a stins. În continuare avertizorul ascensorului s-a aprins iar indicatorul s-a stins și s-a aprins de 7 ori, după care ascensorul nu a mai primit comenzi, iar avertizorul s-a stins. D. fiind faptul că anterior liftul s-a aflat la etajul 10 iar apoi că indicatorul s-a stins și s-a aprins de 7 ori, a rezultat că liftul a ajuns la etajul 3.

Ulterior M. I. zis „S.” (văr cu inculpatul și care locuiește la apt. 58 la etajul 10) a ieșit din lift la parter și a privit către scările de acces spre etajele superioare. În momentele următoare C. T. (bunica inculpatului) a coborât și ea cu liftul la parter, iar împreună cu M. I. zis „S.” a privit printre palierele scărilor spre etajele superioare, la etajul 3 aflându-se victima.

În final după ora 15:30:33 (nefiind setat noul fus orar) inculpata M. R. și inculpatul I. M. zis „M.” au ieșit din scara blocului.

În cauza au fost audiați în calitate de martor M. I. zis „S.”, C. T., I. C. născut la 24.06.1990, I. C. născut la 13.02.1958, I. D., I. L., C. A., I. D., M. A., cu precizarea că toți aceștia locuiesc în fapt la apt. 58 de la etajul 10, și sunt rude cu inculpatul I. M. zis „M.” și cu inculpata M. R. zisă „C.”.

Din analiza coroborată a declarațiilor date de aceștia a rezultat că în intervalul orar critic, inculpatul I. M. zis „M.” a ieșit din apartamentul nr. 58 aflat la etajul 10 și a coborât la parter, pentru a se întâlni cu o persoană (victima), aspecte care s-au coroborat cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere.

Instanța de fond a reținut declarația martorului M. I. zis „S.” care relatează: „În jurul orei 1500 I. M. a ieșit din casă spunând că merge pe afară. Anterior am observat că a vorbit mult de pe telefonul mobil dar nu știu cu cine….În momentul în care R. a părăsit locuința mama a întrebat-o unde se duce. A refuzat să răspundă și a închis repede ușa. Mama a ieșit din casă și s-a dus după R.. După aproximativ două minute mama a revenit în casă. Eu am întrebat-o ce s-a întâmplat și mi-a spus că s-a întâlnit cu R. și I. M.. Aceștia erau speriați dar nu i-au spus mamei mele motivul. R. și I. M. au plecat împreună părăsind blocul…Cred că persoana respectivă a fost înjunghiată de I. M. zis „M.” dar nu cunosc motivul”.

Martora C. T. a confirmat faptul că ulterior ea a coborât împreună cu inculpatul și cu numita M. R. afirmând „Am coborât cu I. M. zis „M.” și cu R. M.”.

Martorul I. C. născut la 24.06.1990 a confirmat faptul că în ziua de 08.04.2013 anterior comiterii faptei inculpatul I. M. zis „M.” se afla în apartamentul nr. 58 de la etajul 10 relatând „În momentul în care am plecat din apartament (ora 1230) în interior mai erau…I. M. zis „M.”…”.

Martorul I. C. a relatat relația de rudenie cu inculpatul fără a face aprecieri cu privire la împrejurări de fapt.

Martorul I. D. (tatăl inculpatului) a relatat „În acest apartament (nr. 58) locuiesc soția mea, fiul meu I. M.” și nu a putut oferi detalii privitoare la împrejurări de fapt întrucât în intervalul orar vizat a fost plecat.

Martora I. L. (mama inculpatului) în conținutul declarației a afirmat că în ziua de 08.04.2013 începând de dimineață nu l-a mai văzut pe fiul ei inculpatul I. M..

Martorul C. A. a declarat că în jurul orei 1630 cu un taxi a ajuns la apt. nr. 58 unde vroia să îi facă o vizită unchiului său I. D. (tatăl inculpatului). Martorul a afirmat „Când l-am văzut pe acesta (I. D.) mi s-a părut că este supărat, abătut, motiv pentru care l-am întrebat ce s-a întâmplat. Acesta mi-a spus că nu s-a întâmplat nimic spunându-mi totodată să cobor și să îl aștept”.

Martorul I. D. a declarat „În ziua de 08.04.2013 în jurul orelor 1200-1215 am plecat de acasă împreună cu M. A. să mergem la locul de muncă al lui I. L. și împreună cu aceasta am mers în B.…Când am plecat eu de acasă în locuință au rămas M. I., M. D., M. R. mătușa și I. M. căruia i se zice „Maka”. Martora M. A. a relatat în mod similar.

S-a precizat faptul că martorii menționați mai sus sunt rude cu inculpații, iar din acest motiv unii dintre aceștia deși cunosc elemente esențiale pentru cauză, nu le-au dezvăluit organelor judiciare.

Martorul M. G. care îl știa pe victima C. G.-R. a declarat că inculpatul I. M. zis „M.” obișnuiește să poarte cuțit asupra sa și că nu ezită să îl folosească.

La data de 10.04.2013 inculpatul I. M. zis „M.” s-a prezentat în fața organelor judiciare și a declarat pe aspectele esențiale ale cauzei astfel; „În urmă cu circa 7 zile m-am întâlnit cu G.…G. a zis că are un telefon marca Nokia 6700 de vânzare pentru suma de 250 lei…I-am dat lui G. 100 lei și i-am spus că după circa 2-3 zile îi voi da și restul de bani adică 150 lei...Eu în ziua de 08.04.2013 în jurul orelor 1300-1400 l-am sunat pe G. de la telefonul mobil (în realitate este vorba de ora 14:53:28 potrivit listingului apelurilor telefonice obținut cu autorizarea instanței)…G. mi-a spus că vine chiar atunci…G. m-a sunat la telefon și mi-a spus să cobor în fața blocului…Am deschis ușa de acces în scara blocului și l-am luat pe G.. Eu și G. am intrat în lift și am urcat la etajul 10. Până să intrăm în lift i-am spus lui G. că am la mine doar 50 lei…Am ajuns cu liftul la etajul 10 G. s-a sprijinit de balustrada scării…G. a început să mă înjure…G. mi-a băgat mâna în piept, m-a dat de perete…Apoi G. din buzunarul drept al pantalonilor a scos un cuțit gen briceag…Atunci eu cu ambele mâini l-am prins de mâna în care avea cuțitul…G. m-a lovit cu piciorul în piciorul meu stâng. Eu m-am împiedicat și am venit pe spate în timp ce îl țineam cu ambele mâini de mâna în care el avea cuțitul. G. a scăpat cuțitul din mână. Eu am luat cuțitul de jos și l-am înțepat în picior în timp ce el era aplecat pe vine….G. apoi s-a dat puțin în spate. Eu am dat să mă ridic din poziția în care mă aflam. G. m-a lovit cu piciorul în piept iar eu cu mâna stângă m-am apucat de hainele lui. Atunci când l-am apucat de haine G. a venit spre mine și a căzut în cuțitul pe care îl țineam în mâna dreaptă. Apoi imediat G. a început să țipe și a fugit pe scări…Eu am intrat în apartamentul nr. 58…Am ieșit din apartament și am chemat liftul de la etajul 10…Am ieșit din .-a ținut după mine…I-am spus acesteia să se ducă în casă iar eu am fugit…pe . stația de taxiuri. Am luat un taxi…”.

În data de 10.04.2013 s-a procedat la efectuarea unei reconstituiri în vederea stabilirii unor elemente de fapt și pentru stabilirea poziției agresor-victimă, a intervalului orar critic și a posibilității de deplasare a victimei după agresiune. Cu prilejul audierii din data de 29.07.2013 inculpatul a declarat că își menține declarațiile anterioare.

Declarațiile inculpatului I. M. zis „M.” au fost parțial sincere, în sensul că în realitate au existat două momente distincte . Astfel victima a prezentat două leziuni traumatice, una situată la nivelul membrului inferior stâng, în zona coapsei, iar cea de-a doua în zona inimii „plagă înjunghiată toracic penetrantă cu lezarea pericardului și cordului”. A doua leziune traumatică constând în penetrarea cordului este incompatibilă cu posibilitatea de deplasare (coborârea a 7 etaje pe scări până la locul decesului de la etajul 3). Prima leziune traumatică produsă la nivelul membrului inferior stâng, în zona coapsei este compatibilă cu posibilitatea de deplasare și explică cărarea de urme constatată cu prilejul cercetării la fața locului de la etajul 10 până la etajul 3. În concluzie lovitura în zona inimii care a determinat decesul a fost aplicată pe palierul de la etajul 3. În același sens au fost și concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. 256.321 din 23.05.2013 prin care au fost examinate obiectele de vestimentație ale victimei și care au constatat că hanoracul, puloverul și tricoul prezentau câte un orificiu în regiunea sternală iar pantalonii prezentau un orificiu pe fața posterioară a coapsei piciorului stâng. Orificiile constatate la nivelul obiectelor de vestimentație au fost create prin înțepare-tăiere cu un obiect tăietor-înțepător probabil cuțit.

Succesiunea evenimentelor s-a realizat astfel; La etajul 10 inițial a fost aplicată lovitura cu cuțitul la nivelul membrului inferior stâng, urmată apoi de deplasarea pe scări a victimei cu greutate. În acest interval de timp, liftul a coborât de la etajul 10 ajungând la etajul 3, unde victima s-a oprit datorită rănii provocate. Inculpatul I. M. zis „M.” după ce a deschis ușa liftului, pe palierul de la etajul 3 i-a aplicat lovitura cu cuțitul victimei în zona inimii (lezarea pericardului și cordului) și care a determinat decesul chiar în locul respectiv.

Din analiza coroborată a întregului material probator a rezultat că inculpatul I. M. și-a asumat întreaga activitate infracțională, toate actele de lovire exercitate asupra victimei, dorind să o disculpe pe inc. M. R. cu care se află în relații de rudenie și în scopul exonerării de răspundere a acesteia.

Astfel, din materialul probator a rezultat că victima a prezentat două leziuni traumatice una situată la nivelul membrului inferior stâng, în zona coapsei, iar cea de-a doua în zona inimii „plagă înjunghiată toracic penetrantă cu lezarea pericardului și cordului”. A doua leziune traumatică constând în penetrarea cordului a fost incompatibilă cu posibilitatea de deplasare (coborârea a 7 etaje pe scări până la locul decesului de la etajul 3). Prima leziune traumatică produsă la nivelul membrului inferior stâng, în zona coapsei a fost compatibilă cu posibilitatea de deplasare și fiind explicabilă cărarea de urme constatată cu prilejul cercetării la fața locului de la etajul 10 până la etajul 3. În concluzie lovitura în zona inimii care a determinat decesul a fost aplicată pe palierul de la etajul 3. În același sens au fost și concluziile raportului de constatare tehnico-științifică nr. 256.321 din 23.05.2013 prin care au fost examinate obiectele de vestimentație ale victimei hanoracul, puloverul și tricoul prezentau câte un orificiu în regiunea sternală iar pantalonii prezentau un orificiu pe fața posterioară a coapsei piciorului stâng. Orificiile constatate la nivelul obiectelor de vestimentație au fost create prin înțepare-tăiere cu un obiect tăietor-înțepător probabil cuțit.

Aceste aspecte au rezultat si din declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești respectiv, M. I., C. T., I. C., I. D., I. L., C. A., M. A., cu precizarea că aceștia locuiesc la apartamentul nr. 58 de la etajul 10 si sunt rudă cu inc. I. M. zis M. si cu inc. M. R..

Astfel din analiza coroborată a declarațiilor date de aceștia a rezultat că în intervalul orar critic, inculpatul I. M. zis M. a ieșit din apartamentul nr. 58 aflat la etajul 10, si a coborât la parter pentru a vorbi cu o persoană aspecte care s-au coroborat si cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere.

Astfel, lovitura inițială a fost aplicată de inc. M. R., în zona coapsei stângi treime medie, iar victima urmare leziunilor suferite a încercat să se retragă coborând scările până la etajul 3, unde inc. I. M. zis M. i-a aplicat cea de-a doua lovitură.

În acest context a fost explicată succesiunea evenimentelor, urmele găsite la fața locului (urme brun-roșcate ce par a fi de sânge pe treptele scărilor de la etajul 10 la etajul 3), posibilitatea de deplasare a victimei urmare a primei lovituri aplicate, cât și locul în care victima a decedat.

Astfel, actele medicale au relevat însă că leziunea traumatică constând în penetrarea cordului este incompatibilă cu posibilitatea de coborâte a 7 etaje pe scări ceea ce denotă faptul că numai lovitura de la nivelul coapsei a fost aplicată la etajul 10, iar cea de-a doua de la nivelul inimii a fost aplicată pe palierul de la etajul 3 unde s-a produs si decesul victimei.

Din procesul verbal de cercetare la fața locului a rezultat că de la palierul etajului 3, unde se afla cadavrul și până la etajul 10, pe treptele scărilor era prezentă o cărare de urme constând în materie de culoare brun-roșcată, posibil sânge sub formă de stropi si pete, ceea ce a condus la concluzia conform căreia, . a avut loc inițial la etajul 10, victima deplasându-se apoi pe scări la etajul 3 unde a fost agresată din nou si a decedat.

Probele mai sus-analizate s-au coroborat si cu declarațiile martorilor audiați în cauză în cursul urmăririi penale si al cercetării judecătorești.

Astfel, inc. M. R., nu a recunoscut infracțiunea pentru care a fost trimisă în judecată, declarând că în ziua incidentului respectiv, 08.04. 2013, s-a aflat în apartamentul în care locuiește, unde a ascultat muzică împreună cu o prietenă si nu cunoștea în ce împrejurări a decedat victima Crăniunescu pe care de altfel, nu o cunoștea, ulterior, văzând incidentul respectiv fotografia acestuia pe FaceBook.

În legătură cu convorbirea telefonică purtată cu martorul D. Roger A., în care a afirmat că: ” l-am tăiat pe unu”, inculpata a precizat că aceasta a avut loc după mediatizarea cazului în mass media folosind acele expresii numai pentru a-l determina pe martorul D. Roger-A. cu care avusese anterior o relație de prietenie sau concubinaj să o lase în pace.

In legătură cu timpul petrecut în locuință, inculpata a precizat că a ascultat muzică împreună cu D. G. și nu l-a văzut pe inculpatul I. M. când a ieșit din apartament.

A mai precizat inculpata că la un moment dat, a ieșit din apartament împreună cu inc. I. pentru a cumpăra un pachet de țigări, iar când s-a întors în fața blocului în care locuiește nu a mai reușit să intre întrucât veniseră organele de poliție care i-au comunicat că s-a întâmplat ceva pe scară si astfel aceasta a luat un taxi si s-a îndreptat spre domiciliul mătușii sale.

Tot din declarația inculpatei a rezultat că în timp ce se afla în apartament împreună cu prietena sa, nu a auzit nici un zgomot în legătură cu incidentul în urma căruia a decedat minorul C. G.-R..

Din declarația inculpatului I. M., instanța a reținut că în data de 08. 04. 2013 juca fotbal cu mai multe persoane în fața blocului când, la un moment dat, a apărut si victima care a oferit spre vânzare un telefon mobil cu prețul de 250 lei. Inculpatul a purtat o discuție cu victima referitoare la telefonul mobil arătând că s-au înțeles ca acesta să fie vândut cu suma de 250 lei, moment în care i-a oferit victimei 100 lei, iar diferența de 150 lei, urmând să-i fie înmânată în câteva zile.

Ulterior, victima l-a sunat pe inculpat și s-au întâlnit în fața blocului în care locuia inculpatul si împreună au intrat în scară, după care a mai purtat o discuție referitoare la prețul telefonului si a urcat la etajul 10 unde împreună au ieșit pe palier si au continuat discuțiile referitoare la diferența de bani pe care inculpatul trebuia să i-o înmâneze victimei rugând-o pe aceasta să mai aștepte câteva zile pentru a-i da întreaga sumă ce reprezenta prețul telefonului.

Tot din declarația inculpatului a rezultat că victima i-a adresat injurii, i-a înfipt mâna în gât iar el la rândul său, i-a vorbit urât după care victima a scos din buzunar un cuțit. Inculpatul s-a luptat cu victima pentru a-i lua cuțitul din mână, între ei a avut loc o lipsă, a căzut la podea și în aceste împrejurări a reușit să ia cuțitul din mâna victimei cu care l-a înjunghiat în piciorul stâng dar nu-și amintește cu exactitate zona.

După aplicarea acestor lovituri, victima s-a ridicat, iar inculpatul fiind aplecat puțin înainte a înjunghiat-o pe victimă în piept, după lovitura aplicată în picior. In continuare, inculpatul a intrat în apartamentul situat la etajul 10, având asupra sa cuțitul cu care a înjunghiat-o pe victimă si a cerut suma de 100 lei mătușii sale.

In finalul declarației, inculpatul a arătat că după lovirea victimei cu acel cuțit, inculpata M. l-a întrebat de ce este speriat, iar el i-a comunicat că nu s-a întâmplat nimic.

Din analiza declarațiilor date de inculpați s-a putut constata că inculpata M. R. a negat orice participare la săvârșirea infracțiunii de omor iar inc. I. M., având în vedere relația de rudenie existentă între el și inculpată, ș-a asumat responsabilitatea celor două lovituri aplicate victimei, atât în zona membrului inferior stâng cât și cea în zona inimii, aspecte care nu au concordat cu probele administrate în cauză care au demonstrat că cele două lovituri au fost aplicate la etaje diferite si cu obiecte diferite.

Astfel, din raportul de expertiză medico-legală a rezultat că victima a prezentat două leziuni traumatice, una situată la nivelul membrului superior stâng, în zona coapsei, iar cea de-a doua în zona inimii, „ plagă înjunghiată toracic, penetrantă cu lezarea pericardului si a cordului”. A doua leziune traumatică constând în penetrarea cordului este incompatibilă cu posibilitatea de deplasarea, coborârea a 7 etaje pe scări până la locul decesului până la etajul 3. Prima leziune traumatică produsă la nivelul membrului inferior stâng, în zona coapsei a fost compatibilă cu posibilitatea de deplasare si a explicat cărarea de urmă constatată cu prilejul cercetării la fața locului de la etajul 10 la etajul 3. În concluzie, lovitura din zona inimii a fost aplicată pe palierul de la etajul 3.

Din concluziile raportului de autopsie a mai rezultat că în urma loviturilor aplicate de inculpați a suferit o plagă în zona coapsei stângi treime medie, în apropierea arterei femurale ce reprezintă trunchiul arterial principal al coapsei,

provocând astfel o plagă cu profunzimea de 11 cm cu interesare musculo-aponevrotică.

-echimoză facială stânga și excoriația zigomatică dreapta cu mecanism de producere prin lovire cu și de corp dur, fără legătură de cauzalitate în tanatogeneză.

Din declarația martorei P. N. a rezultat că în ziua incidentului a sesizat că cineva a coborât repede pe scară, văitându-se, și-a dat seama că s-a întâmplat ceva și atunci fiica sa l-a sunat pe soțul ei să încuie ușa de la apartamentul lor. La un moment dat, nu a mai auzit zgomot de coborâre pe scară, însă se auzea destul de aproape cum se vaita cineva. Între timp fiul său, numitul D. P. a sunat la interfon să întrebe ce se întâmplă pe scară și i-a comunicat că se aud niște gemete și a presupus că este vreun drogat sau bețiv. După discuția purtată cu fiul său a ieșit pe palier să lase la ușa liftului un pet de Pepsi pentru omul de serviciu si a observat un tânăr care stătea în fund pe scara dintre etajul 4 și etajul 3, cam pe a treia sau a patra treaptă în jos, se ținea cu mâinile la față și se văita, gemând de durere. Martora a mai declarat că acest tânăr era încălțat cu adidași albi, blugi de culoare albastru, o geacă de aceeași culoare iar pe dedesubt purta un tricou,părea îngrijit și curat și atunci și-a dat seama că nu este nici bețiv și nici drogat și fiindu-i teamă și a intrat în casă și-a închis ușa.

Aceiași poziție a avut-o martora și în cursul cercetării judecătorești când a precizat că nu s-a apropiat de persoana care era căzută pe scara blocului, fiindu-i teamă.

Din declarația martorului D. C. P. a rezultat că în data de 08.04.2013, a revenit de la P. Loto în jurul orelor 15:30 și când a intrat în . s-a îndreptat spre lift și în urma discuțiilor purtate cu mama sa, aceasta i-a comunicat că o persoană este la etajul 3 și s-a îndreptat si el spre etajul 3 și a observat o persoană căzută cu fața în jos care horcăia si scotea sunete care proveneau de la o persoană grav rănită.

Din declarațiile celor doi martori a rezultat cu certitudine că victima a fost văzută în viață și în imposibilitate de deplasare cu ușurință de locul agresiunii și de a se apăra („se văita…stătea în fund…se ținea cu mâinile la față…gemând de durere), după ce i-a fost aplicată lovitura inițială cu cuțitul de inculpata M. R.. După ce martora P. N. a intrat în casă, avertizorul ascensorului s-a aprins iar indicatorul s-a stins și s-a aprins de 7 ori, după care ascensorul nu a mai primit comenzi, iar avertizorul s-a stins. D. fiind faptul că anterior liftul se afla la etajul 10 iar apoi că indicatorul s-a stins și s-a aprins de 7 ori, rezultă că liftul a ajuns la etajul 3 cu inculpatul I. M. zis „M.” care i-a aplicat lovitura cu cuțitul în zona inimii victimei C. G. R..

Din declarația martorei C. T. a rezultat că în ziua de 08. 04.2013, a fost plecată la serviciu de la orele 6.00 până la orele 11.00 și a revenit în apartamentul în care locuia în jurul orelor 11.00, când a găsit-o pe inculpată, care era bolnavă si zăcea în urma unui accident de circulație suferit anterior. In jurul orelor 11.00-12.00, inculpata a coborât la magazinul PROFI pentru a cumpăra ceva de mâncare si împreună au pregătit masa în bucătărie unde au stat aprox. o jumătate de oră. In acest timp, inculpatul I. a plecat din locuință iar inc. M. a rămas în apartament. La întoarcerea în apartament, inc. I. era alb la față și împreună cu acesta, a coborât pentru a vedea ce s-a întâmplat. L-a scurt timp au venit organele de poliție si astfel a aflat despre incidentul în care au fost implicații nepoții săi, inculpații I. M. si M. R..

A mai arătat martora că si inculpata M. R. a lipsit la un moment dat din locuință pentru a cumpăra mâncare, fiind plecată și în momentul venirii organelor de poliție.

Martorul a precizat că în acest timp, inc. M. R. a fost tot timpul în locuința respectivă și și-a petrecut timpul împreună cu prietena sa, D. G.. Din declarația aceluiași martor a mai rezultat că a sesizat prezența inc. M. R. de la orele 8.000 și pînă la orele 17.00 și nu cunoaște când inc. M. a părăsit locuința întrucât el cunoștea că și-a petrecut timpul în cameră împreună cu prietena sa, ascultând muzică.

A mai relevat martorul că inculpata era nevoită să-și petreacă timpul în apartament deoarece anterior suferise un accident de circulație si astfel nu avea voie să facă efort. Cunoștea că inculpata este o persoană temătoare si foarte sensibilă si nu putea suporta să vadă pete de sânge.

Din declarația martorului I. C. a rezultat că înainte cu câteva zile de incidentul din data de 08. 04. 2013 s-a mutat împreună cu familia în apartamentul situat în Militari în care locuiau si inculpații.

Din declarația martorului a rezultat că inculpata M. R. nu a fost prezentă la discuție referitoare la vânzarea telefonului si în ziua incidentului, la orele 12.00 când a părăsit locuința, în interior se mai aflau următoarele persoane: inc. M. R. și I. M. și martorii I. C. și C. T. și nu cunoaște dacă inc. M. R. a primit vizita prietenei sale D. G..

Din declarația martorei M. A. a rezultat că în data de 08. 04. 2013 a lipsit aprox.2-3 ore din locuința situată pe . s-a întors a observat că în fața blocului erau mai multe mașini de poliție iar în apartament erau mai multe persoane: C. T., I. C., M. I.. Când a intrat în apartament a constatat că fiica sa nu era prezentă si din câte cunoștea fiica sa, inc. M. R. nu o cunoștea pe victima C. R..

In legătură cu relația pe care fiica sa, inc. M. R. a avut-o cu D. Roger-A., martora a declarat că în perioada 2010-2011, fiica sa inc. M. R. a avut o relație cu D. Roger A. iar aceasta a fost supusă deseori unor acte de violență si amenințare din partea martorului D. Roger-A., astfel că așa se explică dialogul purtat de fiica sa, inc. M. cu numitul D. Roger-A. în care i-a comunicat că ar fi tăiat pe cineva.

Din declarația martorului I. C. a rezultat că, înainte de incidentul din 08. 04. 2013, s-a mutat in apartamentul surorii sale, martora M. T. si în ziua incidentului a fost prezent în locuința respectivă până la orele 13.00, când a observat agitație în sensul că în fața blocului se auzeau sirene de Salvare si de Poliție. Până la acel moment, inc. M. a primit vizita unei prietene si împreună cu aceasta si-au petrecut timpul într-una din camerele apartamentului unde au consumat cafea si au fumat.

După un sfert de oră de la plecarea prietenei inculpatei, la ușă au sunat organele de poliție care le-au lăsat o invitație pentru a se prezenta la Secția de Poliție din cartier.

Instanța de fond a reținut declarația martorului M. I. zis „S.” dată în cursul urmăririi penale, conform căreia, în jurul orei 1500, inc. I. M. a ieșit din casă spunând că merge pe afară. Anterior martorul a observat că inculpatul a vorbit mult la telefonul mobil dar nu cunoaște cu cine.

Conform declarației date de același martor, în momentul în care inculpata M. R. a părăsit locuința a fost întrebată de mama sa unde se duce, însă aceasta a refuzat să răspundă și a închis repede ușa. Mama sa a ieșit din casă și s-a dus după R.. După aproximativ două minute mama a revenit în casă. Martorul a întrebat-o pe aceasta ce s-a întâmplat și i-a spus că s-a întâlnit cu inculpații M. R. și I. M.. Aceștia erau speriați dar nu i-au spus mamei sale motivul. Ulterior, inculpații M. R. și I. M. au plecat împreună părăsind blocul. In continuarea declarației martorul a precizat că persoana care a decedat pe scara blocului a fost înjunghiată de inculpatul I. M. zis „M.” dar nu cunoștea motivul.

In cursul cercetării judecătorești martorul și-a nuanțat această declarație arătând că în ziua de 08.04.2013 a fost și el în locuința din ., împreună cu numiții I. D., M. D., I. C. și inculpații M. R. si I. M. și a constatat prezența inculpatei M. în locuință de la orele 8.00-17,00, afirmând că nu știe când aceasta a părăsit locuința întrucât nu a văzut momentul respectiv.

Totodată, martorul a mai precizat că este posibil ca inc. M. R. să fi plecat din apartamentul fără ca el să perceapă acest lucru având în vedere volumul la care se asculta muzică în apartament.

Din declarația martorului D. Roger A. a rezultat că în urmă cu 2 ani a avut o relație de concubinaj cu inc. M. R., dar nu cunoștea cu exactitate când a luat sfârșit această relație. A purtat o convorbire telefonică cu inc. M. R. și după ce au schimbat câteva cuvinte, aceasta i-a comunicat că a înjunghiat un băiat.

Întrucât martorul a afirmat că nu crede ceea ce spune inculpata, aceasta a repetat afirmația făcută, fără a precizai numele băiatului si motivul pentru care l-ar fi înjunghiat.

Prin urmare, din depozițiile martorului D. Roger A. a rezultat că în timpul relațiilor de concubinaj cu inculpata nu a manifestat acte de violență asupra acesteia și nu s-a speriat că i se va putea întâmpla ceva rău în viitor, în cadrul discuțiilor pe care le-a avut cu inculpata și când aceasta a afirmat „ am tăiat pe cineva”.

Prin urmare, depoziția dată de martorul D. Roger-A. a fost în contradicție cu cea a inc. M. R. si a mamei acesteia, care au încercat să îl convingă pe martorul D. Roger să nu relateze organelor de urmărire penală conținutul convorbirii pe care a avut-o cu inc. M. R. când aceasta a afirmat :”L-am tăiat pe unu, că s-a luat cu mine pe stradă…. și se aude că a murit”.

Totodată, din analiza convorbirii ce a avut loc între inc. M. R. si martorul D. Roger A. s-a putut observa că în afară de afirmația „l-am tăiat pe unu” inculpata a insistat pe acest subiect si la întrebările martorului D. Roger A. i-a dat acestuia si detaliile săvârșirii faptei, respectiv, în scara blocului, iar leziunile aplicate de către inculpată au fost în picior și în piept. La întrebarea adresată de martorul D. Roger-A. „ fă, cine l-a tăiat tu sau MAKA”, aceasta a confirmat „ si eu si MAKA”.

Prin urmare, s-a putut observa că referirea inculpatei la săvârșirea infracțiunii de omor nu reprezintă o simplă afirmație de bravură ci dimpotrivă o detaliere a modalității în care a fost comisă infracțiunea, a locului unde a fost comisă fapta si a modului în care i-au fost aplicate loviturile victimei precum si o precizare detaliată a zonelor în care acestea au fost aplicate victimei.

Astfel, convorbirile telefonice purtate de inculpată si martorul D. au relevat că inculpata a comis infracțiunea de omor asupra victimei C., în calitate de autor si că a aplicat prima lovitură în piciorul victimei, iar inc. I. M. zis M. a aplicat cea de-a doua lovitură în zona pieptului .

Totodată, din analiza înregistrărilor imaginilor surprinse de camera de supraveghere a rezultat că inc, M. R. împreună cu inc. I. M. au părăsit în grabă locul faptei, aspect care a fost in contradicție cu conținutul declarațiilor martorilor, rude ale inculpatei, care au încercat să acrediteze ideea că aceasta petrecuse tot timpul în apartament întrucât suferise o intervenție chirurgicală.

Din analiza coroborată a declarațiilor martorilor a rezultat că în intervalul orar critic inculpatul I. M. a ieșit din apartamentul nr. 58 aflat la etajul 10 si a coborât la parter pentru a se întâlni cu o persoană, victima, aspecte care s-au coroborat cu imaginile surprinse de camerele de supraveghere. In ceea ce privește participarea inc. M. R. la infracțiunea de omor aceasta a rezultat din analiza coroborată a întregului material probator administrat în cauză, în pofida declarațiilor date de coinculpatul I. M. și de declarațiile martorilor care în mare parte se află în relații de rudenie cu aceștia si în cursul procesului penal, au încercat să creeze o situație favorabilă inculpatei în scopul evitării tragerii la răspundere penală astfel că, unii dintre aceștia deși au cunoscut elemente esențiale pentru cauză nu le-au dezvăluit organelor judiciare și ulterior, în cursul cercetării judecătorești au încercat să acrediteze ideea că inculpata M. R., în intervalul critic nu ar fi părăsit locuința din cauza stării precare de sănătate, aspecte care nu au fost confirmate de materialul probator administrat în cauză.

Contactele telefonice din data de 08.04.2013 ora 14:53:28 și ora 15:23:06, astfel cum a rezultat din probatoriul administrat, au avut ca scop ademenirea victimei în locul în care cei doi inculpați se simțeau în siguranță și puteau fi protejați de rudele lor, pe motivul fals al achiziționării unui telefon mobil ori al unor negocieri privind obiectul respectiv, dar cu scopul real și ascuns al exercitării actelor de violență urmare a faptului că victima a încercat abordarea pe stradă a inculpatei M. R..

Versiunea conform căreia . a fost desfășurată în totalitate de inculpatul I. M. zis „M.” și a avut drept motiv neînțelegerile legate de o sumă de bani ce trebuia plătită în schimbul unui telefon mobil, este nereală, nu are suport probatoriu și a fost adoptată în speranța că inculpata M. R. nu poate fi trasă la răspundere penală.

In drept, fapta celor doi inculpați constând în aceea că în după-amiaza zilei de 08.04.2013, într-o împletire de acțiuni ce sunt condiționate una de cealaltă fiind totodată într-o strânsă legătură și de asemenea în aceleași împrejurări de fapt, inițial la etajul 10 al Blocului O13, . R. zisă „C.” cu un cuțit i-a aplicat victimei C. G.-R. o lovitură în zona coapsei stângi, treime medie, în apropierea arterei femurale ce reprezintă trunchiul arterial principal al coapsei, cu interesare musculo-aponevrotică pe o adâncime de 11 cm, cu intenția de a suprima viața persoanei și de a o pune pe aceasta în imposibilitate de a se depărta cu ușurință de locul respectiv și a se apăra, dată fiind gravitatea și localizarea leziunii traumatice, pentru ca ulterior pe palierul de la etajul 3 inculpatul I. M. zis “M.” să îi aplice aceleiași persoane a doua lovitură cu obiectul tăietor-înțepător cu lezarea pericardului și cordului, victima decedând urmare acțiunilor de violență îndreptate împotriva sa, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 188 alin. 1 din C.p. cu aplic. art. 5 din N.C.p.

Astfel, prin încheierea de ședință din data de 11. 02. 2014, tribunalul a procedat la schimbarea încadrării juridice reținută în sarcina inculpaților I. M. și M. R. din infracțiunea prevăzută de art 174- 175 lit i din Cp în infracțiunea prevăzută de art. 188 alin 1 din NCP,cu aplicarea art 5 din Ncp. întrucât circumstanța de calificare ” săvârșirea infracțiunii în loc public” nu se mai regăsește în noile reglementări care încriminează infracțiunile contra vieții, astfel că s-a impus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 188 C.p.p.cu aplicarea art 5 din Ncp, care sancționează cu închisoarea de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi, uciderea unei persoane.

Prin urmare, instanța a constatat că prin încheierea de ședință din data de 11.02 2014 s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților I. M. și M. R. din infracțiunea prevăzută de art 174- 175 lit i din Cp în infracțiunea prevăzută de art 188 alin 1 din NCP,cu aplicarea art 5 din Ncp.

In ceea ce privește infracțiunea săvârșită, instanța a aplicat inculpatei o pedeapsă orientată spre maximul special prevăzut de lege având în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal respectiv, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, inculpata cu ajutorul unui cuțit, a aplicat victimei o lovitură în zona coapsei stângi treime medie în apropierea artei femurale, urmarea produsă constând în decesul victimei-persoanei minore în vârstă de 15 ani, precum si celelalte criterii prev de art. 74 C.p. respectiv, nivelul de educație, situația familială si socială.

Deși inculpata s-a apărat in tot procesul penal că anterior suferise un accident de circulație si starea sa de sănătate era precară astfel că era nevoită să-și petreacă tot timpul mai mult în pat, existența accidentului de circulație nu se contestă ,însă s-a putut constata că la vârsta de 21 de ani, inculpata avea ca studii numai 8 clase și nu avea nicio ocupație legală.

În temeiul disp art 188 alin 1 din NCP,cu aplicarea art 5 din Ncp a condamnat pe inculpata M. R. la pedeapsa de 17 ani închisoare.

În temeiul disp. art 65 din CP cu aplicarea art 5 din CP s-a interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute la art 66 alin 1 lit a, b, e, f din Cp.

În temeiul disp. art 399 alin 1 din Cpp s-a menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpata M. R..

În temeiul disp. art 72 din CP s-a computat durata reținerii și arestării preventive a inculpatei M. R. de la 23.04 2013 la zi.

In ceea ce privește infracțiunea săvârșită, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă orientată spre maximul special prevăzut de lege având în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 74 Cod penal respectiv, împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, mijloacele folosite, inculpatul cu ajutorul unui cuțit, a aplicat victimei o lovitură în zona cordului, urmarea produsă constând în decesul victimei-persoană minoră în vârstă de 15 ani, precum si celelalte criterii prev de art. 74 C.p. respectiv, nivelul de educație, situația familială si socială.

La individualizarea pedepsei, Tribunalul a avut în vedere, pe lângă criteriile mai sus enumerate, și aspectul că a comis prezenta infracțiune în cadrul termenului de încercare pentru pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată prin s.p nr. 332 din 18. 05. 2012 a Judecătoriei sectorului 6 București, definitivă prin d.p nr. 1779 din 21. 09, 2012 a C..

II.În temeiul disp art 188 alin 1 din NCP,cu aplicarea art 5 din Ncp a condamnat pe inculpatul I. M. la pedeapsa de 17 ani închisoare.

În temeiul disp. art 65 din CP cu aplicarea art 5 din CP s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute la art 66 alin 1 lit a, b, e, f din Cp.

În temeiul disp art 22 din LEGEA 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr 286/2009 alin 4 s-a revocat suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală 332/18.05 2012 a Judecătoriei sect 6 București și a înlocuit pedeapsa aplicată prin această sentință cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 6 luni .

În temeiul disp art 22 alin 4 lit b din Legea 187/2012 rap la art 129 alin 2 lit b din Cpp s-a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 17 ani, care s-a majorat cu 2 luni ,ce reprezintă ¼ din durata măsurii educative, inculpatul execută pedeapsa de 17 ani și 2 luni închisoare.

În temeiul disp. art 65 din CP cu aplicarea art 5 din CP s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute la art 66 alin 1 lit a, b, e, f din Cp.

În temeiul disp. art 399 alin 1 din Cpp s-a menținut măsura arestării preventive dispuse față de inculpatul I. M..

În temeiul disp. art 72 din CP a fost computată durata reținerii și arestării preventive a inculpatului I. M. de la 3.04 2012 la 18. 05 2012 și de la 11 .04 2013 la zi.

În temeiul disp. art 112 alin 5 din CPP s-a confiscat de la inculpatul I. M. suma de 20 de lei ,reprezentând contravaloarea unui cuțit folosit de inculpatul I. M. la săvârșirea infracțiunii.

În temeiul disp. art 112 lit b dinCP s-a confiscat de la inculpata M. R. un cuțit marcat 11 cu plăsele din material de culoare neagră folosit la săvârșirea infracțiunii.

Deși părțile civile în cursul urmăririi penale si al cercetării judecătorești au precizat că solicită să fie despăgubite cu suma de 1.000.000 euro fiecare, reprezentând daune morale si suma de 5.000 euro daune materiale, Tribunalul a constatat că se impune admiterea în parte a acțiunilor civile formulate de părțile civile V. N., V. M. si R. M.-A..

Având în vedere fapta săvârșită de inculpați, una dintre cele mai grave din codul penal prin care s-a adus o atingere celei mai importante valori apărate de Codul penal și anume viața persoanei, s-a constatat că aceasta a fost de natură să creeze părților civile suferințe psihice determinate de pierderea nepotului lor în vârstă de 15 ani pe care-l crescuseră încă de la nașterea acestuia, astfel că părțile civile sunt îndreptățite să primească o sumă de bani cu titlu de daune morale. Deși viața unui om nu poate fi cuantificată în bani, se impune acordarea unei sume de bani cu titlul de daune morale, pentru a compensa suferințele psihice cauzate părților civile în urma decesului nepotului lor minor,într-un cuantum corespunzător dimensiunii suferințelor psihice încercate în urma faptelor săvârșite de inculpați și cu respectarea principiului îmbogățirii fără justa cauză.

In ceea ce privește daunele materiale s-a constatat că părțile civile au solicitat fiecare acordarea de despăgubiri în cuantum de 5.000 euro reprezentând cheltuielile efectuate cu înmormântarea victimei, din conținutul declarațiilor date de acestea, tribunalul a reținut că suma totală cheltuită de părțile civile pentru înmormântarea victimei a fost de 5.000 euro.

În temeiul disp. art 397 alin 1 din Cpp și art 1357 din Codul civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă V. N. și au fost obligați inculpații în solidar la plata echivalentului în lei a sumei de 200.000 de euro reprezentând daune morale și la plata echivalentului în lei a sumei 1650 de euro reprezentând daune materiale.

În temeiul disp. art 397 alin 1 din Cpp și art 1357 din Codul civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă V. M. și au fost obligați inculpații în solidar la plata echivalentului în lei a sumei de 200.000 de euro reprezentând daune morale și la plata echivalentului în lei a sumei 1650 de euro, reprezentând daune materiale.

În temeiul disp. art 397 alin 1 din Cpp și art 1357 din Codul civil s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă R. M. A. și au fost obligați inculpații la plata sumei de 200.000 de euro reprezentând daune morale și la plata echivalentului în lei a sumei 1650 de euro, reprezentând daune materiale.

S-a luat act că numitul C. A. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În temeiul disp. art 274 alin 2 din Cpp a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 5000 de lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe penale au declarat apel inculpații I. M., M. R. și de părțile civile V. N., V. M. și R. M. A. cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel București la data de 15.04.2014, sub nr._ (_ ).

Părțile civile V. N., V. M. și R. M. A. au solicitat desființarea sentinței penale nr.918 pronunțată de Tribunalul București,Secția I Penală și pe cale de consecință să fie pronunțată o nouă hotărâre prin care să se dispună: condamnarea inculpaților la pedeapsa maximă prevăzută de dispozițiile art.188 C.pen și obligarea inculpaților la plata daunelor morale, așa cum părțile civile s-au constituit.

Părțile civile apreciază că pedeapsa aplicată este mică raportat la modalitatea de săvârșire a infracțiunii, precum și la gravitatea acestei, infracțiunea vizând cea mai importantă valoare socială ocrotită de legea penală și anume viața persoanei..

De asemenea daunele morale acordate sunt insuficiente, având în vedere pierderea unicului fiu și nepot al părții civile.

Încă de la începutul cercetărilor, inculpații nu au recunoscut săvârșirea infracțiunii de omor,una dintre infracțiunile cele mai grave prevăzută de C.pen, având în vedere suprimarea vieții unei persoane a cărei viață a fost curmată pe nedrept, violent, având în vedere că infracțiunea se săvârșește cu intenție directă, respectiv autorul cunoaște rezultatul faptelor sale și urmărește să le producă.

Pe parcursul cercetării, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, inculpata M. R. a înțeles să adopte o poziție de nerecunoaștere, iar inculpatul I. M. a înțeles să adopte o poziție de recunoaște parțială a faptelor dar și de a-i oferi ajutor inculpatei M. R., urmărind nepedepsirea ei, susținând că aceasta nu a participat în nici un mod la săvârșirea faptei.

Din probele administrate în dosarul cauzei s-a reținut că inculpatul I. M. a urmărit producerea faptei de omor întrucât așa cum a rezultat din cercetarea la fața locului, victima a fost înjunghiată în picior, prezentând o rană de 11 cm adâncime, la etajul 10 al imobilului, în care s-au petrecut faptele, iar ulterior, întrucât victima părăsise nivelul 10 al imobilului, coborând pe scări, inculpatul I. M. l-a urmărit, iar la etajul 3 i-a aplicat lovitura fatală.

Este de reținut faptul că inculpatul I. M. a mai săvârșit infracțiuni de violență, pentru care anterior, instanțele au manifestat clemență, în speranța că acesta va înțelege gravitatea faptelor sale și rezultatul lor.

Participarea inculpatei M. R. la săvârșirea faptei a fost dovedită de următoarele probe, ce se coroborează:

1.înregistrarea convorbirilor telefonice dintre inculpată și martorul D. Roger, în care aceasta arată că împreună cu inculpatul I. M. au omorât victima, susținând în convorbire că ea a aplicat lovitura în piciorul victimei, iar inculpatul I. M. a aplicat a doua lovitură.

2.părăsirea locului faptei în grabă, împreună cu inculpatul așa cum a rezultat din înregistrările camerelor de luat vederi și care înlătură susținerea inculpatei și a celorlalți martori audiați, cu privire la faptul că inculpata era foarte bolnavă și se deplasa greu.

3.depoziția martorului D. Roger în fața instanței, prin care acesta a arătat că în timpul relațiilor de concubinaj cu inculpata, nu a manifestat violențe asupra ei și nu s-a speriat în momentul în care a aflat că inculpata este capabilă să ucidă, depoziție care a înlăturat susținerile inculpatei prin care a arătat că convorbirea telefonică prin care a recunoscut săvârșirea faptei a fost în scopul de a-l speria pentru ca în viitor să o lase în pace.

4.dacă singura persoană vinovată de săvârșirea faptei ar fi fost inculpatul, omorul s-ar fi petrecut la nivelul etajului 10.

Modul de operare a dus la concluzia că s-a urmărit cu orice preț suprimarea vieții victimei.

În acest context, viața unui om nu poate fi răscumpărată cu nici o sumă de bani, dar admiterea cererii părților civile este rezonabilă, chiar dacă părțile civile cunosc faptul că nu vor încasa nici o despăgubire de la cei doi inculpați, având în vedere că aceștia sunt majori dar nu dețin bunuri.

Inculpații M. R. și I. M. solicită instanței admiterea apelului, desființare în tot a hotărârii instanței de fond și schimbarea încadrării juridice a infracțiunii săvârșite de inculpatul I. M. din fapta de omor prevăzută de dispozițiile art.188 C.pen în fapta de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de dispozițiile art.195 C.pen cu aplicarea dispozițiilor art75 și 76 C.pen. și achitarea inculpatei M. R. având în vedere dispozițiile art16 alin.1 lit.c raportat la dispozițiile art.17 C.pr.pen.

Astfel, față de apelul formulat de inculpata M. R., a arătat că, față de probatoriul administrat atât în fața instanței de fond, cât și a celei de apel, în special depoziția martorei D. G., este imposibil ca inculpata să fie plasată la locul săvârșirii faptei, mai ales că în rechizitoriu nu s-a precizat momentul în care ar fi putut săvârși fapta sau modul în care ar fi putut fi săvârșită. De asemenea, a apreciat că nu se justifică nici mobilul crimei și nici nu există urmele papilare ale inculpatei pe presupusa armă a crimei. A mai arătat că singura probă a Parchetului o reprezintă convorbirile telefonice în care inculpata a lăsat să se înțeleagă că a participat la fapta de omor. Mai mult, inculpata era operată la momentul săvârșirii faptei, stând în pat, astfel încât se impune achitarea acesteia în temeiul dispozițiilor art. 16 alin. 1 lit. c raportat la art. 17 alin. 2 C.p.p. Cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei acestei inculpate, a arătat că apărările sunt aceleași, solicitându-se achitarea. Cu privire la inculpatul I. M., a arătat că acesta s-a predat singur, recunoscând săvârșirea faptei de lovituri și vătămări cauzatoare de moarte. A mai arătat că a avut o atitudine sinceră și nu a urmărit săvârșirea faptei, între victimă și inculpat neexistând decât o relație comercială. Astfel, a arătat că victima s-a deplasat la inculpat pentru a recupera o sumă de bani, având asupra sa un briceag și manifestând o atitudine violentă, la etajul 10 al imobilului desfășurându-se o luptă în care inculpatul și-a apărat viața. De asemenea, a arătat că în rechizitoriu se amintește de coborârea liftului de la etajul 10 la etajul 3, victima coborând de fapt din lift la etajul 4, conform declarației de martor de la fila 10 din Rechizitoriu, iar martorul P. D. a găsit-o întinsă, cu fața în jos, la etajul 3, eliminându-se astfel aspectul unui atac final.

În cursul judecății în faza de apel, a fost audiată martora D. G..

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, în raport de criticile formulate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept în temeiul dispozițiilor art. 4121 alin. 2 C.p.p.,Curtea apreciază apelurile ca fiind fondate apelurile formulate de părțile civile și de inculpata M. R., și nefondat apelul formulat de inculpatul I. M., pentru considerentele următoare:

Sub un prim aspect, Curtea constată că prima instanță a reținut în mod corect situația de fapt, în baza mijloacelor de probă administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății.

În analiza proprie, în fapt, în esență, Curtea reține că în după-amiaza zilei de 08.04.2013 în imobilul (. în București, ., ., la etajul 10, inculpata M. R. cu un cuțit i-a aplicat victimei C. G.-R. o lovitură în zona coapsei stângi, treime medie, în apropierea arterei femurale ce reprezintă trunchiul arterial principal al coapsei, provocând astfel o plagă cu profunzimea de 11 cm cu interesare musculo-aponevrotică, pentru ca ulterior pe palierul de la etajul 3, inculpatul I. M. zis “M.” să îi aplice aceleiași persoane a doua lovitură cu un alt obiect tăietor-înțepător tip cuțit, în partea superioară a corpului în zona inimii. Astfel inculpatul I. M. zis „M.” a profitat de starea în care victima se afla ca urmare rănirii inițiale provocate de inculpata M. R., și l-a înjunghiat pe C. G.-R. provocându-i grave leziuni traumatice cu penetrarea și lezarea pericardului și cordului care au determinat decesul instantaneu al acestuia.

-echimoză facială stânga și excoriația zigomatică dreapta cu mecanism de producere prin lovire cu și de corp dur, fără legătură de cauzalitate în tanatogeneză.

Fiind audiați, atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, inculpații I. M. și M. R. au avut o atitudine nesinceră, nerecunoscând comiterea faptelor.

Astfel, în esență, inculpatul I. M. a arătat că la data respectivă a avut un conflict cu victima C. G.-R., generat de o pretinsă datorie pe care o avea victima către inculpat, pe palierul etajului 10 al blocului unde locuia inculpatul. În continuare, inculpatul a arătat că victima a scos un cuțit și l-a atacat, inculpatul s-a apărat și fără să realizeze l-a înjunghiat în picior, iar ulterior victima a continuat atacul și s-a înjunghiat singură în zona pieptului, în cuțitul pe care inculpat îl ținea, pasiv, în mână. A mai arătat inculpatul că după aceea victima a coborât pe scări și nu mai știe ce s-a întâmplat. După cum se observă, inculpatul susține mai multe aspecte ce nu sunt susținute de nici un mijloc de probă, iar alte aspecte prezintă un caracter ilogic, respectiv faptul că victima ar fi coborât 7 etaje pe scări după ce fusese înjunghiată în inimă (după cum s-a stabilit prin actele medicale, fiind de altfel un fapt notoriu, victima a decedat instantaneu în urma loviturii aplicate). Totodată, se mai observă și tentativa inculpatului de a-și asuma singur fapta comisă, încercând să o disculpe pe coinculpata M. R. (verișoară primară).

Inculpata M. R. a arătat că la data respectivă, în intervalul orar în care s-a petrecut omorul, se afla la domiciliu (unde de altfel locuia împreună cu inculpatul I. M. și alte persoane, rude apropiate, martori în prezenta cauză), împreună cu o prietenă, D. G., și nu a părăsit locuința în nici un moment; a arătat inculpata că a părăsit locuința după consumarea faptei, fără să cunoască ce s-a întâmplat, deplasându-se la un magazin pentru a cumpăra țigări.

După cum a reținut și prima instanță, declarațiile inculpaților sunt nesincere, toate apărările acestora fiind contrazise de împrejurările ce rezultă din administrarea celorlalte mijloace de probă.

Astfel, din mențiunile procesului verbal de cercetare la fața locului și procesele verbale de vizionare a imaginilor captate de camerele de supraveghere rezultă că la data respectivă inculpatul I. M. a intrat împreună cu victima în blocul unde locuia primul și au urcat la etajul 10 folosind liftul. Pe palierul de la etajul 10, inculpata M. R. a înjunghiat victima în zona piciorului, victima coborând apoi pe scări. Victima a fost observată de către martora P. N. așezată pe treptele scărilor dintre etajele 3 și 4, plângându-se de durere, ceea ce atestă împrejurarea că la acest moment victima era încă în viață, prezentând leziuni doar la nivelul piciorului.

Ulterior, inculpatul a coborât cu liftul până la etajul 3, unde l-a înjunghiat pe C. G.-R. în inimă, acesta decedând pe loc; pe scările imobilului au fost găsite urme de sânge între etajele 10 și 3, împrejurare ce atestă faptul că victima s-a deplasat între aceste etaje după ce a fost înjunghiat, inițial, în picior. Curtea constată că pe terasa blocului a fost descoperit un cuțit ce putea produce rana de la nivelul piciorului victimei (martora a auzit când a fost aruncat acest cuțit, respectiv în intervalul de timp dintre momentul la care martora a văzut victima și momentul la care victima a fost ucisă), iar la ghena de gunoi un alt cuțit, rupt, aflat într-o pungă conținând resturi menajere despre care s-a stabilit că provenea din apartamentul 58, unde locuiau inculpații și alte persoane; totodată, s-a stabilit că acest cuțit cel mai probabil a fost folosit pentru înjunghierea victimei în zona inimii, rupându-se în contact cu sternul acesteia.

Ținând seama și de declarația inculpatului, care admite că a înjunghiat victima (adăugând însă că nu a avut această intenție, ci victima l-a atacat și s-a rănit singură), precum și de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, purtate între inculpata M. R. și martorul D. Roger A., rezultă fără dubiu că inculpatul este persoana care a lovit victima, cu intenție, în zona inimii, provocând decesul acesteia.

Curtea constată că nu este fondată apărarea inculpatului, în sensul că s-ar fi aflat în legitimă apărare. Potrivit art.19 al.1 Cod penal, este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârșită în legitimă apărare. Conform art.19 al.2 Cod penal, este legitimă apărare persoana care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, dacă apărarea este proporțională cu gravitatea atacului. Curtea constată că în cauză nu există nici un mijloc de probă care să susțină afirmația inculpatului și din care să rezulte că victima ar fi declanșat vreun atac împotriva inculpatului. Dimpotrivă, din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, purtate între inculpata M. R. și martorul D. Roger A., rezultă că de fapt inculpatul l-a atras pe C. G.-R. în blocul unde locuia, pentru a-i aplica o corecție deoarece avusese un conflict minor cu inculpata M. R.. În același sens, Curtea observă că nu există nicio probă că inculpatul ar fi avut vreo datorie bănească față de victimă, ce ar fi generat conflictul, astfel cum a arătat în declarațiile sale.

În privința inculpatei M. R., Curtea observă în primul rând declarațiile martorilor ce sunt membri ai familiei (locuiau împreună) sunt subiective, încercându-se disculparea acesteia, în contextul în care coinculpatul și-a asumat săvârșirea faptei. Astfel, inculpata a arătat că nu a părăsit deloc locuința în intervalul de timp când a fost comisă fapta, fiind susținută în declarațiile sale de împrejurările învederate de către rudele sale, precum și de martora D. G. (prietenă apropiată a inculpatei).

Curtea reține că declarațiile acestor martori nu exprimă adevărul. Astfel, în faza de urmărire penală, martorul M. I. a declarat că de fapt inculpata a părăsit locuința în intervalul de timp critic, plecând fără a comunica unde se duce, deși a fost întrebată în acest sens. În cursul judecății martorul a revenit fără nicio justificare pertinentă asupra declarației, arătând că de fapt inculpata nu a părăsit locuința; ținând seama că martorul nu a oferit un argument plauzibil pentru a reveni asupra declarației sale, Curtea apreciază că declarația acestuia dată în faza de urmărire penală corespunde adevărului.

Cea mai importantă probă a vinovăției inculpatei este dată însă de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, purtate între inculpata M. R. și martorul D. Roger A.. În cuprinsul acestora, inculpata descrie în detaliu faptele, arătând inclusiv faptul că ea a lovit victima cu un cuțit în picior, iar coinculpatul în piept, precum și că îl cunoștea pe C. G.-R., indicând și mobilul faptei, respectiv existența unui conflict minor între victimă și inculpată (“”s-a dat la mine pe stradă”, după cum arată inculpata). Detaliile relatate de inculpată martorului exclud posibilitatea ca aceasta să fi aflat despre comiterea omorului din mass-media, astfel cum s-a apărat inculpata. Totodată, este neveridică și ilogică și varianta prezentată de inculpată, în sensul că i-ar fi relatat martorului D. Roger A. aspectele sus-menționate pentru a-l speria pe acesta; inculpata a precizat că a avut o relație de dragoste cu martorul, care s-a manifestat violent față de ea, iar în condițiile în care martorul începuse să-și arate din nou interesul față de ea, a dorit să-l sperie. Aceste afirmații (susținute în mod mincinos de rudele inculpatei), este contrazisă total chiar de martorul D. Roger A., care a arătat că nu s-a manifestat niciodată violent față de inculpată. Totodată, din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, purtate între inculpata M. R. și martorul D. Roger A., reiese că între aceștia exista încă o relație bună, de prietenie, inculpata chiar solicitându-i la un moment dat martorului să se întâlnească pentru a mai discuta; în cursul discuțiilor, inculpata nu a dat dovadă în nici un moment de o stare de teamă față de martor, fiind cea care a inițiat cele mai multe convorbiri.

În lumina împrejurărilor arătate, Curtea apreciază că este limpede că declarația martorei D. G. este mincinoasă, aceasta relatând împrejurări nereale pentru a încerca să o disculpe pe inculpată.

Totodată, Curtea observă că rudele inculpatei au încercat să influențeze pe martorul D. Roger A. pentru ca acesta să facă declarații favorabile inculpatei; martorul a arătat că după arestarea inculpatei, a fost contactat telefonic și s-a întâlnit cu mama victimei, M. A., care i-a solicitat ca în situația în care va fi citat să nu declare că a vorbit cu inculpata; în fața instanței, martorul a arătat că nu își mai amintește acest aspect, împrejurare neveridică.

Ca atare, Curtea apreciază că și martora D. G. a fost supusă unor influențe din partea rudelor apropiate ale inculpatei, care doreau ca aceasta să nu fie condamnată pentru fapta comisă.

În concluzie, Curtea apreciază că probele administrate în faza de urmărire penală și în faza de judecată demonstrează fără dubiu vinovăția ambilor inculpați, apelurile formulate de aceștia sub acest aspect nefiind fondate.

În privința încadrării juridice a faptelor, sub un prim aspect, Curtea constată că în mod corect prima instanță a stabilit că legea penală mai favorabilă pentru fiecare inculpat în parte este noul Cod penal, intrat în vigoare la data de 01.02.2014, întrucât limitele de pedeapsă sunt mai reduse decât anterior.

Ca atare, Curtea reține că fapta inculpatului I. M., descrisă anterior, prezintă conținutul infracțiunii de omor prevăzute de art.188 al.1 Cod penal, comisă cu intenție directă.

În acest sens, nu este fondată cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracțiunea de loviri și vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art.195 Cod penal. Curtea are în vedere că inculpatul a folosit un obiect vulnerant apt de a produce moartea victimei, respectiv un cuțit, lovind cu intensitate în zona inimii, aspect ce pune în evidență intenția acestuia de a ucide victima, prevăzând și urmărind suprimarea vieții acesteia, iar nu de a-i provoca doar vătămări corporale.

În privința inculpatei M. R., însă, Curtea constată că în mod greșit s-a reținut că aceasta este coautor al infracțiunii de omor, participarea sa fiind una specifică complicelui, motiv pentru care va admite apelul acesteia.

Astfel, în sarcina acesteia s-a reținut că a lovit cu un cuțit victima în zona coapsei stângi, treime medie, în apropierea arterei femurale, cu intenția de a suprima viața persoanei și de a o pune pe aceasta în imposibilitate de a se depărta cu ușurință de locul respectiv și a se apăra, ulterior inculpatul I. M. aplicând lovitura în inimă. După cum se poate observa, chiar acuzația formulată este ușor contradictorie, reținându-se pe de o parte că inculpata a lovit victima pe de o parte cu intenția de a-i suprima viața, pe de altă parte cu intenția de a o pune pe aceasta în imposibilitate de a se depărta cu ușurință de locul respectiv și a se apăra.

Curtea constată că, în principiu, lovirea unei persoane cu cuțitul în zona piciorului nu pune în evidență intenția de a ucide, întrucât zona membrelor inferioare nu este una vitală; împrejurarea că în zona piciorului se găsesc vene și artere sangvine care o dată lezate pot conduce la decesul victimei nu intră în contradicție cu ideea enunțată anterior, întrucât este nevoie ca agresorul să aibă cunoștințe anatomice temeinice pentru a ucide o persoană în acest mod. În cauză nu există nicio probă că inculpata M. R. ar avea astfel de cunoștințe medicale, astfel încât aplicarea unei lovituri în zona piciorului victimei nu poate reprezenta un act de executare directă și nemijlocită a infracțiunii de omor.

Totodată, Curtea constată că nu are relevanță că inculpații au comis fapta în aceleași circumstanțe de loc și timp, cu privire la calitatea de coautor a inculpatei M. R.. Astfel, în practica judiciară și doctrina de specialitate s-a cristalizat opinia potrivit căreia sunt coautori ai infracțiunii de omor persoanele ce aplică lovituri victimei în aceleași circumstanțe de loc și timp; această soluție poate fi însă aplicată doar în situația în care nu se poate stabili cu exactitate care dintre autori a aplicat lovitura sau loviturile fatale.

În cauză, s-a stabilit fără dubiu că inculpata M. R. a aplicat o lovitură în zona piciorului, iar inculpatul I. M. a lovit victima în zona inimii. Ca atare, nu se poate reține în privința inculpatei forma de participație a coautoratului.

Din probele administrate, rezultă că participația inculpatei M. R. la comiterea faptei a fost una caracteristică pe complice, aceasta ajutând și înlesnind comiterea faptei de omor de către inculpatul I. M..

Astfel, cei doi inculpați au hotărât să atragă victima în blocul unde locuiau pentru a-i aplica o corecție, întrucât victima ar fi jignit-o anterior pe inculpată, pe stradă (aspect ce rezultă din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate). Întrucât au folosit cuțite, obiecte apte de a produce cu ușurință moartea victimei, rezultă că în această fază de desfășurare a evenimentelor cei doi inculpați au prevăzut și acceptat, fără a urmări, faptul că în urma agresării victimei aceasta poate deceda.

După ce au atras victima la etajul 10 al blocului unde locuiau, inculpata M. R. a lovit victima în zona piciorului, punându-l pe acesta în imposibilitate de a se salva cu ușurință, în acest mod ajutându-l pe inculpatul I. M. care a urmărit victima ce încerca să fugă de la locul incidentului, și i-a aplicat lovitura fatală, acționând în această fază cu intenție directă. Totodată, este evident că inculpata, prin atitudinea sa, l-a încurajat și a întărit rezoluția infracțională a inculpatului I. M. în privința uciderii victimei.

Prin urmare, Curtea reține că inculpata M. R. a săvârșit atât acte de complicitate materială cât și acte de complicitate morală în privința uciderii victimei, fără a comite acțiuni directe și nemijlocite pentru suprimarea vieții acesteia, iar față de cele reținute va schimba încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatei M. R., din infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. 1 cu aplicarea art.5 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.48 rap. la art. 188 alin. 1, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În privința individualizării judiciare a pedepselor, Curtea constată că în privința inculpatului I. M. sunt fondate apelurile părților civile, iar prima instanță nu a aplicat corespunzător dispozițiile art.74 Cod penal.

Curtea are în vedere faptul că inculpatul a comis o infracțiune extrem de gravă, fără a fi provocat în nici un mod de victimă, pe care a atras-o în blocul unde locuia pentru a răzbuna pretinse injurii aduse de victimă inculpatei M. R.. Curtea observă și că inculpatul a acționat cu determinare pentru a suprima viața victimei, urmărind-o pe aceasta și aplicându-i lovitura fatală în zona inimii, deși în perioada inițială victima fusese înjunghiată doar la nivelul piciorului de către coinculpată, lovitura nefiind mortală, iar aceasta încerca să se salveze, coborând pe scări. Instanța mai observă că inculpatul a acționat într-un mod nejustificat de violent împotriva unui adolescent de aproximativ 15 ani, ce nu avea oricum posibilitatea să se apere împotriva a doi inculpați înarmați cu cuțite, aspect ce relevă periculozitatea faptei comise de acesta.

Curtea mai are în vedere că inculpatul a mai fost condamnat pentru comiterea unor infracțiuni violente, respectiv ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, precum și pentru cea de port fără drept de cuțit, pedeapsa aplicată fiind suspendată sub supraveghere, fără însă ca aceasta să-l determine să nu reitereze conduita infracțională. Mai mult, acestuia i s-a aplicat și o amendă administrativă prin ordonanța procurorului pentru comiterea unei tâlhării (tot o infracțiune violentă).

Curtea mai are în vedere și faptul că inculpatul a avut o atitudine complet nesinceră pe parcursul procesului penal, încercând disculparea coinculpatei, încercând pe de altă parte să ateste ideea unei legitime apărări ori aceea că victima s-a înjunghiat singură, în ciuda existenței unor probe clare de vinovăție.

Ținând seama de aceste elemente (mai ales antecedența penală, atitudinea nesinceră a inculpatului, determinarea infracțională a acestuia, lipsa unui motiv serios pentru a suprima viața victimei), Curtea apreciază că inculpatul dă dovadă că nu are repere morale minimale în privința respectării dreptului fundamental la viață al persoanelor, astfel încât în cazul său este necesar ca pedeapsa închisorii să fie într-un cuantum maxim, pentru a se asigura atingerea scopului pedepsei, respectiv prevenirea săvârșirii altor infracțiuni (în special contra vieții), dar și pentru ca inculpatul să-și formeze o atitudine corectă față de muncă, regulile de conviețuire socială și normele de drept.

Ca atare, Curtea va majora de la 17 ani închisoare la 20 de ani închisoare, pedeapsa aplicată inculpatului I. M., pentru infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. 1, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Va menține dispoziția privind revocarea, în temeiul art. 22 din Legea 187/2012, a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 332/18.05.2012 a Judecătoriei sectorului 6 București, precum și dispoziția privind înlocuirea acestei măsuri cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 6 luni.

În temeiul art. 22 alin. 4 litera b din Legea 187/2012 rap. la art. 129 alin. 2 litera b Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa închisorii de 20 de ani, care se va majora cu 6 luni, urmând ca inculpatul I. M. să execute 20 de ani și 6 luni închisoare; în acest sens, Curtea observă că nu este oportun ca inculpatului să i se aplice numai o parte din pedeapsa suspendată sub supraveghere, în condițiile în care acesta a fost condamnat pentru fapte comise folosind arme albe, ceea ce denotă o periculozitate sporită a acestuia, urmând să dispună ca acesta să execute în integralitate pedeapsa anterioară, alături de pedeapsa aplicată prin prezenta decizie.

În privința inculpatei M. R., Curtea observă că sunt valabile în parte considerațiile anterioare. Astfel, aceasta a ajutat și înlesnit comiterea unei fapte extrem de grave, împotriva unui minor de 15 ani, pe care l-a înjunghiat în primă fază în zona piciorului. Totodată, Curtea observă că deși s-a reținut complicitatea, participarea inculpatei la comiterea faptei este una importantă, în condițiile în care inculpata a fost cea care a avut un conflict minor cu victima, relatându-i cele întâmplate inculpatului I. M. și luând împreună hotărârea să-i aplice victimei o corecție, scop în care l-au atras în blocul unde locuiau.

Totodată, se remarcă și faptul că inculpata a avut o atitudine nesinceră în cursul procesului penal, negând orice implicare în comiterea faptei, în ciuda existenței unor probe clare de vinovăție.

Ținând seama și de faptul că în cursul unei convorbiri telefonice cu un martor inculpata s-a manifestat injurios la adresa memoriei victimei, proferând înjurături cu privire la aceasta, Curtea observă că inculpata dă dovadă de dispreț în privința valorii fundamentale care este viața victimei, fiind necesară o pedeapsă orientată către maxim, pentru a se asigura atingerea scopului pedepsei.

Față de împrejurarea că inculpata, totuși, nu a comis acte de executare directă, precum și că nu are antecedente penale, Curtea apreciază că o pedeapsă de 17 ani închisoare este necesară și suficientă în cauză.

Curtea mai observă că, față de cuantumul acestora, pedepsele inculpaților nu pot fi decât cu executare efectivă; totodată, instanța de apel va deduce din pedepsele aplicata durata privării de libertate ca urma a luării măsurilor preventive privative de libertate.

În privința laturii civile, în mod corect a apreciat prima instanță că sunt îndeplinite toate condițiile legale pentru a fi trași la răspundere civilă, în solidar, cei 2 inculpați care au provocat decesul lui C. G. R.. Curtea constată că prima instanță a stabilit corect și cuantumul despăgubirilor acordate părților civile V. N., V. M. și R. M. A., atât în privința daunelor materiale cât și a celor morale.

Astfel, în privința daunelor materiale, din probele administrate, rezultă că fiecare parte civilă a contribuit cu sume de bani la cheltuielile legate de înmormântarea victimei, suma de 1650 EUR pentru fiecare parte fiind suficientă pentru acoperirea acestui prejudiciu.

În privința daunelor morale, Curtea apreciază că suma de 200.000 EUR pentru fiecare parte civilă este necesară și suficientă pentru acoperirea prejudiciului nepatrimonial creat acestora, nefiind fondat apelul părților civile sub acest aspect. Astfel, deși este evident că părțile civile au suferit un șoc de mare intensitate prin decesul victimei, adolescent de 15 ani, pe care îl crescuseră de la naștere, ucis de inculpați fără nici un motiv serios, totuși cuantumul daunelor morale nu trebuie să depășească anumite limite rezonabile, pentru a ca decesul unei persoane să nu devină o sursă de îmbogățire a rudelor victimei; în cauză, acordare unei sume de 200.000 EUR pentru fiecare parte civilă este de natură să asigure o acoperire a prejudiciului nepatrimonial suferit de părți, acordarea unor sume mai mari, astfel cum au solicitat acestea, apărând a fi o măsură reparatorie excesivă.

Față de aceste considerente, Curtea în baza art. 421 pct. 2 litera a ) C.p.p., va admite apelurile declarate de părțile civile V. N., V. M. și R. M. și inculpata M. R. împotriva sentinței penale nr. 918 din 26 martie 2014 a Tribunalului București-secția I penală, pe care o va desființa în parte și rejudecând, va proceda conform celor menționate mai sus.

Curtea va respinge ca nefundat apelul formulat de inculpatul I. M. și îl va obliga la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

În baza art. 421 pct. 2 litera a ) C.p.p., admite apelurile declarate de părțile civile V. N., V. M. și R. M. și inculpata M. R. împotriva sentinței penale nr. 918 din 26 martie 2014 a Tribunalului București-secția I penală, pe care o desființează în parte și rejudecând:

În baza art. 386 alin. 1 C.p.p. schimă încadrarea juridică a faptei reținută în sarcina inculpatei M. R., din infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. 1 cu aplicarea art.5 Cod penal în infracțiunea prevăzută de art.48 rap. la art. 188 alin. 1, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În baza art. 48 rap. la art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, condamnă pe inculpata M. R. la 17 ani închisoare.

În baza art. 67 Cod penal interzice inculpatei exercițiul drepturilor prev. de art. 66 literele a, b, e și f Cod penal, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 65 Cod penal interzice inculpatei drepturile prev. de art. 66 literele a, b, e și f Cod penal, pe durata executării pedepsei.

Descontopește pedeapsa de 17 ani și 2 luni închisoare aplicată inculpatului I. M., în pedepsele componente de 17 ani închisoare, aplicată în cauză, pentru infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art.5 Cod penal și 2 luni închisoare, reprezentând 1 din durata pedepsei aplicate prin sentința penală 332/18.05.2012 a Judecătoriei sectorului 6 București.

Majorează de la 17 ani închisoare la 20 de ani închisoare, pedeapsa aplicată inculpatului I. M., pentru infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. 1, cu aplicarea art. 5 Cod penal.

Menține dispoziția privind revocarea, în temeiul art. 22 din Legea 187/2012, a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 332/18.05.2012 a Judecătoriei sectorului 6 București, precum și dispoziția privind înlocuirea acestei măsuri cu măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 6 luni.

În temeiul art. 22 alin. 4 litera b din Legea 187/2012 rap. la art. 129 alin. 2 litera b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa închisorii de 20 de ani, care se majorează cu 6 luni, urmând ca inculpatul I. M. să execute 20 de ani și 6 luni închisoare.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul I. M..

Deduce prevenția inculpatei M. R., de la 23.04. 2013 la zi-30.09.2014.

Deduce prevenția inculpatului I. M., de la 3.04.2012 la 18.05.2012 și de la 11.04.2013 la zi-30.09.2014.

În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p.,obligă inculpatul I. M. la plata sumei de 400 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 30 septembrie 2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

B.-F. V. L. C.-N.

GREFIER,

T. S.

Red.B.F.V.

Dact.BFV/EA-2 ex.25.11.2014

T.B.S.I.P.-jud C.G

← Omorul. Art. 174 C.p.. Decizia nr. 1088/2014. Curtea de Apel...		Înşelăciunea. Art.244 NCP. Decizia nr. 1141/2014. Curtea de... →

Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1076/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Omor. Art.188 NCP. Decizia nr. 1076/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI