Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 99/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 99/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-02-2014 în dosarul nr. 100/2014
Dosar nr._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
Sentința penală nr.99
Ședința publică din data de 11 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C.-C. C.
GREFIER: C.-M. S.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror N. M..
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect plângerea formulată de petentul D. C. IMPEX SRL împotriva ordonanței din data de 01.11.2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în Dosarul nr.1333/P/2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat petentul . SRL prin apărător ales lipsind intimatul făptuitor C. E..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că prin Serviciul Registratură a fost înaintat că petenta a înaintat note de ședință.
Apărătorul ales al petentei solicită atașarea dosarului nr.5385/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 București în care s-a dat decizia în baza căreia doamna notar a emis certificatul de calitate nr.25 contestat de către petentă.Mai mult,în dosarul cauzei se află un certificat de legatar,notarul a făcut vorbire de dosarul nr.132/2011 pe care l-a instrumentat.
Reprezentantul Ministerului Public se opune cererii formulată de petentă,apreciind că prin această cerere se tinde la o reexaminare a unei cauze civile și există decizia în baza căruia notarul a emis certificatul de calitate care poate fi studiată de instanță și nu este necesar atașarea unui dosar civil.
Curtea respinge ca neutilă atașarea dosarului 5385/2005 al Judecătoriei Sectorului 5 București precum și atașarea dosarului notarial care nu a fost avut în vedere la efectuarea actelor premergătoare urmare a plângerii depuse de petentă în cauză.
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbatere.
Apărătorul ales al petentei arată că în dosarul nr.28/2009 s-a eliberat certificatul de calitate pe care îl contestă și anume numita A. L. C. este moștenitoarea a numitului A. A..Arată că acest certificat de calitate a fost eliberat ca urmare a unei cereri înaintată de către procuratorul Manzini,o procură din 29.12.2008 aflată la filele 34,35,36 în cadrul căreia numita A. L. C. îl mandatează pe domnul manzini în legătură cu stabilirea drepturilor sale succesorale precum și în legătură cu recuperarea în natură a tuturor imobilelor.În raport de disp.art.1536 cod civil pentru stabilirea calități de moștenitor apreciază că se impune ca acesta să aibă la momentul respectiv și notarul să ceară o procură specială și nu una generală.
Arată că din dosarul cauzei ,se observă că cererea de stabilire a calității de moștenitor a fost depusă la data de 5.03.2009,i s-a acordat termen în aceeași zi,iar certificatul de calitate se eliberează în aceeași zi.Astfel,se pune întrebarea când a avut timp notarul să elibereze certificatul de calitate.
De asemenea,demersurile se află la dosarul instanței,în data de 27.02.2009,adică înainte de a fi investită cu cererea de stabilire a calității de moștenitor,notarul a înaintat o cerere către Info Note(fila 18 dosar).Deși nu cunoștea că urmează ca în data de 5 martie să i se adreseze o cerere prin care să stabilească calitatea de moștenitor,aceasta a făcut cerere către Info Note prin care solicită să se precizeze dacă s-a dezbătut moștenirea după defunctul A..Totodată,în data de 17.03.2009,ulterior emiterii certificatului de moștenitor,notarul face din nou o cerere către Info Note solicitând același lucru,să se precizeze dacă s-a deschis,dezbătut succesiunea după numitul A..
Totodată,se mai află și o cerere către Camera Notarilor Publici tot la 27.02.2009,o cerere pe 4.03.2009 cu o zi înainte,doamna notar făcea demersuri către Info Note pentru a verifica mandatul acordat dlui Manzini.
Învederează că din cuprinsul procurii,la fila 19,numita A. îl mandatează pe Manzini să efectueze demersurile în vederea stabilirii drepturilor succesorale de pe urma defunctului său unchi.Astfel,apare noțiunea de unchi,în procură numita A. spune că defunctul A. A. este unchiul său.Arată că doamna notar nu precizează în acest certificat de calitate că vine la moștenire în calitate de nepoată și prin mandatar arată în cuprinsul cererii adresate notarului public că nu avea descendenți.Astfel,notarul public a reținut că nu avea descendenți,martorul audiat nu spune nimic de această calitate pe care ar fi trebuit să o aibă numita A..Acest certificat de calitate i-a fost eliberat nu în calitate de nepoată ci în baza unui testament olograf care nu se află la dosarul notarului public.
Apreciază că numita A. nu era moștenitoarea numitului A. pentru că sunt prea multe neconcordanțe.
În ceea ce privește testamentul olograf,nu se află la dosarul notarului public,notarul nu a cercetat conținutul acestui testament.În urma cercetării deciziei depusă,la fila 2 scrie foarte clar că probele administrate în dosarul cauzei sunt certificat de codicil,codicil,declarații de martori și declarația reclamantei A..
Astfel,consideră că se impunea atașarea întregului dosar pentru a verifica materialul probator.
Totodată,învederează instanței că nu s-au făcut demersuri necesare pentru stabilirea unei certitudini că numitul A. este cel care o moștenește pe numita Grosman Jean.
În ceea ce privește dosarul 132/2011,respectiv în cuprinsul certificatului de legatar dat în cadrul acestui dosar se face vorbire de un supliment la certificatul de moștenitor eliberat în dosarul nr.127/1972 din al cărui conținut reiese că în afara celor moștenite în certificatul de moștenitor nr.127/28.02.1972 emis de notariatul de Stat au mai rămas următoarele bunuri și următorii moștenitori,aici apărând și numitul A. A. în calitate de legatar cu titlu universal conform testamentului olograf.Solicită să fie avut în vedere că doamna notar a spus că a verificat actele din dosarul Notariatului de Stat.Mai mult,se precizează că testamentul olograf care îi dădea calitatea de moștenitor pe lângă alții numitului A. A.,emis la 4.05.1995 a fost revocat parțial de un alt testament.Astfel,se pune întrebarea cine a făcut această cerere la momentul 2011,cine a făcut cererea către Biroul Notarului Public întrucât A. A. era decedat din anul 2002,cine a solicitat eliberarea acestui certificat de legatar și cine avea dreptul să solicite în anul 2011.
Solicită să fie avut în vedere ceea ce scrie în conținutul certificatului de legatar,respectiv că au rămas bunuri și moștenitori,deci existau și alți moștenitori de pe urma numitei Grosman.Apreciază că se impunea citarea acestora și era imperios necesar ca doamna procuror să facă adresă către Notariatul de Stat pentru a se înainta aceste dosar.Mai mult trebuia să se afle ce conține testamentul olograf din 4.05.1945 și cine a verificat valabilitatea acestuia,ce conține testamentul care a revocat testamentul olograf.
Consideră că sunt foarte multe necunoscut cu privire la certificatul de legatar și doamna procuror avea obligativitatea să cerceteze și cine este Grosman Jean,iar la dosar trebuia să se afle toate declarațiile de notorietate întrucât în opinia sa este vorba de alte persoane,iar în cuprinsul certificatului de legatar nu se face vorbire și de Grossman.În raport de aceste considerente,apreciază că cercetarea nu este completă și sunt indicii clare care conduc la o soluție de începere a urmăririi penale și solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată,cu cheltuieli pe cale separată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a plângerii și de menținere a rezoluției atacate,atât cea a Procurorului general cât și a procurorului de caz apreciind că în mod just în baza examinării actelor aflate la dosar aceștia au ajuns la concluzia inexistenței unei fapte,au fost analizate decizia avută în vedere de notar la data emiterii certificatului de calitate,de moștenitor precum și testamentul olograf,codicilul și declarațiile martorilor făcută cu ocazia autentificării acesteia ajungându-se la concluzia că în mod just notarul C. E. nu a încălcat nici una din atribuțiile prevăzute expres de lege emițând corect certificatul de calitate de moștenitor și că prin plângerea formulată se tinde la preconstituirea unor dovezi care să fie folosite în procesul civil.
CURTEA
La data de 23.12.2013 pe rolul Curții de Apel București – Secția I-a Penală sub nr._, s-a înregistrat plângerea formulată de societatea comercială D. C. Impex SRL, prin reprezentant legal, împotriva ordonanței nr. 1333/P/2013 din 01.11.2013 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notar C. E. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. de art. 289 Codul penal din anul 1969.
Luând în examinare plângerea formulată potrivit art. 15 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, potrivit regulilor prev. de art. 2781 alin. 7 Cod procedură penală anterior, prin verificarea lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, Curtea constată că, fiind efectuate acte premergătoare urmare a plângerii petentei cu privire la inserarea de mențiuni necorespunzătoare adevărului de către notarul public intimat, cu ocazia emiterii certificatului de calitate de moștenitor nr. 25 din 05.03.2009, s-a stabilit că:
La data de 05.03.2009 notarul public C. E. a emis certificatul de calitate de moștenitor nr. 25. În cuprinsul acestuia s-a menționat că testamentul olograf din data de 23.04.1997 este valabil în baza Deciziei nr. 1827/17.11.2006 pronunțată în dosarul nr. 5383 al Tribunalului București – Secția a IV-a Civilă.
La baza emiterii acestui certificat au stat următoarele înscrisuri: cererea de deschidere a procedurii succesorale, certificatul de deces al defunctului, verificări la Camera Notarilor Publici și la INFONOT, copia testamentului olograf, copia deciziei civile nr. 1827 din 17.11.2006, declarații de martori.
Din verificările efectuate a rezultat că dosarul nr.5383 al Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă a avut ca obiect acțiune în revendicare. In cadrul acestui proces, pe cale incidentală, conform art.170 din legea 105/1992 au fost recunoscute actele emanând de la autoritățile din Statele Unite ale Americii purtând apostilă (certificare notarială de codicil, codicil, declarațiile martorilor făcute cu ocazia autentificării declarației de codicil).
Certificatul de moștenitor a fost folosit de A. L. C. în dosarul civil nr._/3/2012, pentru a își dovedi calitatea procesuală activă (în lipsa acestui înscris cererea de chemare în judecată formulată de aceasta ar fi fost respinsă ca fiind introdusă de o persoană fară calitate). In cadrul acestui proces civil persoana vătămată a avut calitatea de pârât.
Referitor la infracțiunile reclamate de persoana vătămată s-au reținut următoarele aspecte:
Cu privire la infracțiunea presupus săvârșită de către notarii publici
Infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art.289 C pen. constă în falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurările necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări.
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că la momentul
întocmirii certificatului de calitate de moștenitor, notarul public a avut în vedere actele depuse de succesor și decizia nr. 1827/17.11.2006 pronunțată în dosarul nr.5383 al Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă în cuprinsul căreia s-a menționat că în cadrul acestui proces, pe cale incidentală, conform art.170 din Legea 105/1992 au fost recunoscute actele emanând de la autoritățile din Statele Unite ale Americii purtând apostilă (certificare notarială de codicil, codicil, declarațiile martorilor făcute cu ocazia autentificării declarației de codicil).
S-a constatat astfel că înscrisul în litigiu nu conține date necorespunzătoare adevărului.
Pentru aceste motive s-a dispus neînceperea urmăririi penale față
de făptuitoare relativ la săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art.289 c.pen. (art. 10 lit.a C proc. pen.).
Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C pen. constă în neîndeplinirea cu știință a unui act sau îndeplinirea defectuoasă a acestuia de către un funcționar public ori alt funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, dacă prin aceasta s-ar produce consecințe vătămătoare pentru interesele legale ale unei persoane.
În ceea ce privește fapta presupus săvârșită de C. E., notar public, s-a reținut faptul că atribuțiile de serviciu ale acestora derivă din dispozițiile Legii 36/1995 și a Ordinului nr. 710/C din 5 iulie 1995 pentru adoptarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.
Pentru considerentele expuse s-a apreciat că în cauză nu a rezultat că notarul public și-ar fi încălcat din culpă atribuțiile de serviciu cu ocazia emiterii certificatului de calitate de moștenitor nr.25 din 05.03.2009.
Curtea reamintește că,pentru a se putea începe urmărirea penală, potrivit Codului de procedură penală anterior, era necesar să existe un număr de date din care să rezulte că este posibil ca persoana acuzată să fi comis fapta.
În speță, nu se poate reține că există date din care să rezulte că intimata, în calitate de notar public, cu prilejul întocmirii certificatului de calitate de moștenitor, a atestat mențiuni necorespunzătoare adevărului, fiind întocmit astfel un înscris oficial fals.
Atestarea cu privire la testamentul olograf din data de 23.04.1993 este conformă cu considerentele deciziei nr. 1827/11.11.2006 pronunțată în dosarul nr. 5383/2005, din care rezultă că tribunalul a făcut mențiunea că actele emanate de la autoritățile din SUA purtând apostila au fost recunoscute, producând efecte juridice, pe cale incidentală în cadrul acțiunii de revendicare pendinte, potrivit dispozițiilor art. 170 din Legea nr. 105/1992.
Totodată,din verificările efectuate, nu au rezultat nici date cu privire la încălcarea atribuțiilor de serviciu de către notarul public menționat, cu prilejul emiterii certificatului de moștenitor din 25/05.03.2009 astfel că în cauză există impedimentul procedural prev. de art.10 alin. 1 lit. a Cod procedură penală anterior (fapta nu există).
D. pentru care, Curtea va respinge, ca nefondată plângerea, menținând rezoluția atacată ca fiind legală și temeinică.
Văzând și art.275 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art.341 alin.6 lit.a Cod procedură penală respinge,ca nefondată, plângerea formulată de petenta D. C. IMPEX SRL împotriva ordonanței nr.1333/P/2013 din data de 1 noiembrie 2013, pronunțată de P. de pe lângă Curtea de Apel București.
În temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală obligă petenta la plata sumei de 100 lei, cheltuielile judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi,11 februarie 2014.
PREȘEDINTE
C.-C. C.
GREFIER
C.-M. S.
Red. C.C.C.
Dact.G.P.
2 ex.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
