Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 27/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Sentința nr. 27/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 16-01-2014 în dosarul nr. 27/2014

DOSAR NR._

_

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I-A PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ NR. 27

Ședința publică din data de 16 ianuarie 2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE - P. V. A.

GREFIER – A. C.

٭٭٭٭٭٭٭٭٭٭٭٭٭

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentant de procuror D. F. .

Pe rol fiind soluționarea cauzei penale ce are ca obiect plângerea formulată de către petentul F. F. împotriva rezoluției din data de 15 noiembrie 2013 adoptată în dosarul nr.3915/II/2/2013 al P. de pe lângă Curtea de Apel București prin care s-a respins plângerea împotriva rezoluției din data de 2 septembrie 2013 adoptată în dosarul nr.2120/P/2013 al P. de pe lângă Curtea de Apel București.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul F. F., personal și asistat de apărător ales-avocat R. I., în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013, depusă la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței, că s-a procedat la atașarea dosarului nr. 3915/II/2/2013 al P. de pe lângă Curtea de Apel București precum și a dosarului nr.2120/P/2013 al P. de pe lângă Curtea de Apel București.

Totodată, la dosar, petentul a depus o cerere de încuviințare a copierii unor CD-uri atașate în dosarul P. de pe lângă Curtea de Apel București.

Apărătorul petentului arată că stăruie în cererea formulată.

Reprezentanta Ministerului Public arată că, atâta timp cât nu s-a admis plângerea, instanța nu este competentă ca organ judiciar să dispună copierea unor acte din dosarul de urmărire penală, urmând ca acesta să se întoarcă iar petentul poate solicita la parchet copierea CD-urilor.

Curte, constată că, la acest moment procesual, nu este utilă cererea de copie a CD-urilor, astfel încât respinge cererea petentului.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea fondului.

Apărătorul petentului arată că plângerea vizează temeiul în bazacăruia s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală. Astfel, solicită a se dispune admiterea plângerii formulate de către petent și scoaterea de sub urmărire penală în temeiul art.10 lit.c Cod procedură penală și nu în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală, așa cum s-a dispus de către organul de cercetare penală, P. de pe lângă Curtea de Apel București.

Reprezentanta Ministerului Public expune situația de fapt, arătând că nu se poate dispune o altă soluție de netrimitere în judecată, decât cea adoptată. Sub acest aspect, arată că fapta a fost comisă în materialitatea ei, dovedindu-se lipsa intenției de a săvârși aceasta faptă de către petentul F. F..

Solicită a se dispune respingerea plângerii, ca nefondată.

CURTEA

Prin ordonanța din 02.09.2013, adoptată în dosarul nr. 2120/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus, în baza art.10 lit. d Cpp, scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului F. F., sub aspectul infr. prev. de art.26 rap. la art.260 Cp al.1 și 4 Cp și art.26 rap. la art.246 Cp.

S-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul I., în vederea continuării cercetărilor față de N. D. și alții.

În fapt, prin ordonanța nr.6594/P/2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria B. s-a dispus declinarea competenței de soluționare în vederea continuării cercetărilor față de F. F. (avocat) și alții, pentru faptul că ar fi zădărnicit urmărirea penală în dosarul nr.207/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria B. și ar fi influențat rezultatul cercetărilor penale în sensul dispunerii unei soluții de netrimitere în judecată a persoanei față de care se efectuau acte premergătoare.

Prin rezoluția din 15.11.2013, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București a respins ca neîntemeiată plângerea petentului F. F..

Împotriva acestei soluții petentul a formulat plângere în instanță, pentru motivele consemnate în partea introductivă.

Plângerea este nefondată.

Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că în urma probatoriului administrat, în faza primelor cercetări, agentul șef N. D. a propus neînceperea urmăririi penale față de N. I. C. pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală și ucidere din culpă. Soluția a avut la bază expertiza auto efectuată în faza actelor premergătoare din care a rezultat că accidentul s-a produs urmare exploziei la pneul față-stânga al autoturismului.

In urma completării cercetărilor de către procuror, s-a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice din care a rezultat că accidentul putea fi evitat dacă conducătorul auto nu efectua o schimbare a benzii de mers.

Actele premergătoare au stabilit că avocatul F. F. a fost cel care a predat agentului șef N. D. un cauciuc explodat, despre care s-a susținut că a aparținut mașinii ce a produs accidentul și care urma să fie expertizat.

Cercetările au stabilit că, cauciucul predat organelor de poliție i-a fost dat avocatului F. F. de către N. D., tatăl lui N. I. C., fără să cunoască că în realitate acesta nu aparține autoturismului implicat în accident.

Se constată că nu există mijloacele de probă care conduc la concluzia că înv. F. F. a cunoscut, la momentul preluării roții de la înv. N. D. T. și predării sale expertului tehnic în vederea efectuării expertizei tehnice auto, faptul că aceasta nu reprezintă roata stânga față a autoturismului implicat în accidentul rutier. Nici declarațiile persoanelor audiate în cauză, nici actele aliate la dosar nu confirmă faptul că învinuitul ar fi cunoscut proveniența roții la momentul săvârșirii faptei și nu există în cauză niciun document care să ateste prezența sa la efectuarea unor cercetări în cursul cărora învinuitul ar fi putut cunoaște acest aspect. Or în atare situație, nu se poate susține că acesta a acționat cu intenția de a vreun ajutor la efectuarea expertizei tehnice auto asupra unui obiect care nu aparținea autoturismului implicat în accidentul rutier în cauză și mai departe la întocmirea raportului de expertiză tehnică auto fals. In lipsa oricăror mijloace de probă care să susține ipoteza cunoașterii de către învinuit a provenienței reale a roții în cauză, acestui nu i se poate imputa săvârșirea unor infracțiuni a căror existență este determinată, din punct de vedere al laturii subiective, tocmai de acest aspect.

Prin urmare soluția parchetului este legală și temeinică, faptei învinuitului lipsindu-i unul din elementele constitutive ale infracțiuni (art.10 lit. d Cod procedură penală).

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge, ca nefondată, plângerea petentului F. F. împotriva rezoluției din data de 15 noiembrie 2013 adoptată în dosarul nr.3915/II/2/2013 al P. de pe lângă Curtea de Apel București prin care s-a respins plângerea împotriva rezoluției din data de 2 septembrie 2013 adoptată în dosarul nr.2120/P/2013 al P. de pe lângă Curtea de Apel București.

Obligă petentul la 150 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 16.01.2014.

PREȘEDINTE

P. V. A.

GREFIER

A. C.

Red. V.A.P.

Dact.G.P.

2 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 27/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI