Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Sentința nr. 116/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 116/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 17-02-2014 în dosarul nr. 116/2014
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-A PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 116
Ședința publică din data de 17 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: C. B. I. T.
GREFIER: I. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror M. C.
Pe rol, se află judecarea cauzei penale, având ca obiect plângerea formulată de petenta M. M. împotriva rezoluției nr.1335/II/2/2013 din data de 09.05.2013 și a ordonanței nr.2348/P/2010, ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- petenta M. M. personal;
- intimata C. B. a fost reprezentată prin apărător ales, av. C. S., în baza împuternicirii avocațiale ._/2013 din data de 12 07 2013, atașată la dosar, fila 17);
- -intimata M. G. M. s-a prezentat personal și asistată de apărător ales;
- intimata C. A. E. s-a prezentat personal și asistată de apărător ales;
lipsă fiind
- intimații M. M., M. Ș. și R. V..
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Conform art. 369 pct. 1 Cod procedură penală, instanța a procedat la înregistrarea desfășurării ședinței de judecată cu mijloace tehnice, stocarea realizându-se pe serverul dedicat acestei operațiuni.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Petenta solicită să-i fie desemnat apărător din oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a cererii întrucât apărarea nu estre obligatorie.
Apărătorii părților intimate, având pe rând cuvântul, consideră că apărarea nu estre obligatorie.
Curtea respinge cererea de a desemna un apărător din oficiu, întrucât nu este obligatorie apărarea.
Apărătorul intimatei C. B. O. arată că petenta nu a făcut dovada că este moștenitoarea numitului M. Ș. și nici nu a depus un certificat de deces al acestuia.
Petenta arată că este moștenitoarea soțului ei și că a depus la dosar toate înscrisurile pe care le-a considerat utile cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, față de susținerile petentei în sensul că a depus la dosar toate înscrisurile pe care le deține și pe care le-a apreciat ca fiind pertinente și concludente cauzei, consideră cauza în stare de judecată.
Părțile, întrebate fiind de către instanță, declară că nu au alte cereri de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea plângerii.
Petenta, având cuvântul, solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, conform motivelor scrise aflate la dosar (filele 1-2). Solicită să-i fie făcută dreptate.
Apărătorii intimatelor, având pe rând cuvântul, solicită respingerea plângerii ca nefondată și de menținere a rezoluției PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI ca fiind temeinică și legală.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a plângerii ca nefondate. Din actele premergătoare nu a rezultat vreun indiciu că vreunul dintre intimați a săvârșit vreo faptă penală. Totodată solicită să se constate că pentru C. S., C. C., C. R., T. D. și D. G. s-a dispus disjungerea în vederea efectuării de cercetări penale.
Intimata C. A. E., având cuvântul, solicită respingerea plângerii ca nefondate.
Intimata M. G. M., având cuvântul, solicită respingerea plângerii ca nefondate.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin plângerea înregistrată la această instanță, la data 5 iunie 2013, sub nr._, petenta M. M. a solicitat desființarea rezoluției nr.1335/II/2/2013 din data de 09.05.2013 și a ordonanței nr.2348/P/2010, ambele ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și, pe cale de consecință, trimiterea dosarului la P., în vederea începerii urmăririi penale.
În susținerea plângerii, petenta nu a depus înscrisuri noi cu privire la plângerea formulată.
Instanța a dispus atașarea dosarului nr.2348/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, format în urma plângerilor formulate de către petentă împotriva intimaților și în care s-a dispus rezoluția mai sus menționată, precum și a dosarului nr. 1335/II/2/2013, în care s-a dispus rezoluția din data de 9 mai 2013.
Curtea, în temeiul art.341 Cod procedură penală, efectuând controlul de legalitate și temeinicie a actelor procesuale dispuse în cauză, constată următoarele:
Prin rezoluția din 25 februarie 2013, adoptată în dosarul nr.2348/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în temeiul prevederilor art. 228 alin. 4 C.p.p. rap. la art. 10 lit. a, e și g C.p.p., art. 51 alin. 1 Cp., art. 38 C.p.p. și art. 42 C.p.p. rap. la art. 45 alin. 1 C.p.p., s-au dispus următoarele:
1.Neînceperea urmăririi penale față de numitul M. M. (notar public), pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, prev. de art. 289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal;
2.Neînceperea urmăririi penale față de numita C. B. O. (notar public) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal;
3.Neînceperea urmăririi penale față de numitul M. Ș., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații, prev. de art. 292 Cp. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cp., precum și pentru determinare, în forma participației improprii, la săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 289 Cp., respectiv art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 246 Cod penal;
4.Neînceperea urmăririi penale față de A.N., pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cp. (referitor la semnarea procurii speciale autentificate de către notarul public M. M. sub nr. 1178/07.06.2010);
5.Neînceperea urmăririi penale față de numitele R. V., M. G. M. și C. A. E., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art.246 Cod penal;
6.Disjungerea cauzei față de numiții C. S., C. C. și C. R., în vederea efectuării de cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. 1 Cp., art. 290 Cp cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 291 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 292 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 246 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., precum și față de numiții T. D. și D. G., în vederea efectuării de cercetări pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 260 alin. 1 Cp., art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 289 Cp. și art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 246 Cod penal;
7.Declinarea competenței de soluționare a dosarului disjuns în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București.
S-a reținut de către procurorul de caz, că, inițial, prin plângerea formulată la data de 29.12.2010, numitul M. G., cu domiciliul în București, .. 14, ., ., a solicitat să efectueze cercetări față de numiții M. M., C. B. O. (notari publici), T. D., D. G., C. S., C. C. și C. R., în legătură cu împrejurările în care apartamentul nr. 88 din București, ., ., ., precum și bunurile mobile ce au aparținut tatălui său, M. Ș. (în prezent decedat) au trecut, în mod fraudulos, în proprietatea numiților C. R., C. S. și C. C..
1Potrivit susținerilor petentului, pretinsa activitate infracțională a început la deschiderea, fără știrea numitului M. Ș., a procedurii succesorale cu privire la defuncta soție a acestuia din urmă, M. L., fiind susținută, prin declarații mincinoase, de către numiții T. D. și D. G..
Petentul a arătat că tatăl său, în vârstă de 82 ani și diagnosticat cu demență mixtă formă severă și sindrom parkinsonian, și-a exprimat, în mod expres, dorința de a locui singur, până la sfârșitul vieții, în apartamentul nr. 88 din București, ., ., sector 2 și că, tocmai pentru a respecta această dorință, a continuat să locuiască, cu familia lui, în condițiile improprii oferite de garsoniera proprietate personală.
Din actele dosarului, a rezultat să soții M. Ș. și M. L. au dobândit dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 88 din București, ., ., ., prin contractul de vânzare-cumpărare nr._/12.07.1993, încheiat cu S.C. F. S.A. București.
La data de 20.11.2008, a survenit decesul numitei M. L..
Ulterior, la data de 07.06.2010, notarul public M. M. a procedat la autentificarea procurii nr. 1178, prin care numitul C. S. a fost împuternicit să îndeplinească toate formalitățile necesare în vederea dezbaterii succesiunii privind pe defuncta M. L..
Prin încheierea de autentificare nr. 1178/07.06.2010, notarul public M. M. a atestat că numitul M. Ș., domiciliat în București, ., sector 3 și identificat cu CIP . nr._/27.04.2010, a semnat la sediul Biroului Notarilor Publici Asociați „Conf. Univ. Dr. M. M., C. M. și loana-R. M.", în calitate de mandant, după citire, toate exemplarele procurii respective.
Tot la data de 07.06.2010 a fost înregistrat, la același birou notarial, cererea pe numele M. Ș., pentru deschiderea procedurii succesorale cu privire la defuncta M. L..
În cuprinsul cererii respective a fost indicat, ca unic moștenitor al defunctei M. L., soțul supraviețuitor, M. Ș., fiind omis petentul - persoană cu vocație succesorală concretă, în calitate de fiu.
La rândul lor, numiții T. D. și D. G., ascultați în cauza succesorală în calitate de martori, au declarat că defuncta M. L. nu a avut niciun copil.
La dezbaterea succesorală a participat, în baza procurii speciale autentificate sub nr. 1178/07.06.2010, numitul C. S., căruia i-a fost eliberat, la cerere, certificatul de calitate de moștenitor nr. 28/09.06.2010.
Prin certificatul susmenționat, notarul public M. M. a atestat, în baza declarațiilor numiților M. Ș., C. S., T. D. și D. G., că numitului M. Ș. îi revenea, în calitate de soț supraviețuitor și unic moștenitor, întreaga masă succesorală rămasă de pe urma defunctei M. L..
Ulterior, prin cererea formulată la data de 14.06.2010, C. S. a solicitat, în calitate de mandatar al numitului M. Ș., eliberarea certificatului de moștenitor propriu-zis, indicând compunerea masei succesorale, respectiv cota indiviză de 1/2 din apartamentul nr. 88 din București, ., ., ..
La cererea susmenționată a fost anexat duplicatul actului de vânzare-cumpărare încheiat între S.C. F. S.A. București și soții M. Ș. și M. L., numitul C. S. declarând că exemplarul original al contractului a fost pierdut în condiții necunoscute.
Declarația numitului C. S., dată în baza procurii speciale nr. 1178, a fost autentificată de către notarul public M. M. sub nr.1264/16.06.2010.
La data de 16.06.2010 a fost emis certificatul de moștenitor nr. 32, petentul fiind exclus de la moștenirea mamei sale, prin atestarea calității numitului M. Ș., de unic moștenitor al defunctei M. L..
În legătură cu aspectele sesizate de către petent, notarul public M. M. a arătat că procura specială nr. 1178/07.06.2010, cererea pentru instrumentarea acesteia, precum și cererea pentru deschiderea procedurii succesorale cu privire la defuncta M. L. au fost semnate de către numitul M. Ș., personal, acesta din urmă susținând că era singurul moștenitor al soției sale și ascunzând că defuncta avea un fiu - astfel cum au procedat și cele două persoane ascultate în calitate de martori în cauza succesorală.
Cu prilejul discuției prealabile purtate cu notarul public M. M., numitul M. Ș. a precizat că avea nevoie de ajutor și că intenționa să încheie un contract de întreținere cu C. S. (prezent și el la sediul biroului notarial), că fusese încadrat la Securitate, iar după trecerea sa în rezervă pentru studii insuficiente, a revenit la meseria inițială, de croitor.
Notarul public M. M. a declarat că nu a avut nicio suspiciune în ceea ce privește sănătatea psihică a numitului M. Ș. și că, după legitimare, a verificat identitatea acestuia și în baza protocolului încheiat între Uniunea Națională a Notarilor Publici și Ministrul Administrației Publice și Internelor.
Prin adresa nr. D 636/27.01.2011, Consiliul General al Municipiului București - Direcția Evidența Persoanelor - Serviciul Actualizare, Valorificare Bază de Date a confirmat faptul că, în perioada 26.04._10, numitul M. Ș. s-a aflat în posesia cărții de identitate provizorii, . nr._ și a avut domiciliul în București, ., sector 3.
Referitor la starea sănătății psihice a tatălui său, petentul a arătat că până în luna iulie 2010 (când a efectuat ultima vizită la domiciliul acestuia), M. Ș. s-a simțit destul de bine, putând dialoga în mod cursiv și coerent.
La rândul său, numita M. M. (soția petentului) a declarat că M. Ș. a manifestat anumite „rătăciri în gândire și în vorbire", precum și pierderi temporare de memorie, specifice vârstei înaintate, neprezentându-se însă, la niciun consult de specialitate.
În urma expertizei criminalistice grafice efectuate în cauză, specialiștii din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice București au concluzionat că procura specială nr. 1178/07.06.2010, cererea pentru redactarea și autentificarea acesteia, precum și cererea pentru deschiderea succesiunii cu privire la defuncta M. L. au fost semnate, cu certitudine, de către numitul M. Ș..
Față de cele reținute, s-a apreciat, în lipsa oricărui indiciu contrar, că procedura de autentificare a procurii speciale nr. 1178/07.06.2010 a fost îndeplinită în limitele cadrului legal, numitul M. Ș. semnând această împuternicire neconstrâns, în cunoștință de cauză.
2.Referitor la modul în care a fost îndeplinită procedura succesorală notarială cu privire la defuncta M. L. și la condițiile în care au fost emise certificatul de calitate de moștenitor nr. 28/09.06.2010, respectiv certificatul de moștenitor nr. 32/16.06.2010, se apreciază că notarul public M. M. a fost indus în eroare asupra numărului moștenitorilor, fiindu-i ascunsă existența fiului defunctei, M. G..
Întrucât eroarea este una dintre cauzele care înlătură caracterul penal al faptelor și care, pe cale de consecință, împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale,s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public M. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, prev. de art.289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. (în temeiul art.228 alin. 4 C.p.p. rap. la art. 10 lit. e C.p.p. și art. 51 alin. 1 Cp.).
De asemenea, întrucât la data de 29.11.2010 a survenit decesul numitului M. Ș., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de acesta, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în declarații, prev. de art. 292 Cp. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cp., precum și pentru determinare, în forma participației improprii, la săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 31 alin. 2 rap. la art. 289 Cp., respectiv art. 31 alin. 2 rap. la art. 246 Cp. (în temeiul prevederilor art. 228 alin. 4 C.p.p. rap. la art.10 lit. g C.p.p.).
Pe de altă parte, în scopul justei soluționări, s-a dispus disjungerea cauzei față de numitul C. S., pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 290 Cp., cu aplic, art. 41 alin. 2 Cp., art. 292 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 31 alin. 2 f Cp. rap. la art. 289 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp. și art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 246 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., precum și față de numiții T. D. și D. G., pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 260 alin. 1 Cp., art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 289 Cp. și art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 246 Cp.
În urma actelor premergătoare efectuate, în cauză s-a mai constatat că, prin procura autentificată sub nr. 3733/18.06.2010 la Biroul Notarilor Publici Asociați „R. A. - A. M. V." din B., numitul M. Ș. i-a împuternicit pe soții C. S. și C. C. să îndeplinească toate formalitățile necesare și să înstrăineze, în numele și pentru el, apartamentul nr. 88 din București, ., ..
Astfel, mandatarii s-au adresat Oficiului de cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 2 București, solicitând întocmirea documentației cadastrale pentru apartamentul în cauză.
La data de 02.07.2010, prin încheierea nr._, dreptul de proprietate asupra imobilului respectiv a fost intabulat, urmare a demersurilor efectuate de soții C. S. și C. C., în favoarea lui C. Ș..
Ulterior, în baza procurii susmenționate a fost perfectat, la Biroul Notarilor Publici Asociați „ C. Ariadna Rossana & C. B. O." din București, contractul de vânzare-cumpărare nr.1887/20.07.2010, prin care imobilul în cauză a fost înstrăinat către numitul C. R., fiul mandatarilor, în schimbul sumei de 51.200 euro.
La autentificarea contractului de vânzare-cumpărare, au fost avute în vedere următoarele înscrisuri: duplicatele contractului de vânzare-cumpărare și procesului verbal de predare-primire a locuinței, nr._/12.07.1993, încheiate între S.C. F. S.A. București și soții M. Ș. și M. L.; certificatul de moștenitor nr. 32/16.06.2010, emis de către notarul public M. M.; certificatul fiscal nr._/06.07.2010, eliberat de Consiliul Local al Sectorului 2 București - Direcția Venituri Buget Local Sector 2; extrasul din Cartea funciară nr._, eliberat de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 2 București; încheierea de intabulare nr._/02.07.2010; R.L.V.-ul imobilului în cauză; adeverința eliberată de președintele Asociației de proprietari - ., ., sector 2, cu privire la plata cotelor de întreținere.
Prin încheierea nr._/05.08.2010 a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 2 București, dreptul de proprietate asupra apartamentului respectiv a fost intabulat, la solicitarea notarului public C. B. O., în favoarea numitului C. R..
Din raportul de expertiză criminalistică grafică nr. 22/25.01.2013, întocmit de specialiștii din cadrul Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice București, rezultă că semnăturile din dreptul mențiunilor „Semnăturile" și „Am primit 1 exemplar", de pe cererea de autentificare înregistrată la Biroul Notarilor Publici Asociați „R. A. - A. M. V." din B., precum și semnătura din dreptul rubricii „M. Ș.", de pe procura autentificată sub nr. 3733/18.06.2010 la același biroul notarial, au fost executate de către numitul M. Ș..
În aceste împrejurări, s-a apreciat că, față de înscrisurile ce i-au fost puse la dispoziție, notarul public C. B. O. s-a aflat în eroare cu privire la situația juridică a apartamentului înstrăinat, vătămând fără știință prin autentificarea actului translativ de proprietate, interesele legale ale petentului (comoștenitorul defunctei M. L.).
Având în vedere că eroarea este una dintre cauzele care înlătură caracterul penal al faptei și care, pe cale de consecință, împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de notarul public C. B. O., pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cp. cu aplic, art. 41 alin. 2 Cp. (în temeiul prevederilor art. 228 alin. 4 C.p.p. rap. la art. 10 lit. e C.p.p. și art. 51 alin. 1 Cp.).
De asemenea, dat fiind că nu au cunoscut caracterul fals al certificatului de moștenitor nr. 32/16.06.2010, emis de către notarul public M. M. și nici faptul că înstrăinarea imobilului în cauză s-a realizat în mod fraudulos, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitele R. V. (registrator la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Sector 2 București), M. G. M. și C. A. E. (asistenți registrator la același oficiu), pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cp. - referitor la emiterea încheierilor de intabulare nr._/02.07.2010, respectiv nr._/05.08.2010 (în temeiul prevederilor art. 228 alin. 4 C.p.p. rap. la art. 10 lit. e C.p.p. și art. 51 alin. 1 Cp.).
Pe de altă parte, referitor atât la condițiile în care au fost îndeplinite formalitățile premergătoare tranzacției, cât și la încheierea contractului propriu-zis, s-a dispus, în scopul justei soluționări, disjungerea cauzei față de numiții C. S., C. C. și C. R., pentru continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 291 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 292 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art.290 Cp. cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp., art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 289 Cp. și art. 31 alin. 2 Cp. rap. la art. 246 Cp., cu aplic. art. 41 alin. 2 Cp.
Date fiind susținerile petentului, în dosarul disjuns, s-a dispus a se efectua cercetări față de numiții C. S. și C. C. și pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 Cp.
Această ordonanță a fost confirmată de către Procurorul General Adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București care prin Rezoluția nr.1335/II/2/2013 din data de 9 mai 2013 a respins plângerea petentei M. M. formulată împotriva Ordonanței procurorului de caz, cu următoarea motivare:
Astfel, expertiza criminalistică efectuată în cauză a stabilit că procura specială autentificată sub nr.1178/07.06.2010 de către notarul public M. M. prin care M. Ș. îl împuternicea pe C. S. ca în numele său și pentru sine să îl reprezinte cu depline puteri în fața notarului public competent în vederea instrumentării succesiunii numitei M. L., defuncta soție a lui M. Ș., a fost semnată la rubrica „mandant" de către M. Ș..
S-a stabilit de asemenea prin aceeași expertiză că, atât cererea de deschidere a succesiunii defunctei M. L. cât și cererea de autentificare a procurii mai sus-menționate au fost semnate de numitul M. Ș..
Din cercetările efectuate a rezultat că ulterior, prin procura autentificată sub nr.3733/18.06.2010 de către notarul public A. R., numitul M. Ș. i-a împuternicit pe numiții C. S. și C. C. ca, în numele său și pentru sine, să se prezinte la orice birou notarial și să vândă cui vor crede de cuviință, inclusiv lor înșiși și la prețul pe care îl vor considera potrivit apartamentul nr.88 situat în București, ., ., ., proprietatea sa.
Conform expertizei efectuatei în cauză și această procură, ca și cererea autentificare a acesteia au fost semnate de către numitul M. Ș..
Referitor la critica petentei în sensul că, notarii publici nu au solicitat vreun act medical emis de un medic de specialitate din care să rezulte că numitul M. Ș. ar avea discernământ, deși la momentul autentificării înscrisurilor mai înainte menționate, numitul M. Ș. ar fi avut o stare psihică precară, discernământul fiindu-i afectat, s-a arătat că un astfel de act ar fi fost necesar, potrivit art.59 din Legea nr. 36/1995, doar în situația în care notarul public ar fi avut îndoieli cu privire Ia deplinătatea facultăților mintale ale mandantului.
Or, în speță, pe de o parte, notarul public M. M. nu a avut astfel de îndoieli, precizând în mod expres că mandantul era conștient și se putea comunica în mod corespunzător cu acesta, iar pe de altă parte, petenta nu a prezentat înscrisuri medicale din care să rezulte că în perioada respectivă, numitul M. Ș. a prezentat simptomele vreunei afecțiuni psihice.
Pentru aceleași considerente, întrucât nu au avut cunoștință de modul în care a fost emis certificatul de moștenitor, respectiv de modul în care s-a realizat înstrăinarea apartamentului, în mod justificat procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale și față de registratorul și asistenții-registratori din cadrul Oficiului Cadastru și Publicitate Imobiliară - Sector 2 București care au intabulat în cartea funciară dreptul de proprietate al numitului M. Ș. asupra apartamentului litigiu.
Referitor la critica petentei privitoare la faptul că expertiza efectuată în cauză a fost dispusă cu încălcarea prevederilor art.116 și urm. Cpr.pen. care viza chemarea părților, aducerea la cunoștință a obiectivelor, numirea unui expert recomandat, prezentarea scriptelor de comparație, comunicarea rezultatului expertizelor, se impun a fi efectuate următoarele precizări:
Dosarul penal a fost soluționat de procurorul de caz în faza de acte premergătoare, aceasta fiind o fază prealabilă începerii urmăririi penale în care, potrivit art.224 Cpr.pen., se strâng date necesare organelor de urmărire penală pentru începerea urmăririi penale.
În faza actelor premergătoare nu pot fi dispuse expertize, ci doar constatări prevăzute de art.114-115 C.pr.pen., expertiza fiind un mijloc de probă ce poate fi administrat doar după începerea urmăririi penale într-o cauză.
Chiar dacă, în prezenta cauză, expertul desemnat de procuror și-a intitulat raportul întocmit ca și ,,raport de expertiză criminalistică", în fapt, acesta are valoarea unui raport de constatare tehnico-științifică, fiind întocmit într-o cauză în care nu a fost începută urmărirea penală.
Spre deosebire de expertize, în cazul constatărilor, legiuitorul nu a prevăzut pentru organul de cercetare penală obligația de a efectua procedura prealabilă prevăzută de art. 120 C.pr.pen., context în care, în prezenta speță procurorul de caz nu a încălcat dispozițiile legale atunci când a dispus efectuarea acesteia fără ca în prealabil să fi încunoștiințat petenta cu privire la dreptul de a lua cunoștință de obiectivele constatării, de a propune eventuale alte obiective, cât și de a solicita participarea unui expert parte la întocmirea acesteia.
S-a arătat că se impune a preciza de asemenea că, începerea urmăririi penale în speță de către procuror doar pentru a se putea dispune o expertiză grafică ar fi reprezentat o măsură nelegală și netemeinică, atât timp cât niciunul din actele premergătoare efectuate până la momentul respectiv nu scoseseră în evidență date sau indicii privind vinovăția persoanei cercetate penal care ar fi fost în mod evident prejudiciată prin ceasta măsură, întrucât ar fi dobândit calitatea de învinuită în procesul penal.
Cât privește măsura disjungerii cauzei, s-a constatat că aceasta este legală, procurorul dispunând o soluție cu privire la faptele reclamate în sarcina persoanelor a căror calitate specială de notar public atrage competența Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, precum și cu privire la faptele aflate într-o strânsă legătură cu acestea săvârșite de alte persoane fără calitate specială, pentru restul faptelor și persoanelor împotriva căreia petenta a înțeles să formuleze plângere fiind disjunsă cauza și declinată competența de soluționare în favoarea unității de parchet competente din punct de vedere material și teritorial, respectiv P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București.
În esență, prin plângerea formulată împotriva soluțiilor Parchetului, petenta încearcă să arate că soluția este nelegală, întrucât se bazează pe un fals adevăr.
După cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție (sentința penală nr. 1064 din 5 iunie 2008; decizia penală nr. 1390 din 14 aprilie 2008) etapa actelor premergătoare se situează în afara procesului penal. În aceste condiții, în etapa actelor premergătoare se fac numai verificări cu privire la presupuse fapte penale, procurorul fiind singurul care apreciază asupra oportunității efectuării verificărilor pe care le consideră necesare și suficiente în vederea atingerii scopului acestora, respectiv începerea urmăririi penale ori soluția de neurmărire penală.
Nu este mai puțin adevărat că și în această etapă, persoana care se consideră vătămată are nu numai dreptul, dar și obligația de a indica probele care sunt de natură să dovedească cele susținute în plângere.
În cauză, se constată că petenta M. M. nu a propus - prin plângerea inițială sau cu ocazia audierii – probe de natură a-și dovedi susținerile.
Curtea constată că - în procedura de soluționare a plângerii (art.2781 Cod procedură penală), potrivit dispozițiilor legale, instanța verifică rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei întocmit de Ministerul Public, și a altor înscrisuri noi prezentate.
Petenta M. M. nu a învederat alte împrejurări ori mijloace de probă în susținerea plângerii, ci a reluat aceleași motive din plângerea inițială, invocând doar faptul că intimații se fac vinovați de comiterea infracțiunilor reclamate.
Pe cale de consecință, Curtea va analiza probatoriul administrat în cursul cercetării efectuate de P. de pe lângă Curtea de Apel București.
Rezoluțiile contestate de către petentă, în prezenta cauză, sunt legale și temeinice, soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă în privința intimaților, întemeindu-se - în mod corect, pe lipsa oricăror probe privind săvârșirea de către aceștia de fapte penale, în accepțiunea temeiurilor legale arătate în plângerea petentei, cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu.
Analizând motivele invocate de petentă prin plângerea de față, Curtea constată că acestea constituie doar critici aduse încheierii, respectiv autentificării unui antecontract și contract de vânzare cumpărare a unui imobil ce a aparținut defunctului M. Ș., petenta incriminând, în fapt, pe toți cei care au participat, într-o anumită fază, a faptului respectiv (vânzarea-cumpărarea), adică pe cumpărător, pe moștenitor, dar și pe notar.
În consecință, Curtea constată că nu există nici măcar un simplu indiciu care să conducă la concluzia că intimații din speță ar fi fost autori sau complici la înșelarea petentei, ar fi comis vreun fals sau vreun abuz în serviciu, situație în care dispoziția contestată - de neîncepere a urmăririi penale, se dovedește a fi legală și temeinică.
Față de toate aceste considerente, Curtea, în temeiul art.386 alin.6, lit.a Cod procedură penală, va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta M. M., menținând în consecință rezoluțiile atacate de aceasta.
Față de soluția ce urmează a se pronunța - în temeiul art.275 alin.2 Cod procedură penală - petenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta M. M. împotriva Ordonanței nr. 2348/P/2010 din data de 25 februarie 2013 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București și a Rezoluției nr. 1335/II-2/2013 din data de 09 05 2013 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Menține rezoluțiile atacate.
Obligă petenta - la plata sumei de 150 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 17 februarie 2014.
PREȘEDINTE,
C. B. I. T.
GREFIER,
I. P.
red.C.B.I.T.
dact.L.G.
ex.2
| ← Infracţiuni rutiere. O.U.G nr. 195/2002. Decizia nr. 114/2014.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
