Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. Art.278 ind.1 C.p.p.. Încheierea nr. 19/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Încheierea nr. 19/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 19-10-2012 în dosarul nr. 415/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(2712/2012)
ÎNCHEIERE
Ședința publică din 19.10.2012
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – L. M.
GREFIER – D. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DNA - reprezentat de procuror L. C..
Pe rol se află soluționarea plângerii formulate de petentul B. N. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr.2303/II/2/2012 dată de P. de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr.2252/P/2011 privind pe intimații T. R. P., D. E. C., M. C. G., T. P..
La apelul nominal făcut ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea ia act că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul plângerii.
Reprezentantul Ministerului Public, în baza art.2781 al.8 C. pr. pen solicită respingerea plângerii și menținerea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale atacată privind pe intimații T. R. P., D. E. C., M. C. G., T. P., ca nefondată.
Arata că procurorul a analizat acuzațiile aduse de petent intimaților, sub toate aspectele, astfel că în prezenta cauză s-au dat soluții legale de neîncepere a urmăririi penale, prin urmare nu pot fi primite criticile cu privire la reanalizarea probatoriului administrat în faza actelor premergătoare.
Referitor la disjungerea cauzei, s-a explicat petentului că revine competența de soluționare unității de parchet la care s-a disjuns cauza pentru restul infracțiunilor, astfel că nu poate fi atacată plângerea potrivit art.2781 al.1 C. pr. pen.
Concluzionând, solicită a fi menținute rezoluțiile ca fiind ca legale și temeinice cu obligarea petentului la cheltuieli judiciare către stat.
CURTEA,
Pentru participarea legală și punerea de concluzii de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, urmează a dispune reluarea dezbaterilor la același termen din 19.10.2012, motiv pentru care,
DISPUNE:
Reluarea dezbaterilor la același termen din 19.10.2012, pentru participarea legală și pentru a pune concluzii un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Dată în ședință publică azi, 19.10.2012.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. M. D. P.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR._
(2712/2012)
SENTINȚA PENALĂ NR.415
Ședința publică din 19.10.2012
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE – L. M.
GREFIER – D. P.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror REYHAN M..
Pe rol se află soluționarea plângerii formulate de petentul B. N. împotriva Ordonanței de neîncepere a urmăririi penale din 23.05.2012 dată în dosarul nr.2252/P/2011 de P. de pe lângă Curtea de Apel București, privind pe intimații T. R. P., D. E. C., M. C. G., T. P..
La apelul nominal făcut ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea ia act că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul plângerii.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea plângerii în baza art.2781 al.8 C. pr. pen. ca nefondată și menținerea Ordonanței de neîncepere a urmăririi penale dată de P. de pe lângă Curtea de Apel București în dosarul nr.2252/P/2011 privind pe intimații T. R. P., D. E. C., M. C. G., T. P., ca legală și temeinică.
Menționează că raportat la motivarea ordonanței atacate, crititcile invocate de petent sunt nefondate.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față:
Petentul B. N. a formulat plângere împotriva Ordonanței din 23.05.2012 dată în dosarul nr.2252/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Plângerea a fost înregistrată la data de 01.08.2012 pe rolul Curții de Apel București – Secția a II-a penală sub nr._ .
În motivarea plângerii petentul arată că procurorul de caz i-a favorizat pe intimați, nu a desfășurat o anchetă completă și a respins în mod ilegal și abuziv administrarea probei cu înregistrări video, cercetarea la fața locului și expertize tehnice și contabile.
În vederea soluționării plângerii, în conformitate cu dispozițiile art.2781 alin.3 C. pr. pen., a fost atașat dosarul nr.2252/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București împreună cu lucrarea înregistrată sub nr.2303/II-2/2012la aceeași unitate de P..
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin ordonanța din 23.05.2012 dată în dosarul nr.2252/P/2011 de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, s-a dispus:
- neîncepere urmăririi penale față de magistrații T. R. P. - prim procuror, D. E. C., M. C. G. și T. P., procurori, toți din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea infractorului, prev. de art. 264 C. pen.;
- disjungerea cauzei privind pe numiții M. A., T. G., T. Pansela, M. P., M. V., V. V., P. C., Ungă N., Mocanașu N., Lapușneanu M., S. V. C. și P. N. V., în vederea cercetării acestora sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 208 C. pen., art. 324 C. pen., art. 211 C. pen., art. 220 C. pen., art. 192, art. 291 C. pen., art. 289, art. 250 C. pen., art. 246, art. 247 și art. 2481 C. pen.;
- declinarea dosarului nou format privind pe numiții M. A., T. G., T. Pansela, M. P., M. V., V. V., P. C., Ungă N., Mocanașu N., Lapușneanu M., S. V. C. și P. N. V. în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, spre competență soluționare.
Cheltuielile judiciare avansate de stat, în cuantum de 50 lei, au rămas în sarcina acestuia.
În motivarea acestei rezoluții, s-a reținut că prin ordonanța nr.2561/P/2011 din 03.11.2011, în temeiul art. 281 pct. 1 lit. b C.p.p., P. de pe Judecătoria Cornetu a înaintat dosarul privind pe numiții T. R. P., D. E. C., Motruna C. G., T. P. - magistrați procurori și alte persoane, magistrații procurori fiind cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea infractorului, prev. de art. 264 C. pen., întrucât în cazul săvârșirii unei infracțiuni de către un procuror din cadrul unui parchet de pe lângă o judecătorie sau un tribunal, efectuarea urmăririi penale revine, după calitatea persoanei, parchetului de pe lângă Curtea de apel.
Dosarul a fost înregistrat la P. de pe lângă Curtea de Apel București sub nr. 2252/P/2011, la data de 29 noiembrie 2011.
În fapt, s-a reținut că la data de 5 martie 2010, numitul B. N. a depus o plângere la grefa Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, prin care solicita cercetarea numiților M. A., T. Pansela, M. P., M. V. și V. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de furt, asociere pentru săvârșirea de infracțiuni și instigarea publică și apologia infracțiunilor, prev. de art. 208 C. pen., art. 323 C. pen. și respectiv art. 324 C. pen., plângere ce a fost înregistrată sub nr. 998/P/2010.
Prin rezoluția nr.998/P/2010 din 17 mai 2010 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu s-a dispus, în baza art.10 lit.d C.p.p., neînceperea urmăririi penale față de numiții M. A., T. Pansela, M. P., M. V. și V. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. și ped. de art. 323 C. pen.
De asemenea, prin dispozitivul aceleiași rezoluții, s-a dispus și disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar în vederea identificării tuturor presupușilor făptuitori și a audierii martorilor indicați în plângerile reclamantului B. N. în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de furt și instigare publică și apologia infracțiunilor, prev. de art. 208 C. pen. și art. 324 C. pen.
Astfel, s-a format dosarul penal nr.2561/P/2011 în care sunt cercetați numiții M. A., T. G., T. Pansela, M. P., M. V. și V. V., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 208 C. pen. și art. 324 C. pen.
Fiind audiat la data de 6 iulie 2011, petentul B. N. a precizat că își menține acuzațiile formulate în plângerea din 5 martie 2010, solicitând totodată cercetarea pentru aceleași fapte și a numiților P. C., Ungă N., M. N., L. M., S. V. C., P. N. V., precum și cercetarea numitului M. A. și a „grupului infracțional condus de acesta" pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 211 C. pen., art. 220 C. pen., art. 192 C. pen., art. 291 C. pen., art. 289 C. pen., art. 250 C. pen., art. 246 C. pen., art. 247 C. pen. și art. 2481 C. pen.
În cuprinsul aceleiași declarații din 6 iulie 2011, petentul B. N. a considerat că numiții T. R. P., D. E. C., M. C. G. și T. P., magistrați procurori, îl favorizează și îl protejează pe numitul M. A. și a solicitat cercetarea magistraților procurori susmenționați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea infractorului, prev. de art. 264 C. pen.
S-a procedat la citarea petentului B. N., în mai multe rânduri, pentru a fi audiat de către procuror și a da amănunte în legătură cu plângerea, clarificând astfel situația de fapt, însă, așa cum reiese din procesele-verbale întocmite, susnumitul nu a dat curs invitațiilor.
S-a reținut că încadrarea juridică nu este un atribut al justițiabililor, astfel încât, după ce a fost descrisă și stabilită situația de fapt și după ce s-a administrat probatoriul, organele judiciare au competența exclusivă în stabilirea încadrării juridice, nefiind ținute de pretențiile justițiabililor în acest sens.
Față de cele expuse mai sus, a rezultat în mod indubitabil, că petentul B. N. este nemulțumit de soluțiile dispuse de magistrații procurori mai sus precizați.
Se cunoaște că o plângere penală nu poate nici să înlocuiască și nici să suplinească o cale de atac, ce poate fi uzitată în termenul prevăzut de lege.
Fapta unui procuror de a adopta o soluție ca urmare a propriei activități de evaluare și apreciere a stării de fapt și de drept a cauzei respective, este o faptă impusă de normele procedurale și nu poate constitui infracțiune nici în situația în care s-ar stabili, cu titlu definitiv, prin hotărâre judecătorească, că soluția ar fi greșită.
În atare situație, neregulile, insuficiențele și greșelile soluțiilor pot fi îndreptate prin exercitarea căilor de atac.
Cum însă, în speță, magistrații procurori T. R. P., D. E. C., M. C. G. și T. P. nu au făcut altceva decât să emită soluții conform prevederilor legale și propriilor convingeri formate în urma instrumentării respectivelor dosare, rezultă că în sarcina mai sus enumeraților magistrați nu se poate reține infracțiunea de favorizare a infractorului, prev. de art. 264 C. pen., după cum nu se poate susține nicio altă faptă de natură penală.
Așadar, fapta nu există, fiind incidente dispozițiile art.10 lit.a C. pr. pen.
În legătură cu numiții M. A., T. G., T. Pansela, M. P., M. V., V. V., P. C., Ungă N., M. N., L. M., S. V. C. și P. N. V. față de care numitul B. N., cauza s-a disjuns și s-a dispus declinarea dosarului nou format parchetului competent a-i cerceta pe susnumiți.
În baza prevederilor art. 30 alin. 1 lit. a C.p.p. coroborat cu art. 45 alin. 4 C.p.p., competența materială și teritorială în cercetarea susnumiților revine Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, întrucât este unitatea de parchet mai întâi sesizată, cât și pentru faptul că locul unde s-ar fi săvârșit presupusele infracțiuni enumerate de petentul B. N., este în raza de competență a acestei unități de parchet.
Mai mult, din verificările efectuate la grefa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, a fost identificat dosarul penal nr. 946/P/2011, format ca urmare a unei plângeri formulate de către același petent B. N., reprezentantul . I." SRL și soluționat prin rezoluția nr. 946/P/2011 din 16 iunie 2011 a aceluiași parchet, prin care s-a dispus, în baza prevederilor art. 10 lit. a C.p.p. (faptele nu există), neînceperea u măririi penale față de numiții T. R. P., prim procuror și T. A. P., procuror, ambii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, cât și față de numitul R. M., agent șef adjunct în cadrul Poliției Comunei Jilava, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246 C. pen., art. 264 C. pen., art. 289 C. pen. și art. 291 C. pen.
Nu se impune declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în legătură cu infracțiunea de constituire în grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. 1 și 3 din Legea nr. 39/2003, pornindu-se de la o simplă afirmație a numitului B. N. „... și a grupului infracțional condus de acesta ...", cu atât mai mult cu cât susnumitul nu a dat curs invitațiilor procurorului de a se prezenta la parchet în vederea audierii și a clarifica situația de fapt expus în plângere.
Petentul B. N. a formulat plângere la procurorul ierarhic împotriva soluției mai sus menționate, înregistrată la data de 29.06.2012, reiterând aceleași aspecte.
Prin rezoluția din 12.07.2012 dată în dosarul nr.2303/II-2/2012 de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată.
Ulterior, în termenul prevăzut de lege, petentul a formulat plângere la instanța de judecată în temeiul art.2781 C. pr. pen., constituindu-se dosarul de față.
Curtea constată că plângerea este nefondată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art.224 C. pr. pen., în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare.
Potrivit art.228 C. pr. pen., începerea urmăririi penale se dispune atunci când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare, nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, prevăzute la art.10 C. pr. pen.
Având în vedere aceste dispoziții legale, rezultă că organul de cercetare nu este obligat să efectueze acte premergătoare ci, de la caz la caz, poate aprecia asupra necesității audierii persoanei care a formulat plângerea sau a persoanei la care aceasta se referă, având posibilitatea de a aprecia și asupra oportunității efectuării altor acte premergătoare (solicitarea de relații sau atașarea de înscrisuri).
În speță, se constată că petentul a susținut că intimații, în calitate de procurori,
l-au favorizat și l-au protejat pe numitul M. A., însă nu a detaliat și nu a indicat de o manieră concretă faptele imputate acestora.
Pe cale de consecință, nu există o bază factuală pentru examinarea comiterii unor infracțiuni.
Din această perspectivă, actele premergătoare sunt suficiente pentru soluționarea cauzei, constatându-se în acest sens că au fost depuse la dosar soluțiile date de cei patru intimați în legătură cu aspectele la care petentul face referire.
Așa cum se menționează și în cuprinsul ordonanței atacate și așa cum rezultă din procesele verbale din 11.04.2012 și 17.05.2012 și din dovezile de citare, deși a fost chemat în vederea reaudierii pentru a da lămuriri cu privire la faptele imputate celor patru petenți, numitul B. N. nu a dat curs acestei invitații.
În consecință, se constată că nu există indicii privind comiterea infracțiunii de favorizare a infractorului de către cei patru procurori, aceștia acționând în virtutea atribuțiilor legale, prin emiterea unor soluții în cauzele cu care au fost investiți, fără să se evidențieze aspecte de natură penală.
Cât privește criticile referitoare la respingerea cererilor de administrare a unor probe, Curtea constată că acestea vizează faptele comise de celelalte persoane reclamate de către petent și nu sunt pertinente cauzei de față - în care au fost cercetați cei patru procurori.
Chiar și în atare situație, trebuie precizat că prin rezoluția motivată din 4.10.2012 au fost admise aproape toate probele solicitate de petent, inclusiv efectuarea unei expertize tehnice de specialitate.
Mai trebuie precizat că, potrivit art.2781 alin.1 C. pr. pen., ceea ce face obiectul judecății în cauza de față este doar dispoziția de neîncepere a urmăririi penale, nu și dispozițiile de disjungere și declinare dispuse prin aceeași ordonanță, așa încât instanța nu analizează legalitatea și temeinicia acestora din urmă.
În final, Curtea atrage atenția asupra limbajului necorespunzător folosit de petent în cuprinsul plângerii penale și al plângerii întemeiată pe dispozițiile art.275 C. pr. pen., atitudine ce a fost perpetuată și cu ocazia formulării plângerii în temeiul art.2781 C. pr. pen.
Față de cele reținute și în baza art.2781 pct.1 lit.a C. pr. pen., Curtea va respinge ca nefondată plângerea formulată de petent și va menține ordonanța atacată.
În baza art.192 alin.2 C. pr. pen., va obliga petentul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul B. N. (domiciliat în București, ., ., ., sector 4), împotriva Ordonanței din 23.05.2012 dată în dosarul nr.2252/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Menține soluția atacată.
Obligă petentul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 octombrie 2012.
PREȘEDINTE,
L. M.
GREFIER,
D. P.
Red. L.M.
Dact. A.L./2 ex./5.11.2012
| ← Mandat european de arestare. Sentința nr. 179/2013. Curtea de... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
