Purtarea abuzivă. Art. 250 C.p.. Decizia nr. 643/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 643/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 28-04-2015 în dosarul nr. 643/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ
DOSAR NR._ (_ )
Decizia penală nr.643/A
Ședința publică din data de 28.04.2015
Curtea constituită din:
P.- C. C. D.
JUDECATOR- C. S.
GREFIER- D. P.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror L. C..
Pe rol soluționarea apelurilor declarate de P. DE PE L. JUDECĂTORIA SECTORULUI 3 BUCUREȘTI, partea civilă E. R. A. și inculpatul C. M. G. împotriva sentinței penale nr.931/31.10.2014 pronunțată de Judecătoria sectorului 3 București, în dosarul nr._ .
Dezbaterile asupra apelului au avut loc în ședința publică din 03.04.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea la 10.04.2015, 21.04.2014 și, respectiv, 28.04.2015, când,
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.931/31.10.2014, Judecătoria Sectorului 3 București, în temeiul art.396 al. 2 CPP rap la art. 5 Cod Penal rap la art.250 al. 3 si 258 Cod Penal din 1968 cu aplicarea art. 74 al. 1 lit a si al. 2 si art 76 al. 1 lit c a condamnat inculpatul C. M. G., fiul lui I. și F., născut la 15.04.1976 în București, domiciliat în București, ..3, ..D, ., CNP_, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 4500 lei amenda penala pentru savarsirea infractiunii de putare abuziva la data de 7.08.2010 .
In temeiul art. 396 al. 2 CPP rap. la art. 5 Cod Penal rap la art 136 ind. 2 si art 63 al. 1 din legea 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor cu aplicarea art. 74 al. 1 lit a si al. 2 si art 76 al. 1 lit c Cod Penal din 1968 a condamnat inculpatul C. M. G. la pedeapsa de 6000 lei amenda penala pentru savarsirea infractiunii de uz fara drept de arma neletala supusa autorizarii la data de 7.08.2010 .
In temeiul art.33 lit.b C.pen, art.34 alin.1 lit.b C.pen a constatat infractiunile deduse judecatii in prezenta cauza concurente si a aplicat inculpatului C. M. G. pedeapsa rezultanta cea mai cea mai grea de 6000 lei amenda penala si un spor de 2000 lei amenda urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa de 8000 lei amenda penala .
In temeiul art.71 c.pen a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevazuta de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a si b C.pen.
În temeiul art. 81 si 82 al. 2 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an socotit de la data ramanerii definitive a Sentintei.
În temeiul a art. 71 alin.5 C.p. a constatat ca pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale executarea pedepsei accesorii este suspendata de drept.
În temeiul art. 404 al. 3 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra consecințelor comiterii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare prevăzute de art.83 C.pen, in sensul ca savarsirea unei noi infractiuni cu intentie in cursul termenului de incercare de 1 an stabilit atrage revocarea beneficiului suspendarii conditionate, executarea in intregime a pedepsei rezultante de 8000 lei amenda penala aplicata prin prezenta Sentinta, care nu se contopeste ci se aduna cu pedeapsa care se aplica pentru savarsirea noii infractiuni.
In temeiul art 397 CPP rap la art. 25 CPP si art.1357 cod civil a respins actiunea civila formulată de partea civilă E. R. A., domiciliat în București, ., .,ca neintemeiata.
In baza art. 274 CPP, a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare de 1500 ron din care 500 ron stabilite in cursul urmaririi penale conform Rechizitoriului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut căla data de 25.11.2013 pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București a fost înregistrată sub nr._ cauza penală privind pe inculpatul C. M. G., trimis în judecată, în stare de libertate, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București cu nr._/P/2010 din data de 21.11.2013, pentru săvârșirea infracțiunilor de purtare abuzivă, faptă prev. de art.250 alin.3 C.p. rap.la art.258 C.p.și uz de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept, faptă prev. de art.1362 rap. la art.63 alin.1 din Legea 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, toate cu aplicarea art.33 lit.b C.p. și pe partea vătămată E. R. A., reținându-se în fapt în sarcina inculpatului că în dimineața zilei de 7.08.2010, aproximativ orele 500, E. R. A. împreună cu prietenii L. R. A. și F. F. E. s-au deplasat la Clubul Silver situat în municipiul București, ., sector 3. L. R. și F. F. au reușit să intre în club, iar E. R. A. a fost oprit la intrare, între acesta și agentul de pază C. M. G. izbucnind un conflict verbal în urma căruia E. R. A. a fost îmbrâncit și împușcat de către C. M. G. cu un pistol marca Walther P22 ce utilizează gloanțe de cauciuc, fapt pentru care a necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale. În declarațiile inițiale, inculpatul a negat săvârșirea faptei, menționând că nu a folosit pistolul în dimineața respectivă și nu a observat ca cineva să fi împușcat pe partea vătămată, iar ulterior a revenit asupra celor declarate recunoscând faptele comise și precizând că a fost provocat de către E. R. A..
Situația de fapt a fost reținută pe baza următoarelor mijloace de probă:
Declarația părții vătămate E. R. A. care a declarat că în ziua de 6.08.2010, în jurul orelor 24 s-a întâlnit cu L. R. iar mai apoi cu prietena acestuia (F. F.), și au mers în Clubul Player situat în zona „Agronomiei" unde au stat până în jurul orelor 400 consumând băuturi alcoolice dar fără a avea o altercație cu vreo persoană. Ulterior cele trei persoane s-au deplasat spre Pasajul Francez unde știau că se află Clubul Silver. L. R. și F. F. au reușit să intre în interior, iar E. R. A. a fost oprit de către doi agenți de pază, iar unul dintre ei i-a cerut suma de 20 lei pentru a intra în restaurant, întrucât i s-a solicitat bon fiscal, agentul de pază identificat ulterior în persoana lui C. M. G. a devenit recalcitrant și 1-a lovit pe E. A. cu palma peste față, cerându-i să plece acasă, după care C. M. G. alături de celălalt agent de pază au intrat în club și i-au scos afară pe L. R. și F. F., având și față de aceștia o atitudine recalcitrantă. Partea vătămată a declarat că agentul de pază a continuat să îl lovească, iar la fața locului au venit mai mulți agenți de pază care însă nu l-au agresat. E. R. A. a mai declarat că de teamă s-a retras 20 de metri și a luat o șipcă de jos avertizând agenții de pază să nu se apropie, iar la un moment dat C. M. G. a scos de la spate un pistol și a început să tragă asupra sa în jur de cinci focuri, trei dintre ele nimerindu-1 în piciorul drept. Partea vătămată nu a dat inițial importanță acestor împușcături și a fugit de frică, dar s-a oprit la scurt timp și a observat mai multe pete de sânge în zona pantalonilor. A fugit în continuare spre bulevardul I. C. B. în timp ce era urmărit de agresor și a reușit în cele din urmă să scape și să ajungă acasă cu un taxi, iar ulterior, datorită durerilor, s-a prezentat la spital respectiv I.N.M.L.
Declarația lui L. R. A. care a declarat că în seara zilei de 6.08.2010 a fost împreună cu prietenii săi E. R. și F. F. în Clubul Player, loc unde au stat până la aproximativ orele 500 dimineața și au consumat băuturi alcoolice, dar nu s-au aflat în stare de ebrietate. Au plecat apoi spre Clubul Silver situat pe . împreună cu prietena sa F. F. l-au rugat pe un agent de pază să îi lase câteva secunde înăuntru pentru a vedea dacă este populat clubul, lucru care s-a și întâmplat. În această perioadă E. A. a rămas afară.La un interval scurt de timp un agent de pază identificat ulterior în persoana lui C. M. G. 1-a prins de braț pe L. R. A. și 1-a dat afară fără a-i spune și motivul, iar la ieșirea din club martorul a observat cum același agent de pază a început să-1 lovească pe R. A. cu palma și a încercat să-i despartă dar nu a reușit. Cei trei prieteni au reușit să se îndepărteze iar E. R. a luat o scândură, moment în care agentul de pază a început să alerge după ei împreună cu alți agenți de pază. In acele clipe C. M. G. a scos de la spate un pistol și s-au auzit mai multe împușcături, E. R. rămânând pe loc. Totul s-a petrecut foarte repede, iar L. R. A. a fugit de teamă și nu a mai reușit în acele momente să ia legătura cu E. R. A..
Martorul Bumbăcel M. a relatat că la 6.08.2010 a intrat în tură la chioșcul non-stop „A. 2000" situat pe . ca vânzătoare, iar la schimbul de tură ce a avut loc în dimineața zilei următoare, în jurul orelor 530 - 600, pe când se afla în interiorul chioșcului a auzit la un moment dat gălăgie pe . cu Pasajul Francez și a ieșit afară din magazin, observând mai mulți agenți de pază de la terasele din apropiere precum și doi băieți și o fată pe care nu îi cunoștea și care erau implicați într-o altercație cu unul dintre agenți. La un moment dat unul dintre băieți, aflat într-o avansată stare de ebrietate, a început să adreseze injurii unui agent de pază pe nume „G." și a rupt, totodată, o bucată de lemn din balustradele ce asigurau circulația în centrul istoric, dar nu a lovit cu ea întrucât agentul de pază s-a apropiat de el iar în scurt timp au fost auzite mai multe zgomote care se asemănau cu împușcături de armă. Martora a mai declarat că a observat cum agentul de pază a ținut mâna dreaptă întinsă către individul cu care a fost implicat în altercație.
Învinuitul C. M. G. a fost identificat după planșe foto de către E. R. A. și L. R. A..
Potrivit certificatului medico-legal nr. A2/5458/8.08.2010 întocmit de către Institutul Național de Medicină Legală „M. Minovici" și a completării la acesta, numitul E. R. A. prezintă leziuni traumatice care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure și prin împușcare cu gloanțe de cauciuc, leziunile putând data din 7.08.2010 și necesitând 5-6 zile de îngrijiri medicale. E. R. A. nu rămâne cu infirmități iar leziunile nu i-au pus în primejdie viața.
Potrivit biletului de externare de la Spitalul O. având ca dată 31.08.2010, pacientul E. R. A., fără antecedente psihiatrice, a fost internat pentru anxietate marcată, insomnii mixte cu coșmaruri, ruminații, neliniște psihomotorie apărute după un eveniment psihostresant (a fost lovit și împușcat cu gloanțe de cauciuc). In spital a fost sub tratament antidepresiv și anxiolitic evoluția fiind lent favorabilă.
Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr._ din 19.08.2010 pistolul Walther model P 22 cu . prezintă pe interiorul țevii urme materie, de culoare neagră, cu aspect de funingine, provenite probabil în urma tragerilor anterioare examinării.
În declarațiile susținute inițial C. M. G. nu a recunoscut învinuirile aduse.
Astfel, în declarația din 11.08.2010, acesta a precizat că în jurul orelor 530 - 600 ale zilei de 7.08.2010 își exercita atribuțiile de serviciu în calitate de agent de pază la Clubul Silver și se afla afară „moment în care au venit 2 indivizi și o fată care se aflau în stare avansată de ebrietate cu intenția de a intra în restaurant. I-am oprit și le-am spus că . de persoană, moment în care un băiat și cu fata au intrat în interior iar celălalt a rămas afară. Individul care a rămas afară a devenit recalcitrant pe motiv că i-am cerut bani pe intrare. I-am spus că dacă nu-i convine să-și ia și ceilalți prieteni și să plece acasă. Cei în cauză s-au îndreptat spre . și amenințări la adresa mea. Cel care a început scandalul cu mine a început să rupă balustradele de lemn de la terase și a început să mă amenințe că mă va aranja el pe mine. M-am apropiat de colțul străzi cu Gabroveni pt. a încerca să-i calmez și, totodată, să aplanez conflictul însă aceștia au continuat să aibe același comportament. (...) Am continuat să-i urmăresc să văd ce intenții au și unde vor să meargă, ocazie cu care individul recalcitrant a sărit peste pasajul auto pt. a opri un taxi iar celălalt individ cu fata au luat un alt taxi și s-au deplasat într-o direcție necunoscută. (...) De asemenea declar că nu am folosit armamentul din dotare împotriva persoanelor care au fost implicate în altercație în dimineața 06/07.08.2010 și nici nu am cunoștință ca unul dintre indivizi să prezinte în acel moment vreo leziune sau vreo plagă prin împușcare pe corp. In timpul incidentului nu am văzut și nici nu am auzit ca vre-o altă persoană să fi folosit vre-o armă de foc".
În declarația din 9.03.2011 C. M. G. a precizat că a văzut pe cele trei persoane fumând o țigară din plante etnobotanice și datorită acestui lucru precum și a faptului că se aflau în stare de ebrietate le-a interzis accesul în club „Nu le-am cerut bani pentru a achita . pur și simplu le-am interzis accesul.
Absolut nicio persoană dintre cele trei nu a intrat în incinta clubului în niciun moment. (...) Nu am avut niciun fel de contact fizic cu niciunul dintre ei, fiind doar niște altercații verbale. Eu nu am adus niciun fel de injurie sau amenințare la adresa lor. (...) Eu am avut în toată această perioadă pistolul Walter la mine dar nu l-am folosit. Nu am auzit niciun fel de împușcătură și nu știu să-1 fi împușcat cineva pe acel băiat. (...) In legătură cu învinuirea adusă arăt că mă consider nevinovat, nu l-am lovit pe E. R. A. și nici nu l-am împușcat. Ultima dată când am folosit arma a fost în urmă cu circa o săptămână înainte de incidentele din afara clubului Silver ce fac obiectul acestui dosar".
La 14.09.2011 C. M. G. a declarat: „Ultima dată când am folosit pistolul cu gloanțe de cauciuc a fost în urmă cu aproximativ două luni înainte de producerea incidentului ce face obiectul acestui dosar. Mai arăt că înainte cu trei zile de a se întâmpla acest incident am fost la un armurier pentru a-mi regla respectiva armă iar acesta a utilizat-o în teste. în noaptea de 7.08.2010 am avut arma asupra mea dar nu am folosit-o. E. R. A. era agresiv și sub influența drogurilor, insistând să intre în club. Eu nu l-am lăsat și l-am împins ușor dar fără a-1 agresa. La un moment dat E. a rupt un bulumac din lemn de la o balustradă și venea spre mine cu ea amenințându-mă. Ne-am înjurat reciproc dar nu ne-am bătut, distanța între noi fiind de circa 10 metri. (...) La fața locului au sosit managerul clubului G. E. C., acesta apăsând și butonul de panică al firmei VOG și DJ-ul Ț. Nicușor A.. S-a mai deplasat și un agent de pază al firmei VOG „nea M." iar E. A. a aruncat bulumacul respectiv, eu am fugit 5 metri spre el iar acesta a rupt-o la fugă. S-a oprit înjurându-mă și amenințându-mă, eu iar am fugit spre el oprindu-mă ulterior iar E. A. a fugit din nou. într-un final E. A. s-a urcat într-un taxi ce se afla staționat în zonă. (...) Eu consider că E. A. a fost împușcat de către un cunoscut cu intenția de a-mi cere mie bani, lucru pe care 1-a făcut ulterior telefonic".
In conformitate cu art. 72 Cod procedură penală, învinuitul a solicitat ca probe audierea numiților G. E. C., Ț. Nicușor A. și M. C.. Conform declarațiilor, G. E. C. este manager la Clubul Silver, iar Ț. Nicușor A. este „D.J." în cadrul aceluiași club, în timp ce M. C. lucrează ca agent de pază la firma VOG.
G. E. C. și Ț. Nicușor A. a apreciat în mod subiectiv că tinerii implicați în incident au consumat substanțe etnobotanice. În schimb, niciunul dintre cei trei martori nu a auzit vreun foc de armă deși se aflau la fața locului, relatările lor despre incident prezentând unele nepotriviri. G. E. C. declară că el a apăsat butonul de panică, iar la fața locului s-a deplasat un agent de pază al firmei VOG SECURITY pe care îl cheamă M., acesta ajungând la fața locului la o distanță de circa 10 metri sau poate mai puțin de tânărul cu parul, Ț. Nicușor A. a relatat că „nea M." a ajuns la circa trei metri de tânărul recalcitrant. Agentul de pază M. C. a precizat că prima dată când i-a strigat lui E. R. A. să arunce scândura se afla la o distanță de 40-50 metri, iar când băiatul a fugit mai avansase 25-30 metri și nu cunoaște motivul pentru care tânărul a fugit.
Cu ocazia reaudierii sale la 13.06.2013 respectiv 12.09.2013 învinuitul a revenit asupra declarațiilor sale menționând că 1-a împușcat pe E. R. A. fiind motivat de atitudinea recalcitrantă a acestuia. Totodată, a mai arătat că a fost o stare de autoapărare din partea sa și se consideră vinovat de faptele pentru care este cercetat, fiind provocat de către partea vătămată. In ceea ce privește martorii pe care i-a indicat, C. M. G. a menționat că aceștia au venit mai târziu la fața locului, iar din această cauză nu au observat momentul împușcăturii.
Situația de fapt reținută a fost susținută de următoarele mijloace de probă:
- procese-verbale;
- declarații parte vătămată;
- declarații martori;
- declarații învinuit;
- rapoarte de constatare tehnico-științifică și certificat medico-legal;
- planșe foto;
- alte înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut, din ansamblul probelor, că judecata cauzei s-a desfasurat in temeiul art 375 al. 3 CPP rap. la art 374 al. 5-10 CPP inculpatul nerecunoscand actul de inculpare.
În fapt, a reținut că în dimineața zilei de 7.08.2010, aproximativ orele 500, persoana vatamata E. R. A. împreună cu prietenii L. R. A. și F. F. E. s-au deplasat la Clubul Silver situat în municipiul București, ., sector 3. L. R. și F. F. au reușit să intre în club, iar E. R. A. a fost oprit la intrare, între acesta și agentul de pază C. M. G. izbucnind un conflict verbal în urma căruia E. R. A. a fost îmbrâncit și împușcat de către C. M. G. cu un pistol marca Walther P22 ce utilizează gloanțe de cauciuc, fapt pentru care a necesitat 5-6 zile de îngrijiri medicale. În declarațiile inițiale, inculpatul a negat săvârșirea faptei, menționând că nu a folosit pistolul în dimineața respectivă și nu a observat ca cineva să fi împușcat pe partea vătămată, iar ulterior a revenit asupra celor declarate recunoscând faptele comise și precizând că a fost provocat de către E. R. A.. Din declaratiile persoanei vatamate si a martorilor a rezultat ca intrei inculpat si partea vatamata a avut loc un incident la . vatamata fiind sub influenta alcoolului si agresiva verbal la adresa inculpatului, insa nu se poate retine in nici un cauza legitima aparare. Inculpatul nu a fost in situatia unui atac iminent care sa puna in pericol grav persoana sa chiar daca rezulta din probe ca persoana vatamata aflata sub influenta alcoolului si avand un comportament agresiv, ulterior incidentului verbal din . conditiile accesului in acel club ,a incercat sa l loveasca pe inculpat si l-a amenintat cu o scandura. Conduita acestuia chiar daca constituie un atac material injust nu prezenta in acel moment un pericol iminent care sa atraga inevitabi consecinte grave pentri iunculpat, insa a constituit fara indoiala un comportament provocator real la adresa inculpatuui.Instanta va retine acest aspect al situatiei de fapt ca o circumstanta atenuanta judiciara in conditiile art 74 al. 2 Cod penal din 1968 si nu ca circumstanta atenuanta legala prevazuta potrivit art 73 lit. b Cod Penal. S-a apreciat ca, fara indoiala atitudinea persoanei vatamate a avut o infuenta determinanta in producerea incidentului care nu este insa de natura a inlatura raspunderea penala. Din probe a rezultat cert ca fapta inculpatului exista, a fost savarsita cu intentie si intruneste elelemntele constitutive a doua infractiuni in concurs ideal potrivit art 33 lit b Cod Penal din 1968.
În cursul judecatii, fiind audiat in temeiul art 375 al. 5 CPP inculpatul a recunoscut in esenta comiterea faptei, asa cum a fost retinuta mai sus invocand insa legitima aprare care nu are un temei obiectiv insa.,
S-a apreciat ca situația de fapt reținută de instanță și vinovăția inculpatului sunt pe deplin dovedite de mijloacele de probă administrate în cauză care s-au coroborat.
Instanța a mai apreciat că probatoriul administrat în faza de urmărire penală a dovedește fara nici o indoiala existența faptei și vinovăția inculpatului în săvârșirea acesteia.
În drept, s-a apreciat ca fapta inculpatului, asa cum a fost retinuta anterior, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de purtare abuziva prevazuta de art 250 al. 3 raportat la art. 258 al. 1 din Codul Penal de la 1968, in vigoare la data faptei si a intocmirii Rechizitoriului si este prevazuta de art. 296 al. 2 din Codul penal in vigoare si respectiv ale infractiunii de uz fara drept de arma neletala supusa autorizarii potrivit art.136 ind. 2 si art. 63 al.1 din Legea 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta reținuta în sarcina sa cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale, și urmarindu-l, în sensul art.19 alin. (1) lit. a) C.pen. Acest aspect a rezultat din toate circumstantele de fapt potrivit probelor coroborate cu declaratia inculpatului .
In consecinta, fiind in afara de orice indoiala ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita cu vinovatie de inculpat, instanta, in temeiul art 396 al.2 Cod procedură penală, l-a condamnat la cate o pedeapsa pentru fiecare infractiune.
Apreciind, in prealabil, cu privire la aplicarea obligatorie a principiului legii penale mai favorabile reglementat de art 5 Cod Penal, instanta a retinut următoarele:
In ce priveste dispozitiile de principiu ale art 5 Cod penal si anume aplicarea obligatorie a legii penale mai favorabile, instanta a apreciazat ca acest principiu fundamental presupune, cu exceptiile prevazute doar de lege, aplicarea in intregime si in totalitate a unei singure legi privita in ansamblu ca sistem complex organizat, coerent, de norme ce reglementeaza un intreg domeniu al vietii sociale ,interdependente si in nici un caz autonome - cu atat mai mult cu cat este vorba de un nou Cod Penal si nu de o lege care prevede noi dispozitii penale, de orice natura ar fi acestea. S-a apreciat că aplicarea legii penale mai favorabile nu poate fi facuta prin aplicarea dispozitiilor penale mai favorabile din cele doua Coduri penale, fiind vorba de legea mai favorabila si nu de dispozitii penale mai favorabile din legi diferite aceasta fiind si intentia legiuitorului in aplicarea aceluiasi principiu din vechiul Cod penal ce a fost consacrat si confirmat de practica social juridical. Dealtfel, daca legiuitorul ar fi dorit confirmarea altui principiu in ce priveste legea mai favorabila ar fi vorbit de dispozitii de lege penala mai favorabila si ar fi putut sa enumere cu caracter limitativ sau exemplificativ criterii legale si /sau ordinea aplicarii acestor criterii prin raportare la institutiile fundamentale ale materiei dreptului penal ce ar fi fost totodata simplu sub aspect tehnic- juridic . Aplicarea dipozitiilor penale in baza asa zisei autonomii a institutiilor de drept penal este lipsita de continut legic si logic juridic putand constitui doar baza unor discutii doctrinare despre notiuni terminologice ., putand duce si la rezultate absurde sau indirect la neaplicarea legii noi. In consecinta, fiind interzis, de principiu general de drept, a crea o alta lege din cele aflate in vigoare de la data savarsirii faptei pana la data judecatii definitive a acesteia, adica lex tertia, s-a stabilit care din legile penale este mai favorabila in angajarea si stabilirea consecintelor raspundarii penale. In acest sens, instanța a apreciat că trebuie a fi analizate dispozitiile ambelor Coduri penale in ce priveste dispozitiile privitoare la definitia infractiunii, conditiile de existenta ale acesteia- dezincriminarea, cauzele de inlaturare a caracterului penal al faptei sau de neimputabilitate sau asa zis justificative, unitatea si pluralitatea de infractiuni, categoriile pedepselor si natura acestora, criteriile generale si dispozitile speciale de individualizare ale aplicarii acestora, cauzele care inlatura raspunderea penala si executarea sau modificarea pedepsei si consecintele condamnarii. A mai apreciat ca aplicarea legii penale mai favorabile are un caracter judiciar accentuat si un continut concret determinat in principal fiecarei spete .
In speta instanta a apreciat ca dispozitiile Codului penal din 1969 sunt mai favorabile inculpatului pentru urmatoarele motive:
A apreciat ca exista circumstante atenuante in cauza, analizate mai sus in cuprinsul situatie de fapt din care rezulta ca inculpatul a avut o buna conduita inainte de savarsirea faptei care a fost determinata . de persoana vatamata, dar fara a exista circumstanta legala a provocarii.
A avut in vedere deci dipozitiile art. 74 al1 lit si al. 2 a lit 1 si 2 din Codul Penal privitoare a la individualizarea judiciara a pedepsei si dispozitiile art 72 din Codul Penal de la 1969, precum si dispozitiile art 396 al. 10 Cod procedură penală.
A apreciat gravitatea concreta a faptei si ca urmare circumstantelor personale ale inculpatului care a nu mai fost condamnat.
Prin raportare comparata a prevederile din Codul Penal de la 1969 si a prevederilor din Codul Penal in vigoare referitor la pedepsele prevazute pentru cele doua infractiuni, a circumstantelor atenunate si efectelor acestora si a individualizarii modului de executare a pedepsei, fata de modul si mijloacele savarsirii infractiunii si intentia directa la savarsirea faptei si situatia circumstantelor personale ale inculpatului, fara antecedente penale, studii medii si fara mijloace licite de existenta, avand in vedere fondul conflictual al relatiilor dintre inculpat si partea vatamata, instanta a apreciat ca fiind necesar a aplica o pedeapsa cu amenda penala pentru fiecare infractiune fata de rezultatul faptei - vatamari ce au necesitat 5-6 zile de ingrijiri medicale – care sa fie suspendata conditionat fiind probabila . atingerea scopului pedepsei si indreptarea inculpatului in sensul conformarii ordinii de drept si regulilor de convietuire sociala
A apreciat ca regimul suspendarii executarii pedepsei principale ca si cel al pedepsei accesorii este mai restrictiv si presupunand in prealabil acordul inculpatului la prestarea unei municii in interesul comunitatii si respectiv aplicarea in prealabil a unei pedepse complementare, dispozitiile art.91-93 Cod penal raportate la dispozitiile art 81-82 Cod penal din 1969 si respectiv art. 66 al. 1 Cod Penal in analiza comparata cu disp. 71 rap. la art 64 al. 1 lit a si b Cod Penal din 1969.
Din perspectiva circumstantelor personale si a criteriilor de individualizare apreciate deopotriva atat legii vechi cat si legii noi penale asa cum au fost retinute mai inainte, instanta a apreciat ca legea penala mai favorabila, in conditiile art. 5 Cod Penal, este Codul penal din 1969 care permite in toate conditiile analizate alegerea, adecvata legal si temeinic a pedepsei cu suspendarea executarii si a unei pedepse accesorii asa cum este prevazuta de legea penala veche.
La individualizarea judiciară a pedepsei la care a fost condamnat inculpatul pentru infracțiunea reținută prin prezenta în sarcina sa, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C.pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșita, pericol social concret al faptei și modul de săvârșire al acesteia, circumstanțele personale ale inculpatului asa cum au fost analizate in contextul criteriilor de apreciere a legii penale mai favorabile.
Având în vedere acestea, reținând în privința inculpatului circumstanțele atenuante si lipsa agravantelor legale ori judiciare prev. deopotriva atat de legea noua cat si de legea veche, instanța a dispuns condamnarea acestuia pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.
Instanța a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen, pe durata executării pedepsei principale.
Astfel, în lumina principiilor stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauza S. și P. contra României) care nu sunt compatibile cu aplicarea automată, prin efectul legii, a pedepsei accesorii, față de gravitatea infracțiunii, instanța a apreciat că inculpatul este nedemn de a exercita dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau funcțiile publice elective și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. Prin raportare la hotărârea Hirst contra Marii Britanii prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o interdicție absolută de a vota impusă tuturor condamnaților nu intră în marja de apreciere a statului, fiind încălcat art. (3) din Protocolul nr. 1 al Convenției, instanța a apreciat că, întrucât nu există o legătură între interzicerea dreptului de a vota și prevenirea infracțiunilor sau scopul reinserției sociale a inculpatului, nu se impune aplicarea inculpatului a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C.pen. De asemenea, având în vedere că infracțiunea în discuție nu are nicio legătură cu aspectele referitoare la exercitarea funcției ori profesiei sau cu cele legate de exercitarea autorității părintești, instanța a apreciat că nu se impune nici interzicerea pentru inculpat a exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. c, d și e C.pen.
In ce priveste concursul de infractiuni, instanta a retinut ca regimul juridic al concursului de infractiuni este cel prevazut de Codul Penal de la 1969, asa cum prevede Legea de punere in aplicare a Codului Penal in art.10, infractiunile fiind savarsite sub imperiul legii penale vechi. Instanta a apreciat ca art.10 din legea de punere in aplicare reglementeaza in mod expres in aceasta situatie tranzitorie de exceptie, ingaduita desigur legiuitorului, de la principiul aplicarii integrale a legii penale mai favorabile, exceptie care dealtfel este logica avand in vedere data savarsirii concursului de infractiuni. De asemenea, instanta a apreciat ca trebuie avut in vedere ca aceasta dispozitie de exceptie a legii nu duce la situatia aplicarii unei a treia legii prin combinarea dispozitiilor din legile penale deparece este prevazuta expres de lege ca imperativa -din formularea data - si nu este aleasa de judecator in operatiunea logica juridica concreta a de aplicare a legii mai favorabile, neintrand in discutie un regim juridic ca si consecinta a unei asa zise institutii autonome .
Pe de alta parte, a arătat că Decizia Curtii Constitutionale 265/din 06.05.014 se refera la neconstitutionalitatea combinarii dispozitiilor penale din legi penale succesive in aplicarea judiciara de catre magistarat - cu referinta speciala la intelesul de lege organica asa cum este Codul penal ca ansamblu structurat coerent al principiilor si institutiilor fundamentale al materiei dreptului penal- asadar la operatiunea, judiciara, concreta determinata de aplicare a legii penale prin raportare necesara, obligatorie, la principiul aplicarii obligatorii a legii penale mai favorabile, dispozitiile art 10 din Legea 187/ 2012 de punere in aplicare a Codului Penal nefiind in discutie pentru ca sunt norme tranzitorii prevazute de lege ca exceptie de la principiul aplicarii globale a legii penale mai favorabile, nefiind supuse nici controlului de constitutionalitate si nici alegerii judecatorului. Instanta a apreciat ca fiind aceasta dispozitie fiind prevazuta expres de lege ca exceptie imperativa trebuie aplicata ca atare fiind legala si neconstituind o aplicare combinata a dispozitiilor penale succesiva
In ce priveste actiunea civila, instanta a apreciat ca, in cauza, din toate probele administrate nu rezulta existenta prejudiciului moral care rezulta implicit, automat din simpla existenta a vatamarilor produse - care au necesitat oricum un numar redus de zile de ingrijiri medicale - instanta retinand mai degraba intentia imbogatirii fara justa cauza raportat si la atitudinea partii vatamate la data faptei.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, inculpatul C. M. G. și partea civilă E. R. A..
P. aarătat că apelul său vizează modalitatea de individualizare a pedepsei atât sub aspectul cuantumului, cât și al modalității de executare, apreciind că instanța i-a aplicat pedeapsa amenzii și a dispus suspendarea executării acesteia pe un termen de încercare de 1 an, arătând, totodată că acesta s-a făcut vinovat de comiterea unei infracțiuni de abuz în serviciu și de uz de armă neletală, rămânând practic nepedepsit și nesuferind rigorile legii.
A precizat că între inculpat și partea vătămată s-a creat un conflict datorat faptului că inculpatul a respins accesul în local al acesteia și, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, el a devenit violent față de partea vătămată, pe care a agresat-o și ulterior a tras 5 focuri de armă din care 3 au atins-o pe aceasta. De asemenea, a considerat că, în situația în care inculpatul aprecia că partea vătămată are un comportament care să nu-i permită accesul în acea locație, ar fi trebuit să anunțe firma de pază și protecție.
Astfel, parchetul a solicitat a se avea în vedere că inculpatul a pus în primejdie viața părții vătămate și, mai mult, a reprezentat un pericol și pentru celelalte persoane care se aflau în locul respectiv, astfel că pedeapsa amenzii nu este suficientă pentru atingerea scopului educativ preventiv al acesteia.
Concluzionând, parchetul a solicitat admiterea apelului declarat, desființarea în parte a sentinței penale și, rejudecând, a se dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei, în subsidiar daca instanța va menține pedeapsa amenzii a solicitat ca aceasta să fie pusă în executare și executată în integralitate.
În ceea ce privește apelul inculpatului, parchetul a solicitat a se avea în vedere că acesta nu a fost sincer în declarațiile date, nu se afla în legitimă apărare, dat fiind că era evident că partea vătămată nu prezenta nici un pericol în raport de inculpat.
A solicitat a se avea în vedere că partea vătămată se îndepărta în fugă de acel local, iar inculpatul l-a urmărit cu intenția de a-l agresa, astfel că nu se pune problema legitimei apărări și nici măcar a amenințării.
A mai arătat că din studierea declarațiilor inculpatului rezultă că acestea sunt inconsecvente în raport de descrierea situației de fapt, fiind evident, însă, că inculpatul a agresat partea vătămată, în raport de toate aceste considerente solicită a fi respins apelul inculpatului ca fiind nefondat
Referitor la apelul părții civile, parchetul a solicitat a fi admis și a se majora daunele morale în măsura în care aceasta nu reprezintă îmbogățire fără justă cauză.
Apelantul-inculpat C. M. G., prin apărătorul său, a solicitat respingerea apelurilor declarate de parchet și partea civilă, ca fiind nefondate deoarece susținerile din apelurile acestora nu se coroborează cu probele administrate.
A arătat că din declarațiile martorilor rezultă că partea vătămată a avut un comportament agresiv verbal și fizic, a adresat injurii, pentru ca ulterior să atace pe inculpat cu ajutorul unei bârne
În ceea ce-l privește, inculpatul a arătat că nu a făcut decât să protejeze bunurile pentru care asigura paza și nu a urmărit agresarea părții vătămate țintind la picioarele acesteia. Mai mult, a considerat că pericolul era iminent în raport de distanța mică la care se aflau cei doi, care era sub 5 metri.
Concluzionând, inculpatul a apreciat că sunt întrunite condițiile legitimei apărări și dispunerii achitării sale în temeiul prev.art.16 pct.1 lit.d NC.p.p.
Referitor la latura civilă, de asemenea, inculpatul a solicitat respingerea apelului, apreciind că pretențiile sunt nejustificate.
Partea civilă E. R. A., prin apărătorul său, a criticat sentința atacată pentru nelegalitate și netemeinicie, apreciind că instanța de fond a dat o apreciere greșită a probelor administrate și a făcut o greșită individualizare a pedepsei aplicată inculpatului, în raport de conduita acestuia după săvârșirea infracțiunii.
De asemenea, partea civilă a arătat că instanța de fond, în mod greșit a încadrat și soluționat latura civilă a cauzei, raportându-se la art.1357 din Noul Cod civil și respingându-i acțiunea civilă, apreciind că acțiunea sa se încadrează în dispozițiile art.998 și 999 din Vechiul cod civil, având în vedere data săvârșirii faptei penale și data intrării în vigoare a noului cod civil.
Partea civilă a mai criticat sentința atacată pentru faptul că nu respectă prevederile art.403 alin.1 lit.c Cod procedură penală, precum și pentru faptul că s-a reținut în mod greșit că a formulat cererea de constituire de parte civilă pentru a beneficia de o îmbogățire fără justă cauză, fără să țină seama de probele administrate.
Astfel, partea civilă a solicitat admiterea apelului său, desființarea sentinței penale apelate, pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să se admită cererea sa de constituire de parte civilă și obligarea inculpatului la plata sumei de_ lei, daune morale pentru suferințele cauzate de acesta.
Analizând sentința atacată pe baza motivelor invocate, dar și din oficiu, în limitele devoluate, Curtea apreciază apelurile declarate ca fiind nefondate, pentru următoarele considerente:
Curtea apreciaza ca rolul prioritar al pedepsei este acțiunea de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, nu acela al represiunii, deoarece numai acțiunea de prevenire poate avea efecte benefice în ceea ce privește adaptarea conduitelor destinatarilor legii penale, și dezvoltarea conștiinței juridice și morale a membrilor societății și numai dacă obiectiv, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite de norma penală ar putea să se repete, trebuie utilizată constrângerea.
Necesitatea aplicării unei pedepse și evaluarea cuantumului acesteia trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermității care nu însemnă aplicarea unei pedepse severe, ci a unui tratament penal corespunzător, adecvat pericolului social al faptei și persoanei făptuitorului, apt să-și realizeze cu maximă eficiență finalitatea educativ – preventivă, ceea ce prima instanța a evaluat si apli Prin sentința penală nr.931/31.10.2014, Judecătoria Sectorului 3 București, în temeiul art.396 al. 2 CPP rap la art. 5 Cod Penal rap la art.250 al. 3 si 258 Cod Penal din 1968 cu aplicarea art. 74 al. 1 lit a si al. 2 si art 76 al. 1 lit c a condamnat inculpatul C. M. G., fiul lui I. și F., născut la 15.04.1976 în București, domiciliat în București, ..3, ..D, ., CNP_, necunoscut cu antecedente penale, la pedeapsa de 4500 lei amenda penala pentru savarsirea infractiunii de putare abuziva la data de 7.08.2010 .
In temeiul art. 396 al. 2 CPP rap. la art. 5 Cod Penal rap la art 136 ind. 2 si art 63 al. 1 din legea 295/2004 privind regimul armelor si munitiilor cu aplicarea art. 74 al. 1 lit a si al. 2 si art 76 al. 1 lit c Cod Penal din 1968 a condamnat inculpatul C. M. G. la pedeapsa de 6000 lei amenda penala pentru savarsirea infractiunii de uz fara drept de arma neletala supusa autorizarii la data de 7.08.2010 .
In temeiul art.33 lit.b C.pen, art.34 alin.1 lit.b C.pen a constatat infractiunile deduse judecatii in prezenta cauza concurente si a aplicat inculpatului C. M. G. pedeapsa rezultanta cea mai cea mai grea de 6000 lei amenda penala si un spor de 2000 lei amenda urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa de 8000 lei amenda penala .
In temeiul art.71 c.pen a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevazuta de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a si b C.pen.
În temeiul art. 81 si 82 al. 2 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an socotit de la data ramanerii definitive a Sentintei.
În temeiul a art. 71 alin.5 C.p. a constatat ca pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale executarea pedepsei accesorii este suspendata de drept.
În temeiul art. 404 al. 3 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra consecințelor comiterii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare prevăzute de art.83 C.pen, in sensul ca savarsirea unei noi infractiuni cu intentie in cursul termenului de incercare de 1 an stabilit atrage revocarea beneficiului suspendarii conditionate, executarea in intregime a pedepsei rezultante de 8000 lei amenda penala aplicata prin prezenta Sentinta, care nu se contopeste ci se aduna cu pedeapsa care se aplica pentru savarsirea noii infractiuni.
In temeiul art 397 CPP rap la art. 25 CPP si art.1357 Cod Civil a respins actiunea civila formulată de partea civilă E. R. A., ca neintemeiata.
In mod corect, instanta de fond a apreciat ca, din declaratiile persoanei vatamate si a martorilor a rezultat ca intrei inculpat si partea vatamata a avut loc un incident la . vatamata fiind sub influenta alcoolului si agresiva verbal la adresa inculpatului, insa acest aspect nu atrage aplicarea dispozitiilor privind legitima aparare. Inculpatul nu a fost in situatia unui atac iminent care sa puna in pericol grav persoana sa chiar daca rezulta din probe ca persoana vatamata aflata sub influenta alcoolului si avand un comportament agresiv, ulterior incidentului verbal din . conditiile accesului in acel club ,a incercat sa l loveasca pe inculpat si l-a amenintat cu o scandura. Conduita acestuia chiar daca a fost un atac material injust nu prezenta in acel moment un pericol iminent care sa atraga inevitabil consecinte grave pentri iunculpat, insa a constituit un comportament provocator real la adresa inculpatului. Instanta de fond a retinut acest aspect al situatiei de fapt ca o circumstanta atenuanta judiciara in conditiile art 74 al. 2 Cod penal din 1968 si nu ca circumstanta atenuanta legala prevazuta potrivit art 73 lit. b Cod Penal. S-a apreciat ca, fara indoiala atitudinea persoanei vatamate a avut o infuenta determinanta in producerea incidentului care nu este insa de natura a inlatura raspunderea penala.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, Curte apreciază că funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii care se țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, să se adapteze normelor de conviețuire socială înțelese în sens larg.
Curtea apreciaza ca modalitatea de executare aleasă este una justă-legala, cuantumul pedepsei amenzii de 8000 lei este de natură să fundamenteze proporționalitatea între scopul reeducării inculpatului și așteptările societății față de actul de justiție realizat sub aspectul ordinii de drept încălcate, in raport de circumstamtele in care a savarsit fapta.
In ceea ce priveste daunele morale acestea trebuie sa aiba efecte compensatorii si nu sa se constituie in venituri nejustificate.
In cauza nu s a facut dovada crearii unui prejudiciu moral partii vatamate, intrucat nici durata ingrijirilor medicale, nici categoria abordarilor terapeutice efectuate nu ofera elemente pentru a considera justificata acordarea daunelor morale .
Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucuresti, inculpatul C. M. G., partea civilă E. R. A. și, în baza art. 275 al. 2 C.pr.pen., va obliga pe apelantul inculpat C. M. G. și pe apelanta – parte civilă E. R. A. la plata a câte 200 lei cheltuielile judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.421 pct. 1 lit. b C.pr.pen. respinge, ca nefondate, apelurile declarate de P. de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București, inculpatul C. M. G., partea civilă E. R. A. împotriva sentinței penale nr.931/31.10.2014 a Judecătoriei Sectorului 3 București.
În baza art. 275 al. 2 C.pr.pen. obligă pe apelantul inculpat C. M. G. și pe apelanta – parte civilă E. R. A. la plata a câte 200 lei cheltuielile judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 aprilie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
C. C. D. C. S.
Grefier,
D. P.
| ← Înşelăciunea. Art. 215 C.p.. Decizia nr. 1496/2015. Curtea de... | Tâlhărie calificată. Art.234 NCP. Decizia nr. 11/2016. Curtea... → |
|---|








