Recunoaştere hotărâre penală / alte acte judiciare străine. Legea 302/2004. Sentința nr. 417/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 417/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 12-09-2013 în dosarul nr. 417/2013
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
- SECȚIA I PENALĂ -
SENTINȚA PENALĂ NR.417/F
Ședința din Camera de Consiliu de la 12.09.2013
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: V. A. P.
GREFIER: R. C. D.
Ministerul Public – P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror D. F..
Pe rol, se află cauza penală ce are ca obiect Sesizarea nr. 2586/II-5/2012 din data de 20 iunie 2013 formulată de P. de pe lângă Curtea de Apel București în vederea recunoașterii și punerii în executare a sentinței penale DIN 12 10 2011 A Judecătoriei Bruxelles și a hotărârii nr. 210 a Curți de Apel Bruxelles, în cadrul procedurii de soluționare a cererii transferare într-un penitenciar din România a persoanei condamnate M. Ș. A., cerere formulată de autoritățile judiciare din Regatul Belgiei.
La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu a lipsit persoana condamnată M. Ș. A., pentru care s-a prezentat apărătorul desemnat din oficiu, avocat A. F., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._/09.07.2013 atașată la fila nr.4 din dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită admiterea sesizării Parchetului, recunoașterea hotărârilor și transferarea condamnatului într-un penitenciar din România în vederea continuării executării pedepselor cu deducerea prevenției de la data de 19.05.2011 la zi.
Apărătorul din oficiu al persoanei condamnate, având cuvântul, solicită respingerea sesizării Parchetului, apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 lit. d din Legea nr. 302/2004 cu privire la consimțământul condamnatului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în replică, solicită a se avea în vedere că nu este necesar și obligatoriu consimțământul condamnatului.
CURTEA
Prin adresa nr._/2012 din 28.08.2012, Ministerul Justiției - Direcția D. Internațional și Tratate a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în conformitate cu prevederile Legii nr.302/2004, rep.,cererea formulată de autoritățile judiciare ale Regatului Belgiei prin care se solicită transferarea persoanei condamnate M. Ș. A. într-un penitenciar din România, pentru a continua executarea pedepsei cu închisoarea aplicată sus numitului de către instanțele statului solicitant.
Din documentele transmise de autoritățile judiciare belgiene, în aplicarea Convenției Europene asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în 1983, rezultă că M. Ș. A. a fost condamnat prin sentința din 12.10.2011 a Judecătoriei Bruxelles, la o pedeapsă de 5 ani închisoare și 1.000 Euro amendă, pentru infracțiunile de exploatarea prostituției altor persoane, recrutarea unui major sau minor și trafic de ființe umane Prev.d e art. 380 al. 4, art. 382 și a 380 bis al. 1 din Codul penal belgian; sentința a rămas definitivă prin hotărârea nr. 210 a Curții de Apel Bruxelles, Camera 14, care a menținut dispozițiile instanței de fond.
În fapt, instanța a reținut că, în perioada aprilie 2010 - august 2010, împreună cu un conațional, acesta a recrutat, transportat și găzduit mai multe tinere de cetățenie română, pe teritoriul Belgiei, printre care și o minoră, în scopul practicării de către acestea a prostituției. Sumele de bani astfel obținute de victime erau controlate și parțial însușite de persoana condamnată.
Examinând documentele transmise de autoritățile judiciare ale statului solicitant, se constată că este îndeplinită condiția dublei incriminări la care se referă art. 143 lit. e din Legea nr.302/2004, rep. și art.3 pct.l lit. e din Convenția Europeană asupra transferării persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg în 1983.
Astfel, faptele comise de persoana condamnată în împrejurările descrise își regăsesc incriminarea în dispozițiile art. 329 al.2 și 3 Cp., cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp.
Din relațiile referitoare la lichidarea condamnării transmise de statul solicitant, rezultă că pedeapsa pronunțată a început a fi executată la 19.05.2011 și va fi considerată terminată la 17.05.2016.
Persoana condamnată M. Ș. A. nu și-a manifestat consimțământul pentru a executa restul de pedeapsă într-un penitenciar din România, dar prin cererile formulate de tatăl acestuia, M. V., se solicită renunțarea la transferarea persoanei condamnate.
Cererile formulate de către o altă persoană decât persoana condamnată sunt irelevante în materia aplicării prevederilor Legii nr.302/2004, rep., cu atât mai mult cu cât prin Ordinul de Părăsire a teritoriului nr._ din 06.VI.2012,emis de Direcția Migrației și Azilului și de Integrare Socială s-a dispus ca M. Ș. A. să părăsească teritoriul Regatului Belgiei.
Întrucât condamnatul a fost arestat în România la 05.05.2011 și pus la dispoziția autorităților belgiene (fila 32), de la această dată se va deduce prevenția executată.
În temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, iar suma de 340 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite sesizarea formulată de P. de pe lângă Curtea de Apel București.
Recunoaște în România sentința penală din data de 12.X.2011 a Judecătoriei Bruxelles – Belgia.
Dispune transferul condamnatului M. Ș. A. (fiul lui V. și V., născut la 30.11.1978 în Municipiul Călărași, cu domiciliul în Călărași, ., posesor al C.I. . nr._, eliberată la 15.03.2002 de BEIP Călărași, CNP_) într-un penitenciar din România, în vederea continuării executării pedepsei de 5 ani închisoare și 1000 euro amendă.
Aplică art.64 lit. a teza a II- a și lit. b din Codul penal, pe durata executării pedepsei.
Deduce prevenția de la 5.V.2011 la zi.
Onorariul apărătorului din oficiu de 340 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 septembrie 2013
PREȘEDINTE,
V. A. P.
GREFIER,
C. D. R.
| ← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Decizia nr. 1608/2013. Curtea... | Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1629/2013. Curtea de Apel... → |
|---|
