Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 548/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Decizia nr. 548/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 01-08-2014 în dosarul nr. 548/2014

Dosar nr._

_

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.548/C

Ședința publică din data de 01 august 2014

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: G. M. E.

GREFIER: S. D.

Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror N. A..

Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect contestația formulată de condamnatul M. E. M. împotriva Sentinței penale nr.1774 din data de 18 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală în Dosarul nr._ .

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns contestatorul condamnat, personal, aflat în stare de detenție și asistat juridic de apărătorul din oficiu, avocat A. F., în substituirea doamnei avocat D. R., în baza delegației nr._/2014 emisă de Baroul București și a delegației de substituire aferente (atașate la filele 10-11 din dosar).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Contestatorul condamnat, prin apărătorul din oficiu depune la dosarul cauzei fotocopia deciziei nr.7 din data de 26 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra contestației cu care a fost sesizată.

Apărătorul din oficiu al contestatorului condamnat solicită admiterea contestației, desființarea sentinței penale atacate și admiterea în principiu a cererii de revizuire formulată de către revizuientul condamnat.

Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea contestației, desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, având în vedere faptul că, la soluționarea admisibilității în principiu a cererii de revizuire nu a participat procurorul, conform dispozițiilor art.459 din noul Cod de procedură penală și art.363 alin.(1) noul Cod de procedură penală.

Apărătorul din oficiu al contestatorului condamnat, arată că se raliază concluziilor reprezentantului Ministerului Public.

Contestatorul condamnat, personal, în ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației, desființarea hotărârii atacate și admiterea în principiu a cererii de revizuire, susținând că prin cererea formulată a solicitat reducerea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de înșelăciune, conform deciziei nr.7 din 26 mai 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Curtea constată închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Deliberând asupra contestației de față, constată:

Prin sentința penală nr.1774 din data de 18 iunie 2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală, în baza art.459 Cod proc.pen. raportat la art.453 lit.a Cod proc.pen., a fost respinsă cererea de admitere în principiu a revizuirii sentintei penale nr.567 din 04.03.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._, formulată de petentul M. E. M. (cu date de stare civilă) și a fost obligată petentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin sentința penală nr. 256/23.06.2011 a Tribunalului C., definitivă prin dec.pen. nr. 1158/3.04.2013 a Î.C.C.J., numitul M. E. M. a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 rap. la alin. 2 lit. b pct. 5 din Legea nr. 39/2003, la o pedeapsă de 13 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 și 5 C.pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. anterior și la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. 1 C.pen. anterior cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. anterior.

S-a procedat la contopirea pedepselor menționate mai sus, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 13 ani și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art.71 și art.64 lit.a și b Cod penal.

Revizuirea este un remediu procesual împotriva erorilor judiciare care pot fi cuprinse în hotărârile penale definitive.

Prin finalitatea sa proprie, revizuirea înlătură eroarea judiciara sub orice forma s-a produs: achitarea neîntemeiată a unei persoane care a săvârșit o fapta penala sau condamnarea unei persoane nevinovate, trasă pe nedrept la răspundere penala.

Potrivit art. 453 C.pr.pen.: „Revizuirea poate fi cerută când:

a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;

b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.

f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării, dispoziții constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.”

Raportat la aceste dispoziții legale Tribunalul a constatat că niciunul dintre motivele invocate nu se circumscriu acestor articole de lege ce cuprind norme imperative și de strictă interpretare.

Astfel, simpla nemulțumire față de motivarea hotărârilor instanțelor și față de o soluție de aplicare a legii penale mai favorabile, pe care petentul o apreciază ca fiind nedreaptă, nu poate conduce automat la admiterea în principiu a cererii de revizuire pentru că aspectele contestate sunt aspecte ce țin de fondul cauzei, elemente analizate deja de instanțele de fond, apel și recurs care au stat la baza pronunțării unei soluții definitive, precum și de către instanța care s-a pronunțat în ce privește aplicarea legii penale mai favorabile.

În acest sens, s-a observat că inculpatul nu face trimitere la fapte și împrejurări noi ori la alte elemente prevăzute în dispozițiile art.453 Cod pr.pen. ca și motive de revizuire pe baza cărora să se poată aprecia că cererea formulată se încadrează în vreunul dintre cazurile stipulate pentru a determina o admitere în principiu a cererii.

Pentru toate aceste considerente, Tribunalul a respins, cererea de admitere în principiu a revizuirii sentinței penale nr.567 din 04.03.2014, pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._, formulată de petentul M. E. M..

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație condamnatul care a criticat-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

Examinând sentința contestată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei s-au reținut următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 459 alin. 2 Cod proc. penală admisibilitatea în principiu se examinează de către instanță în camera de consiliu, fără citarea părților.

Pe de altă parte, potrivit disp. art. 363 alin. 1 Cod proc. penală participarea procurorului la judecată este obligatorie. În cazul în care legiuitorul ar fi intenționat să stabilească ca admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire să se efectueze fără participarea procurorului, ar fi prevăzut în mod expres, așa cum a făcut-o în cazul art. 23 alin. 8 din Legea 255/2013 modif. Prin OUG 116/2013.

Așadar, Curtea apreciază că prin soluționarea cererii fără participarea procurorului de ședință, instanța de fond a pronunțat o hotărâre afectată de nulitatea absolută prev. de art. 281alin. 1 lit. d Cod proc. penală.

Sub acest aspect nu se poate aprecia că atâta vreme cât hotărârea fondului a fost pronunțată fără participarea procurorului, atunci și calea extraordinară de atac urmează același regim juridic, în condițiile în care legiuitorul nu a prevăzut o atare excepție, iar în cazul revizuirii participarea reprezentantului Ministerului Public este obligatorie potrivit considerentelor de mai sus.

În raport de aceste motive, Curtea va admite contestația declarată în temeiul disp. art. 459 alin. 7 Cod proc. penală și potrivit art. 425 alin. 7 pct. 2 lit. b Cod proc. penală va desființa sentința contestată și va trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond pentru îndreptarea nulității constatate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite contestația formulată de contestatorul condamnat M. E. M. împotriva sentinței penale nr. 1774 din 18 iunie 2014 pronunțată de Tribunalul București – Secția I Penală în dosarul nr._ .

În baza disp. art. 4251 alin. 7 pct. 2 lit. b Cod proc. penală desființează hotărârea atacată și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.

În temeiul disp. art. 275 alin. 3 Cod proc. penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

Dispune plata sumei de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu contestatorului din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1 august 2014.

PREȘEDINTE,

G. M. E.

GREFIER,

S. D.

red.G.M.E.

dact.L.G.

ex.2.

red.M.M.C.-T.B.-S.I.P.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 548/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI