Spălare de bani. Legea 656/2002 art. 23. Decizia nr. 1332/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 1332/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 03-11-2014 în dosarul nr. 1332/2014

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II-A PENALĂ

DOSAR NR._

(2385/2014)

DECIZIA PENALĂ NR. 1332

Ședința publică din data de 03 noiembrie 2014

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – C. S.

JUDECĂTOR – C. C. D.

GREFIER – O. I. B.

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat de procuror C. A..

Pe rol soluționarea cauzei penale având ca obiect apelurile declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, de inculpații T. D. M., L. E., M. A., P. N., M. D., P. M., D. I. ȘI B. L. și de părțile civile C. NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ” și S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE-A.N.A.F., împotriva sentinței penale nr. 432 din data de 21.05.2012, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr._ .

Dezbaterile și susținerile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 03 octombrie 2014 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat succesiv pronunțarea pentru datele 17 octombrie 2014, 31 octombrie 2014 și apoi pentru astăzi, când a hotărât următoarele:

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 432/21.05.2014, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul București – Secția I Penală, în baza art. 334 C.p. p. a schimbat încadrarea juridică dată faptelor inculpatului P. N. prin rechizitoriu din infr. prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 13/2 din Legea nr.78/2000 republicată, rap. la art. 248, 248 ind.1 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.; art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002 modif. rap. la art.17 lit. e din Legea nr.78/2000 republicată și infr. prev. de art.9 lit. c din Legea nr.241/2005 în infracțiunea prev. de art.26 rap. la art.13/2 din Legea nr.78/2000 republicată, rap. la art.248, 248 ind.1 C.p. cu aplic. art.41 alin.2 C.p.; art.23 lit. a din Legea nr.656/2002 modif. rap. la art.17 lit. e din Legea nr.78/2000 republicată și infr. prev. de art.9 alin 1.lit.c și alin.2 din Legea nr.241/2005.

În baza art.13/2 din Legea nr.78/2000 republicată, rap. la art. 248, 248 ind.1 C.p. cu aplic.art.41 alin.2 C.p. a condamnat inculpații D. M. T.(fiul lui Ș. și L., născut la data de 28.10.1974 în Municipiul Onești, județul Bacău, domiciliat în Municipiul București, domiciliat în București, . nr.13, sector 6, posesor al CI . nr._, CNP_) și LEPADATU E.(fiul lui D. și Frăsinica ,născut la data de 24.06.1950 în Municipiul G., Jud. G., domiciliat în București, Splaiul Unirii nr.6, ., ., CI ., nr._, CNP_) la pedeapsa de 6 ani închisoare fiecare, în regim de detenție.

A făcut aplic. art.71, 64 lit.a teza a II-a, b, c C.p.

În baza art.65 C.p. a aplicat inculpaților pedeapsa complimentară prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b, c C.p., pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 248, 248 ind.1 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p. a condamnat inculpatul M. A. (fiul lui C. și N., născut la data de 10.07.1953 în București, Sector 3, domiciliat în București, ., ., ., sector 1, CI . nr._, CNP_) la pedeapsa de 5 ani închisoare în regim de detenție, cu aplic. art.71, 64 lit. a teza a II-a, b, c C.p.

În baza art. 65 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b, c C.p., pe o perioadă de 7 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C.p. rap. la art. 13/2 din Legea nr.78/2000 republicată rap. la art.248, 248 ind.1 C.p. cu apl. art.41 al.2 C.p. a condamnat inculpatul P. N. (fiul lui P. și T., născut la data de 14.09.1953 în ., domiciliat în Municipiul G., ., ., ., Jud. G., CI . nr._, CNP_) la pedeapsa de 6 ani închisoare cu apl. art. 71, 64 lit. a teza a II-a și b C.p.

În baza art. 65 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p. pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 23 lit. a din Legea nr.656/2002 modif. rap. la art.17 lit. e din Legea nr.78/2000 republicată a condamnat același inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare.

În baza art.9 al.1 lit.c și alin.2 din Legea nr.241/2005 a condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art.65 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a și b C.p. pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.33 lit.a, 34 lit.b C.p. a contopit pedepsele aplicate inculpatului, acesta având de executat pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare cu apl. art.71-64 lit.a teza a II-a și b C.p.

În baza art.35 C.p. a dispus ca după executarea pedepsei principale inculpatul să execute și pedeapsa complimentară – 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b C.p.

În baza art.26 rap. la art.13/2 din Legea nr.78/2000 republicată rap. la art.248, 248 ind.1 C.p. cu aplic.art.41 al.2 C.p. a condamnat inculpata M. D.(fiica lui A. și A., născută la data de 16.07.1967 în Municipiul G., Jud. G., domiciliată în .), jud. G., fără forme legale în Municipiul București, ..53, ., ., CI . nr._, CNP_) la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art.65 C.p. a aplicat inculpatei pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p. pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.23 lit. c din Legea nr.656/2002 modif. rap. la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000 republicată a condamnat aceeași inculpată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005 a condamnat aceeași inculpată la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a, 34 lit.b C.p. a contopit pedepsele, inculpata având de executat pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare cu aplic. art.71, 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.

În baza art. 35 C.p. a dispus ca după executarea pedepsei principale inculpata să execute și pedeapsa complimentară - 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.

În baza art. 26 rap. la art. 13/2 din Legea nr.78/2000 republicată rap. la art.248, 248 ind.1 C.p. cu aplic. art.41 al. 2 C.p. a condamnat inculpatul P. M. (fiul lui I. și M., născut la 19.10.1964 în ., domiciliat în Municipiul G., ., jud. G., CI . nr._, CNP_) la pedeapsa de 8 ani închisoare.

În baza art.65 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.p. pe o perioadă de

de 10 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.23 lit.a, c din Legea nr.656/2002 modif. rap. la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000 republicată a condamnat același inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a, 34 lit.b C.p. a contopit pedepsele, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare, cu aplic. art.71, 64 lit.a teza a II-a și b C.p.

În baza art.35 C.p. a dispus ca după executarea pedepsei principale inculpatul să execute și pedeapsa complimentară – 10 ani interzicerea drepturilor, prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b C.p.

În baza art.13/2 din Legea nr.78/2000 republicată rap. la art.248, 248 ind 1 C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p. a condamnat inculpatul D. I. (fiul lui F. și C., născut la 16.07.1970 în Municipiul G., jud. G., domiciliat în .> I.C. B. (.), jud. Tulcea, CI . nr._, CNP_) la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art.65 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b C.p. pe o perioadă de 5 ani închisoare după executarea pedepsei principale.

În baza art.23 lit.a, c din Legea nr.656/2002 modif. rap. la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000 republicată a condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a, 34 lit.b C.p. a contopit pedepsele, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, cu aplic. art.71, 64 lit.a teza a II-a și b C.p.

În baza art.35 C.p. a dispus ca după executarea pedepsei principale inculpatul să execute și pedeapsa complimentară – 5 ani interzicerea drepturilor, prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b C.p.

În baza art.26 rap. la art.13/2 din Legea nr.78/2000 republicată rap. la art.248, 248 ind.1 cu aplic. art.41 alin.2 C.p. a condamnat inculpatul B. L. (fiul lui Z. și S., născut la data de 10.08.1949 în mun. B., județul B., cu domiciliul în mun. B., C.. Bucureștilor nr.56, ..C, ., CNP_) la pedeapsa de 5 ani închisoare, cu aplic. aplic.art.71, 64 lit.a teza a II-a și b C.p.

În baza art.65 C.p. a aplicat inculpatului pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a și b C.p., pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.14-346 C.p.p. a admis acțiunile civile.

A obligat inculpații în solidar la plata sumei de 14.387.819,59 lei către CNPR – SA.

A obligat inculpatul P. N. la plata sumei de 1.825.325 lei către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanțelor, iar pe inculpata M. D. la plata sumei de 488.114 lei către aceeași parte civilă.

A menținut măsurile asigurătorii astfel cum au fost luate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA.

În baza art.191 alin.2 C.p. a obligat inculpații la câte 18.000 lei cheltuieli judiciare către stat fiecare.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.218/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, inculpații:

D. M. T. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art. 132 din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art. 248, 2481 din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.;
L. E. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev și ped de art. 132 din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art. 248, 2481 din C.p. cu aplic. art.41 al.2C.p.;
M. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art.248, 2481 din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.;

4. P. N. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art.26 C.p. rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000, rep. rap. la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., art.23 lit.a din Legea nr.656/2002 cu modificările ulterioare rap. la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000, republicată, art.9 lit.c din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.33 C.p.;

5. M. D. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art.26 C.p. rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată rap. la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., art.23 lit.c din Legea nr.656/2002 cu modificările ulterioare rap. la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000, republicată, art.9 lit.c din Legea nr.241/2005, cu aplic. art.33 C.p.;

6. P. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. și ped. de art.26 C.p. rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată rap. la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., art.23 lit.a, c din Legea nr.656/2002 cu modificările ulterioare rap. la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000, republicată cu aplic. art.33 C.p.;

7. D. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped. de art.23 lit.a, c din Legea nr.656/2002 cu modificările ulterioare rap. la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000, republicată, cu aplic. art.33 C.p.;

B. L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev și ped de art.26 C.p. rap. la art. 132 din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 2481 din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.,

S-a reținut, în esență, că:

Inculpatul T. D. M., care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de președinte al Consiliului de Administrație și Director General al C.N.P.R. S.A., a inițiat și a aprobat încheierea a 6 polițe de asigurare cu încălcarea regulamentului de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R.S.A., a art.18 lit.d din Actul Constitutiv al Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A., aprobat prin din H.G. nr.371/1998, Regulamentului de organizare și funcționare al C.N.P.R. S.A., a Regulamentului de ordine interioară, a Hot. nr.24/13.03.2006 a Consiliului de Administrație și acondițiilor generale și specifice privind asigurările de viață, cauzând un prejudiciu în valoare de 14.387.819,59 lei, și prin aceasta a urmărit și a obținut pentru .., S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. și S.C. OMNIASIG S.A. un avantaj patrimonial în valoare de 6.698.410 lei.

Inculpatul L. E., care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de Director Economic Executiv al C.N.P.R. S.A., cu încălcarea regulamentului de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R.S.A., a art.18 lit.d din Actul Constitutiv al Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A., aprobat prin din H.G. nr.371/1998, a Regulamentului de organizare și funcționare al C.N.P.R. S.A., a Regulamentului de ordine interioară, a art.61 din Contractul Colectiv de muncă pe perioada 2005-2009 și acondițiilor generale și specifice privind asigurările de viață și a art.34 din Legea32/2000, a propus aprobarea și a încheiat6 polițe de asigurare, cauzând un prejudiciu în patrimoniul C.N.P.R. S.A. în valoare de 14.387.819,59 lei, și prin aceasta a urmărit și a obținut pentru .., S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. un avantaj patrimonial în valoare de 6.781.465 lei și pentru S.C. OMNIASIG S.A. un avantaj patrimonial în valoare de 6.698.410 lei.

Inculpatul M. A. care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de Director executiv al Direcției de Dezvoltare Strategică al C.N.P.R. S.A. a încheiat6 polițe de asigurare cu încălcarea regulamentului de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R.S.A., a art.18 lit.d din Actul Constitutiv al Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A., aprobat prin din H.G. nr.371/1998, a Regulamentului de ordine interioară, a Regulamentului de organizare și funcționare al C.N.P.R. S.A., a art.61 din Contractul Colectiv de muncă pe perioada 2005-2009 și acondițiilor generale și specifice privind asigurările de viață, cauzând un prejudiciu în patrimoniul C.N.P.R. S.A. în valoare de 14.387.819,59 lei.

Inculpatul P. N., în calitate de administrator la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., în baza unei înțelegeri cu inculpații D. M. T., L. E., B. L. și P. M. a acceptat să participe în mod fictiv ca intermediar la încheierea polițelor de asigurare între S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. și C.N.P.R. S.A. beneficiind astfel în mod nelegal de suma de 3.580.753 lei, aferentă comisioanelor de intermediere.

Inculpatul P. N., în calitate de administrator la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., a înregistrat în contabilitatea firmei suma de 5.891.561,86 lei, cunoscând faptul că această sumă provenea din săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., pe care ulterior a transferat-o, în scopul ascunderii originii ilicite.

Inculpatul P. N., în calitate de administrator la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., a înregistrat în contabilitatea firmei, pe cheltuieli, facturi fictive diminuând impozitul pe profit datorat bugetului de stat cu suma de 1.825.

Inculpata M. D., în calitate de administrator la .., în baza unei înțelegeri cu inculpații D. M. T., L. E., B. L. și P. M. a acceptat să participe în mod fictiv ca intermediar la încheierea poliței de asigurare între S.C. ASTRA ASIGURĂRI S.A. și C.N.P.R. S.A., beneficiind astfel în mod nelegal de suma de 3.200.712 lei.

Inculpata M. D., în calitate de administrator la .. a înregistrat în contabilitatea firmei suma de 3.200.712 lei pe care ulterior a folosit-o pentru achiziționarea unui bun imobil, deși cunoștea faptul că această sumă provenea din săvârșirea infracțiunii prev. de art.13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.

Inculpata M. D. în calitate de administrator la .., a înregistrat în contabilitatea firmei, pe cheltuieli, facturi fictive diminuând impozitul pe profit datorat bugetului de stat cu suma de 488.114 lei.

Inculpatul P. M. în urma unei înțelegeri cu inculpații D. M. T., L. E., B. L., M. D. și P. N. a beneficiat prin intermediul .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. de suma de 6.781.465 lei, reprezentând comisioanele aferente polițelor de asigurare, încheiate cu încălcarea reglementărilor interne ale C.N.P.R. S.A.

Inculpatul P. M. a dobândit suma de 1.741.500 lei, cunoscând faptul că această sumă provine din săvârșirea infracțiunii prev. de art.13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., din care ulterior a folosit în interes personal suma de 642.700 lei, iar suma de 1.098.800 lei a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, în scopul ascunderii originii ilicite a acesteia.

Inculpatul D. I., în calitate de administrator la S.C. GENIUS NETWOK S.R.L., a înregistrat în contabilitatea firmei suma de 3.800.000 lei, cunoscând faptul că aceasta provine din săvârșirea infracțiunii prev. de art.13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., iar ulterior a transferat o parte din această sumă către alte persoane fizice sau juridice, iar suma de 487.600 lei a folosit-o în interes personal.

Inculpatul B. L., în urma unei înțelegeri cu inculpații D. M. T., L. E., P. M., M. D. și P. N. a participat la negocierea polițelor de asigurare și implicit a comisioanelor aferente acestor polițe, deși cunoștea faptul că nu deține un mandat legal din partea C.N.P.R. S.A. pentru a negocia comisioanele de intermediere, în scopul de a obține atât personal un folos patrimonial în valoare de 163.300 lei cât și în favoarea .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., foloase patrimoniale, cauzând prin aceasta un prejudiciu în valoare de 6.781.465 lei.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele probe: procese verbale de sesizare din oficiu (vol.2 filele217-218, 223-224); proces verbal de consemnare a actelor premergătoare(vol.2 filele250-268); raportul de constatare (vol.5, filele 48-87); raport de audit al Curții de Conturi și anexe(vol.6); rapoarte de constatare tehnico științifică grafoscopică (vol.8, filele 613-645, vol. 30, filele 6-13); declarații martori (vol.2, filele 2-161); declarații învinuiți (vol.1); acte contabile și documente aparținând .. (vol.9,10,11); acte contabile și documente aparținând S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. (vol.13,14,15); acte contabile și documente aparținând M. Cooperativa de Credit (vol.17); acte contabile și documente aparținând S.C. GENIUS NETWOK S.R.L. (vol.20); acte contabile și documente aparținând S.C. MBS SOLUTION S.R.L. (vol.22); acte contabile și documente aparținând S.C. POSTCOM S.A. (vol.27, 28,29); rulaje de cont și documente bancare (vol.18,19, 25); Regulament de ordine interioară și Regulament de funcționare C.N.P.R.S.A. (vol.40); Regulament privind organizarea și desfășurarea achizițiilor de bunuri și servicii (vol.7, filele 1-4); documente C.N.P.R.(vol.7, filele 30-92, 199-359); dosar O.R.C.- S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. (vol.12, filele 256-385); dosar O.R.C.- .. (vol.8, filele 329-611); procese verbale întocmite de A.N.A.F. (vol.21, filele, vol.14, filele); raport C.S.A. 2005 (vol.16, filele264-322), iar în faza de judecată au fost audiați inculpații, în cea mai mare parte a martorilor din acte, administrându-se pentru inculpați și proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut următoarele:

C. Națională Poșta Română S.A. a fost înființată în anul 1998 prin reorganizarea fostei Regii Autonome „Poșta Română”, în societate pe acțiuni în baza H.G. nr.371/1998, având ca și acționar principal S. R., reprezentat prin Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, iar din anul 2006, structura acționariatului se modifică astfel:

- 74,_ % din acțiuni aparținând de către Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației,

- iar 24,_ % din acțiuni aparținând de Fondul Proprietatea.

Inculpatul P. M. a fost, în anii 2003-2004, inițiatorul unui proiect politic care consta în înființarea unui partid politic format în mare parte din membrii de sindicat, mizându-se pe faptul că aceștia vor atrage voturile atât a celorlalți membri de sindicat, cât și cele ale membrilor familiilor acestora.

Astfel a fost înființat Blocul Național Democrat (B.N.D.- ulterior transformat în Uniunea C. Socială), în anul 2004, printre membrii fondatori ai partidului aflându-se și inculpatul T. D. M., secretar general al partidului era M. R., iar președintele partidului F. B..

În vederea participării la alegerile din anul 2004, B.N.D. a încheiat un protocol cu Blocul Național Sindical (B.N.S.) și cu Partidul România M..

În urma alegerilor din anul 2004, B.N.D.-ul a câștigat 5 mandate de deputat doi dintre cei 5 deputați fiind liderii sindicali: O. C. (fost președinte al F.S.P.C.) și C. OLGUȚA (fostă vice-președinte al F.S.P.C.)

B.N.D. a participat la susținerea guvernului prin încheierea unui protocol de colaborare parlamentară cu Alianța DA, în schimbul acestei susțineri primind un post de secretar de stat la Ministerul Comunicaților și Tehnologiei Informației pe care l-a ocupat F. B., un post de secretar de stat la ministerul Turismului ocupat de CRIVȚONENCU M. (cumnatul inculpatului P.) și postul de director general al C.N.P.R. ocupat de inculpatul T. D. M..

S-a mai făcut precizarea că, deși a participat la înființarea B.N.D. și ulterior a influențat activitatea partidului participând inclusiv la negocierile purtate cu alianța da, inculpatul P. MARICCEL nu a fost membru al B.N.D., implicarea sa în activitatea partidului fiind însă demonstrată prin declarațiile martorilor: C. D., B. M. R., O. C. C. OLGUȚA (vol.2, filele 61-80).

În data de 14.02.2005 inculpatul T. D. M. a fost numit președintele Consiliului de Administrație al C.N.P.R. S.A., iar prin Hotărârea Consiliului de Administrație al C.N.P.R. S.A. nr.8/28.02.2005 a fost numit în funcția de Director general al C.N.P.R. S.A.(vol.7, fila 145)

După numirea lui T. D. M. la conducerea C.N.P.R., inculpatul P. și-a promovat mai multe cunoștințe în posturi de conducere ale companiei, la nivelul central fiind numiți: inculpatul L. E. (director al Direcției Economice), fost coleg și colaborator cu inculpatul P. M. și Ț. C. (director al Direcției Resurse Umane), fiica unor apropiați ai inculpatului P., N. V. și Ț. I.. Scopul acestor numiri era de a se asigura că va putea obține foloase personale în urma încheierii cu C.N.P.R. S.A. a unor contracte comerciale cu firmele sale.

Conform planului conceput, în cursul anului 2006, urmau a se încheia polițe de asigurare cu încălcarea legii și a reglementărilor interne ale C.N.P.R. S.A., costul polițelor incluzând și plata unor sume de bani nejustificate, iar în final, urma perceperea directă a diferențelor, plan ce urmează a fi prezentat, structurat pe capitole.

În ce privește derularea procedurilor în vederea încheierii polițelor de asigurare în urma grevei salariaților din C.N.P.R.S.A. din anul 2005, între reprezentanții C.N. Poșta Română S.A. și Federația Sindicatelor din Poștă și Telecomunicații s-a încheiat un protocol care cuprindea revendicările sindicale acceptate de către conducerea companiei.

La punctul 8 din procesul verbal încheiat la data de 19.04.2005 între reprezentanții C.N. Poșta Română S.A. și Federația Sindicatelor din Poștă și Telecomunicații, conducerea societății a inclus în programul de susținere „….asigurarea de sănătate a factorilor poștali”.

În anul 2006 C. Națională Poșta Română S.A. (C.N.P.R.) a încheiat patru polițe de asigurări de viață de grup pentru salariați și pentru membrii de familie ai acestora în valoare totală de 35.017.444 lei astfel:

1. Polița de asigurare de viață de grup nr._/10.02.2006 în valoare de 11.742.850 lei încheiată cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A.;

Polița de asigurare de viață de grup nr. GSC_/03.03.2006 în valoare de 11.742.850 lei încheiată cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A;
Polița de asigurare de viață de grup nr. GSC_/03.03.2006 în valoare de 7.000.000 lei încheiată cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A;
Polița de asigurare de viață de grup nr. B_/27.06.2006 în valoare de 4.531.744 lei încheiată cu S.C. OMNIASIG S.A.

În același an au fost încheiate două polițe de asigurări pentru valori și bunuri în valoare totală de 8.834.816 lei:

Polița de asigurare a valorilor pentru cazurile de furt prin tâlhărie a curierilor/factorilor poștali . nr. 05B9014458/09.02.2006 în valoare de 6.668.150 lei încheiată cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A.;
Polița de asigurare a bunurilor pe timpul transportului . nr._/27.06.2006 în valoare de 2.166.666 lei încheiată cu S.C. OMNIASIG S.A.

Instanța fondului a constatat că actele în baza cărora au fost încheiate polițele de asigurare au fost următoarele:

Prin procesul verbal nr. 101/832/04.02.2006 (vol. 7, fila 56) încheiat între C.N.P.R. reprezentată de inculpatul M. A. și KNIESNER M., președintele F.S.P.C. părțile au convenit modificarea art. 61 din Contractul Colectiv de Muncă 2005-2009, în sensul că C.N.P.R.S.A., se obliga să încheie contracte de asigurări pentru toți salariații și persoanele aflate în întreținerea acestora, condiționat de modificarea contractului colectiv de muncă, precum și pentru valorile manipulate și transportate.

În baza acestui proces verbal, inculpatul L. E. a întocmit referatul cu nr.106/287/08.02.2006 (vol.7, filele 76-77), referat ce avea ca subiect „necesitatea contractării de urgență a serviciilor de asigurare de grup – tip poliță de viață, precum și a unor asigurări a valorilor pentru cazurile de furt prin acte de tâlhărie asupra curierilor / factorilor poștali, pentru invaliditate permanentă sau deces produse de accidente”.

În referatul mai sus menționat, s-au considerat "oportune și imperios necesare a fi încheiate următoarele tipuri de polițe:

1. asigurare de viață de grup – partener ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A.

2. poliță privind asigurarea valorilor pentru cazurile de furt prin acte de tâlhărie asupra curierilor / factorilor poștali – partener ASTRA ASIGURĂRI

3. poliță privind asigurarea pentru invaliditatea permanentă sau deces produse de accidente – partener ASTRA ASIGURĂRI."

Oportunitatea încheierii polițelor de asigurare mai sus menționate a fost motivată prin aceea că S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. era considerată liderul pieței asigurărilor din România în anii 2004-2005, iar costul oferit de către cele două societăți de asigurări raportat la oferta pieței, precum și la costurile pe care compania le-ar suporta din fondurile proprii în condițiile producerii de riscuri, este mult mai mic.

Referatul mai sus menționat a fost avizat de către: director Direcția Administrativă, M. E., director Direcția Resurse Umane, C. Ț., director executiv Direcția Dezvoltare Strategică, A. M. și a fost aprobat de președintele Consiliului de Administrație, D. M. T..

Instanța fondului a precizat faptul că referatul nu a fost avizat și de directorul Direcției Juridice în cadrul Companiei Naționale Poșta Română întrucât Direcția Juridică nu era de acord cu modalitatea de achiziție dintr-o singură sursă, dezacord exprimat în „Opinie legală” înregistrată sub nr.101/2146/27.03.2006 și semnată de către Șeful Serviciului Juridic S. M. (vol.23, filele 291-294). Cu toate că opina legală mai sus menționată privește serviciile de publicitate, s-a arătat că în Regulamentul de achiziții, serviciile de publicitate sunt prevăzute în același capitol ca și „protecția bunurilor și persoanelor” invocată de inculpatul L. E., în referatul mai sus menționat. În argumentarea punctului de vedere exprimat s-a făcut trimitere expresă la ordinul Institutului Național de S. nr.601/26.11.2002 privind actualizarea clasificării activităților din economia națională, aceeași analiză fiind reluată ulterior și în raportul de audit al Curții de Conturi.

În baza referatului mai sus menționat, inculpatul L. E. a întocmit referatul cu nr.103/1092/10.03.2006 (vol.7, filele 78-79), adresat Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Poșta Română, referat prin care se propune aprobarea „încheierii polițelor de asigurare cu societăți de asigurare abilitate, selectate după criterii de avantaj economic”, în referat menționându-se faptul că în bugetul pentru anul 2006, C. Națională Poșta Română avea alocată „suma de 25 milioane RON reprezentând prime de asigurare pentru: asigurări sociale, asigurarea valorilor bănești, asigurarea clădirilor și mijloacelor de transport”.

În același referat s-a explicat și faptul că încheierea de asigurări sociale pentru salariați reprezintă „una dintre cele mai reușite posibilități de acțiune socială prin completarea salariilor cu polițe de asigurare împotriva unor riscuri cum ar fi: accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate etc.”

Referatul mai sus menționat a fost supus aprobării Consiliului de Administrație în ședința din data de 13.03.2006 și, după aprobarea acestuia de către membrii Consiliului de Administrație, a fost emisă de către inculpatul D. M. T. Hotărârea nr.24/13.03.2006 (vol.7, filele 57-58), prin care se aproba încheierea de asigurări sociale și administrative, în temeiul referatului nr.103/1092/10.03.2006.

S-a făcut precizarea că, faptul că referatul cu nr.103/1092/10.03.2006 cuprinde afirmații nereale și cu privire la alocarea sumei de 25 milioane RON, în vederea încheierii de asigurări sociale, asigurarea valorilor bănești, asigurarea clădirilor și mijloacelor de transport în bugetul C.N.P.R. S.A. ce urma să fie aprobat pentru anul 2006 (bugetul a fost aprobat prin H.G. nr.364/22.03.2006). D. prin Nota de fundamentare a bugetului de venituri și cheltuieli rectificativ pe anul 2006, aprobată prin H.G. nr.1724/6.12.2006 au fost prevăzute cheltuieli cu primele de asigurare în sumă de 20.000 lei.(vol.6 filele 122-125)

Nota de fundamentare a bugetului de venituri și cheltuieli rectificativ pe anul 2006 (vol.6, filele122-124) avea următoarea motivație „Rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli al C.N. Poșta Română pe anul 2006 s-a impus și la capitolul „Alte cheltuieli de exploatare” ca urmare a încheierii contractelor de asigurări de viață pentru personalul angajat și de asigurarea valorilor pentru cazurile de furt prin acte de tâlhărie asupra factorilor poștali, cheltuială ce nu a fost avută în vedere la fundamentarea bugetului inițial aprobat”. Din anexa la nota de fundamentare intitulată „previziuni cheltuieli” a reieșit faptul că la capitolul „Alte cheltuieli de exploatare - Cheltuieli cu prestațiile externe - prime de asigurare”, în bugetul inițial pe anul 2006 nu au fost prevăzute astfel de cheltuieli.

Din aceste afirmații, precum și din faptul că membrii C.A. au fost asigurați că nu se vor încheia asigurări de viață, în ședința din data de 13.03.2006, a rezultat faptul că reprezentanții C.N.P.R. S.A. i-au indus în eroare pe membrii C.A. în vederea obținerii aprobării încheierii de asigurări pentru angajații C.N.P.R.S.A.

Din procesul verbal al ședinței Consiliului de Administrație din data de 13.03.2006 (vol.7, filele 58-74), a reieșit în mod clar că membrii consiliului nu aveau cunoștință de faptul că deja se semnaseră două polițe de asigurare cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. (la data de 09.02.2006 și 10.02.2006). Astfel, în procesul verbal s-a menționat faptul că la întrebarea „Despre ce tipuri de asigurări este vorba?”, inculpatul T. răspunde „este vorba despre asigurări profesionale. În protocolul încheiat în aprilie, angajații Poștei au cerut în afară de alte două lucruri, partea de vaccinări și partea de asigurări de viață. Asigurările de viață, din punctul de vedere al companiei nu pot fi asigurate de către companie. Noi am bugetat aici un alt tip de asigurări. Am reușit să obținem un produs foarte interesant, care este o combinație de asigurare profesională, iar în cazul în care factorul moare, banii îi primește familia”.

Ulterior, prin actul adițional nr.101/2584/17.04.2006 (vol.7, filele 80-90) la contractul colectiv de muncă la art.61, C.N.P.R. S.A. s-a obligat să asigure salariații fără a se face vreo precizare în legătură cu persoanele aflate în întreținerea acestora, în art.61 prevăzându-se „Angajatorul are obligația să asigure toți salariații pentru risc de accidente, invaliditate și deces, în condițiile legii, potrivit poliței de asigurare”.

Aspectele privind nelegalitatea procedurilor derulate în vederea încheierii polițelor de asigurare au fost reținute și în raportul de audit al Curții de Conturi. (vol.6)

Curtea de Conturi a României a efectuat o acțiune de audit privind analiza contractelor de asigurare încheiate de CNPR cu societăți de asigurare din punct de vedere al economicității, eficienței și eficacității, acțiune ce a fost introdusă în programul de control financiar și audit pe anul 2007 aprobat de Plenul Curții de Conturi a României prin Hotărârea nr.79/20.12.2006 la sesizarea Camerei Deputaților cu adresa nr. 241/23.10.2006 înregistrată la Cabinetul Președintelui Curții de Conturi a României sub nr. 2264/DDS/24.10.2006.

În urma efectuării acțiunii de audit, s-au desprins următoarele concluzii cu privire la nelegalitatea procedurilor derulate în vederea încheierii polițelor de asigurare:

- Consiliul de Administrație al C.N.P.R. S.A. a aprobat la data de 13.03.2006, încheierea de asigurări sociale și administrative pentru care, la acea dată, în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul 2006 nu au fost prevăzute cheltuieli cu prime de asigurare nerespectându-se prevederile art.18 din HG nr.371/31.07.1998 privind înființarea CNPR SA;

- C.N.P.R. s-a obligat prin Contractul Colectiv de muncă să asigure salariații pentru riscuri ce au făcut obiectul polițelor de asigurare de viață de grup (accidente altele decât cele de muncă, invaliditate și deces) începând cu data de 19.04.2006 - data înregistrării la D.M.S.S.F. - Mun. București a Actului adițional nr.117/17.04.2006 la Contractul colectiv de muncă în conformitate cu prevederile Legii nr.130/1996, actualizată;

- ulterior încheierii contractelor de asigurare, în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2006 aprobat prin HG nr. 1724/06.12.2006 au fost prevăzute cheltuieli cu prime de asigurare în sumă de 20.000 mii lei. În execuție au fost efectuate cheltuieli în sumă de 22.737,90 mii lei înregistrându-se o depășire în valoare absolută de 2.737,90 mii lei respectiv cu 13% față de cheltuielile în sumă de 20.000 mii lei prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2006.

În ceea ce privește legalitatea achiziției serviciilor de asigurare, în raportul de audit al Curții de Conturi s-au reținut următoarele:

„Pentru achiziția de bunuri și servicii finanțate integral din surse proprii, C.N.P.R. trebuia să aplice procedurile de achiziție prevăzute în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea achizițiilor de bunuri și servicii, înregistrat sub nr.100/342/25.10.2001, iar pentru cele finanțate din fonduri publice, trebuia să aplice procedurile de achiziție prevăzute în O.G. nr.60/2001 cu modificările și completările ulterioare.”

„Deși valoarea fiecărei polițe de asigurare încheiate de C.N.P.R. depășește echivalentul în lei a 70.000 euro, achiziția serviciilor de asigurare în valoare totală de 43.852.260 lei s-a efectuat prin aplicarea procedurii de achiziție dintr-o singură sursă fără a organiza licitație, contrar prevederilor art.1.3 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea achizițiilor de bunuri și servicii aprobat de Consiliul de Administrație al C.N.P.R. în data de 25.10.2001 cu completările ulterioare, care precizează:

„Autoritatea contractantă are dreptul de a proceda la:

3. Achiziții prin licitație deschisă sau restrânsă pentru contractul a cărui valoare estimată (fără TVA) depășește echivalentul în lei a 70.000 euro”, iar conform art.2.6 formele licitației publice deschise sunt:

„a) Licitație publică deschisă fără preselecție …pentru achiziții de bunuri și servicii, la care pot participa, în număr nelimitat, ofertanți interni și externi …;

b) Licitație publică deschisă cu preselecție … bunuri și servicii la care autoritatea contractantă achizitoare dorește să selecționeze în prealabil ofertanții competenți și potențiali”.

Potrivit art.2.17 din Regulament, renumerotat art.2.22 (în urma completării acestuia), achiziția de bunuri și servicii prin aplicarea procedurii de achiziție dintr-o singură sursă are la bază o „notă justificativă aprobată de Directorul General al autorității contractante achizitoare privind circumstanțele pe care s-a bazat pentru a alege respectiva metodă de achiziție”.

„Din analiza efectuată, echipa de audit a constatat includerea neîntemeiată a serviciilor de asigurare în categoria serviciilor de protecție a bunurilor și persoanelor pentru care, conform Regulamentului privind organizarea și desfășurarea achizițiilor de bunuri și servicii aprobat în ședința Consiliului de Administrație al C.N.P.R. din data de 25.10.2001, cu completările ulterioare, la art.2.16 lit.h), s-a precizat:

„Autoritatea contractantă achizitoare poate achiziționa bunuri sau angaja servicii prin solicitarea unei oferte de preț de la un singur contractant în următoarele circumstanțe:

h) pentru bunuri și servicii de investigații, pază și protecție pentru informații clasificate, bunuri și persoane”.

Conform anexei „Clasificarea activităților din economia națională – Codul CAEN” actualizată și aprobată prin Ordinul nr.601/26.11.2002, emis de Președintele Institutului Național de S., publicat în Monitorul Oficial al României nr.908/13.12.2002, activitățile de asigurări sunt activități distincte de cele de investigație și protecție de bunuri și persoane, astfel: activitățile de asigurări sunt prevăzute la litera J "Intermedieri financiare" – cod 66, iar activitățile de investigație și protecție a bunurilor și persoanelor sunt prevăzute la litera K – cod 74 „Alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor” – subcod 746.

Prin urmare, se constată că serviciile de asigurare nu fac parte din categoria de servicii de investigații, pază și protecție și nici nu pot fi asimilate întrucât aceste servicii sunt prestate de societăți autorizate, a căror condiții de organizare și funcționare sunt prevăzute în Legea nr.32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, actualizată.

Referitor la avantajul costului oferit de către S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. și de S.C. ASTRA ASIGURARE – REASIGURARE S.A. raportat la oferta pieței în momentul încheierii polițelor de asigurare cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. – 03.03.2006 și respectiv cu S.C. ASTRA ASIGURARE – REASIGURARE S.A. – 09.06.2006, entitatea audiată nu a prezentat oferte de preț din partea acestor firme și a altor firme de asigurări, ceea ce denotă că nu s-a analizat încheierea acestora în cele mai bune condiții financiare comparativ cu oferta pieței.

În concluzie, prin achiziția dintr-o singură sursă a serviciilor de asigurare în valoare de 43.852.260 lei, C.N.P.R. nu a avut posibilitatea comparării mai multor oferte (pentru fiecare tip de asigurare), pentru a fi aleasă aceea care să asigure minimizarea costurilor resurselor alocate.”

Instanța a făcut mențiunea că, faptul că deși în procesul verbal nr.101/832/04.02.2006 și în referatul nr.106/287/08.02.2006 s-a folosit expresia „persoane aflate în întreținerea acestora”, polițele de asigurare au inclus soțul/soția angajaților C.N.P.R. S.A. fără a se face distincție dacă aceștia realizau venituri s-au nu, practic au fost asigurați membrii de familie, iar nu persoanele aflate în întreținerea acestora.

În ce privește înființarea S.C. POSTCOM S.A., instanța de fond a reținut următoarele:

În paralel cu derularea procedurilor în vederea încheierii polițelor de asigurare a fost înființată S.C. POSTCOM S.A., societate aflată în directă legătură cu încheierea polițelor de asigurare așa cum s-a demonstrat pe parcursul prezentului rechizitoriu.

În toamna anului 2005 reprezentanții C.N.P.R. S.A. împreună cu liderii sindicali ai F.S.P.C. și B.N.S. au discutat despre înființarea unei societăți comerciale după modelul S.C.PETROMSERVICE S.A., la care să participe ca și acționari toți angajații C.N.P.R. S.A., această societate, în contextul programului de restructurare și privatizare al C.N.P.R. S.A. urmând să asigure mai multe beneficii angajaților C.N.P.R. S.A.

Astfel, această societate urma să preia o parte din angajații ce urmau să fie disponibilizați din cadrul C.N.P.R. S.A. în cadrul programului de restructurare, să aibă ca și obiect de activitate serviciile ce puteau fi externalizate de către C.N.P.R. S.A., iar profitul societății urma să asigure suplimentarea veniturilor salariale ale angajaților C.N.P.R. prin obținerea de dividende.

La elaborarea proiectului de înființare a noii societăți a participat și inculpatul P. M., apropiat atât de cei doi directori ai C.N.P.R. inculpații: T. D. M. și L. E., cât și de liderii sindicali din cadrul B.N.S. și F.S.P.C. împreună cu inculpatul B. L..

Apariția noii societăți îi dădea posibilitatea de a-și realiza mult mai ușor scopul, prin monopolizarea activității comerciale a acestei societăți, evitându-se astfel, prin intermediul noii societăți. participarea firmelor sale la procedurile de achiziție publică pe care în mod normal C.N.P.R. ar fi trebuit să le inițieze în vederea achiziționării de bunuri și servicii.

Pe parcursul mai multor întâlnirilor dintre reprezentanții C.N.P.R. și liderii sindicali la care a participat și inculpatul P., întâlniri ce au avut loc atât la sediul C.N.P.R. S.A. cât și în imobilul din . (imobil pus la dispoziție de către inculpatul P. M.) a fost schițat proiectul de societate, proiect ce a fost dezbătut în luna decembrie 2005 cu ocazia unei întâlniri la care au participat și liderii sindicali din cadrul fiecărui județ.

Tot cu această ocazie s-a propus ca inițial societatea să aibă ca acționari fondatori 5 persoane, întrucât era dificil de înființat o societate comercială care să aibă de la început un număr de 35.551 acționari. Cele 5 persoane propuse au fost alese astfel încât în cadrul societății să existe un echilibru între reprezentanții C.N.P.R. și cei ai sindicatelor, fiind astfel aleși cei 5 acționari ai S.C.POSTCOM S.A.:

- L. E.- director economic și executiv al C.N.P.R. S.A.;

- Ț. M. C.- director al Direcției Resurse Umane din cadrul C.N.P.R. S.A.;

- BARA I.- director al Direcției Regionale de Poștă B.;

- O. C.- deputat și fost președinte al F.S.P.C.;

- C. OLGUȚA - deputat și fost vice - președinte al F.S.P.C.

La data de 03.02.2006 a fost înființată S.C. POSTOCOM S.A. cu sediul în Mun. G., ., ., parter, cu un punct de lucru declarat în București, ., sector 1, având nr. de înregistrare la O.R.C. G. J_, C.U.I._, obiectul principal de activitate fiind „Activități de consultanță pentru afaceri și management”.(vol.23, filele 220-268)

Administratorul societății a fost desemnat BARA I., iar ca cenzorii societății au fost numiți: C. A. (contabil, cenzor și administrator în mai multe dintre societățile inculpatului P.), M. D. F., UTZA B. F. B.. De întocmirea și depunerea actelor la O.R.C. G. s-a ocupat inculpata P. R. (sora inculpatului P.).

Instanța a menționat și faptul că sediul social al societății a fost a ales la G. (P. M. provenind din acest județ, unde majoritatea firmelor sale având sediul în jud. G.) sub pretextul că astfel se vor derula mai repede formalitățile de înființare.

Capitalul social al societății a fost inițial de 105.000 RON. Întrucât cei 5 acționari nu aveau banii pentru a contribui la capitalul social al societății, inculpatul P. M. s-a oferit ca prin intermediul S.C. G. FINANCIAR IFN S.A. - fosta S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. - (societate ce avea ca acționari pe fii inculpatului P., iar ca administrator pe vara primară a soției sale M. D.) să acorde un împrumut celor 5 acționari, urmând ca după cumpărarea acțiunilor de către cei 35.551 angajați ai C.N.P.R. împrumutul să fie restituit, creându-le astfel celor 5 acționari, obligații financiare încă din start.

Au fost încheiate contractele de împrumut: nr.02, 03, 04, 05, 06/ 01.02.2006 între cei 5 acționari fondatori și S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A., suma împrumutată fiind de 21.000 RON, fiecare, împrumutați pentru o perioadă de 1 an, cu o dobândă de 5%/an. (vol.23, filele 7-16)

În ședința Adunării Generale a acționarilor din data de 06.02.2006 a fost votată în unanimitate propunerea inculpatului L. E. (în actele de la O.R.C. G. inculpatul L. figurează încă în calitate de cenzor la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.), înscrisă la punctul 5 pe ordinea de zi, privind achiziționarea de către S.C. POSTCOM S.A. a pachetului majoritar de acțiuni deținut de S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.A. la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. G., conform procesului verbal de ședință încheiat cu această ocazie (vol.23, filele 87-92). În susținerea propunerii făcute inculpatul L. a explicat „oportunitatea și beneficiul pe care îl poate avea achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni” respectiv 99,985% din capitalul societății, la o valoare nominală de 10 RON/acțiune, totalizând 2.399.640 RON, plata urmând să fie făcută în termen de 1 an de la data încheierii contractului de cesiune.

Instanța a mai menționat că nu s-a făcut și nu s-a solicitat la achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni situația financiară a societății, sau date despre obiectul de activitate al societății.

În aceeași ședință s-a propus și s-a votat în unanimitate propunerea lui BARA I. achiziționarea părților sociale ale .. G. deținute de inculpata M. D., respectiv 40 de părți sociale cu o valoare nominală de 10 RON, prețul în valoare de 400 RON, urmând să fie achitat la data semnării contractului de cesiune.

Nici cu ocazia achiziționării acestei societăți nu s-au solicitat date despre situația financiară a societății sau a obiectului de activitate.

În aceeași ședință s-a hotărât la propunerea martorei Ț. M. C. ca inculpata P. R. să fie numită în funcția de Director al Departamentului Juridic al S.C. POSTCOM S.A.

În aceeași zi au fost încheiate contractele de cesiune a părților sociale ale .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. cu administratorii S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.A.- M. R. și . – inculpata M. D., în condițiile specificate în ședința A.G.A. a S.C. POSTOCOM S.A.

Odată cu înscrierea la O.R.C. G. a modificărilor intervenite în acționariatul celor două societăți, prin cererea nr._ din data de 10.02.2006 au fost făcute și mențiunile privind menținerea ca administrator al .. a inculpatei M. D. și schimbarea din funcția de administrator al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. a lui M. R. și numirea în funcție a noului administrator inculpatul P. N..

Prin aceeași cerere s-a completat obiectul de activitate al societății, în sensul completării cu CODULUI CAEN 6720 Activități auxiliare caselor de asigurări și de pensii, Cod CAEN șters la cerere la data de 29.01.2002.

Cu privire la .. s-au reținut următoarele:

Așa cum am menționat la data încheierii contractului de cesiune, .. G. avea ca asociat unic și administrator pe inculpata M. D. – vară primară cu inculpata P. C., la rândul ei soția inculpatului P. M..

.. avea la data cesiunii părților sociale următorii creditori balanței conform pe luna ianuarie 2006 (vol.10, filele 212-217):

- persoane fizice: M. R. cu suma de 5.955 RON;

inculpata P. C. cu suma de 1.065.000 RON;

inculpatul P. M. cu suma de 1.207.937 RON;

inculpata M. D. cu suma de 5.160 RON;

- persoane juridice: S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. cu suma de 1.565.000 RON;

S.C. PERFECT TOUR S.R.L. cu suma de 3.092.001,49 RON.

În același timp, .. deținea acțiuni la următoarele societăți: - S.C. POSTELCOM – GIR S.A., în valoare de 2.267.937 RON, pentru care mai avea de achitat la S.C. GIR S.A. suma de 1.399.824 RON;

- S.C. PALM SERVICE S.R.L., în valoare de 706.000 RON;

- S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L., în valoare de 3.040.000 RON.

În ce privește S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., s-au constatat următoarele:

Anterior încheierii contractului de cesiune, S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. avea următorii acționari: S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L., care deținea un număr de 239.964 de acțiuni, reprezentând 99,9850% din capitalul social, inculpatul D. I., inculpata D. M. (sora inculpatului P. M.), inculpata P. R. (fostă C.), fiecare având 0,0037% din capitalul social al societății. Administratorul societății era M. R..

S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. avea ca administrator pe M. R., iar în calitate de cenzor din data de 31.10.2001 pe inculpatul L. E., Ț. I. și C. A.. (vol.12, filele 273-280)

S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L. avea, la rândul ei, ca asociați firma M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC, conform actelor depuse la registrul Comerțului G. care la rândul ei avea ca director general pe inculpata P. C.. Părțile sociale ale S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L. au fost cesionate către M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC de către P. I., tatăl inculpatului P. M..

Obiectul de activitate al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. era COD CAEN 6603- Alte activități de asigurări (exceptând asigurările de viață), 6720 Activități auxiliare caselor de asigurări și de pensii.

Conform raportului de gestiune depus la O.R.C. G. de către cenzorul C. A., profitul societății în anul 2005 a fost de 385 RON.

În ședința AGEA a S.C. POSTCOM S.A. din data de 13.02.2006, s-a hotărât împuternicirea învinuitei M. D. pentru a semna contractul de mandat pentru intermedierea asigurărilor – asigurări generale și a metodologiei de lucru dintre S.C. ASTRA ASIGURARE – REASIGURARE S.A. și ..

Urmare acestei ședințe a fost adoptată Hotărârea nr.2/13.02.2006 (vol23, filele 53-54), prin care M. D. era împuternicită să semneze contractul de mandat pentru intermedierea asigurărilor cu S.C. ASTRA ASIGURARE – REASIGURARE S.A.

În ședințele ulterioare ale AGEA a S.C. POSTCOM S.A., s-a hotărât:

- în data de 17.02.2006:

- completarea obiectului de activitate al S.C. POSTCOM S.A. cu codul CAEN 6720 – activități auxiliare ale caselor de asigurări și de pensii;

- completarea obiectului de activitate al .. cu codul CAEN 6720 – activități auxiliare ale caselor de asigurări și de pensii;

- în data de 28.02.2006:

- numirea în funcția de director Departament Marketing al S.C. POSTCOM S.A. a doamnei N. V.;

- înființarea Departamentului Call Center;

- înființarea Departamentului de publicitate al S.C. POSTCOM S.A.;

- completarea obiectului de activitate al S.C. POSTCOM S.A. cu codul CAEN 5263 – comerț cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine;

- în data de 01.03.2006:

- completarea obiectului de activitate al S.C. POSTCOM S.A. cu codurilor CAEN 7460 – activități de investigație și protecția bunurilor și persoanelor și 8042 – alte forme de învățământ;

- în data de 28.03.2006, s-a hotărât înființarea .., societate care avea ca acționari S.C. POSTCOM S.A. și ..

- în data de 15.05.2006, a fost transformată .. în S.C. POSTFARM S.A. și au fost înființate următoarele societăți: S.C. POST SERVICE S.A., S.C. POST VAMĂ S.A., S.C. INVESTMENT & FINANCE S.R.L.

Achiziționarea celor două societăți din G., modificările intervenite în obiectul de activitate al S.C. POSTCOM S.A., .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., precum și mandatul dat în data de 13.02.2006 inculpatei M. D., în vederea încheierii contractului de mandat cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A., demonstrează faptul că se cunoștea faptul că cele două societăți intermediau polițele de asigurare încheiate de către C.N.P.R. S.A., iar de comisioanele rezultate în urma acestor intermedieri urma beneficieze S.C. POSTCOM S.A., în calitate de acționar majoritar al celor două societăți, fapt confirmat pe parcursul cercetărilor de declarațiile martorilor C. OLGUȚA, B. R. M., M. R. și BARA I..

Mai mult, operațiunile mai sus descrise au avut la bază scopul introducerii celor două firme .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., în circuit.

Cu privire la încheierea de polițe de asigurare cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A., instanța fondului a reținut că:

Pentru negocierea polițelor de asigurare, reprezentanții C.N.P.R. S.A. l-au mandatat verbal pe inculpatul B. L., un apropiat al liderilor sindicali D. C. și M. B., acesta fiind recomandat de către cei doi lideri sindicali ca fiind un specialist în asigurări.

Inculpatul B. L. a început negocierile cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. Agenția V., discuțiile purtate cu șeful Agenției V., martorul G. A. începând cu luna decembrie 2005 și fiind finalizate în luna februarie 2006. Obiectul discuțiilor l-a vizat încheierea de polițe de asigurare pentru deces și invaliditate persoane pentru angajații C.N.P.R. S.A. și membrii familiilor acestora și încheierea de polițe de asigurare contra actelor de furt și tâlhărie asupra factorilor/curierilor poștali.

La data de 07.02.2006, S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. Agenția V. a adresat C.N.P.R. S.A. o ofertă privind valoarea primelor de asigurare ce urmau să fie achitate de către C.N.P.R. (vol.6, fila 254)

Pe parcursul negocierilor celor două polițe de asigurare, inculpatul B. L. a modificat de mai multe ori riscurile asigurate și a încercat să obțină un comision de intermediere calculat în procente din suma totală ce trebuia plătită ca primă de asigurare cât mai mare sub amenințarea că în cazul în care nu se acceptă plata comisionului polițele de asigurare vor fi încheiate cu firme de asigurări rivale pe piață, fapt declarat de martorul G. A., reprezentantul S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. Agenția V..

La data de 06.02.2006, a fost semnat Contractul de mandat pentru intermedierea asigurărilor - asigurări generale, nr.32/06.02.2006 între S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. –Sucursala V., reprezentată de G. A. și .. G. reprezentată de inculpata M. D..(vol.8, filele1-13)

Prin acest contract, .. G. a fost mandatată să negocieze și să încheie contracte de intermediere în numele și în contul asiguratorului și este obligată să anunțe asiguratorul despre orice oportunitate privind încheierea unor contracte de asigurare ce depășesc competențele acordate de către asigurator, deși așa cum am menționat anterior societatea nu avea în obiectul de activitate COD-ul CAEN 6720 și deci nu putea desfășura activități de intermediere în asigurări conform Legii nr. 136/29.12.2005 privind asigurările și reasigurările în România.

La anexa 6 din contractul de agent se regăsește „formularul de recomandare” pe care se menționează la rubrica „client potențial” C.N.P.R., iar la rubricile denumire se regăsesc asigurarea de accidente a angajaților cu „detalii privind asigurarea solicitată” asigurarea membrilor familiei pentru accidente și respectiv asigurarea valorilor transportate de către factorii poștali.(vol.5, fila13-14)

Comisionul .. G. a fost stabilit la 48% din valoarea primei de asigurare aferentă polițelor încheiate, dar anexa nr.10 din acest contract, denumită „grilă de competențe și comisioane brokeri persoane juridice” nu se regăsește în arhiva S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A., conform adresei nr. J 1291/08.05.2009. (vol.5- fila 100)

În paralel, pentru a putea beneficia de o parte din banii proveniți de la C.N.P.R. S.A., la data de 02.02.2006, s-a încheiat contractul de „consultanță și servicii” fără număr datat 14.02.2006 (vol.10, filele 190-193), între .. G. reprezentată de inculpata M. D. și S.C. FINANCIAL MANEGEMENT ADVISOR Canada, reprezentată de inculpatul B. L., contractul fiind încheiat pe o perioadă de 3 luni, la obligațiile contractorului fiind menționat „servicii de consultanță în domeniul managementului financiar, al serviciilor financiare precum și al serviciilor de reprezentare și mediere în scopul implementării și punerii în aplicare al proiectelor ce fac obiectul prezentului contract”, deși în contractul mai sus amintit nu se specifică obiectul contractului. Pentru serviciile mai sus menționate .. G. s-a obligat să plătească suma de 108.300 lei.

La data de 09.02.2006 s-a semnat de către inculpații M. A. și L. E., din partea C.N.P.R. S.A. polița de asigurare nr.PG05B9_ privind Asigurarea valorilor pentru cazurile de furt prin acte de violență asupra factorilor/curierilor poștali. (vol.8, filele 28-29)

Conform specificației poliței de asigurare au fost asigurați un număr de 10.453.000 curieri, prima de asigurare anuală fiind de 8.335.187,67 lei, iar prima de depozit fiind de: 80% din prima anuală, respectiv 6.668.150 lei, valoarea maximă transportată și asigurată/ eveniment fiind de 80.000 lei.

Analizând oferta depusă la data de 07.02.2006, de către S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. Agenția V. privind valoarea primelor de asigurare ce urmau să fie achitate de către C.N.P.R. și datele menționate în polița de asigurare nr. PG05B9_ din data de 09.02.2006 s-a constatat faptul că suma menționată pe poliță este greșită. Fiind audiat cu privire la neconcordanța dintre formulele de calcul menționate pe specificația la poliță și sumele menționate inculpatul L. E. a declarat faptul că pe poliță s-a menționat greșit valoarea volumului anual transportat, acesta fiind de 20._ RON, iar nu de 20.083.797 RON cum greșit s-a menționat pe poliță, cele trei zerouri fiind înscrise din greșeală la numărul de curieri asigurați, care în realitate este de 10.453.

Din actele depuse de către inculpatul L. la data de 06.05.2009 la dosarul cauzei urmare a solicitării Direcției Naționale Anticorupție, nu a reieșit modul în care s-a stabilit volumul anual transportat de către factorii poștali, au fost depuse la dosarul de urmărire penală următoarele acte:

- situația personalului de distribuție în luna ianuarie 2006;

- situația mandatelor interne prezentate în anii 2005-2006 întocmită de Direcția Servicii Financiare;

- situația categoriilor de drepturi de protecție socială prezentate în perioada ianuarie-decembrie 2005.(vol5, filele134-146)

Situațiile au fost întocmite urmare a cererii Direcției Naționale Anticorupție, la data de 16.04.2009, conform datei de pe adresă.(vol.5, fila139)

În aceste situații sunt menționate „mandatele interne”, fără a se specifica care este valoarea mandatelor sau a drepturilor de protecție socială care se transportă efectiv de către factorii poștali fiind cunoscut că o parte din acestea se ridică direct de la oficiile poștale de către beneficiari, astfel că cele două valori nu coincid.

Instanța a făcut precizarea că sumele aferente comisioanelor, erau incluse în costul poliței de asigurare, practic plata comisioanelor fiind suportată din sumele de bani pe care C.N.P.R. S.A. le plătea societății de asigurări, urmând a fi apoi transferate prin firmele create în acest scop.

S-a reținut că utilizarea sumei aferentă comisionului a constat în:

În vederea achitării poliței mai sus menționate, S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. Agenția V. a emis factura nr._/10.02.2006, în valoare de 6.668.150 lei, iar C.N.P.R. a achitat contravaloarea poliței în trei tranșe după cum urmează:

- cu o.p. nr.247/10.02.2006 suma de 200.000 lei;

- cu o.p. nr.306/21.02.2006 suma de 400.000 lei;

- cu o.p. nr.336/27.02.2006 suma de 6.068.150 lei.

Urmare a contractului de intermediere nr.32/06.02.2006 între S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. –Sucursala V., reprezentată de G. A. și .., s-a emis către S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. Agenția V. factura . nr._/20.02.2006 (vol.8, fila 53) în valoare de 3.200.712 lei reprezentând “comision conform contract de mandat nr. 32/06.02.2006 la polița de asigurare nr._ (curieri)”.

S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. a achitat contravaloarea facturii astfel:

- cu ordinul de plată nr. 18/23.02.2006 suma de 288.000 lei;

- cu ordinul de plată nr. 24/28.02.2006 suma de 2.900.000 lei;

- cu ordinul de plată nr. 30/15.03.2006 suma de 12.712 lei. (vol.8, filele 51-52)

Din sumele încasate de .. a achitat către FINANCIAL MANEGEMENT ADVISOR Canada (firma inculpatului B. L.) suma de 108.300 lei, reprezentând servicii financiare conform contractului fără număr din data de 02.02.2006.

La data de 27.02.2006 s-a încheiat contractul de vânzare autentificat prin încheierea nr. 513/7.02.2006 a B.N.P. M. A. între .. G. reprezentată de inculpata M. D., în calitate de cumpărător și B. G. și B. L. în calitate de vânzător având ca obiect partea de proprietate exclusivă și indiviză deținută de B. G. și B. L. din imobilul (teren și construcții) situat în București, ., sector 1, prețul contractului fiind de 2.977.388 lei.

Întrucât beneficiarul final al comisioanelor era inculpatul P. M., la data de 03.07.2006, între .. reprezentată de învinuiții: M. D. și P. M. s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată nr.15/03.07.2006 atestat în ceea ce privește conținutul și identitatea părților conform art.3 al.1 lit.c din Legii nr.51/1995 de către avocat GÎLCEVESCU S. C., prin care inculpatul P. M. cumpără partea de proprietate exclusivă și indiviză deținută de B. G. și B. L. din imobilul (teren și construcții) situat în București, ., sector 1, prețul contractului fiind de 2.977.388 lei. Conform clauzelor contractuale, prețul contractului „va fi plătit la ordinul vânzătorului .., după semnarea și autentificarea prezentului contract după cum urmează: bilet la ordin scadent la data de 30.06.2007” (vol.11, filele 21-22). Întrucât, inculpatul P. M. nu avea de gând să achite prețul contractului, la data de 27.06.2007 s-a încheiat actul adițional nr.1/27.06.2007 la contractul de vânzare cumpărare nr.15/03.07.2006, prin care scadența plății se modifică de la data de 30.06.2007 la data de 30.01.2009, vechiul bilet la ordin fiind restituit inculpatului P. M., care a emis un nou bilet la ordin scadent la data de 30.01.2009 (vol.11, filele 27-29). Nici acest bilet la ordin nu a fost introdus la decontare, până în prezent, prețul contractului de vânzare cumpărare nefiind plătit.

Mai mult decât atât, în actele contabile ale .., contractul de vânzare cumpărare nr.15/03.07.2006 nu era înregistrat, atât în balanța analitică a lunii iulie 2006, cât și în celelalte balanțe analitice pe anul 2006, inculpatul P. M., figurând doar creditor al societății nu și debitor al acesteia. (vol.10).

Pentru a-și asigura beneficiul obținut, inculpatul P., a depus diligențele necesare pentru a deveni acționar majoritar al ..

Astfel, prin contractul de vânzare cumpărare nr.479/27.10.2006, (vol.9 filele 108-109) inculpatul P. M. a vândut către .. un pachet de 400.000 acțiuni ale Băncii Religiilor, cu prețul de 10.000.000 lei (preț/acțiune 25 lei), dar întrucât prețul vânzării nu a fost achitat, inculpatul devenea creditor al societății cu suma de 10.000.000 lei.

În luna decembrie 2006, .. a stins toate datoriile pe care societatea le avea față de creditorii săi, respectiv: inculpata P. C. - 1.064.986 lei, ..-56.146 lei, S.C.N. PREST CONSULTING S.R.L. - 609.291 lei, S.C.DYNAMIC SOLUTION S.R.L.- 1.407.278 –lei, S.C.ASTERA TRADING S.R.L.- 16.433.997 lei, S.C. DIALTO CENTER SOC. ROM. AUSTR.-361.438 lei prin compensare cu acțiuni ale Băncii Religiilor, la prețul de 26 lei/acțiune, conform convențiilor nr. 514/07.12.2006, 516/11.12.2006, 518/13.12.2006, 520/19.12.2006, 522/20.12.2006, 524/21.12.2006 (vol.9, filele 17-27).

Prin actul adițional la statutul societății din data de 29.01.2007, inculpatul P. M. a devenit acționar majoritar la .., deținând un număr de 99,9% din acțiunile societății. Prin același act adițional, inculpatul P. M. a participat la majorarea capitalului social al societății cu suma de 10.000.000 lei, sumă ce nu a fost vărsată în contul societății, ci a fost transferată din contul_ (creditori societate) în contul 1011 (capital social) prin nota contabilă nr.10/29.01.2007 (vol8, filele 372-376), iar astfel inculpatul și-a asigurat controlul total al societății.

Contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată nr.15/03.07.2006 a fost depus de către .. la Direcția Impozite și Taxe Locale a Sectorului 1, drept dovadă că această firmă nu mai este proprietara imobilului și deci nu trebuie să plătească impozitul pe teren și clădiri datorat bugetului local.

Cu privire la contractul de consultanță cu B&P INVESMENT CORP, s-a reținut că:

Întrucât suma aferentă comisionului reprezenta venituri și pentru această sumă ar fi trebuit plătit impozitul pe profit, inculpata M. D., a încheiat contracte fictive, ce au fost înregistrate pe cheltuieli, astfel, fiind majorate în mod fictiv cheltuielile și diminuându-se impozitul pe profit.

Astfel, între .. reprezentată de directorul general (fără a se preciza cine este această persoană) și B&P INVESMENT CORP (societate cu sediul în Delaware, SUA) reprezentată de A. M. M., a fost încheiat contractul de servicii consultanță nr. 1228IV12/28.12.2005 - „Analiză în vederea pregătirii strategiei de identificare și curtare a clienților pentru încheierea de contracte de asigurare de viață și alte tipuri de asigurări” (vol.16, filele 134-145).

Art. 1.9 din contract prevede că obiectul contractului constă în furnizarea de servicii de către B&P INVESTMENT CORP cu scopul de a pregăti o strategie pentru identificarea și curtarea de clienți pentru încheierea de contracte de asigurare de viață sau alte tipuri de asigurări și în același timp identificarea de oferte avantajoase existente pe piața asigurărilor, anume:

analiza juridică și legislativă legată de activitatea de asigurări pe piața românească;
o analiză de ansamblu a pieței de asigurări din România;
analiza tehnică, de marketing, financiară, a resurselor privind cererea și oferta;
elaborarea strategiei de contractare a asigurărilor în funcție de categoriile de vârstă ale asiguraților și condițiile ce trebuiesc îndeplinite conform legislației în vigoare;
dezvoltarea detaliată a planului de activitate în vederea selecției de cereri și oferte, a contractării conform strategiei de contractare a Clientului având în vedere categoria de vârstă a asiguraților ce vizează persoane cu vârste cuprinse între 18 ani și 55 ani incluzând și copii descendenți cu vârste cuprinse între 15 ani și 18 ani.

Art. 6.2 din Contract prevede că valoarea totală a contractului este de aproximativ 1.100.000 USD.

Analiza efectuată conform contractului nr.1228IV12, prezentată de avocata inculpatei M. D., în original, și atașată ca și corp delict la prezentul dosar, este datată ianuarie 2006 și conține un număr de 94 pagini, fiind semnată de către: A. M. M., V. M. și M. CECILIU C..

În legătură cu persoanele care au semnat acest studiu s-a arătat că M. M. A. (membru B.N.D.) apare ca administrator la S.C. POSTELECOM S.A. (firmă ce avea ca și acționari .. și C.N.P.R. S.A.) și a semnat în calitate de reprezentant al .. contractele prin care această firmă a achiziționat 10% din acțiunile S.C. POSTELECOM S.A. (vol.16, filele 48-104)

Din verificările efectuate s-a stabilit că această analiză reprezintă o copie a Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, raport ce a fost publicat în iunie 2006, (înaintat Direcției Naționale Anticorupție prin adresa nr.2.060/05.07.2009) rezultă că aceste analize au fost realizate ulterior datei publicării Raportului CSA și nicidecum în luna ianuarie 2006. (vol.16, filele 264-321)

În contabilitatea .. a fost înregistrată pe cheltuieli factura nr._/01.02.2006 (vol.10, fila 196) în sumă de 1.022.390 USD, reprezentând servicii conform contractului nr. 1228IV12. Factura a fost înregistrată la cursul de 2,9839 RON/USD, adică echivalentul a 3.050.712 lei, în contul de cheltuieli 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”. Având în vedere, așa cum s-a mai menționat, că raportul C.S.A. a fost publicat în luna iunie 2006, s-a apreciat că reiese clar că atât factura cât și contractul de „servicii consultanță” au fost antedatate, fapt confirmat și de faptul că acestea nu au fost înregistrate în contabilitatea firmei decât în luna decembrie 2006.

Întrucât analiza nu prezintă concluzii, strategii sau planuri de activitate, neîndeplinind cerințele prevăzute de art. 1.9 din contract - obiectul contractului și mai mult decât atât, ea reprezintă un studiu publicat de către o instituție publică se constată că prin încheierea acestui contract s-a urmărit doar diminuarea profitului impozabil și neplata impozitului pe profit aferent.

Conform declarației date de martorul V. M., la sfârșitul anului 2005, A. M. M. i-a propus să participe la un proiect în vederea elaborării unui studiu având ca obiect „Analiză în vederea pregătirii strategiei de identificare și curtare a clienților pentru încheierea de contracte de asigurare de viață și alte tipuri de asigurări”. Martorul a afirmat că i-a trimis numitului A., mai multe date despre societăți de asigurări, pe tot parcursul anului 2006 și prezentându-i-se raportul de analiză depus la dosar acesta la recunoscut ca fiind raportul întocmit de către A. M. M., pe care a afirmat că l-a semnat în luna ianuarie 2006, mai mult martorul a declarat că recunoaște pasaje din materialele trimise de către el numitului A. M. M., fapt neadevărat conform celor menționate mai sus.

Având în vedere cele de mai sus, și în conformitate cu prevederile art.21 lit.m din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal și pct.48 din HG nr.44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, a rezultat că această cheltuială nu este deductibilă.

S-a constatat că, în conformitate cu raportul de constatare întocmit de către specialistul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, (vol.5, filele 48-87) la data de 31.12.2006, în balanța .. sunt prezentate următoarele:

- total venituri 4.164.425,94 lei;

- total cheltuieli 4.094.454,31 lei;

- rezultatul exercițiului – profit 69.971,63 lei.

S-a mai constatat că societatea a încheiat anul 2006 cu profit, în consecință înregistrarea pe cheltuieli a sumei de 3.050.712 lei a avut ca efect diminuarea profitului brut și implicit a impozitului pe profit cu suma de 488.114 lei.

Faptul că, înregistrarea unor contracte fictive în contabilitate reprezenta o practică a .. a reieșit și din aceea că în contabilitatea firmei se regăsește contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr._/II/04.12.2006, contract prin care .. vinde către B&P INVESTMENT CORP. un număr de 171.335 acțiuni deținute la Banca Internațională a Religiilor. Contractul era unul fictiv, având în vedere că prețul unei acțiuni este de 9,3748 USD, cu o valoare totală pe pachet de acțiuni de 1.100.000 USD, echivalentul a 3.050.710 lei, în condițiile în care acțiunile fuseseră achiziționate anterior de la inculpatul P. M. cu prețul de 25 lei/acțiune. (vol.16, filele 5-21)

Prin acest contract s-a stins aproape în totalitate (rămâne o diferență de 2 lei) datoria de 3.050.712 lei pe care .. o are către B&P INVESTMENT CORP. În acest sens au fost întocmite două note contabile în data de 04.12.2006. S-a făcut precizarea că Banca Internațională a Religiilor se afla în stare de faliment, iar valoarea nominală a unei acțiuni este de 1 leu (conform datelor publicate pe site-ul www.onrc.ro).

La data de 10.02.2006 s-a semnat cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. polița de asigurare ., nr._ având ca obiect asigurarea pentru invaliditate permanentă sau deces, din partea C.N.P.R. S.A. polița fiind semnată de către învinuiții: M. A. și L. E.. Conform actelor adiționale la polița mai sus menționată erau asigurați un număr de 33.551 angajați ai C.N.P.R. S.A., precum și membrii familiilor acestora soț/soție/copii fără să se precizeze numărul persoanelor asigurate. Prima totală de asigurare era de 11.742.850 lei și se plătea în 4 tranșe, perioada asigurată fiind 11.02._07.

La data de 31.03.2006, reprezentanții C.N.P.R.S.A. au adus la cunoștința S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. că nu vor efectua plata primei tranșe a primei de asigurare, renunțând la derularea contractului.

Conform declarațiilor date de inculpații L. E., T. D. M. și M. A., inițial s-au negociat cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. ambele polițe de asigurare întrucât negociindu-le la pachet s-ar fi obținut un preț mai avantajos, iar ulterior s-a renunțat la polița de grup privind asigurarea pentru invaliditate permanentă sau deces, întrucât se purtau deja negocieri cu S.C. ALIANTZ Ț. S.A. care oferise pentru acest tip de poliță o ofertă mai avantajoasă.

Încheierea polițelor de asigurare cu S.C. ALIANTZ Ț. S.A. s-a făcut astfel:

În luna martie 2006, inculpații M. A. și L. E. au semnat polițele de asigurare de viață de grup ., nr._/03.03.2009 și nr._/03.03.2009 cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. (vol.12, filele 29-43).

Conform declarațiilor date de inculpații T. D. M., M. A. și L. E. polițele de asigurare au fost negociate tot de inculpatul B. L., în baza aceluiași mandat verbal dat ca și în cazul polițelor încheiate cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A.

Din partea S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. polițele au fost negociate de către martorul D. D. I..

Deși polițele de asigurare sunt datate 03.03.2006, iar perioada de valabilitate a polițelor este 04.03._07, la polițele de asigurare sunt atașate două oferte adresate C.N.P.R. datate 20.03.2006, cele două oferte conținând aceleași date ca cele înscrise în polița de asigurare cu privire la primele anuale, sumele asigurate pentru fiecare categorie de persoane asigurate, riscurile asigurate, etc., de unde rezultă că aceste oferte sunt fictive.

Ca și în cazul polițelor încheiate cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A., la data de 23.03.2006 se încheie contractul de intermediere nr.5885/23.03.2006 între S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A.- Sucursala B. reprezentată de martorii: A. C.- director regional și D. D. I.- directorul sucursalei și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. G., reprezentată de inculpatul P. N. (vol.12, filele 7-10, 44-47).

În actul adițional la contractul de agent, datat 23.03._ s-a menționat modul de calcul al comisionului pentru polițele de asigurare de viață de grup, cotația comisionului aferent încheierii unei astfel de polițe calculându-se ca sumă a următoarelor componente:

- 18% pentru componenta de risc;

- 3% pentru prima minimă și de depozit plătită la încheierea poliței și la aniversările ulterioare,

- 3% pentru primele suplimentare plătite pe durata poliței și pentru primele minime și de depozit plătite pentru persoanele nou intrate pe parcursul unui an de asigurare.

La contractul mai sus menționat au fost semnate în aceeași zi, 23.03.2006, două acte adiționale în care s-a menționat: „prin derogare de la prevederile oricărui alt act adițional al Contractului de Agent nr. 5885/23.03.2006 pentru polița de agent ., nr._, cotația de comision va fi de 61%”, iar în celălalt act adițional s-a menționat faptul că pentru polița de agent nr._/03.03.2009, cotația de comision va fi de 66%. (vol.12, filele 11-14, 44-52)

Anterior acestui contract, la data de 20.03.2006 s-a încheiat contractul de „consultanță și servicii” fără număr, între S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. reprezentată de inculpatul P. N. și S.C. FINANCIAL MANEGEMENT ADVISOR Canada, reprezentată de inculpatul B. L., (vol.12, filele 3-6) contractul fiind încheiat pe o perioadă de 3 luni, la obligațiile contractorului fiind menționat „servicii de consultanță în domeniul managementului financiar, al serviciilor financiare precum și al serviciilor de reprezentare și mediere în scopul implementării și punerii în aplicare al proiectelor ce fac obiectul prezentului contract”, deși în contractul mai sus amintit nu se specifică obiectul contractului, clauzele contractului fiind identice cu cele ale contractului încheiat de .. G., cu excepția prețului contractului de 79.905 RON.

Conform specificației poliței de asigurare ., nr._ au fost asigurate trei categorii de persoane:

- categoria I - 35.551 persoane reprezentând personalul angajat la data intrării în vigoare a poliței,

- categoria a II a - soțul/soția asiguraților incluși în prima categorie;

- categoria a III a - copiii minori ai asiguraților incluși în prima categorie cu vârste de minim 1 an și maxim 17 ani (conform suplimentului la poliță).

S-a remarcat o excepție cu privire la asigurarea pentru fracturi și arsuri ca urmare a unui accident în art.5 din ofertă parte integrantă din poliță menționându-se faptul că persoanele asigurate trebuie să aibă vârsta minimă între 15-55 ani, ceea ce exclude practic atât copii cât și o parte din angajații C.N.P.R. sau soții acestora cu vârsta peste 55 de ani.

Riscurile împotriva cărora au fost asigurate persoanele mai sus menționate sunt diferite pentru fiecare categorie de persoane în parte.

S-a făcut precizarea că și faptul că primele de asigurare au fost calculate pentru 35.551 salariați ai C.N.P.R., considerându-se că aceștia au o familie formată din soț/soție și un copil, deci practic primele de asigurare au fost calculate pentru 35.551 de familii formate din soț, soție și un copil.

Prima de asigurare anuală a fost de 11.742.850 RON, iar perioada asigurată este 04.03._07.

Riscurile asigurate pentru prima categorie de persoane, salariați ai C.N.P.R. S.A. au fost următoarele:

- Asigurare pentru invaliditate permanentă de gradul I din orice cauză;

- Asigurare pentru invaliditate permanentă totală sau parțială din accident;

- Asigurare de spitalizare ca urmare a unui accident;

- Asigurare pentru intervenții chirurgicale ca urmare a unui accident;

- Asigurare pentru deces din accident;

- Asigurare pentru fracturi și arsuri accidentale.

La polița încheiată S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. acorda un bonus de 500 RON/angajat pentru deces din boală.

Conform specificației poliței de asigurare ., nr._ au fost asigurate tot trei categorii de persoane, primele două sunt aceleași cu cele menționate în polița anterioară, iar cea de-a treia este formată din copiii minori ai asiguraților cu vârste cuprinse între 15 ani și 18 ani.

Riscul asigurat era decesul din orice cauză, iar prima anuală de asigurare a fost în valoare de 7.000.000 RON.

Comparând polițele de asigurare de viață încheiate de C.N.P.R. S.A. cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. și S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. s-a observat faptul că prima anuală din polițele ., nr._ (ASTRA) ., nr._ (ALLIANZ), este aceeași de 11.742.850 RON, dar diferă categoriile de persoane asigurate și sumele asigurate.

Deși aparent, polița încheiată cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. pare mai avantajoasă datorită sumelor asigurate care sunt mai mari, s-a observat că în polița încheiată cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. sunt asigurați copiii fără să se condiționeze vârsta, iar în polița încheiată cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. sunt incluși copii cu vârsta între 1-17 ani.

C.N.P.R. a achitat suma de 8.371.425 RON, reprezentând două din cele 4 tranșe anuale, prin ordinele de plată:

- ordinul de plată nr.543/30.03.2006 în valoare de 1.750.000 RON;

- ordinul de plată nr.544/30.03.2006 în valoare de 2.935.712,5 RON;

- ordinul de plată nr.973/02.06.2006 în valoare de 1.750.000 RON;

- ordinul de plată nr.974/02.06.2006 în valoare de 2.935.712,5 RON.(vol.12, filele 75-77)

Ulterior, C.N.P.R. S.A. nu a mai achitat restul tranșelor, polițele fiind reziliate prin neplată.

Ca urmare a încheierii contractului de agent nr. 5885/23.03.2006, potrivit căruia comisionul datorat agentului a fost diferențiat pe cele două contracte respectiv 61% și 66%, S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. a emis către S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. B. următoarele facturi în valoare totală de 11.783.138,50 RON:

- factura . VGM nr._ din data de 30.03.2006 în valoare totală de 7.163.138,50 lei, reprezentând “comision polița nr. GSC_”;

- factura . VGM nr._ din data de 30.03.2006 în valoare totală de 4.620.000 lei, reprezentând “comision polița nr. GSC_”. (vol.12, filele 16,54)

Întrucât, după plata a două din cele 4 tranșe în care trebuia plătită prima de asigurare anuală pentru cele două polițe C.N.P.R. nu a mai achitat restul tranșelor, polițele au fost reziliate prin neplată.

Plata parțială a facturilor menționate mai sus menționate, respectiv cota de comision aferentă primelor două tranșe în sumă de 5.891.561,86 lei, a fost efectuată de S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. B. astfel:

- ordin de plată nr. 1154/30.03.2006 pentru suma de 1.155.000 lei, reprezentând “comision aferent poliței nr. GSC_ – trim I 2006”;

- ordin de plată nr. 1155/30.03.2006 pentru suma de 1.790.784,63 lei, reprezentând “comision aferent poliței nr. GSC_ – trim I 2006”;

- ordin de plată din 02.06.2006 pentru suma de 2.945.777,23 lei, reprezentând “comision de intermediere rata II pentru polițele GSC_ și GSC_”. (vol.12, filele 55-56)

Prin adresa nr.1110-S/18.01.2008, S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. a comunicat la solicitarea D.N.A. modul cum au fost calculată prima comercială anuală pentru cele două polițe de asigurare, în fapt prima anuală de asigurare pentru fiecare poliță. (vol.12, filele 41-42)

Din analiza prezentată a reieșit că în valoarea primelor anuale de asigurare au avut în vedere acoperirea costului riscurilor (inclusiv cotația anuală netă de comision agreată cu C.N.P.R., în fapt suma din care asiguratorul acoperea riscurile poliței, costurile proprii și își asigura un profit) și a costului comisionului negociat cu intermediarul polițelor. Astfel, C.N.P.R.S.A. a suportat costul comisionului plătit de societatea de asigurări către S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., societate care în fapt nu a avut nici o contribuție la negocierea polițelor.

Pe parcursul cercetărilor, s-a solicitat atât C.N.P.R. S.A., cât și S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. copii de pe cele două polițe de asigurare și întrucât între cele două polițe există diferențe s-au solicitat polițele în original.

Confruntând cele două polițe s-a constat faptul că polițele în original transmise de S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. conțin 2 file mențiunile fiind făcute pe paginile 1-4, pe cea de-a patra pagină a fiecăreia dintre polițe fiind menționat „agentul de asigurări” respectiv S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. Exemplarele transmise de către C.N.P.R. S.A. au doar o filă, respectiv paginile 1-2 ale polițelor de asigurare, cei trei inculpați T., M. și L. - reprezentanții C.N.P.R. S.A. la încheierea polițelor de asigurare susținând faptul că au primit de la S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. doar fila 1-2 din polițele de asigurare.

Conform declarației martorului D. D. I. (vol.2, filele 137-142), acesta a aflat de la martora C. D. (fostă angajată a S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. și Directoare a Direcției Regionale Ploiești a C.N.P.R.) că reprezentanții C.N.P.R. S.A. vor să încheie contracte de asigurări pentru angajați, astfel că a rugat-o pe aceasta să se intereseze cine se ocupă de încheierea polițelor. Martora C., a declarat că la sunat pe inculpatul D. M. T. care i-a dat numărul de telefon al inculpatului B. L., precizându-i că acesta este cel care negociază pentru C.N.P.R. S.A. încheierea polițelor de asigurare (vol.2, filele 155-156).

După ce a luat legătura cu inculpatul B. L., acesta i-a prezentat o împuternicire din partea S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. și i-a adus la cunoștință faptul că este împuternicit de către S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. să negocieze polițele pentru C.N.P.R. S.A. Conform declarației martorului, comisioanele aferente intermedierii poliței au fost negociate încă din luna februarie astfel că la data de 23.03.2006 a semnat contractele de agent și actele adiționale în care se acordau aceste comisioane.

Conform declarației martorului BARA I. (vol.2, filele 143-147), decedat în prezent, în ședința Adunării Generale a S.C. POSTCOM S.A., din data de 06.02.2006, inculpatul L. E. (cenzor la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.) a propus achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., deținut de S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.A. la de către S.C. POSTCOM S.A. întrucât S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. era societatea care intermedia încheierea contractelor de asigurare între C.N.P.R. și S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. și astfel comisioanele aferente acestei intermedieri ajungeau la S.C. POSTCOM S.A. în calitate de asociat majoritar.

Declarația martorului BARA I. a fost confirmată și de martora C. OLGUȚA, care a afirmat în declarația sa că se știa faptul că în S.C. POSTCOM S.A. urmau să intre comisioanele aferente contractelor de asigurări, aceste comisioane urmând să fie folosite pentru suplimentarea veniturilor salariale ale angajaților din C.N.P.R. S.A. (vol.2, filele 74-79)

Din cele prezentate mai sus a reieșit clar că reprezentanții C.N.P.R. S.A., respectiv inculpații T. D. M. și L. E. aveau cunoștință de existența comisioanelor, precum și de faptul că acestea urmau să fie achitate către S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.

Cu privire la analiza polițelor de asigurare, s-au constatat următoarele:

În raportul de audit întocmit de Curtea de Conturi (vol.6) s-a analizat derularea și eficiența polițelor de asigurare încheiate cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. constatându-se următoarele:

- Polițele de asigurare nr. GSC_ și nr. GSC_ au fost încheiate la categoria I pentru un număr mai mare de personal angajat față de cel existent la data încheierii acestora, astfel: au fost încheiate pentru un număr de 35.551 salariați, iar din situațiile prezentate de companie rezultă că numărul angajaților C.N.P.R. la data de 28.02.2006 a fost de 35.079 persoane și deci au fost asigurate în plus 472 persoane fizice, care nu aveau calitatea de angajați la data încheierii acestor polițe de asigurare.

- Ulterior încheierii acestor polițe, în perioada 04.03 – 03.09.2006, deși personalul angajat a fluctuat, C.N.P.R. a plătit prime de asigurare la nivelul celor stabilite în polițele de asigurare nr. GSC_ și nr. GSC_, fără a solicita S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. recalcularea primelor de asigurări datorate în funcție în funcție de fluctuația personalului angajat, nerespectându-se astfel Condițiile generale privind asigurările de viață de grup, pct.3.

Procedând astfel, au fost efectuate plăți nejustificate în sumă totală de 59.604,34 lei (35.841,63 lei conform poliței nr. GSC_ și 23.762,71 lei conform poliței nr. GSC_), reprezentând prime de asigurare nedatorate.

Conducerea C.N.P.R. S.A. nu a solicitat până în prezent S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. regularizarea primelor de asigurare plătite în funcție de numărul real al persoanelor angajate, existente în C.N.P.R. pe perioada 04.03 – 03.09.2006.

- La încheierea polițelor de asigurare nr. GSC_ și nr. GSC_, nu s-a ținut seama de situațiile existente în cadrul companiei privind ambii soți în calitate de angajați, aceștia fiind, astfel, asigurați de două ori.

De asemenea, s-a constatat că nu există următoarele documente pregătitoare încheierii celor două polițe de asigurare:

- oferta de preț a asiguratorului, respectiv S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A.;

- formularul de analiză financiară privind sumele asigurate pe fiecare persoană și calculul primelor de asigurare

- tabelul cu persoanele asigurate cu datele de identificare (vârstă, sex, profesie);

- situația angajaților care intră/ies din grup conform Condițiilor generale, pct.28 "prima de asigurare se calculează pro rata în funcție de numărul de zile din perioada pentru care se face regularizarea și în care angajatul a fost asigurat";

- cererea de asigurare, semnată de reprezentanții C.N.P.R. și agentul de asigurări care a procedat la încheierea polițelor de asigurare, care ține loc de precontract până la data emiterii polițelor;

- certificatele individuale de asigurare.

Echipa de audit din cadrul Curții de Conturi a constatat încheierea polițelor de asigurare nr. GSC_ și nr. GSC_ cu nerespectarea cerințelor stipulate în Condițiile de asigurare, precum și a celor de subscriere a riscurilor, în sensul că:

„- au fost încheiate pentru un număr de 35.551 salariați, fără a anexa lista cu numele și prenumele acestora;

- au fost încheiate inclusiv pentru membrii de familie ai acestora, considerând familia ca fiind formată din soț/soție și un copil, indiferent de vârstă, fără a ține seama de faptul că, în asigurările de deces din orice cauză, sunt cuprinși copiii cu vârste între 15-18 ani, iar la riscul asigurat "fracturi și arsuri ca urmare a unui accident" sunt asigurate persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 55 de ani.

Nu au fost respectate prevederile art.10 din Legea nr.136/29.12.2005 privind asigurările și reasigurările în România, care precizează: "(2) În contractul de asigurare se vor specifica cel puțin datele de identificare a părților contractante și numele beneficiarului asigurării", precum și Condițiile generale privind asigurarea de viață de grup pct. 6: "Polița se încheie pentru angajați ai Contractantului definiți conform pct. 3 de mai sus, pe baza listei cu numele, prenumele și CNP al Asiguraților" și pct. 40 lit. e – Obligațiile contractantului: "Contractantul este obligat: să țină evidența asiguraților la zi (nume, prenume, adresă, data intrării în asigurare și data ieșirii din asigurare pentru Asigurații care nu mai sunt acoperiți de poliță …)".

- Pentru rezolvarea solicitărilor de despăgubiri corespunzătoare polițelor de asigurare de viață de grup, între C.N.P.R. și S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. s-a încheiat procedura de lucru, potrivită căreia, la cap. V – Raportări lunare: „La începutul fiecărei luni calendaristice, Departamentul Daune Asigurări de viață ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. va trimite C.N.P.R. un raport privind situația daunelor existente până la sfârșitul lunii anterioare, raport ce va include următoarele informații: nume asigurat, locația, polița, funcția, suma plătită RON, data efectuării plății, calculul indemnizației. Pentru daunele aflate în lucru se va completa stadiul acestora și data ultimei corespondențe."

La solicitarea echipei de audit cu adresa nr.101/3341/27.03.2007, nu a fost prezentat un astfel de raport, fiind prezentată o situație generală privind daunele avizate conform polițelor de asigurare de grup întocmită de S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. în data de 15.02.2007, care nu cuprinde toate elementele stabilite prin procedura de lucru, doar: număr dosar fără dată, nume, prenume, fără a se preciza dacă este angajat sau nu, suma plătită și data plății, fără a se preciza polița în baza căreia a fost efectuată plata și calculul indemnizației.

- În Condițiile contractuale speciale privind asigurarea de sănătate, Dispoziții finale, pct.21, s-a prevăzut: "Toate comunicările între părți se vor face în formă scrisă sau se vor confirma în scris."

Pe parcursul realizării activității de audit, conducerea C.N.P.R. S.A. a precizat că cele două polițe de asigurare au fost reziliate începând cu data de 04 septembrie 2006 prin neplata primelor de asigurare aferente trim. III și trim. IV 2006. În susținerea celor afirmate a fost prezentată adresa nr._/17.07.2006, prin care C.N.P.R. nu a înștiințat S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. despre rezilierea polițelor de asigurare încheiate, ci a solicitat o întrevedere cu aceasta pentru data de 18.07.2006, la sediul C.N.P.R., între orele 11-15, iar "În situația în care nu veți da curs acestei noi solicitări, suntem în neplăcuta situație de a vă transmite intenția noastră de reziliere a contractului și de a uzita de alte drepturi conferite de legislația în domeniul asigurărilor."

Prin neemiterea unei adrese de reziliere a polițelor de asigurare nu au fost respectate prevederile din Legea nr.136/29.12.2005 privind asigurările și reasigurările în România (actualizată) art.20¹, conform căruia: "Denunțarea contractului de asigurare de către una dintre părți se poate efectua numai cu notificarea prealabilă a celeilalte părți, care trebuie făcută cu cel puțin 20 de zile înainte de denunțare".

- C.N.P.R. nu a solicitat S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. recalcularea primelor de asigurare datorate pentru perioada 05.06.-10.07.2006, deși numărul de personal angajat pentru care s-au încheiat cele două polițe de asigurare cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. s-a diminuat ca urmare a plecării din unitate a 590 de persoane fizice, prin încetarea contractului individual de muncă. Aceștia nu mai aveau calitatea de asigurat așa cum a fost definită în Condițiile contractuale speciale, pct.3: "Asiguratul trebuie să fie angajat cu carte de muncă pe o perioadă nedeterminată", ceea ce a dus la efectuarea de plăți nejustificate în sumă totală de 14.884,75 lei (8.950,58 lei în baza Poliței de asigurare nr. GSC_ și 5.934,17 lei în baza Poliței de asigurare nr. GSC_).

În raportul de audit întocmit de Curtea de Conturi s-a precizat și faptul că angajaților C.N.P.R. nu le-au fost aduse la cunoștință decât foarte târziu riscurile asigurate și procedura de lucru în vederea obținerii despăgubirilor, acestea fiind o parte din problemele ridicate la Consiliul Național al F.S.P.C. ce a avut loc în luna iunie 2006 la Jupiter.

Pentru a se observa mai ușor destinația sumelor de bani provenită din comisioanele aferente polițelor încheiate cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A., instanța fondului a făcut o scurtă prezentare a firmelor implicate în transferul sumelor de bani.

S-a făcut o prezentare a firmelor „din grup”, în care sunt implicați inculpații, astfel:

M. COOPERATIVA DE CREDIT G. a fost practic „banca” prin care învinuiții au transferat sumele de bani, prin folosirea conturilor deschise în numele cooperativei de credit la diverse bănci, iar ulterior au retras în numerar din casierie aceste sume, evitându-se astfel raportările către Oficiul Național de Spălare a Banilor pe care unitățile bancare ar fi trebuit să le facă în cazul utilizării unor conturi deschise pe numele învinuiților.

În perioada în care s-au desfășurat operațiunile societatea avea ca și administrator pe N. V. (mama numitei Ț. C. - director al Direcției Resurse Umane din C.N.P.R.).

La data de 03.02.2006 S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. a deschis un cont la M. COOPERATIVA DE CREDIT G.. (vol.17, fila 223)

Din data de 04.04.2006 la această societate și-au deschis conturi inculpații P. M., P. C., P. R., D. I., D. M., iar S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. și-a deschis cont în data de 06.04.2006.

S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. G. devenită ulterior G. FINANCIAR IFN S.A. avea următoarea structură de acționariat:

- 1% din acțiuni P. A. B., P. S. C., (copiii inculpatei P. R.),

- 1% din acțiuni inculpata M. D. (administrator și fost acționar unic în .. și cenzor în S.C. CEMATT S.A.)

- 96% din acțiuni - inculpatul P. M. (actual acționar unic în .. și actual administrator în S.C. POST SERVICE S.A.)

- 1% din acțiuni inculpata P. R. (asociat în S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.,

administratori fiind: P. S. C., inculpata P. R., inculpata M. D. și C. A. (cenzor în S.C. POSTCOM S.A. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., actual administrator în S.C. GENIUS NETWORK S.R.L.

S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. G. l-a avut în perioada 13.02._06 ca asociat unic și administrator pe inculpatul D. I. (acționar în S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.), care a înlocuit-o pe inculpata P. C., care fusese anterior asociat unic și administrator al societății.

Din data de 16.06.2006, data la care s-au făcut ultimele retrageri de numerar din societate, inculpatul D. I. s-a retras din societate, în locul său .. devenind acționar unic al societății, iar numita L. R., fiind numită în funcția de administrator.

În prezent societatea se află în lichidare.

S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L. G. avea ca și acționari pe .., administrator fiind numitul T. F..

S-a făcut și precizarea că inculpatul T. D. M. a fost acționar al acestei societăți.

În prezent societatea se află în lichidare.

S.C. PERFECT TOUR S.R.L. cu sediul în București, ., sector 1, având ca acționar majoritar și administrator pe inculpata P. C. (fost acționar unic și administrator în S.C. GENIUS NETWORK S.R.L.).

S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L. (fostă S.C. MONDIALA PRODEXPORT S.R.L.) îl are ca administrator pe M. R., iar ca acționar unic pe M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC, firmă al cărei director general este inculpata P. C.. Părțile sociale ale S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L. au fost cesionate către M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC de către P. I., tatăl inculpatului P. M..

Instanța a mai menționat și faptul că S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L., este fostul acționar majoritar al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., această firmă cesionând acțiunile către S.C. POSTCOM S.A.

S.C. POSTELECOM S.A. acționari: .. și C.N.P.R. S.A., iar ca administratori inculpatul M. A. și A. M. M..

S.C. N. PREST CONSULTING S.R.L. acționar unic S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L.

S.C. V. PREST CONSULTING S.R.L. – cu sediul în București, ., (vol.32, filele)

S.C. TRUST CONSULT S.R.L., firmă ce aparține numitului P. C., fiul inculpatului P. M..

S.C. BEST MEDIA PRESS S.R.L. a avut ca și acționar în perioada 03.03._07 firma CROWN GATE ALIANCE INC cu sediul în Insulele Virgine Britanice, firmă ce deținea 90% din părțile sociale ale S.C. BEST MEDIA PRESS S.R.L.

Pentru a întregi imaginea relațiilor existente în grupul de interese astfel format trebuie menționat faptul că majoritatea persoanelor implicate dețineau sau deținuseră calitatea de membri B.N.D./U.C.S., astfel:

- inculpatul T. D. M. - fost vicepreședinte;

- inculpatul L. E.- membru în Consiliul Național al U.C.S.;

- BARA I. - președintele Organizației B.;

- Z. N.- președintele Organizației Sector 4;

- O. C.- vicepreședinte;

- Inculpata M. D.- membru;

- inculpata P. C.- membru;

- P. G.- membru;

- I. E.- secretar;

- A. M. M.- membru;

- V. M.- membru;

- M. R.- secretar general.

Circuitul financiar sumelor aferente comisioanelor a fost următorul:

În perioada 30.03.2006 – 31.12.2006 din contul nr. RO09RZBR_4000 deschis de S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. la RAIFFEISEN BANK - Sucursala G. au fost dispuse mai multe plăți, totalizând 4.582.377, 65 lei.

S-a făcut precizarea că au fost identificate și plăți efectuate la ordinul altor societăți astfel:

a) Plăți efectuate la ordinul S.C. POSTCOM S.A. în total de 1.268.667, 28 lei.

b) Plată efectuată la ordinul S.C. POST FARM S.A. în cuantum de 42.840, 00 lei

c) Plată efectuată pentru S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. conform O.P. 70/23.06.2006 în cuantum de 19.984, 86 lei.

d) Plăți efectuate pentru S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L. în valoare de 119.825, 92 lei.

În vederea justificării plăților efectuate „la ordinul” S.C. POSTCOM S.A. de către S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., a fost întocmită minuta datată 20.06.2006 semnată de inculpatul P., în calitate de reprezentant al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. și de inculpatul Z. N., administrator la S.C. POSTCOM S.A. prin care inculpatul Z. a recunoscut realitatea plăților efectuate de către S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. la ordinul S.C. POSTCOM S.A., din perioada 02.06._06, în valoare de 1.473.667,28 RON (în sumă au fost incluse și plățile efectuate la ordinul S.C. POSTFARM S.A. precum și cele efectuate pentru celelalte societăți menționate mai sus).

Cu ocazia prezentării acestui protocol inculpatului Z., acesta a declarat că semnătura de pe minută nu-i aparține (vol.1, filele 390-395). În urma efectuării raportului de constatare tehnico științifică grafoscopică de către D.G.P. București, Serviciul Criminalistică, s-a stabilit faptul că semnătura într-adevăr nu a fost executată de inculpatul Z.. (vol. 30, filele 6-13)

În cauză s-a dispus disjungerea față de AN sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.290 C.p.

Instanța a arătat că trebuie observat faptul că marea majoritate a plăților efectuate la ordinul S.C. POSTCOM S.A., au fost efectuate la societăți în care inculpatul P. avea un interes.

Astfel,

- suma de 228.066,68 lei achitată către S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L., (la care acționar unic era ..), a fost achitată în baza facturii nr._/02.06.2006 (vol.28, fila 141), factură ce a fost stornată la data de 03.10.2006 prin factura nr._/2006 (vol.22, fila 283), prețul facturii nefiind restituit până în prezent;

- suma de 30.000 lei, achitată către S.C. N. PREST CONSULTING S.R.L. (societate la care acționar este S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L.);

- suma de 35.000 lei, achitată către S.C. V. PREST CONSULTING S.R.L.(societate cu asociat unic o societate off-shore, având sediul în București, .- imobil ce aparține ..);

- suma de 21.177 lei achitată în baza contractului nr.28/13.04.2006 (vol.26, filele101-102) către S.C. TRUST CONSULT S.R.L., firmă ce aparține numitului P. C., fiul inculpatului P.;

- suma de 950 lei, achitată către P.F.A. C. N M. în baza facturii nr._/16.06.2006, factura fiind semnată de inculpatul P. (vol.28, fial211);

- plata sumei de 174.879, 15 lei către EDITURA SCRIPTA S.A. a fost făcută pentru publicitatea la cartelele peregrin (vol.28, filele 412-440). Menționăm că aceste cartele au fost achiziționate de la S.C. GENIUS NETWORK S.R.L., firmă ce distribuia aceste cartele prin intermediul S.C. POSTELECOM S.A. Menționăm că în acea perioadă, .. (firma inculpatei P. C.) achiziționase un număr de 35.000 cartele peregrin, iar ulterior a mai achiziționat 10.000 cartele peregrin, astfel că cele două firme .. și S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. erau direct interesate în plata serviciilor publicitare (vol.21, fila 80);

- sumele de 8.065,85 lei și 880,00 lei, au fost achitate către S.C. ESPRESSO SYSTEM GROUP S.R.L., în baza contractului nr.234/08.06.2006 și a facturilor nr._/08.06.2006 și nr._/08.06.2006, atât contractul și recepția mărfurilor (vol.26, filele 153-158), cât și facturile (vol.28, filele 169 și 173) fiind semnate de către martora P. G. (membră B.N.D.) pentru administratorul S.C. POSTCOM S.A. BARA I., deși aceasta nu avea nicio calitate în firmă.

- suma de 10.000 lei achitată către S.C. POSTFARM S.A. (la dosar nu s-a regăsit o factură care să ateste care au fost serviciile prestate sau mărfurile cumpărate, având în vedere faptul că firma nu avea activitate). Ulterior acționar în firmă a devenit ..

Suma de 3.800.000 RON (în data de 04.04.2006 suma de 2.800.000 RON și în data de 15.06.2006 suma de 1.000.000 RON) a fost virată de S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. în contul deschis de S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. la M. COOPERATIVA DE CREDIT G.. Ulterior, întreaga sumă a fost virată către S.C. GENIUS NETWORK S.R.L., administrată de inculpatul D. I., care a dispus următoarele plăți:

- 100.000 RON către S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L. cu OP nr. 597/04.04.2006;

- 110.000 RON către .. cu OP /12.04.2006;

-15.000 RON către S.C. N. PREST CONSULTING S.R.L. cu OP nr. 613/17.04.2006;

- 600.000 RON către S.C. PERFECT TOUR S.R.L., cu OP nr. 603/06.04.2006 în sumă de 500.000 RON, care au fost virați în contul inculpatului P. M. cu OP 268/06.04.2006, de unde au fost virați către S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. în aceeași dată și 100.000 RON cu OP nr. 612/17.04.2006;

- 20.000 RON către S.C. DYNAMIC SOLUTIONS S.R.L. cu OP /10.04.2006 reprezentând contravaloare factura proformă nr. 1/10.04.2006;

- 10.000 RON au fost transferați cu OP nr. 624/19.04.2006 în contul deschis la BCR;

- 660.686 RON către inculpata P. C., cu OP nr. 599/04.04.2006 suma de 440.686 RON cu explicația restituire credit și cu OP nr. 733/15.06.2006 suma de 220.000 RON, această persoană ulterior a retras în numerar suma de 654.200 RON;

- 915.692,55 RON către inculpatul D. I., cu OP nr.600/04.04.2006 cu explicația restituire credit, acesta a retras în numerar suma de 312.600 RON, iar câte 300.000 RON au fost virați către inculpatele: P. R. și D. M. cu explicația împrumut personal, persoane care au retras ulterior în numerar câte 297.100 RON fiecare;

- 125.507 RON către inculpata P. R. cu OP nr. 601/04.04.2006 cu explicația restituire credit, care a retras în numerar suma de 124.300 RON;

- 1.241.500 RON către inculpatul P. M., din care cu OP/04.04.2006 suma de 392.500 RON cu explicația restituire credit, cu OP nr.611/14.04.2006 suma de 59.000 RON, cu OP nr. 624/21.04.2006 suma de 10.000 RON, cu OP nr. 732/15.06.2006 suma de 500.000 RON și cu OP nr. 734/15.06.2006 suma de 280.000 RON, care a utilizat suma astfel:

59.000 RON au fost virați în contul S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A.;
642.700 RON au fost retrași în numerar;
176.800 RON au fost virați în contul lui inculpatului D. I. care ulterior a retras suma în numerar;
176.800 RON au fost virați în contul lui inculpatei P. R. care ulterior a retras suma în numerar;
176.800 RON au fost virați în contul lui inculpatei D. M. care ulterior a retras suma în numerar.
Sumele încasate de S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. au fost folosite astfel:
- 254.000 RON au fost virați către S.C. DYNAMIC SOLUTIONS S.R.L. cu OP/14.04.2006;
- 100.000 RON au fost virați către S.C. POSTCOM S.A. cu OP nr. 162/06.04.2006, de unde au fost virați către S.C. POSTELECOM S.A. pentru plată salarii;
- 160.000 RON au fost virați către S.C. BEST MEDIA PRESS S.R.L. cu OP nr. 163/06.04.2006;
- 100.000 RON au fost virați către O. C. cu OP nr. 160/06.04.2006;
- 50.000 RON au fost virați către PHG SOFT S.R.L. cu OP nr. 161/06.04.2006.

Retragerile de numerar din conturile deschise la M. COOPERATIVA DE CREDIT G. de către persoanele fizice menționate mai sus au fost efectuate astfel:

Inculpatul P. M. a retras în numerar suma totală de 642.700 RON.

Inculpata P. C. a retras în numerar suma totală de 654.200 RON:

Inculpatul D. I. a retras în numerar suma totală de 487.600 RON.

Inculpata P. R. a retras în numerar suma totală de 596.400 RON.

Inculpata D. M. a retras în numerar suma totală de 472.100 RON.

S-a mai reținut că la dosarul cauzei se regăsește în copie xerox, (originalul nu a fost predat, iar la S.C. POSTCOM S.A. nu a fost regăsit acest document) un Protocol încheiat în data de 03.04.2006 între S.C. POSTCOM S.A. și S.C. GENIUS NETWOK S.R.L., reprezentată de inculpatul D. I..

Prin acest act, părțile convin să deruleze împreună contractul nr. 193 -2/09.12.2005 încheiat între S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. și S.C. MEDIA .., iar pentru buna derulare a contractului S.C. POSTCOM S.A. s-a obligat să plătească către S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. suma de 3.800.000 lei (fila 64, vol.13), în contul deținut de această societate la M. COOPERATIVA DE CREDIT G..

Prin același protocol, părțile au convenit ca întregul pachet de acțiuni deținut de inculpatul D. I. la S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. să fie vândut către S.C. POSTCOM S.A. sau altei societăți la care S.C. POSTCOM S.A. este acționar, termenul limită fiind 30.06.2006, iar în cazul în care tranzacția nu se încheia până la această dată, S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. trebuia să returneze suma de 3.800.000 lei.

Până în prezent, s-a constatat că nu există nici un act care să dovedească faptul că tranzacția a fost încheiată, iar S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. nu a returnat suma de 3.800.000 lei. Mai mult decât atât, în prezent ambele societăți se află în lichidare judiciară, operațiunea financiară fiind deci fictivă.

În ceea ce privește contractul încheiat cu S.C. MEDIA .. s-a menționat faptul că plata serviciilor urma să fie făcută după emiterea facturii, iar conform facturilor fiscale depuse la dosarul cauzei de către S.C. MEDIA .., suma totală a serviciilor facturate a fost de 4.068,4 RON, prima factură emisă fiind în data de 29.09.2006.

Suma de 3.800.000 lei (încasată de S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. de la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. și nu de la S.C. POSTCOM S.A.) nu a fost utilizată pentru derularea contractului cu S.C. MEDIA .., ci a fost folosită în alte scopuri, așa cum s-a arătat anterior în prezentul rechizitoriu.

În privința retragerilor de numerar din contul S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. s-au constatat următoarele:

- în data de 05.05.2006 a fost retrasă în numerar din cont suma de 5.000 RON de către inculpatul P. N., suma fiind folosită pentru plata facturii . nr._ din data de 05.05.2006 conform chitanței . nr._. Menționez că factura și chitanța au fost emise de S.C. DEXIN QIANG IMPEX S.R.L., cu J40/_/2003 și CUI_, societatea având sediul în București, Calea S. nr. 239, sector 5. În urma verificărilor codului fiscal și al numărului de ordine la Registrul Comerțului pe site-urile www.mfinante.ro și www.onrc.ro, a rezultat că nu există nici o firmă având aceste date de identificare;

- în data de 08.06.2006 a fost retrasă suma de 34.000 RON, din care 33.500 RON au fost plătiți cu dispoziția de plată nr. FN / 08.06.2006 către inculpatul P. N. cu explicația “diverse plăți”.

Cu privire la contractele de consultanță cu B&P INVESMENT CORP DELAWARE, s-au reținut următoarele:

În scopul sustragerii de la plata impozitului pe venit aferent comisioanelor încasate, ca și în cazul .., au fost întocmite în mod fictiv contracte de consultanță cu B&P INVESMENT CORP Delaware.

Astfel, între S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. și B&P INVESMENT CORP Delaware, reprezentată de numitul A. M. M. au fost încheiate două contracte de consultanță după cum urmează:

1. Contract servicii consultanță nr.1228IV16/28.12.2005 - „Analiză în vederea pregătirii strategiei de identificare și curtare a clienților pentru încheierea de contracte de asigurare de viață și alte tipuri de asigurări”.(vol.16, filele 149-163)

Art. 1.9 din contract prevede că obiectul contractului constă în furnizarea de servicii de către B&P INVESTMENT CORP. cu scopul de a pregăti o strategie pentru identificarea și curtarea de clienți pentru încheierea de contracte de asigurare de viață sau alte tipuri de asigurări și în același timp identificarea de oferte avantajoase existente pe piața asigurărilor, anume:

- analiza juridică și legislativă legată de activitatea de asigurări pe piața românească;

- o analiză de ansamblu a pieței de asigurări din România;

- analiza tehnică, de marketing, financiară, a resurselor privind cererea și oferta;

- elaborarea strategiei de contractare a asigurărilor în funcție de categoriile de vârstă ale asiguraților și condițiile ce trebuiesc îndeplinite conform legislației în vigoare;

- dezvoltarea detaliată a planului de activitate în vederea selecției de cereri și oferte, a contractării conform strategiei de contractare a Clientului având în vedere categoria de vârstă a asiguraților ce vizează persoane cu vârste cuprinse între 18 ani și 55 ani incluzând și copii descendenți cu vârste cuprinse între 15 ani și 18 ani.

Art. 6.2 din Contract prevede că valoarea totală a contractului este de aproximativ 1.550.000 USD.

În contabilitatea S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. a fost înregistrată pe cheltuieli factura nr._/15.02.2006 în sumă de 1.511.930 USD reprezentând servicii conform contractului nr. 1228IV16. Factura a fost înregistrată la cursul de 2,9631 RON/USD, adică echivalentul a 4.480.000 RON, în contul de cheltuieli 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți” în corespondență cu contul 462.3 “Furnizori bun.,servicii” .

2. Contract servicii consultanță nr. 1228IV17/28.12.2005 - „Analiză în vederea pregătirii planului de dezvoltare a strategiei de identificare și curtare a clienților pentru încheierea de contracte de asigurare de viață și alte tipuri de asigurări”. (vol.16, filele 164-178)

- analiza juridică și legislativă legată de activitatea de asigurări pe piața românească;

- o analiză de ansamblu a pieței de asigurări din România;

- analiza tehnică, de marketing, financiară, a resurselor privind cererea și oferta;

- elaborarea strategiei de contractare a asigurărilor în funcție de categoriile de vârstă ale asiguraților și condițiile ce trebuiesc îndeplinite conform legislației în vigoare;

- dezvoltarea detaliată a planului de activitate în vederea selecției de cereri și oferte, a contractării conform strategiei de contractare a Clientului având în vedere categoria de vârstă a asiguraților ce vizează persoane cu vârste cuprinse între 18 ani și 60 ani incluzând și copii minori ai asiguraților cu vârste de minim 1 an.

Art. 6.2 din Contract prevede că valoarea totală a contractului este de aproximativ 2.350.000 USD.

În contabilitatea S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. a fost înregistrată pe cheltuieli factura nr._/15.02.2006 în sumă de 2.338.186 USD reprezentând servicii conform contractului nr. 1228IV17. Factura a fost înregistrată la cursul de 2,9631 RON/USD, adică echivalentul a 6.928.281 RON, în contul de cheltuieli 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți” în corespondență cu contul 462.3 “Furnizori bun.,servicii” .

S-a constatat că la dosarul cauzei se regăsesc înregistrate ca și corp delict, două mape ce conțin analizele realizate ca urmare a contractelor de consultanță sus-menționate.

Analiza efectuată conform contractului 1228IV16 este datată 16 ianuarie 2006 și conține un număr de 95 pagini, iar analiza efectuată conform contractului 1228IV17 este datată 18 ianuarie 2006 și conține un număr de 95 pagini.

Comparând cele două analize, s-a observat că acestea sunt identice, mai mult acestea sunt copiate după “Raportul privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în anul 2005” publicat în luna iunie 2006 de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu excepția a 24 pagini în care sunt prezentate date generale ale unor societăți de asigurare. (vol.16, filele264-321)

Ținând cont de faptul că analizele sunt copiate după Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, raport ce a fost publicat în iunie 2006, a rezultat că aceste analize au fost realizate ulterior datei publicării Raportului C.S.A. și nicidecum în luna ianuarie 2006.

Menționez că niciuna din analize nu prezintă concluzii, strategii sau planuri de activitate, neîndeplinind cerințele prevăzute de art. 1.9 din contract - obiectul contractului.

Aceste analize nu au influențat în nici un fel încheierea polițelor de asigurare.

Având în vedere cele de mai sus, și în conformitate cu prevederile art. 21 lit. m Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și pct. 48 din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, a rezultat că aceste cheltuielii nu sunt deductibile.

Prin încheierea acestor contracte s-a diminuat profitul impozabil și nu s-a plătit impozitului pe profit aferent.

S-a constatat că la dosarul nu există alte documente care să arate că plata serviciilor a fost efectuată.

La data de 31.12.2006, în balanță sunt prezentate următoarele:

- total venituri 11.945.184,91 RON;

- total cheltuieli 11.771.436,24 RON;

- rezultatul exercițiului – profit 173.748,67 RON.

S-a constatat că societatea a încheiat anul 2006 cu profit, în consecință înregistrarea pe cheltuieli a sumei de 11.408.281 RON are ca efect diminuarea profitului brut și implicit a impozitului pe profit cu suma de 1.825.325 RON.

Cu privire la analiza contractelor încheiate cu B&P INVESMENT CORP DELAWARE, s-au constatat următoarele:

Recapitulând contractele încheiate cu B&P INVESMENT CORP s-a observat:

- contractul de servicii consultanță nr.1228IV12/28.12.2005 - „Analiză în vederea pregătirii strategiei de identificare și curtare a clienților pentru încheierea de contracte de asigurare de viață și alte tipuri de asigurări” încheiat de către .. cu B&P INVESMENT CORP este identic cu Contractul de servicii consultanță nr. 1228IV17/28.12.2005 - „Analiză în vederea pregătirii planului de dezvoltare a strategiei de identificare și curtare a clienților pentru încheierea de contracte de asigurare de viață și alte tipuri de asigurări” cu excepția beneficiarului și a prețului,

- diferența între cele două (cu excepția prețului) contracte încheiate de către S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. cu B&P INVESMENT CORP, este clauza 5 din art.1.9 planul de activitate dezvoltat vizând categorii de persoane diferite,

- analizele prezentate atât de .. cât și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. ca fiind efectuate de către B&P INVESMENT CORP în urma contractelor încheiate sunt de asemenea identice,

- în cazul ambelor societăți plata contractelor nu a fost efectuată.

S-a apreciat că este certă legătura existentă între reprezentanții celor două societăți, inculpații M. D. și P. N., dar analizând polițele de asigurare încheiate de către C.N.P.R. S.A. cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. s-a constatat că categoriile persoanelor asigurate sunt aceleași cu cele pentru care s-a solicitat analiza, iar prețul celor două contracte este același cu impozitul aferent comisioanelor achitate (reamintim că polițele încheiate cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. au fost reziliate după plata celei de-a doua tranșe din primele de asigurare), deci a rezultat că, atât contractele, cât și analizele au fost întocmite ulterior, după încasarea comisioanelor, în vederea neachitării impozitului pe venit la bugetul de stat.

Cu ocazia verificărilor efectuate în cauză prin intermediul Serviciului de Cooperare Internațională, de Informare și Relații Publice - Biroul de Legătură cu Instituții Similare din alte S. din cadrul Direcției Naționale Anticorupție ne-au fost transmise de către atașatul legal al F.B.I. la Ambasada S.U.A. copii de pe documentele de înființare a firmelor: B&P INVESMENT CORP Delaware și M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC,(vol.16, filele 183-220) constatându-se următoarele:

B&P INVESMENT CORP Delaware REGISTRY Ltd, 3511 Silverside Road Suite 105, Wilimington Delaware, USA_, a fost înființată la data de 18.11.1998 de către Delaware Registry fiind organizată ca o societate anonimă pe acțiuni. Întrucât societatea nu a îndeplinit formalitățile necesare la data de 14.05.2004, Delaware Registry a transmis o notificare privind renunțarea de a fi agentul înregistrator al societății.

La data de 04.07.2006 A. M. M., în calitate de președinte al companiei s-a la prezentat Delaware Registry pentru reînnoirea și refacerea statutului.

M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC, 3511 Silverside Road Suite 105 Wilimington Delaware, USA_, a fost înființată la data de 18.11.1998 ca societate cu răspundere limitată de către inculpata P. C. (fostă C.).

S-a observat faptul că cele două societăți au fost înființate în aceeași zi, având aceeași adresă de contact. Legătura dintre cele două societăți este demonstrată și de e-mail-ul identificat la O.R.C. București cu ocazia solicitării unor copii de pe actele prin care M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC a fost înregistrată ca acționar al S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L.

Printre documentele depuse cu ocazia înregistrării noului acționar al societății a fost identificat un e-mail în care B. F. (din cadrul GENIUS NETWORK S.R.L. - firmă care la acea dată îi aparținea învinuitei P. C.) s-au solicitat explicații în legătură cu diferențele dintre certificatul de incorporare aparținând B&P INVESMENT CORP Delaware și certificatul de formare aparținând M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC. (vol.16, filele 246-247).

Acțiunile S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L. au fost cesionate către M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC de către P. I., tatăl inculpatului P. M.. (vol.16, filele 237-238)

Având în vedere cele expuse mai sus a reieșit clar legătura între cele 4 firme și respectiv între cei patru inculpați M., P., P. M. și P. C., precum și modul identic în care aceștia au acționat prin intermediul celor două firme: .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., pentru ca sumele de bani provenind din comisioanele eferente polițelor de asigurare să ajungă în final la inculpatul P. M. sau la rudele acestuia.

Cu privire la relațiile comerciale ale S.C. POSTCOM S.A., s-au reținut următoarele:

Activitatea comercială a S.C. POSTCOM S.A. a avut la bază relația cu C.N.P.R. S.A., cu care au fost încheiate contracte de prestări servicii publicitate, prestări servicii de curățenie și mentenanță, contract de distribuție a Ziarului Gardianul,

Pentru a se observa modul în care inculpatul P. M. a reușit să obțină controlul total asupra S.C. POSTCOM S.A. prezentăm pe scurt principalele afaceri încheiate de S.C. POSTCOM S.A., în afara contractelor încheiate cu C.N.P.R. S.A.:

Achiziționarea cartelelor Pelegrin produse și distribuite de S.C. GENIUS NETWOK S.R.L.

La data de 02.03.2006, S.C. POSTCOM S.A. a achiziționat de la S.C. POSTELECOM S.A., un număr de 65.000 cartele Peregrin, în valoare totală de 3.844.295 RON, conform facturii fiscale ., nr._.

Ulterior, au mai fost achiziționate cartele Peregrin de la S.C. GRUPUL EDITORILOR ȘI DIFUZORILOR DE PRESĂ S.A., conform contractului nr.780/09.08.2006.(vol.26, filele 9-14)

Contractului nr.28/13.04.2006 (vol.26, filele101-102) încheiat cu S.C. TRUST CONSULT S.R.L., firmă ce aparține numitului P. C., fiul inculpatului P..

Echipamentele IT au fost achiziționate de la S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L. (la care acționar unic era ..) în valoare de 404.926 lei conform facturilor nr._/02.06.2006 și nr._/30.06.2006 (vol.26, filele 450-451), facturi ce au fost stornate la data de 03.10.2006 prin facturile nr._/2006 și nr._ (vol.26, filele 442-443), prețul facturilor nefiind restituit până în prezent.

Tot S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L. a furnizat serviciile de internet conform contractului nr.448/01.05.2006.(vol.26, filele 139-143)

Două din autoturismele S.C. POSTCOM S.A. au făcut obiectul unor contracte de cesiune a contractelor de leasing încheiate anterior de S.C GENIUS MOTORS S.R.L. (firmă la care acționar este cumnatul inculpatului P.) și ulterior cesionarea contractul de leasing în favoarea .., firmă aparținând învinuitei P. C. (vol.26, filele367-410).

Contractul nr.03.05./06-1, prin care S.C. POSTCOM S.A. a achiziționat în sistem de leasing un alt autoturism a fost încheiat cu S.C. INVEST LEASING S.A. G., reprezentată de inculpata P. R.. (vol.6, filele 411,415)

De la S.C GENIUS GROUP S.R.L. (firmă la care acționar este cumnatul inculpatului P.) S.C. POSTCOM S.A. a achiziționat un alt autoturism în rate (vol.26, filele 420-438)

Contractele de prestări servicii juridice au fost încheiate cu S.C. LEX CONSEXPERT S.R.L. G., unul din aceste contracte fiind semnat de inculpatul P. N. (vol.26, filele 88-91)

S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. a fost societatea cu care S.C. POSTCOM S.A. a încheiat contracte de credit (vol.26, filele 94-97).

Cu privire la rezilierea contractelor de cesiune încheiate de S.C. POSTCOM S.A., s-au reținut următoarele:

După apariția în presă a articolelor despre comisioanele aferente polițelor de asigurare, în ședința AGEA a S.C.POSTCOM S.A. din data de 30.06.2006 a fost adoptată Hotărârea AGEA nr.49/30.06.2006 (vol. 23 fila 168) prin care s-a hotărât:

- rezilierea contractului de cesiune din data de 06.02.2006 prin care S.C. POSTCOM S.A. a cumpărat de la S.C. N. CONSTRUCȚII INDUSTRIALE ȘI CIVILE S.R.L. pachetul majoritar de acțiuni reprezentând 99,985% din capitalul social al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.;

- vânzarea către S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. reprezentată de M. D. a următoarelor acțiuni și părți sociale:

- întregul capital deținut de S.C. POSTCOM S.A. la ..;

- 990 părți sociale reprezentând 99% din capitalul social deținut de S.C. POSTCOM S.A. la ..;

- 90 părți sociale reprezentând 90% din capitalul social deținut de S.C. POSTCOM S.A. la S.C. POST VAMĂ S.R.L.;

- 72.000 acțiuni, reprezentând 80% din capitalul social deținut de S.C. POSTCOM S.A. la S.C.POST SERVICE S.A.

Urmare a hotărârii ante-menționate, la data de 06.07.2006 s-a încheiat contractul de vânzare a 40 de părți sociale reprezentând 100% din capitalul social, deținute de S.C. POSTCOM S.A. la .. către S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. reprezentată de inculpata M. D., prețul contractului fiind de 400 RON. (vol.8, fila 393)

În aceeași zi, între aceleași părți au fost încheiate și contractele de cesiune a părților sociale/acțiunilor deținute de S.C. POSTCOM S.A. la S.C. POST SERVICE S.A., .., S.C. POST VAMĂ S.R.L.

Urmare a aceleiași hotărâri, în data de 11.07.2006 s-a încheiat actul adițional (fără număr) la actul constitutiv al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. (vol.12, fila 314) prin care reprezentantul S.C. POSTCOM S.A. BARA I. și M. R., D. M., D. I., în calitate de acționari ai S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. erau de acord cu rezilierea contractului cesiune din data de 06.02.2006, S.C. N. CONSTRUCȚII INDUSTRIALE ȘI CIVILE S.R.L. redevenind astfel acționar majoritar al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.

Nici de această dată nu s-a solicitat efectuarea unei verificări contabile a celor două societăți, deși se cunoștea faptul că cele două societăți beneficiaseră de comisioanele aferente polițelor de asigurare.

Tot în ședința din data de 30.06.2006, inculpatul L. E. și martora Ț. C. au solicitat să se retragă din calitatea de acționari ai S.C.POSTCOM S.A., astfel că la aceeași dată cei doi au încheiat contracte de cesiune a acțiunilor deținute cu inculpatul Z. N. și martora I. E., aceștia devenind noii acționari ai societății.

Ulterior activitatea societății s-a limitat la contractul de distribuție a ziarului Gardianul, în data de 18.05.2007 societatea intrând în procedura de insolvență, lichidator judiciar al societății fiind numit V. M..

În cauză s-a dispus disjungerea și continuarea cercetărilor față de: inculpatul Z. S. N. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev și ped de art. 23 lit.a din Legea 656/2002 cu modificările ulterioare rap. la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000, republicată constând în aceea că în calitate de director general la S.C. POSTCOM S.A. a înregistrat în contabilitatea firmei suma de 1.523.667 lei, cunoscând faptul că aceasta provine din săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., pe care ulterior a transferato către alte firme, în scopul ascunderii originii ilicite a acestei sume, precum și față de numiții: P. C., D. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.9 din Legea 241/2005 în vederea stabilirii modului în care au fost transferate și comercializate ulterior cartele Peregrin către Loteria Națională S.A.

Întrucât cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul Z. a negat faptul că semnătura de pe contractul nr.04/08.01.2007 încheiat între S.C. POSTCOM S.A. și S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. și de pe facturile din data de 08.01.2007 îi aparține și având în vedere faptul că S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. a intrat în lichidare judiciară, în cauză s-a dispus disjungerea cauzei față de numitul C. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.290C.p., art.143 al. 2 lit. a din Legea 85/2006.

Încheierea polițelor de asigurare cu S.C. OMNIASIG S.A. s-a realizat astfel:

După cum s-a precizat mai sus, după emiterea adresei nr._/17.07.2006 către S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A., prin care C.N.P.R. S.A. a solicitat o întrevedere cu conducerea societății de asigurări, reprezentanții C.N.P.R. S.A. au considerat reziliate prin neplată polițele de asigurare încheiate cu această societate.

În fapt, rezilierea polițelor s-a produs ca urmare a faptului că martora C. OLGUȚA, adusese la cunoștința membrilor sindicali din țară, cu ocazia Consiliului Național al F.S.P.C. ce a avut loc în luna iunie 2006 la Jupiter existența comisioanelor aferente polițelor de asigurare.

Conform declarațiilor date de martora C. OLGUȚA, anterior, în cadrul unei întâlniri a acționarilor din S.C. POSTCOM S.A. la care a participat și inculpatul P. a ridicat problema comisioanelor aferente polițelor de asigurare, întrebând când vor intra acestea în conturile societății. I s-a răspuns de către inculpatul P. că sumele de bani aferente comisioanelor nu au intrat în contul S.C. POSTCOM S.A. și i s-a atras atenția că aceasta nu este problema ei. Revoltată, martora i-a solicitat „să-și retragă” cele două societăți), .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. și să remită sumele aferente comisioanelor, dar inculpatul P. nu a fost de acord.

Ca urmare a scandalului izbucnit, s-a pus problema schimbării din funcție a inculpatului T. D. M., în locul său fiind propus inculpatul B. L..

Întrucât trebuia să–și apere poziția, inculpatul T. D. M. le-a comunicat verbal inculpaților L. E. și M. A., rezilierea polițelor cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. spunându-le să încheie polițele de asigurare (de viață de grup cu S.C. OMNIASIG S.A.).

Astfel, la data de 27.06.2006 au fost încheiate cu S.C. OMNIASIG S.A., următoarele polițe de asigurare: polița de asigurare de accidente a angajaților ., nr._/27.06.2006 și polița privind asigurarea bunurilor pe timpul transportului ., nr._/27.06.2006.

Ambele polițe au intrat în vigoare de la data de 03.09.2006, întrucât până atunci erau în vigoare cele două polițe încheiate cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A., pentru care se plătise deja tranșa a doua în data de 02.06.2006.

Alegerea societății S.C. OMNIASIG S.A. nu a fost întâmplătoare, întrucât în perioada 21.04._06 (când și-a dat demisia în vederea încheierii polițelor de asigurare), inculpatul T. a fost membru în Consiliul de Administrație al acestei societăți.

S-a apreciat că, dacă se are în vedere faptul că 23.06.2007 era vineri, se observă faptul că polițele au fost semnate pe data de 27.06.2006 (marți), astfel că ori pe parcursul negocierii polițelor inculpatul încă era membru al Consiliului de Administrație, ori nu a avut loc nicio negociere.

Având în vedere faptul că, la data de 30.06.2006 intra în vigoare O.U.G. nr.34/19.04.2006, (publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006) privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, iar conform art.8 din O.U.G. nr.34/2006, C.N.P.R. S.A. era autoritate contractantă și trebuia să organizeze licitație publică în vederea încheierii polițelor de asigurare, s-a ales încheierea polițelor cu S.C. OMNIASIG S.A., anterior intrării în vigoare a ordonanței mai sus menționate. Deși polițele cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. erau în vigoare, organizarea unei licitații cu privire la încheierea poliței de asigurare de accidente de grup, ar fi demonstrat faptul că polițele inițiale aveau costuri exagerate și ar fi putut astfel ridica semne de întrebare față de modul în care s-au încheiat aceste polițe.

Faptul că inculpatul T. D. M., făcuse parte din Consiliul de Administrație al S.C. OMNIASIG S.A. i-a permis acestuia să dirijeze încheierea poliței de asigurare de accidente de grup la o valoare aproximativ egală cu primele achitate pentru cele două polițe de asigurare încheiate anterior cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A., în încercarea de a demonstra faptul că sumele aferente comisioanelor nu au fost achitate din primele plătite de către C.N.P.R. S.A. Așa cum a reieșit din adresele celor două societăți de asigurări, valoarea comisioanelor era inclusă în calculul actuarial al riscului asigurat.

Cu privire la polița de asigurare de accidente a angajaților ., nr._/27.06.2006, s-a reținut că:

Polița de asigurare de accidente a angajaților ., nr._/27.06.2006 a fost încheiată cu S.C. OMNIASIG S.A. pe o perioadă de 4 luni, cu clauze de prelungire până la data de 30.04.2007, având o primă de asigurare de 4.531.744 RON, pentru perioada 03.09._06. (vol.5 filele 200, 202-226)

S-au făcut următoarele constatări cu privire la încheierea poliței de asigurare:

- nu există atașată la poliță o ofertă de preț S.C. OMNIASIG S.A.,

- nu există o cerere privind încheierea de asigurări semnată de către reprezentanții C.N.P.R. S.A.,

- nu au fost întocmite formularele de analiză financiară privind sumele asigurate și calculul estimat al primei de asigurare.

Întrucât riscurile asigurate au fost aceleași prezentăm comparativ primele de asigurare în cazul poliței nr. B nr._ încheiate de C.N.P.R. cu S.C. OMNIASIG S.A. (valori pentru patru luni de asigurare) și primele de asigurare încheiate de către companie cu S.C. ALLIANZ-Ț. ASIGURĂRI S.A. conform raportului de constatare întocmit în cauză (vol.5, filele 48-87).

După cum s-a observat, primele de asigurare în cazul plătite către S.C. OMNIASIG S.A. sunt mai mari decât primele efectiv încasate de S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. (a fost scăzut costul comisioanelor achitate către S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.).

O altă observație făcută raportat la polițele de asigurare încheiate de către C.N.P.R. S.A. cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A., a fost aceea că în cazul polițelor încheiate cu S.C. OMNIASIG S.A., numărul de persoane asigurate a fost mai mic. Astfel, numărul membrilor de familie –soț/soție în cazul poliței încheiate cu S.C. OMNIASIG S.A. a fost de 28.623, pe când în cazul S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. numărul membrilor de familie –soț/soție a fost de 35.551, în cazul numărului de copii asigurați la S.C. OMNIASIG S.A. au fost asigurați 26.203 copii, iar în cazul S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. numărul copiilor asigurați a fost de 35.551.

Cu privire la polița privind asigurarea bunurilor pe timpul transportului ., nr._/27.06.2006, s-au reținut următoarele:

Polița privind asigurarea bunurilor pe timpul transportului ., nr._/27.06.2006 a fost încheiată pentru perioada 03.09._06 având o primă de asigurare în valoare de 2.166.666 RON. (vol.5, filele 201, 227-231)

Suma asigurată în exteriorul mijlocului de transport, în orice moment a fost de 1.000.000 EURO, suma asigurată/transport a fost de 1.000.000 EURO, iar valoarea transportată pe perioada asigurată a fost de 3._ EURO.

S-au făcut următoarele constatări cu privire la încheierea polițelor de asigurare:

- nu există atașată la poliță o ofertă de preț S.C.OMNIASIG S.A.,

- nu există o cerere privind încheierea de asigurări semnată de către reprezentanții C.N.P.R. S.A.,

- nu au fost întocmite formularele de analiză financiară privind sumele asigurate și calculul estimat al primei de asigurare,

- nu există un tabel cu mijloacele de transport aparținând asiguratului.

În atașamentele la polița de asigurare se regăsesc datele comunicate de către C.N.P.R. S.A. anterior încheierii poliței respectiv suma de valori transportate în ultimele 12 luni 2,75 miliarde EURO, frecvența transporturilor efectuate zilnic de C.N.P.R. S.A. fiind de 50, în acest chestionar făcându-se și precizarea că mijloacele de transport aparținând asiguratului nu sunt autovehicule special amenajate pentru transport valori.

La încheierea poliței de asigurări nu s-au specificat numărul de autoturisme asigurat, nu există situații care să ateste valorile anuale transportate de către C.N.P. S.A. sau valoarea maximă/transport.

În contextul analizării costului poliței de asigurare,s-a precizat faptul că C.N.P.R. S.A. a încheiat contractul nr. 101/R830/27.04.2006 cu S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L. (vol.37, filele 67-77), contract ce avea ca obiect efectuarea de către prestator a următoarelor servicii:

- transporturi bancare;

- transporturi nebancare;

- transporturi speciale;

- transporturi de obiecte de cultură și artă;

- procesare de numerar;

- depozitare de numerar;

- paza valorilor încredințate de beneficiar.

Conform pct.10.2 din Capitolul X Alte clauze, prestatorul declară că este în posesia unei polițe de asigurare valabilă pentru transportul și depozitarea banilor și a altor valori, care acoperă riscurile din momentul preluării banilor și a altor valori de la punctele de colectare până la predarea la destinație.”

Având în vedere obiectul contractului mai sus menționat s-a observat faptul că încheierea poliței de asigurare a bunurilor pe timpul transportului era lipsită de obiect, întrucât S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L. presta serviciile de transport numerar și valori aparținând C.N.P.R. S.A., iar bunurile erau asigurate prin polița de asigurare ., nr._, încheiată de S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L. cu S.C. OMNIASIG S.A., beneficiarul poliței fiind C.N.P.R. S.A. (vol. 37, filele 151-152) .

Chiar și în cazul în care existau transporturi suplimentare față de cele care făceau obiectul contractului mai sus menționat, valoarea transportată în cele 4 luni, cât era perioada asigurată, nu avea cum să fie de 3,4 miliarde EURO, în condițiile în care în tot anul 2005 (12 luni) valoarea bunurilor transportate era de 2,5 miliarde EURO.

Comparativ cu costul poliței de asigurare încheiată de către C.N.P.R. S.A. cu S.C.OMNIASIG S.A., pentru o perioadă de 4 luni, instanța a făcut precizări cu privire la costul poliței de asigurare încheiată cu aceeași societate de asigurări de către S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L. pentru 1 an, perioada asigurată fiind de 01.01._07.

Conform poliței de asigurare ., nr._/27.12.2006 (vol.37, filele 153-158) încheiată de S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L. cu S.C.OMNIASIG S.A., conform căreia erau asigurate: valorile aflate în centrele de procesare, valorile transportate, valori aflate în curs de încărcare descărcare și până la locul depozitării și valorile aplicabile operării ATM, prima de asigurare era de 543.000 USD respectiv 1.395.510 RON / un an (la un curs bancar 1USD/ 2,57 RON).

C.N.P.R. S.A. a achitat pentru 4 luni suma de 2.166.666 RON. Este adevărat faptul că C.N.P.R. S.A. nu avea autoturisme special echipate pentru transportul de valori, dar totodată trebuie observat și faptul că obiectul poliței încheiate de S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L. era mult mai extins, precum și faptul că marea majoritate a valorilor C.N.P.R. S.A. erau transportate de către S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L.

Cu privire la derularea poliței de asigurare s-a constatat că nu există declarații lunare a transporturilor efectuate ce ar fi trebuit transmise către C.N.P.R. S.A., iar până la data finalizării auditului de către Curtea de Conturi (13.07.2007), nu s-a depus nici un dosar de despăgubire la asigurator, valoarea pagubelor produse în această perioadă fiind de 6.080,54 RON.

Cu privire la contractele încheiate de către C.N.P.R. S.A. cu F.S.P.C. și S.C. HUNGASTRO S.A., s-au reținut următoarele:

La începutul anului 2005 C.N.P.R. S.A. făcea parte dintre societățile monitorizate de către Guvernul României, în baza H.G. nr.866/din 30 august 2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând agenții economici prevăzuți la art.11 alin.(3) din O.U.G. nr.79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar.

Prezența companiei pe această listă presupunea printre alte restricții o creștere a drepturilor salariale anuale cu maxim 4%, ceea ce a condus la în primele luni ale anului 2005 la suspendarea negocierilor privind încheierea Contractului colectiv de muncă pentru perioada 2005-2006, datorită faptului că liderii Federației din Poștă și Comunicații solicitau o creștere salarială de 16%.

În bugetul de venituri și cheltuieli pe anul fiscal 2005, fondul de salarii fusese indexat cu 4%, ceea ce presupunea o creștere salarială de maxim 3%, având în vedere incidența creșterii salariului minim pe economie, iar acceptarea unei creșteri salariale mai mari presupunea adoptarea unei hotărâri de guvern care să modifice bugetul adoptat pe anul 2005.

Întrucât, după reluarea negocierilor în perioada 11.04._05 dintre reprezentanții C.N.P. S.A., F.S.P.C. și reprezentanții Ministerului Muncii nu s-a ajuns la o soluție acceptată de către părți, în data de 18.04.2005 s-a declanșat o grevă spontană a salariaților din C.N.P.R. S.A.

La negocierile purtate între inculpatul T. D. M. în calitate de director general al C.N.P.R. S.A., liderii sindicali D. C. din partea Blocului Național Sindical și B. R. M. din partea F.S.P.C., secretarul de stat B. F. și ministru Z. N. din cadrul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor, consilierul economic al primului ministru O. R., I. N., secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor și un reprezentant al Ministerul Muncii.

Secretarul de stat I. N. a propus pe parcursul negocierilor adoptarea unei soluții de compromis, respectiv încheierea unui contract între C.N.P.R. S.A. și F.S.C. prin care membrii sindicali urmau să presteze anumite servicii către C.N.P.R. S.A., veniturile rezultate fiind apoi distribuite angajaților C.N.P.R. S.A. sub formă de tichete sociale.

Deși inițial liderii sindicali nu au fost de acorde întrucât tichetele sociale nu reprezentau o creștere salarială propriu-zisă, ulterior au acceptat această variantă.

Astfel, la data de 20.04.2005 a avut loc ședința Consiliului de Administrație al C.N.P.R. S.A. ședință în care după o scurtă prezentarea a rezultatelor negocierilor în vederea stingerii conflictului de muncă, a fost prezentată și soluția încheierii unui contract cu F.S.P.C., contract ce urma să aibă ca obiect strângerea de informații și date de către F.S.P.C., date ce urmau să fie folosite în procesul de restructurare și privatizare al companiei. Plata serviciilor efectuate urmând să fie efectuată de către F.S.P.C. prin acordarea de tichete sociale tuturor angajaților C.N.P.R. S.A., contravaloarea tichetelor sociale reprezentând o creștere a veniturilor de 7,8% față de veniturile salariale aferente anului 2004.

Membrii Consiliului de Administrație au fost de acord în unanimitate cu încheierea acestui contract.

A fost emisă Hotărârea Consiliului de Administrație nr.18/20.04.2005 semnată de inculpatul T. D. M., prin care conducerea executivă a companiei era mandatată să încheie un contract cu F.S.P.C. care urma să aibă ca obiect, "în principal, culegerea de date, informații, precum și efectuarea unor studii privind activitatea C.N. „Poșta Română” în vederea desfășurării procesului de privatizare al C.N.P.R.".

În baza acestei hotărâri, în aceeași zi s-a încheiat contractul de prestări servicii nr.101/2092/20.04.2005 (la F.S.P.C. este datat 19.04.2005) între reprezentanții C.N.P.R. S.A.: T. D. M., L. E. și M. A. și F.S.P.C. reprezentată de G. C. și O. I., contractul fiind încheiat inițial pe perioada 01.05._05.

Obiectul contractului a constat în prestarea activității de culegere și centralizare a datelor și informațiilor, respectiv „elaborarea raportărilor, situațiilor și a statisticilor privind domeniile de activitate ale C.N. Poșta Română S.A. precum și efectuarea unor studii privind activitatea C.N. „Poșta Română” ” astfel detaliate:

- situația lunară a plăților privind drepturile de asigurări sociale și alte drepturi prevăzute de legi speciale, efectuate de C.N.P.R. S.A. pe baza convențiilor încheiate.

- Ponderea traficului defalcat pe persoane fizice/juridice din totalul traficului prezentat - poșta scrisori (corespondență, imprimate);

- situația traficului lunar prezentat de firmele de mailing (corespondența + trimiteri de publicitate prin poșta - Infadres);

- stabilirea greutății medii a coletelor poștale interne prezentate,

În ceea ce privește prețul contractului, s-a menționat că „cuantumul sumelor datorate de Beneficiar în baza prezentului contract, va fi stabilit lunar pe baza unui act adițional, în funcție de raportările, situațiile și statisticile, executate în favoarea beneficiarului”.

La data de 28.04.2005 s-a încheiat între F.S.P.C. și S.C. HUNGASTRO S.A., contractul nr.H0591/F.S.P.C. 164/28.04.2005.

Prin protocolul nr.101/2791/23.05.2005 încheiat între C.N.P.R. S.A. reprezentată de T. D. M. și F.S.P.C. reprezentată de președintele interimar C. G., s-a stabilit ca începând cu data de 01.05.2005 F.S.P.C. va acorda tichete Premium tuturor salariaților C.N.P.R. S.A., iar F.S.P.C. împuternicește C.N.P.R. ca în numele și pe seama sa să emită comenzi către furnizorul de tichete Premium și să preia în vederea distribuirii tichetele de la S.C. HUNGASTRO S.A. În Anexa 1 la protocolul mai sus menționat, denumită „Norme generale privind acordarea tichetelor Premium” se specifică „numărul de tichete Premium acordate salariaților este diferențiat în funcție de clasa de încadrare și tipul de normă, urmând a fi calculate proporțional cu timpul lucrat și sancțiunile aplicate”. S-a constatat faptul că tichetele Premium se acordă ca niște adevărate drepturi salariale, fără să aibă legătură cu activitatea prestată în activitatea de culegere a datelor și a informațiilor.

La data de 26.05.2005 s-a încheiat Protocolul tripartit, înregistrat la C.N.P.R. S.A. sub nr.101/2905/26.05.2005 prin care C.N.P.R. S.A., în calitate de debitor cedat, va efectua plata sumelor de bani pe care le datorează către F.S.P.C. în baza contractului nr.101/2092/20.04.2005, direct în contul bancar al S.C. HUNGASTRO S.A., în calitate de cesionar, aceasta reprezentând o modalitate de stingere a obligațiilor asumate de către F.S.P.C. prin contractul nr.H0591/F.S.P.C. 164/28.04.2005 față de S.C. HUNGASTRO S.A.

Contractul a fost ulterior prelungit prin actele adiționale nr.2 și nr.5 până la data de 31.12.2006, prin aceste acte adiționale fiind modificat și obiectul contractului în sensul întocmirii unor situații privind diverse segmente ale traficului poștal, iar ca element de noutate apar anexele cu data când se vor realiza sondajele.

S-a constatat faptul că prețul contractului nu este menționat nici în contractul inițial nici în actele adiționale încheiate ulterior.

La data de 07.12.2006, în urma unui control efectuat la C.N.P.R. S.A. A.N.A.F. Direcția Generală de Administrare a marilor Contribuabili a întocmit procesul verbal nr._/16.01.2007, în care s-au constatat următoarele cu privire la contractele încheiat între C.N.P.R.S.A., F.S.P.C. și S.C. HUNGASTRO S.A.:

„În perioada mai 2005 – octombrie 2006, valoarea serviciilor facturate de către Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații, cu invocarea contractului nr.101/2092/20.04.2005, și înregistrată de către C. Națională Poșta Română în contul cheltuielilor de exploatare deductibile (ct. 628) este în cuantum de 41.686.966,31 RON.

În facturile fiscale emise, la rubrica "denumirea produselor sau serviciilor" s-a menționat doar: "servicii prestate conform contractului 2092/20.04.2005", iar la rubrica "preț unitar" figura valoarea totală a acestora, fără a se explicita din ce se compune valoarea totală lunară (în medie 20 miliarde ROL – cu excepția lunilor decembrie 2005 și aprilie 2006, când valoarea respectivă a fost dublată cu invocarea sărbătorilor religioase).

În mod similar, procesele verbale încheiate lunar între părțile contractante (C. Națională Poșta Română – Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații) enumerau serviciile considerate a fi prestate, fără a preciza valoarea fiecărui serviciu și tarifele percepute (elementele respective nefiind prevăzute nici în contractul analizat). Ca urmare, nu a rezultat din ce se compune valoarea totală facturată lunar, acceptată la plată și înregistrată cu titlu de cheltuieli de exploatare deductibile.

În drept, potrivit prevederilor pct.48 din H.G. nr.44 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal:

"Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

- serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuție, precizarea serviciilor prestate, precum și tarifele percepute, respectiv valoarea totală a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de această natură să se facă pe întreaga durată de desfășurare a contractului sau pe durata realizării obiectului contractului; prestarea efectivă a serviciilor se justifică prin: situații de lucrări, procese verbale de recepție, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piață sau orice alte materiale corespunzătoare;

- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităților desfășurate".

Față de motivele de fapt și de drept prezentate mai sus, s-a constatat că, în perioada mai 2005 – octombrie 2006, C. Națională Poșta Română a dedus nelegal cheltuieli în sumă totală de 41.686.966,31 RON, prin aceasta diminuând în mod nejustificat profitul companiei și implicit veniturile cuvenite statului român.”

Această situație de fapt s-a dovedit cu următoarele probe: procese verbale de sesizare din oficiu (vol.2 filele217-218, 223-224); proces verbal de consemnare a actelor premergătoare(vol.2 filele250-268); raportul de constatare (vol.5, filele 48-87); raport de audit al Curții de Conturi și anexe(vol.6); rapoarte de constatare tehnico științifică grafoscopică (vol.8, filele 613-645, vol. 30, filele 6-13); declarații martori (vol.2, filele 2-161); declarații învinuiți (vol.1); acte contabile și documente aparținând .. (vol.9,10,11); acte contabile și documente aparținând S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. (vol.13,14,15); acte contabile și documente aparținând M. Cooperativa de Credit (vol.17); acte contabile și documente aparținând S.C. GENIUS NETWOK S.R.L. (vol.20); acte contabile și documente aparținând S.C. MBS SOLUTION S.R.L. (vol.22); acte contabile și documente aparținând S.C. POSTCOM S.A. (vol.27, 28,29); rulaje de cont și documente bancare (vol.18,19, 25); Regulament de ordine interioară și Regulament de funcționare C.N.P.R.S.A. (vol.40); Regulament privind organizarea și desfășurarea achizițiilor de bunuri și servicii (vol.7, filele 1-4); documente C.N.P.R.(vol.7, filele 30-92, 199-359); dosar O.R.C.- S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. (vol.12, filele 256-385); dosar O.R.C.- .. (vol.8, filele 329-611); procese verbale întocmite de A.N.A.F. (vol.21, filele, vol.14, filele); raport C.S.A. 2005 (vol.16, filele264-322), precum și cu declarațiile, în mare parte menținute, ale martorilor audiați în instanță.

Simpla expunere a situației de fapt a arătat că nu ne aflăm în fața unor litigii civile, cum au susținut, la unison, inculpații, ci în fața unei „inginerii” financiare complexe, al cărei creier a fost inculpatul P. M., susținut de ceilalți inculpați, având ca scop prejudicierea CNPR SA și obținerea de sume enorme de bani în folosul personal al inculpaților.

Instanța fondului a apreciat că este relevantă și atitudinea inculpatului T. D. M., care, aflând din presă despre activitățile inculpatului P. M., a încercat, la un moment dat, să se delimiteze de acesta, conștient fiind că și el, personal, s-a implicat într-o activitate ilicită.

Inculpații au susținut caracterul legal al încheierii polițelor de asigurare, dar acest lucru nu este real, încheierea acestor acte fiind însoțită de grave ilegalități.

Astfel, conform fișei postului (vol.42, filele 34-37), inculpatul T. D. M. avea ca atribuții de serviciu:

„- 9.1 asigură prin directorii executivi, .conducerea activității zilnice a Companiei pentru realizarea sarcinilor stabilite de Consiliul de Administrație;

- 9.3 organizează și conduce, prin factorii de decizie, toate activitățile tehnice,. economice, comerciale, sociale și de altă natură din cadrul Companiei, asigurând funcționarea acesteia în condiții de rentabilitate…;

- 9.6 coordonează pregătirea documentației necesare luării deciziilor de către Consiliul de Administrație;

- 9.8 Coordonează orice alte activități date în competența conducerii operative de către Consiliul de Administrație;

- 9.16 Urmărește realizarea activităților din structura subordonată în condiții de eficiență;

Aprobă:

-10.10 Grila de salarizare;

-10.11 Introducerea noilor forme de salarizare;

- 10.25 Documentațiile pentru achiziționarea de bunuri și servicii prin analiza de ofertă sau licitație la nivelul Companiei;

- Operațiunile de încasări și plăți;”

Prin faptul că în exercitarea atribuțiilor de Director General al Companiei, a fost de acord cu încheierea polițelor de asigurare cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. – 03.03.2006 și respectiv cu S.C. ASTRA ASIGURARE – REASIGURARE S.A. – 09.06.2006, anterior aprobării acestora de către Consiliul de Administrație și, ulterior a supus aprobării Consiliului de Administrație, încheierea de asigurări sociale și administrative pentru care, la acea dată, în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2006 nu au fost prevăzute cheltuieli cu primele de asigurare inculpatul T. D. M. a încălcat prevederile art.18 lit.d din Actul Constitutiv al Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A., aprobat prin din H.G. nr.371/1998, privind atribuțiile Consiliului de Administrație respectiv “asigură gestiunea și coordonarea activității companiei;”

Ulterior, inculpatul, în exercitarea atribuțiilor de Director General al Companiei, a încălcat Hot. nr.24/13.03.2006 a C.A. întrucât nu a luat măsurile în vederea completării salariilor cu contravaloarea primelor de asigurare aferente polițelor încheiate așa cum s-a solicitat în referatul nr. 103/1092/10.03.2006, aprobat prin hotărârea C.A. mai sus citată.

Prin aprobarea referatelor nr.103/1092/10.03.2006 și 106/287/08.02.2006, învinuitul a încălcat art.1.3 din Regulamentul de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R. S.A., în care se prevedea obligativitatea organizării licitației în vederea atribuirii contractelor a căror valoare estimată (fără TVA) depășea echivalentul în lei a 70.000 euro, deși valoarea fiecărei polițe de asigurare încheiate de C.N.P.R. depășea echivalentul în lei a 70.000 euro.

Prin alegerea celor două societăți de asigurări în funcție de comisionul de intermediere acordat și a S.C. OMNIASIG S.A., în funcție de interesele pe care învinuitul le avea în acel moment, s-a încălcat art.32 al.4,5,6 din Regulamentul Intern, care interzice tratarea furnizorilor în mod diferențiat, fără a fi evaluați cu corectitudine și, de asemenea, interzice exercitarea de către salariatul C.N.P.R. S.A. a exercitării influențelor în vederea favorizării unuia dintre furnizori.

În art.36 al.1 din același Regulament Intern se interzice transmiterea unei oferte de contractare unui potențial client fără ca oferta să fie făcută publică tuturor celorlalți posibili parteneri, articol ce a fost încălcat prin modul în care au fost selectate societățile de asigurări.

De asemenea, s-a constatat că inculpatul a încălcat Regulamentul de Organizare și Funcționare al C.N.P.R. S.A., secțiunea Serviciul Juridic - art.1 și 5 (vol.40, filele 45-44), prin aceea că nu a supus avizării Șefului Juridic referatele nr.103/1092/10.03.2006 și 106/287/08.02.2006, precum și încheierea polițelor de asigurare, deși aceste avize erau obligatorii, fiind conform aceluiași regulament „organul de specialitate din cadrul C.N. Poșta Română, în domeniul juridic, în competența căruia intră urmărirea și asigurarea respectării legalității la toate nivelele și în toate compartimentele” (al. 1 Secțiunea Serviciul Juridic din Regulamentul de Organizare și Funcționare al C.N.P.R. S.A., aprobat prin H.C.A. NR.25/25.05.2005).

Conform fișei postului (vol.40, filele 394-397), inculpatul L. E. avea ca atribuții de serviciu:

- art.9 urmărește realizarea activităților din structura subordonată în condiții de eficiență;

- art.9.1 angajează compania, prin semnătură alături de Directorul General în toate operațiile patrimoniale, având obligația de a refuza, în condițiile legii pe acelea care contravin dispozițiilor și reglementărilor în vigoare;

- art.9.4 urmărește constituirea fondurilor și utilizarea acestora cu respectarea dispozițiilor în vigoare;

- art.9.22 Asigură respectarea cu strictețe a prevederilor legale privind integritatea patrimoniului și i-a toate măsurile legale pentru reîntregirea acestuia în cazul pierderilor și a pagubelor;

- art.9.25 exercită controlul financiar preventiv, conform deciziei emise de către Directorul General, privind legalitatea, necesitatea și oportunitatea operațiunilor.

Prin semnarea referatelor nr.103/1092/10.03.2006 și 106/287/08.02.2006 și încheierea celor 6 polițe de asigurare, inculpatul a încălcat art.1.3 din Regulamentul de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R. S.A., în care se prevedea obligativitatea organizării licitației în vederea atribuirii contractelor a căror valoare estimată (fără TVA) depășea echivalentul în lei a 70.000 euro, deși valoarea fiecărei polițe de asigurare încheiate de C.N.P.R. depășea echivalentul în lei a 70.000 euro.

Prin alegerea celor două societăți de asigurări în funcție de comisionul de intermediere acordat, iar a S.C. OMNIASIG S.A. în funcție de interesele pe care învinuitul le avea în acel moment, s-a încălcat art.32 al.4,5,6 din Regulamentul Intern, care interzice tratarea furnizorilor în mod diferențiat, fără a fi evaluați cu corectitudine și de asemenea interzice exercitarea de către salariatul C.N.P.R. S.A. a exercitării influențelor în vederea favorizării unuia dintre furnizori.

Prin încheierea celor 4 polițe de asigurare cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. – 03.03.2006 și respectiv cu S.C. ASTRA ASIGURARE – REASIGURARE S.A. – 09.06.2006, anterior aprobării acestora de către Consiliul de Administrație și în alte condiții decât cele stabilite prin hotărârea mai sus menționată, inculpatul a încălcat Regulamentul de Organizare și Funcționare al C.N.P.R. S.A., aprobat prin H.C.A. NR.25/25.05.2005 și art.18 lit.d din Actul Constitutiv al Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A., aprobat prin din H.G. nr.371/1998.

Prin faptul că nu a solicitat S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. recalcularea primelor de asigurare datorate pe perioada 05.06-10.07.2006, când un număr de 590 salariați și-au încetat contractele individuale de muncă părăsind unitatea ceea ce a condus la efectuarea de plăți nejustificate în valoare de 14.884,75 lei, a încălcat art.2 din Capitolul Domeniul Financiar - Secțiunea Economică, art. 4 și 9 din Capitolul Domeniul contabil - Secțiunea Economică din Regulamentul de Organizare și Funcționare al C.N.P.R. S.A., aprobat prin H.C.A. nr.25/25.05.2005.

Conform fișei postului (vol.40, filele 110-112), inculpatul M. A. avea ca atribuții de serviciu:

- art.6 – îl înlocuiește pe Directorul General;

- art.9 – urmărește realizarea activităților din structura subordonată în condiții de eficiență;

- execută orice alte sarcini repartizate de conducerea C.N. Poșta Română S.A. .

- art.9.7 asigurării organizării și avizării proiectelor;

- art.9.9 asigură activitatea de aprovizionare la nivel central…;

- art.9.10 urmărește realizarea contractelor cu furnizorii pe domenii și dispune după caz rezilierea acestora.

Prin avizarea referatului 106/287/08.02.2006 și încheierea în numele Directorului General al C.N.P.R. S.A. a celor 6 polițe de asigurare, inculpatul a încălcat art.1.3 din Regulamentul de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R. S.A., în care se prevedea obligativitatea organizării licitației în vederea atribuirii contractelor a căror valoare estimată (fără TVA) depășea echivalentul în lei a 70.000 euro, deși valoarea fiecărei polițe de asigurare încheiate de C.N.P.R. depășea echivalentul în lei a 70.000 euro.

Prin alegerea celor două societăți de asigurări în funcție de comisionul de intermediere acordat, iar a S.C. OMNIASIG S.A. în funcție de interesele pe care inculpatul le avea în acel moment, s-a încălcat art.32 al.4,5,6 din Regulamentul Intern, care interzice tratarea furnizorilor în mod diferențiat, fără a fi evaluați cu corectitudine și de asemenea interzice exercitarea de către salariatul C.N.P.R. S.A. a exercitării influențelor în vederea favorizării unuia dintre furnizori.

Prin încheierea celor 4 polițe de asigurare cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. – 03.03.2006 și respectiv cu S.C. ASTRA ASIGURARE – REASIGURARE S.A. – 09.06.2006, anterior aprobării acestora de către Consiliul de Administrație și în alte condiții decât cele stabilite prin hotărârea mai sus menționată, inculpatul a încălcat Regulamentul de Organizare și Funcționare al C.N.P.R. S.A., aprobat prin H.C.A. NR.25/25.05.2005 și art.18 lit. d din Actul Constitutiv al Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A., aprobat prin din H.G. nr.371/1998.

În drept, s-a procedat la o schimbare de încadrare juridică în privința inculpatului P. N. față de infracțiunea prev. de art.9 alin.1 lit. c din Legea nr.241/2005, reținându-se, față de valoarea prejudiciului imputat acestuia și dispozițiile art.2 al art.9 din Legea nr.241/2005.

S-a apreciat că faptele inculpatului T. D. M., care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de președinte al Consiliului de Administrație și Director General al C.N.P.R. S.A., a inițiat și a aprobat încheierea a 6 polițe de asigurare cu încălcarea regulamentului de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R.S.A., a art.18 lit.d din Actul Constitutiv al Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A., aprobat prin din H.G. nr.371/1998, Regulamentului de organizare și funcționare al C.N.P.R. S.A., a Regulamentului de ordine interioară, a Hot. nr.24/13.03.2006 a Consiliului de Administrație și acondițiilor generale și specifice privind asigurările de viață, cauzând un prejudiciu în valoare de 14.387.819,59 lei, și prin aceasta a urmărit și a obținut pentru .., S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. și S.C. OMNIASIG S.A. un avantaj patrimonial în valoare de 6.698.410 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui folos, prev și ped de art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art. 248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41al.2C.p.

De asemenea, s-a apreciat că faptele inculpatului L. E. care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de Director Economic Executiv al C.N.P.R. S.A., cu încălcarea regulamentului de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R.S.A., a art.18 lit.d din Actul Constitutiv al Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A., aprobat prin din H.G. nr.371/1998, a Regulamentului de organizare și funcționare al C.N.P.R. S.A., a Regulamentului de ordine interioară, a art.61 din Contractul Colectiv de muncă pe perioada 2005-2009 și acondițiilor generale și specifice privind asigurările de viață și a art.34 din Legea32/2000, a propus aprobarea și a încheiat6 polițe de asigurare, cauzând un prejudiciu în patrimoniul C.N.P.R. S.A. în valoare de 14.387.819,59 lei, și prin aceasta a urmărit și a obținut pentru .., S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. un avantaj patrimonial în valoare de 6.781.465 lei și pentru S.C. OMNIASIG S.A. un avantaj patrimonial în valoare de 6.698.410 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui folos prev și ped de art.13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2C.p.

Instanța fondului a apreciat că faptele inculpatului M. A. care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de Director executiv al Direcției de Dezvoltare Strategică al C.N.P.R. S.A. a încheiat6 polițe de asigurare cu încălcarea regulamentului de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R.S.A., a art.18 lit.d din Actul Constitutiv al Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A., aprobat prin din H.G. nr.371/1998, a Regulamentului de ordine interioară, a Regulamentului de organizare și funcționare al C.N.P.R. S.A., a art.61 din Contractul Colectiv de muncă pe perioada 2005-2009 și acondițiilor generale și specifice privind asigurările de viață, cauzând un prejudiciu în patrimoniul C.N.P.R. S.A. în valoare de 14.387.819,59 lei – întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. și ped. de art. 248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41al.2C.p.

Cu privire la faptele inculpatului P. N., constând în aceea că în calitate de administrator la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., în baza unei înțelegeri cu inculpații D. M. T., L. E., B. L. și P. M. a acceptat să participe în mod fictiv ca intermediar la încheierea polițelor de asigurare între S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. și C.N.P.R. S.A. beneficiind astfel în mod nelegal de suma de 3.580.753 lei, aferentă comisioanelor de intermediere, s-a apreciat că aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui folos, prev. și ped. de art.26 C.p. rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată rap. la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.

Referitor la faptele inculpatului P. N., constând în aceea că în calitate de administrator la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., a înregistrat în contabilitatea firmei suma de 5.891.561,86 lei, cunoscând faptul că această sumă provenea din săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., pe care ulterior a transferat-o, în scopul ascunderii originii ilicite, instanța fondului a apreciat că aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prev. și ped. de art.23 lit.a din Legea nr.656/2002 cu modificările ulterioare rap. la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000, republicată.

S-a mai apreciat că faptele inculpatului P. N., constând în aceea că în calitate de administrator la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., a înregistrat în contabilitatea firmei, pe cheltuieli, facturi fictive diminuând impozitul pe profit datorat bugetului de stat cu suma de 1.825.325 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. și ped. de art.9 al.1 lit.c din Legea nr.241/2005 și alin.2.

Faptele descrise mai sus au fost săvârșite în concurs real, astfel că în cauză se va face aplicarea art.33 lit.a C.p.

De asemenea, s-a apreciat că faptele inculpatei M. D., constând în aceea că în calitate de administrator la .., în baza unei înțelegeri cu inculpații D. M. T., L. E., B. L. și P. M. a acceptat să participe în mod fictiv ca intermediar la încheierea poliței de asigurare între S.C. ASTRA ASIGURĂRI S.A. și C.N.P.R. S.A., beneficiind astfel în mod nelegal de suma de 3.200.712 lei, aferentă comisionului de intermediere întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui folos, prev. și ped. de art.26 C.p. rap. la art.13² din Legea nr.78/2000, republicată rap. la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.

Instanța a mai apreciat că faptele inculpatei M. D., constând în aceea că în calitate de administrator la .. a înregistrat în contabilitatea firmei suma de 3.200.712 lei pe care ulterior a folosit-o pentru achiziționarea unui bun imobil, deși cunoștea faptul că această sumă provenea din săvârșirea infracțiunii prev. de art.13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prev. și ped. de art.23 lit.c din Legea nr.656/2002 cu modificările ulterioare rap. la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000, republicată.

Totodată, s-a considerat că faptele inculpatei M. D. constând în aceea că în calitate de administrator la .., a înregistrat în contabilitatea firmei, pe cheltuieli, facturi fictive diminuând impozitul pe profit datorat bugetului de stat cu suma de 488.114 lei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. și ped. de art.9 lit.c din Legea nr.241/2005.

Faptele descrise mai sus au fost săvârșite în concurs real, astfel că în cauză se va face aplicarea art.33 lit.a C.p.

S-a mai constatat că faptele inculpatului P. M., care, în urma unei înțelegeri cu inculpații D. M. T., L. E., B. L., M. D. și P. N. a beneficiat prin intermediul .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. de suma de 6.781.465 lei, reprezentând comisioanele aferente polițelor de asigurare, încheiate cu încălcarea reglementărilor interne ale C.N.P.R. S.A., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui folos prev. și ped. de art.26 C.p. rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată rap. la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.

S-a apreciat că faptele inculpatului P. M. - constând în aceea că a dobândit suma de 1.741.500 lei, cunoscând faptul că această sumă provine din săvârșirea infracțiunii prev. de art.13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., din care ulterior a folosit în interes personal suma de 642.700 lei, iar suma de 1.098.800 lei a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, în scopul ascunderii originii ilicite a acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de spălare de bani prev. și ped. de art.23 lit.a, c din Legea nr.656/2002 cu modificările ulterioare rap. la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000, republicată .

Faptele descrise mai sus au fost săvârșite în concurs real, astfel că în cauză se va face aplicarea art.33 lit.a C.p.

S-a mai apreciat că faptele inculpatului D. I.- constând în aceea că, în calitate de administrator la S.C. GENIUS NETWOK S.R.L. a înregistrat în contabilitatea firmei suma de 3.800.000 lei, cunoscând faptul că aceasta provine din săvârșirea infracțiunii prev. de art.13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., iar ulterior a transferat o parte din această sumă către alte persoane fizice sau juridice, iar suma de 487.600 lei a folosit-o în interes personal, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, prev. și ped. de art.23 lit.a, c din Legea nr.656/2002 cu modificările ulterioare rap. la art.17 lit.e din Legea nr.78/2000, republicată, cu aplic. art.33 C.p.

Faptele inculpatului B. L. – constând în aceea că, în urma unei înțelegeri cu inculpații D. M. T., L. E., P. M., M. D. și P. N. a participat la negocierea polițelor de asigurare și implicit a comisioanelor aferente acestor polițe, deși cunoștea faptul că nu deține un mandat legal din partea C.N.P.R. S.A. pentru a negocia comisioanele de intermediere, în scopul de a obține atât personal un folos patrimonial în valoare de 163.300 lei cât și în favoarea .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., foloase patrimoniale, cauzând prin aceasta un prejudiciu în valoare de 6.781.465 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui folos prev. și ped. art.26 C.p. rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p.,

În baza acestor texte de lege, inculpații au fost condamnați, la stabilirea și aplicarea pedepselor fiind avute în vedere disp. art.72 C.p.

Astfel, tribunalul a reținut pericolul concret deosebit de ridicat al faptelor săvârșite de inculpați, reliefat de prejudicierea unei instituții publice de cea mai mare importanță, după cum a reținut și valoarea deosebit de ridicată a prejudiciului, din care nu s-a recuperat nici un leu.

A mai avut în vedere tribunalul și caracterul complex și elaborat al activității infracționale după cum s-a reținut și atitudinea constant nesinceră a inculpaților.

Toate acestea au reclamat pedepse cu executare în regim de detenție, al căror cuantumuri, ținând cont de lipsa antecedentelor penale ale inculpaților, tribunalul le-a orienta la minim sau superioare minimului special, cu excepția inculpatului P. M..

Într-adevăr, ținând cont că inculpatul a fost inițiatorul și creierul întregii inginerii financiare, tribunalul a apreciat că pedepsele aplicate acestuia trebuie să fie cele mai severe.

S-a mai menționat că acest inculpat este un apropiat al omului de afaceri S. O. V., firma inculpatului . editând într-o vreme fostul cotidian „Gardianul”, notoriu aflat în sfera de influență a lui S. O. V..

Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, inculpații T. D. M., DISCOV I., P. N., P. M., M. DANILELA, M. A., părțile civile C. NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ” și S. R. prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - ANAF.

1. P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, prin reprezentantul său, a criticat hotărârea sub aspectul neaplicării pedepsei complementare prevăzute de art. 65 lit. c C.pen.1969 față de inculpații P. N., M. D. și D. I. întrucât aceștia au săvârșit infracțiunile în raport de care au fost condamnați folosindu-se de calitățile speciale, respectiv de administratori ai unor societăți comerciale, precum și sub aspectul greșitei aplicări a criteriilor de individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, apreciind că pedepsele aplicate inculpaților nu reflectă, în realitate, gradul ridicat de periculozitate socială în raport de modalitatea concretă de comitere a faptelor de către inculpați, modalitatea de concepere și punere în aplicare a rezoluțiilor infracționale și legăturile infracționale dintre aceștia, legături ce au potențat efortul conjugat al acestora în asigurarea rezultatului socialmente periculos, în mod principal, prin cauzarea de prejudicii importante bugetului Companiei ”Poșta Română”.

2. În apelul formulat, partea civilă C. NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ” a solicitat desființarea sentinței penale apelate în sensul admiterii acțiunii civile pentru suma de 14.397.828 lei, la care se adaugă dobânda legală calculată până la momentul plății efective e prejudiciului, așa cum s-a constituit de altfel parte civilă conform adresei nr. 116/27.10.2009 transmisă pe cale poștală la data de 30.10.2009 (conform AR- ului nr._/30.10.2009).

În drept, au fost invocare dispozițiile art. 361 – 385 C.pr.pen., art. 14 – 15 C.pr.pen.

3. Partea civilă ANAF, în calitate de reprezentant legal al Statului R., a solicitat desființarea în parte a sentinței penale apelate ca nelegală și netemeinică în ceea ce privește latura civilă și obligarea inculpaților, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata prejudiciului adus bugetului general consolidat, în cuantum de 8.983.353, 56 lei la care se adaugă obligațiile fiscale accesorii, calculate conform cu legislația fiscală, de la data scadenței debitului până la achitarea sa integrală.

În motivarea în fapt a apelului s-a arătat că prin sentința penală apelată instanța de fond a menținut măsurile asigurătorii dispuse în cauză, însă a reținut că prejudiciul cauzat de inculpați constă doar în suma de 1.125.325 lei și de 488.114 lei, mult diminuat față de pretențiile civile formulate în cauză, fără a-i obliga pe aceștia și la plata obligațiilor fiscale accesorii, admițând astfel doar în parte acțiunea civilă. Prin constituirea de parte civilă, precizată în fața instanței de fond, instituția a înțeles să solicite obligarea inculpaților, în solidar cu părțile responsabile civilmente, la plata sumei arătate mai sus (8.983.353, 56 lei) și la plata obligațiilor fiscale accesorii, în conformitate cu probatoriul administrat în cauză, respectiv Procesul verbal nr._/16.01.2007 și Raportul de constatare emis la data de 20.02.2009 în cauza nr. 218/P/2006. S-a mai arătat că în situația în care debitul nu a fost achitat, obligațiile fiscale accesorii continuă să fie datorate, iar cuantumul acestora urmează a fi stabilit de organul fiscal competent, în baza hotărârii judecătorești definitive, care va reprezenta titlu executoriu. De asemenea, s-a considerat că instanța de fond a pronunțat o soluție greșită pe latura civilă a cauzei și sub aspectul că, deși a constatat că s-a produs prejudiciul, a omis să oblige și părțile responsabile civilmente la plata acestuia.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 374 și 379 C.pr.pen.

4. Inculpatul B. L., prin apărător ales, a apreciat că sentința penală apelată este în principal nulă, și în secundar nelegală și netemeinică, pentru că:

- prima instanță a refuzat, în mod nejustificat, să stabilească cadrul procesual legal, situație în care a procedat la judecata cauzei cu încălcarea art. 291 C.pr.pen. care statuează că ”judecata poate avea loc numai dacă părțile sunt legal citate și procedura este îndeplinită”, în condițiile în care la termenul din data de 29.09.2010 a solicitat completarea cadrului procesual prin introducerea în cauză, în calitate de părți responsabile civilmente a ., ., SC Astra Asigurare Reasigurare SA și . Reasigurare SA, cerere care a fost respinsă de instanță, motivând că nu s-a făcut dovada raportului de prepușenie dintre inculpat și societățile menționate. S-a arătat că raționamentul instanței este greșit deoarece calitatea de parte responsabilă civilmente nu depindea exclusiv de existența unui raport de prepușenie între inculpat și respectivele societăți ci de existența raportului de prepușenie dintre alți inculpați și aceste societăți, sens în care s-a arătat că cei doi administratori trimiși în judecată au acționat în calitate de prepuși ai . și ., ceea ce impunea atragerea răspunderii intermediarilor în calitate de persoane civilmente responsabile. În același timp, . SA și . Reasigurare SA au fost reprezentați de inc. P. N. și M. D. care l-au mandat pe inculpatul B. L., toți lucrând în limitele și sub controlul impus de asiguratori, situație în care față de faptul că independența agenților s-a limitat la a găsi eventuali alți beneficiari se impunea introducerea în cauză în calitate de părți responsabile civilmente a celor doi asiguratori. Măsura se impune cu necesitate și datorită faptului că prin rechizitoriu calitatea de parte civilă a fost atribuită CNPR SA deși acest lucru contravenea regulilor de drept care guvernează încheierea contractelor de asigurare, precum și datorită precizărilor făcute de ANAF la constituirea de parte civilă pentru termenul din data de 23.11.2011 când solicită tragerea la răspundere și a părților civilmente responsabile.

- contrar prevederilor art. 287 al. 1 C.pr.pen. cercetarea judecătorească n-a urmărit aflarea adevărului ci a urmărit să confirme cele menționate în rechizitoriu și în declarațiile date în cursul urmăririi penale chiar dacă unele din mențiunile făcute în rechizitoriu și în acele declarații nu aveau nicio legătură cu limitele investirii instanței dat fiind că o parte a cercetării penale s-a finalizat prin adoptarea unei soluții de neurmărire penală sau prin disjungere. Sub acest aspect au fost indicate declarațiile martorilor: Bara A., C. A., B. C. și I. E., D. C., C. Olguța, I. E., D. E., G. L., D. F., Kniesner M., Sirghie D. C., V. M., M. R.. S-a apreciat că pe aceeași linie a refuzului de a stabili adevărul s-a înscris și conduita judecătorului cauzei de a nu lămuri aspectele referitoare la detaliile care au condus la încheierea contractelor de asigurare, sens în care a respins întrebările care urmăreau stabilirea participării la încheierea polițelor de asigurare și elucidarea aspectelor esențiale referitoare la încheierea contractelor de asigurare, la stabilirea primelor și a comisioanelor, la identificarea celor care calculau primele de asigurare și a criteriilor pe care le aveau în vedere, la identificarea celor care negociau comisioanele și a regulilor aplicabile acestei activități, la stabilirea momentelor în care se stabileau primele și comisioanele, precum și proba cu înscrisuri, cu martori și cu expertiza efectuată de către specialiști în domeniul asigurărilor, cu motivarea că probele solicitate nu sunt utile soluționării cauzei.

- hotărârea pronunțată este în proporție de 96% o copie exactă a rechizitoriului, contribuția instanței fiind infimă, aceasta neanalizând nici apărările formulate de inculpatul B. L. și nici probele produse în fața instanței. Pe de altă parte, s-a arătat că nici P. n-a cerut, nici instanța nu a dispus anularea polițelor de asigurare, a contractelor de agent și a contractelor de consultanță ceea ce înseamnă că acestea sunt valide și atunci se pune problema juridică a identificării mecanismului după care unele componente ale acestor contracte au dat naștere dreptului la despăgubire CNPR SA dar și dreptului la despăgubire a beneficiarilor polițelor.

- examinarea sentinței dovedește că participarea instanței se limitează la aserțiunile cuprinse de la pag. 56 al. 4 la pag. 57 al. 1 și de la pag. 63 al. 5 la pag. 66 al. 7 și la dispozitivul sentinței. De asemenea, s-a arătat pe fondul chestiunii supuse judecății că, este de observat că inculpatul B. L. a fost trimis în judecată pentru că în urma unei înțelegeri cu D. M. T., L. E., P. M., M. D. și P. N. a participat la negocierea polițelor de asigurare și implicit a comisioanelor aferente acestor polițe deși cunoștea că nu avea mandat legal din partea CNPR SA pentru a negocia comisioanele de intermediere în scopul de a obține un folos patrimonial propriu și în beneficiul . și ., cauzând un prejudiciu de 6.781.465 lei deși o astfel de înțelegere n-a existat și niciuna din probe n-o dovedește. Pe de altă parte ”obiectul” înțelegerii dintre factorii nominalizați de el nu a fost cel alegat în rechizitoriu. Deși s-a afirmat că inculpatul n-a avut mandat legal din partea CNPR SA pentru a negocia polițele și comisioanele, rechizitoriul și instanța nu explică din ce cauză mandatul este ilegal. S-a apreciat că dispozițiile legale aplicabile în materie dar și depozițiile martorilor, specialiști în materia asigurărilor, depoziții luate atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești au relevat adevărul susținerilor inculpatului B., sens în care au fost indicate declarațiile martorilor A. T. C., C. C. D., C. I., D. D. I., I. E. A. și G. A. din care s-a apreciat că rezultă, indubital, că nivelul comisioanelor a fost stabilit la cel mai înalt nivel al asiguratorilor, că aceștia l-au plătit, că nu există un plafon legal care să limiteze întinderea comisioanelor și că indiferent dacă asigurarea se încheie sau nu prin intermediar, nivelul primei de asigurare se calculează anterior și se face de personalul calificat al asiguratorilor. Sub acest aspect, s-a considerat ca fiind cea mai elocventă dovadă faptul că cuantumul primelor de asigurare în cazul polițelor încheiate cu Omniasig (care au înlocuit polițele încheiate cu sprijinul lui B. L. cu Astra și Allianz Ț.) care este mai mare decât cel al polițelor înlocuite în condițiile în care nu s-a plătit comision iar protecțiile asigurate au fost inferioare celor din polițele înlocuite.

S-a mai arătat că inculpatul B. a aflat despre presupusa încălcare a normelor interne ale CNPR SA cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală. Toate documentele ce vizează înființarea . și desfășurarea activității acestei societăți nu aduc niciun fel de dovadă a participării inculpatului Beșschea ci dimpotrivă dovedesc susținerile acestuia că i s-a solicitat consilierea în vederea încheierii unor polițe de asigurare plătite de CNPR SA – care beneficia de deducerea din profitul impozabil a primelor de asigurare plătite – în beneficiul angajaților poștei prin intermediul agentului constituit de angajații poștei care urmau a beneficia, direct sau indirect, de comisioanele intermedierii.

S-a apreciat și faptul că este normal ca sumele reprezentând comisioanele să fie plătite de asiguratori și că între stabilirea întinderii primelor de asigurare – negociate de asigurat și asigurator – și cea a comisioanelor – stabilite ulterior determinării întinderii primelor de asigurare prin negocierile dintre asiguratori și agenții de asigurare – nu există nicio legătură. Chiar în ipoteza în care agenții n-ar fi dorit să fie remunerați prima de asigurare nu suferea vreo modificare. De observat e că inculpatul a fost remunerat de agenții de asigurare și nu de CNPR SA cu 0,64 % din valoarea contractelor, ceea ce dovedește corectitudinea acestuia.

5. Inculpații T. D. M., L. E. și M. A. au criticat hotărârea instanței de fond sub aspectul greșitei respingeri a cererilor de probe și sub aspectul greșitei condamnări a inculpaților.

În motivarea în fapt a apelului formulat s-a arătat, în esență:

a. cu privire la inculpatul T. D. M. că, nevinovăția acestuia rezultă din declarația sa care se coroborează cu declarațiile inculpatului L. E., declarațiile martorilor O. C., B. M., C. D., C. G., Ț. M. C., O. I., Kniesner M., M. R. coroborate cu Protocolul încheiat în noaptea de 19/20.04.2005 între C. Națională ”Poșta Română” S.A. (CNPR) și Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații (F.S.P.C.) și cu Procesul – verbal (stenograma) al ședinței Consiliului de Administrație al C.N.P.R. din data de 20.04.2005, și din care rezultă că inițiativa încheierii celor 6 polițe de asigurare nu a aparținut inculpatului T. D. M., ci sindicatelor din cadrul CNPR SA care au exercitat presiuni specifice mișcării sindicale asupra conducerii companiei, inclusiv prin organizarea de greve. De asemenea, s-a mai arătat că din declarațiile inculpatului T. D. M. coroborată cu declarația inculpatului L. E., cu declarațiile martorului F. V. V., D. R. M., cu referatele aferente anilor 2005, 2006, 2007 și 2008 emise de C.N.P.R., cu hotărârile A.G.A. privind aprobarea, pentru anii 2005, 2006, 2007 și 2008, a rapoartelor privind execuția bugetară aferentă perioadelor menționate, cu situația evenimentelor cuprinzând actele de violență exercitate asupra angajaților C.N.P.R., cu situația privind cuantumul valorilor bănești transportate și distribuite de factorii poștali și mijloacele auto la nivelul anilor 2005 – 2006, precum și volumul mediu transportat zilnic atât de factorii poștali cât și de mijloacele auto din dotarea C.N.P.R., cu situația numărului de angajați în cadrul C.N.P.R. la data de 31.12.2005 depusă la termenul din data de 15.02.2012, rezultă că inculpatul T. nu i-a indus în eroare pe membrii consiliul de administrație în vederea obținerii aprobării încheierii de asigurări, toată această operațiune fiind transparentă și legală.

De asemenea, s-a solicitat, în baza art. 64 al. 2 C.pr.pen., înlăturarea raportului de constatare științifică efectuat în cursul urmăririi penale întrucât obiectul cauzei exclude situația prev. de art. 112 și urm. C.pr.pen. astfel încât în cauză nu se impunea dispunerea constatării tehnico – științifice în regim de urgență, neexistând pericolul dispariției actelor în baza cărora s-au încheiat polițele de asigurare, precum și pentru faptul că acesta a fost întocmit la dispoziția scrisă a procurorului, în subordinea căruia se află în mod direct, specialistul care l-a întocmit. Prin urmare, nedovedindu-se printr-o probă certă existența prejudiciului, infracțiunii reținute în sarcina celor trei inculpați îi lipsește chiar elementul fundamental.

S-a mai arătat, că din actele dosarului rezultă că prin încheierea polițelor de asigurare nu s-a obținut un avantaj patrimonial de către ., SC CONTINENTAL ASIG SA și . cuantum de 6.698.410 lei, tranzacțiile respective fiind licite și profitabile membrilor sindicatului CNPR SA, așa cum rezultă din declarația martorului M. R., și astfel în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind. 1 C.pen. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. 1969 întrucât pentru existența acestei infracțiuni, P. trebuia să dovedească existența unei înțelegeri infracționale între inculpatul T. D. M. și reprezentanții societăților menționate anterior, ceea ce nici urmărirea penală și nici cercetarea judecătorească nu au stabilit. S-a apreciat că în cele din urmă, încheierea polițelor respective constituie acte civile licite, oportunitatea încheierii acestora neputând face obiectul acțiunii penale.

b. cu privire la inculpatul L. E., s-a arătat că deși se susține că acesta, în calitatea sa de director economic executiv din cadrul CNPR SA a propus aprobarea și încheierea a 6 polițe de asigurare prin încălcarea mai multor argumente, pentru argumentele arătate la inculpatul T. M. D., aceste aspecte nu corespund realității. În același sens, s-a menționat că inculpatul L. nu putea încălca dispozițiile art. 18 lit. d din Actul Constitutiv al CNPR SA pentru simplul fapt că aceste prevederi vizează exclusiv membrii Consiliului de Administrație, ori inculpatul nu a fost niciodată membru al acestui consiliu.

S-a mai arătat că s-a demonstrat deja că în cauză nu s-a produs niciun prejudiciu și că prin încheierea polițelor de asigurare nu s-a urmărit obținerea unui avantaj patrimonial de către societățile respective, ci s-a urmărit realizarea interesului colectiv al sindicatului din CNPR SA.

c. în ceea ce îl privește pe inculpatul M. A. s-a făcut precizarea că, în calitate de membru al comitetului director a vizat, împreună cu E. M. și Ț. C., referatul nr. 106/287 din 08.02.2006 prin care se propunea încheierea polițelor de asigurare, referat care nu este considerat de către P. ca fiind nelegal. Mai mult decât atât, inculpatul M. nu a fost niciodată membru al Consiliului de Administrație al CNPR SA iar în ceea ce privește celelalte acuzații rămân valabile considerentele prezentate în cazul celorlalți doi inculpați.

Având în vedere concluziile de achitare a celor trei inculpați, s-a solicitat ridicarea sechestrului asigurator și disponibilizarea bunurilor care au făcut obiectul măsurii.

6. Inculpatul P. M., prin apărător ales, a criticat sentința de fond pentru următoarele motive:

a. Hotărârea primei instanțe este nelegală, pentru neacordarea ultimului cuvânt personal inculpatului.

Așa cum reiese din încheierea din 09.05.2012 nu am fost prezent la ultimul termen de judecată din motive medicale, fiind reprezentat de apărător ales, care a depus la dosar acte medicale din care rezultă imposibilitatea de prezentare la ultimul termen de judecată din motive medicale. Am solicitat, în temeiul art. 67 raportat la art. 303 alin. (1) C.pr.pen. efectuarea unei expertize medico-legale prin care să se stabilească dacă starea mea de sănătate permite participarea la judecată, în caz contrar suspendarea judecarea cauzei până la însănătoșire și disjungerea cauzei în ceea ce mă privește. Toate aceste solicitări au avut ca temei respectarea dreptului meu de a participa la dezbateri și a formula ultimul cuvânt în apărare ca o componentă na dreptului fundamental la apărare.

Cererile formulate au fost respinse, instanța de judecată a constatat dezbaterile încheiate și a soluționat cauza, refuzându-mi dreptul la ultimul cuvânt în apărare.

Cu ocazia ultimului cuvânt, inculpatul are posibilitatea să-și exprime poziția de ansamblu asupra întregului conținut al dezbaterilor finalizate până în acest moment, să spună tot ce dorește în legătură cu fapta și cu procesul penal pornit împotriva sa, referindu-se atât la aspecte legate de soluționarea cauzei și de aplicare a pedepsei, cât și la aspecte de procedură. De asemenea, inculpatul poate releva fapte sau împrejurări noi, esențiale pentru soluționarea cauzei. Totodată, în ultimul cuvânt inculpatul poate să arate că regretă fapta pe care a săvârșit-o sau dimpotrivă că nu regretă, ceea ce poate prezenta importanță pentru instanță la individualizarea judiciară a pedepsei. Or, în speță acest drept mi-a fost refuzat, drept care reprezintă o reală garanție a dreptului la apărare al inculpatului.

Înainte de încheierea dezbaterilor, președintele completului de judecată dă ultimul cuvânt inculpatului personal, în toate gradele ordinare de jurisdicție, precum și în căile extraordinare de atac. Neacordarea ultimului cuvânt personal inculpatului este sancționată, în principiu, cu nulitatea relativă, cu excepția cazurilor când această încălcare a dispozițiilor legale ar putea afecta aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei când, potrivit art.197 alin. (4) partea finala C.pr.pen., se ia în considerare din oficiu, în orice stare a procesului (I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 1801 din 15 martie 2005). Prin aceeași decizie, instanța supremă a arătat că "ultimul cuvânt al inculpatului prilejuiește acestuia posibilitatea de a-și expune atitudinea față de faptele ce i se impută, față de procesul care s-a desfășurat și de modul cum privește tragerea sa la răspundere penală. Pentru instanță ultimul cuvânt al inculpatului poate evidenția aspecte semnificative privind atitudinea acestuia, măsura în care procesul penal a avut asupra lui un efect educativ". In același sens, a hotărât și Curtea de Apel Pitești prin decizia penală nr. 261/R/09 iunie 2005.

În literatura de specialitate, s-a susținut că dacă din actele dosarului rezultă că ultimul cuvânt i s-a refuzat inculpatului, deși acesta 1-a solicitat în mod expres, nulitatea va opera, deoarece niciun motiv nu poate justifica un atare refuz (a se vedea I. Tanoviceanu, Tratat de drept și procedură penală, Tipografia "Curierul Judiciar" voi. V, p. 313). Or, la termenul din 09.05.2012, am solicitat, prin apărător, dată fiind starea de sănătate precară, care nu mi-a permis prezența la dezbateri, efectuarea unei expertize medico-legale având ca unic obiectiv stabilirea împrejurării dacă starea de sănătate permite participarea mea la judecată în temeiul art. 303 alin. (1) C.proc.pen. în sensul respectării principiului celerității procesului penal, am solicitat disjungerea cauzei în ceea ce mă privește, în temeiul art. 38 C.proc.pen., toate aceste demersuri având ca temei dreptul meu de a participa la dezbateri și de a-mi formula ultimul cuvânt în apărare. Deși am solicitat în mod expres instanței respectarea dreptului la ultimul cuvânt, aceasta, în mod neîntemeiat, a respins cererea mea.

b. Hotărârea primei instanțe este nemotivată

Hotărâre a primei instanțe nu conține o stare de fapt proprie, ci se limitează doar la reproducerea rechizitoriului. Instanța, în considerentele sentinței atacate arată că "analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele" (p. 5), dar de fapt se rezumă la reproducerea in extenso a conținutului rechizitoriului, o reproducere fidelă a acestuia. Astfel, instanța, copiind cuvânt cu cuvânt rechizitoriul, arată că: "în paralel (. .. ) a fost înființată S. C. POSTCOM S.A., societate aflată în directă legătură cu încheierea polițelor de asigurare, așa cum se va demonstra pe parcursul prezentului rechizitoriu" (p. 12); "în cauză se va dispune disjungerea față de AN sub aspect săvârșirii infracțiunii prevăzute de art.290 Cpen" (p. 36). În același mod procedează și în ceea ce privește calitățile persoanelor implicate în dosar, atribuindu-i, de exemplu, numitei P. C. calitatea de "învinuit" (p. 46). Alteori, însă, la redactarea hotărârii, înlocuiește cuvântul învinuit cu inculpat, tocmai pentru a crea aparența unei hotărâri judecătorești și nu a unui act de acuzare. Astfel reține că P. C. are calitate de inculpată în dosar (p. 37), la fel și P. R. (p. 46), doar pentru că acestea au avut calitatea de învinuite în faza de urmărire penală, fără să țină cont de faptul că prin rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a acestora, ele ne dobândind calitatea de inculpate.

Nu numai că prima instanță se rezumă la reproducerea conținutului rechizitoriului, ci contrar exigentelor art. 356 lit. c C.pr.pen., se limitează doar la a enumera mijloacele de probă obținute În cursul urmăririi penale fără să facă o analiză a probelor care au servit ca temei pentru soluționarea cauzei. În ce privește probele administrate în timpul cercetării judecătorești instanța reține doar „declarațiile, în mare parte menținute, ale martorilor audiați în instanță" (p. 56), fără să aibă în vedere și celelalte probe administrate în această fază.

Prin încheierea din 08.12.2011, instanța a încuviințat pentru inculpații din dosar mai multe probe și în ceea ce mă privește proba cu înscrisuri pe situația de fapt și în circumstanțiere, „apreciind în temeiul art. 67 C.pr.pen., cu referire la art. 63 C.pr.pen., ca fiind lămuritoare asupra aflării adevărului în cauză și totodată pertinente, concludente și utile soluționării acesteia". Cu toate acestea, așa cum rezultă din cuprinsul sentinței atacate, acestea nu sunt valorificate pe plan probator, instanța neavând în vedere niciuna din probele încuviințate. Este inadmisibil ca instanța să nu treacă prin filtrul propriu acuzările raportat la susținerile inculpaților.

Hotărârea primei instanțe nu întrunește condițiile obligatorii prevăzute de art. 356 alin. 1 lit. c) C.pr.pen. Instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la unele probe administrate în cauză, de natură să influențeze soluția procesului. Conform art. 356 lit. c) C.pr.pen., in conținutul expunerii instanța trebuia sa realizeze o analiza a probelor, inclusiv a celor care au fost înlăturate, analiza care nu se regăsește in conținutul sentinței atacate.

Prima instanță nu a motivat de ce a înlăturat expertiza contabilă extrajudiciară efectuată de expertul C. I. și înscrisurile pe baza cărora a fost efectuată. Acest procedeu al primei instanțe nu corespunde exigentelor prevăzute de art. 356 C.pr.pen. si nici garanției ce rezultă din art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, respectiv obligația tribunalelor de a-si motiva deciziile lor.

Hotărârea trebuie să cuprindă, ca o garanție a caracterului echidistant al procedurii judiciare și a respectării dreptului de apărare al părților, motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, cum și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților. Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul.

S-a arătat în jurisprudență că „potrivit art. 356 C.pr.pen., în considerentele hotărârii trebuie sa se facă analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea cauzei, iar in caz de condamnare trebuie arătate faptele reținute, forma și gradul de vinovăție. Consemnările de ordin general nu constituie o activitate efectiva de judecata. Hotărârea judecătorească trebuie să se bazeze pe fapte veridice bine dovedite, care să nu dea naștere niciunei îndoieli în ceea ce privește înțelesul lor, analiză care se impunea în speță, cu atât mai mult cu cât inculpații nu au recunoscut faptele. Soluția pronunțată în aceste condiții este consecința unei aprecieri incomplete a probelor administrate în cauză (...) și echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei" (CA. C., secția penala, decizia nr. 954/2005, L. M. ș.a., Codul de procedura penala adnotat, Ed. C.H. B., 2008, p. 1017).

În același sens, s-a decis ca instanța este obligata ca, analizând probele administrate, să rețină doar pe cele care reflectă adevărul, exprimându-se în mod explicit cu privire la cele pe care le înlătură pe considerentul că nu îndeplinesc această condiție, nefiind permis ca o parte din probele existente în cauză să fie ignorate fără o justificare concretă (Trib. București, secția I penală, decizia nr. 88/2005, /. C., Probele în procesul penal, Practică judiciară, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, 2011, p. 118-121).

S-a susținut în doctrină că încălcarea art. 356 ar putea fi invocată numai dacă prin aceasta s-a produs o vătămare și s-ar impune desființarea hotărârii potrivit art. 197 alin. 1 C.pr.pen. (G. A., N. V., Practica judiciara penala voi. IV, comentarii, Ed Academiei Romane, București, 1993, p. 234). In cauză vătămarea pe care am suferit-o ca urmare a lipsei analizei probelor propuse și încuviințate este de necontestat, în condițiile condamnării mele la pedeapsa de 8 ani închisoare.

Probele neavând o valoare dinainte stabilită în dreptul penal român, instanța este obligata sa facă aprecieri asupra lor în considerarea întregului probatoriu și să dea eficiență sau să prefere ori excludă o anumita probă în mod temeinic motivat, ținând astfel procesul penal departe de orice element arbitrar sau abuziv.

Cu toate acestea, a apreciat că am fost inițiatorul și creierul întregii inginerii financiare, motiv pentru care pedepsele ce mi se vor aplica trebuie să fie cele mai severe, fără să arate care sunt probele pe care își întemeiază această concluzie.

Curtea Europeană a drepturilor Omului a stabilit în jurisprudența sa că motivarea hotărârilor judecătorești este esențiala în respectarea dreptului la un proces echitabil. Astfel, în cauza Hajdiianastassiou c. G. (CEDO, 16 decembrie 1992, paragraf 33), instanța europeana a statuat că Judecătorii trebuie sa indice cu suficienta claritate motivele pe care își întemeiază deciziile, caci numai astfel, de exemplu, un acuzat poate exercita căile de atac prevăzute de legislația națională

Instanța europeana s-a pronunțat in sensul ca „noțiunea de proces echitabil impune ca o jurisdicție internă care nu și-a motivat decât sumar decizia sa - fie că a incorporat motivarea unor instanțe inferioare, fie că a înțeles să procedeze într-un alt mod - să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii, și nu să se mulțumească a aproba pur și simplu concluziile unei jurisdicții inferioare(CEDO, hol din 19 decembrie 2007, citată în C. B., Convenția europeană a drepturilor omului, comentariu pe articole, ed. 2, Ed. C.H. B., București 2010, p. 514).

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, în numeroase hotărâri ale sale, a subliniat obligativitatea motivării hotărârilor. Astfel, în cauza Dimitrellos c. G. (CEDO, 07 aprilie 2005), Curtea a amintit că „orice hotărâre judecătorească trebuie motivată, astfel încât să răspundă argumentelor părților, iar o hotărâre judecătorească prin care se repetă mecanic prevederile textelor de lege aplicabile nu poate fi socotită ca fiind o hotărâre judecătorească motivată".

Mai mult, in cauza Albina c. României (CEDO, hot. din 28 aprilie 2005, paragraf 30), Curtea reamintește că „dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Convenție, include printre altele dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. întrucât Convenția nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (Hotărârea Artico c. Italiei, din 13 mai 1980, ., nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observații sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Altfel spus, art. 6 implică mai ales în sarcina "instanței" obligația de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinenta [Hotărârea Perez c. Franței (GC), Cererea nr. 47.287/99, parag. 80, CEDH 2004-1, si Hotărârea V. der Hurk c. Olandei, din 19 aprilie 1994, ., nr. 288, p. 19, parag. 59]."

În același sens, a decis și înalta Curte de Justiție, care a arătat că "în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectată în special în cauza B. c. României, obligația de motivare a hotărârilor judecătorești impusă instanțelor naționale prin art. 6 parag. 1 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și na libertăților fundamentale, chiar dacă nu implică existența unui răspuns detaliat la fiecare problem ridicată, presupune să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse analizei instanței, iar în considerentele hotărârii să fie redate argumentele care au condus la pronunțarea acesteia." In speță, însă, așa cum am arătat, instanța s-a rezumat la reproducerea rechizitoriului, fără să aducă argumente pentru soluția dispusă.

c. Instanța a dispus în mod greșit o hotărâre de condamnare, în locul unei soluții de achitare, bazându-se în exclusivitate pe rechizitoriu, fără să țină seama de ansamblul probelor administrate în cauză.

Așa cum am arătat, hotărârea primei instanțe nu conține o stare de fapt proprie, ci se limitează doar la reproducerea rechizitoriului. Aceasta echivalează cu absența judecății în fond, instanța bazându-se exclusiv pe rechizitoriu și pe probele care stau la baza acestuia.

În esență, mi se impută că aș fi fost inițiatorul și creierul unei inginerii financiare, prin care inițial am sprijinit și promovat mai multe persoane cunoscute în posturi de conducere ale Companiei Naționale Poșta Română, pentru a obține foloase personale în urma încheierii cu CNPR S.A. a unor contracte comerciale cu firmele mele, după care, în cursul anului 2006, prin S.C. Postcom S.A., s-au încheiat polițe de asigurare cu încălcarea legii și a reglementărilor interne ale CNPR S.A., costul polițelor incluzând și plata unor sume de bani nejustificate, în urma cărora am obținut foloase personale. Probele administrate nu au confirmat însă aceste acuzații.

Cu privire la înființarea Postcom S.A. se reține în Rechizitoriu (p. 12) și în Sentință (p. 12) că această societate este în directă legătură cu încheierea polițelor de asigurare.

Cu privire la scopul înființării Postcom S.A. este relevantă declarația inculpatului D. M. T., director al CNPR: "în aceeași perioadă, angajații Companiei Naționale Poșta Română prin intermediul Asociației Salariaților din Poșta Română, au înființat S.C Postcom S.A., în februarie 2006, inițial societatea având 5 acționari, care ulterior au vândut toate acțiunile deținute la un număr aproximativ de 33.000 de angajați ai Companiei Naționale Poșta Română. S.C. Postcom S.A. urma, datorită poziției acționarilor - angajați ai Companiei Naționale Poșta Română, să fie partenerul comercial al Companiei Naționale Poșta Română pentru derularea unui contract de curățenie și întreținere. Acest parteneriat era necesar companiei pentru a reduce cheltuielile cu fondul de salarii și avea ca rezultat și restructurarea unor servicii din cadrul companiei. Reprezentanții S.C. Postcom S.A. au propus și alte afaceri Companiei Naționale Poșta Română, majoritatea fiind refuzate de către companie" declarație din 21.11.2007, voi. 1, dosar u.p., p. 43). Așa cum rezultă din dosar au fost înființate mai multe societăți comerciale de către Postcom S.A., Post Vamă S.R.L., Post Farm S.R.L., Post Service S.A., acestea desfășurând activități comerciale care profitau angajaților CNPR acționari în S.C. Postcom S.A.

Se arată că am participat la proiectul de înființare a S.C. Postcom. S.A., afirmație nesusținută de declarațiile inculpaților și martorilor din dosar. Astfel, inculpatul L. E. a declarat la data de 27.10.2010 că „Măricel P., din câte cunosc, nu s-a interferat în niciun fel în procesul de înființare al societății Postcom SA (...) nu mi-a solicitat să promovez în cadrul A. achiziționarea ori preluarea de societăți comerciale ale lui sau ale membrilor familiei sale sau asociaților,, (f. 28); declarația martorului Carcaleanu C. D. din 13.04.2011, « dl P. Măricel nu a fost prezent la acea ședință în care s-a discutat despre înființarea Postcom S.A. la care am participat eu» (f. 277); O. C., acționar Postcom S.A., a arătat la data de 16.02.2011 că «inculpatul P. nu s-a implicat nici în funcționarea, nici în înființarea Postcom S.A. Inculpatul P. nu a participat la nicio adunare generală a Postcom S.A.». Așa cum rezultă din declarațiile martorilor, nu am avut nicio calitate nici în cadrul proiectului politic Blocul Național Democrat.

Așa cum am arătat prin declarația dată în fața instanței de judecată din data de 19.01.2011: „nu am avut nicio contribuție la constituirea Postcom S.A. și nici la derularea activității comerciale a acesteia cu excepția împrumutului pe care l-au obținut de la IFM membrii fondatori ai acesteia. Arăt că i-am recomandat pe aceștia bordului IFM pentru acordarea unui credit legal pe care l-au obținut și derulat aceștia" (p. 53).

Pentru a susține implicarea mea în înființarea S.C. Postcom S.A. se mai arată că sediul social al societății a fost ales la G., deoarece eu provin din G. și majoritatea firmelor mele au sediul în G. este tendențioasă (p. 14 din Rechizitoriu și p. 13 din Sentință). Martorul lacomi E., secretar general al CNPR în anul 2006, a declarat că „rațiunea înființării Postcom a fost de a veni în sprijinul Regionalei de Poștă G., care desfășura în acel moment o activitate defectuoasă care a dus la desființarea acesteia ulterior (...) S.C. Postcom S.A. urma să preia salariații care ar fi fost disponibilizați de la Regionala de Poștă GalațF (declarație din 11.05.2006, p. 6). Această declarație se coroborează cu Contractul de închiriere nr. 260/944/24.01.2006 a spațiului la care urma ca Postcom S.A. să aibă sediul social, care a fost încheiat cu C.N. Poșta Română S.A. -Direcția Regională de Poștă G..

În ce privește acuzațiile concrete ce mi-au fost aduse și pentru care am fost condamnat în primă instanță, arăt în continuare că acestea sunt nefondate.

c.1. Am fost acuzat și condamnat de prima instanță pentru săvârșirea faptei de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, faptă prevăzută și pedepsită de art 26 C.pen. raportat la art 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art 248 și 2481 C.pen. cu aplicarea art 41 alin. 2 C.pen,* deoarece în urma unei înțelegeri cu inculpații D. M. T., L. E., B. L., M. D. și P. N. am beneficiat, prin intermediul .. și S.C. Continental Asig S.A. de suma de 6.781.465 lei, reprezentând comisioanele aferente polițelor de asigurare, încheiate cu încălcarea reglementărilor interne ale CNPR S.A.

Potrivit art. 248 C.pen., fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o tulburare însemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia constituie infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, iar conform art. 26 teza I C.pen., complicele este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Învederez instanței de apel că nu dețin si nu am deținut nicio funcție în cadrul celor două societăți comerciale, .. și S.C. Continental Asig S.A. și, așa cum rezultă, de altfel, și din declarația dată în fața primei instanțe din data de 19.01.2011 nu am avut nici un rol în transferul de acțiuni al S.C. Pronova și Continetal Asig. în portofoliul Postcom S.A.

Acest aspect este relevat atât de actele de la Registrul Comerțului privind cele două societăți comerciale (., voi. 12 f. 256-385 și ., voi. 8 f. 329-611), precum și de declarațiile inculpaților și martorilor. Astfel, la termenul de judecată din 28.09.2011 martorul M. R. a arătat că ,JPăcuram Măricel nu avea nicio calitate în Continental Asig, Postcom sau BND, singura lui calitate fiind că, dat fiind că deținea sediul din ., mai venea și el pe acolo împreună cu soția sa" (f. 78-79).

Cu privire la presupusa înțelegere cu ceilalți inculpați din acest dosar, aceasta este negată de toate părțile implicate, așa cum rezultă din următoarele declarații date în fața instanței: declarația inculpatei M. D. din data de 27.10.2010 (f. 44) „nu am avut nicio înțelegere cu niciunul dintre inculpații din prezentul dosar"", declarația inculpatului L. E., din data de 27.10.2010 (f. 28) "inculpatul P. Măricel nu a avut niciun rol de preluare de către mine a funcției de director CNPR (...) din câte cunosc nu s-a interferat în niciun fel în procesul de înființare a societății Postcom S.A"; declarația inculpatului Beschea L. "nu sunt de acord cu susținerea din rechizitoriu că aș fi avut vreo înțelegere cu T., L., P., M. și P., în scopul obținerii vreunui folos patrimonial pentru mine ori pentru societățile . Continental Asig S.A.

Totodată, declarațiile de martor infirmă și teza potrivit căreia aș fi avut vreo legătură cu numirea inculpatului T. D. M.: „inculpatul P. Măricel nu s-a implicat în numirea inculpatului T. D. M. la conducerea CNPR-ului, ci acesta a fost numit în baza protocolului încheiat între BND și alianța D.A" (declarația martorului B. an F. din data de 16.03.2011, f. 203 dosar instanță); "deși în declarația de la fila 72 voi. II u.p. s-a menționat că inculpatul P. Măricel s-a implicat (...) în negocierile privind numirea lui T. D. M. ca director al CNPR arăt că nu s-a întâmplat acest lucru (...) iar dacă s-a consemnat greșit regreF (declarația martorului O. C. din 16.02.2011, f. 147-148 dosar instanță).

De asemenea, este nejustificată reținerea în sarcina mea a faptului că aș fi avut inițiativa încheierii contractelor de asigurare, care era o chestiune care se discutase în cadrul CNPR încă din anul 1996 așa cum reiese din declarațiile martorilor audiați în cauză: « inițierea discuțiilor cu privire la încheierea unor polițe de asigurare ale angajaților CNPR au avut-o sindicatele în urma grevei, una din condițiile pentru stingerea acesteia fiind și încheierea acestor polițe care de altfel era o idee mai veche a sindicatelor de prin 1996 » (declarație O. C. din 16.02.2011) ; « din ce știu eu de la colegii mei din conducerea Federației problema a fost ridicată în 1996 apoi reluată în 2004, în 2005 și în 2006, când a fost introdusă în contractul colectiv de muncă asigurarea contractelor de asigurare pentru salariații din Poșta Română » (declarație B. M. din 13.04.2011), "fiind cuprinsă într-o înțelegere între conducerea CNPR-ului și conducerea sindicatului lucrătorilor din poșta română"" (declarația martorului C. D. din 13.04.2011). La data de 20.04.2005 a fost încheiat Protocolul între CNPR și Federația Sindicatelor din Postă si Comunicații prin care s-au stabilit condițiile stingerii grevei angajaților CNPR, printre care și încheierea de asigurări pentru aceștia.

Acuzația constă în faptul că, în calitate de complice la infracțiunea de abuz în serviciu, am beneficiat, prin intermediul .. și S.C. Continental Asig S.A. de suma de 6.781.465 lei. Suma de 6.781.465 lei reprezintă suma încasată de cele două societăți comerciale cu titlu de comision în urma încheierii polițelor de asigurare cu Astra Asigurare Reasigurare S.A. și Allianz Tiriac Asigurări S.A.

Deși în tabelul din rechizitoriu, redat si în sentința judecătorească, se arată care au fost beneficiarii sumei reprezentând comisionul încasat de .., care nu au nicio legătură cu persoana mea, sunt acuzat că aș fî beneficiat de întreaga sumă. .. a încasat un comision în cuantum de 3.174.024,29 lei, sumă care a fost utilizată astfel (p. 27 din Rechizitoriu și p. 21 din Sentință):

• 24.02._ lei reprezentând servicii financiare, bneficiar Financial Management Advisor. Așa cum se reține în rechizitoriu (p. 25) S.C. Financial Management Advisor Canada este firma inculpatului B. L. prin intermediul căreia a prestat servicii financiare de negociere a polițelor de asigurare, încasând suma de bani ca preț al serviciilor sale. Personal nu am nicio calitate în această societate comercială și nu am încasat nicio sumă de bani;

• 28.02.2006 - 23.800 lei, reprezentând onorariu achitat beneficiarului BNP M. A.. Așa cum se arată în sentința apelată, la data de 27.02.2006 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 513/07.02.2006 a B.N.P. M. A. între .., în calitate de cumpărător, și B. G. și B. L., în calitate de vânzători, având ca obiect partea de proprietate exclusivă și indiviză deținută de B. Goerge și B. L. din imobilul situat în București, ., sector 1, prețul contractului fiind de 2.977.388 lei. Suma de 23.800 lei achitată de Pronova S.R.L. reprezintă onorariul încasat de BNP M. A. pentru autentificarea acestui contract, eu neavând nicio implicare în această tranzacție și, cu atât mai mult, nu am beneficiat de această sumă.

• 28.02.2006 - suma de 5.296,2 lei reprezentând taxe încasată de A.N.C.P.I. și suma de 12.357,8 lei reprezentând taxă de timbru încasată de Primăria Sector 1 București. în mod evident, nu se poate afirma aș fî beneficiat de aceste sume de bani.

• 16.03.2006 - suma de 46.882,29 lei beneficiar Herris S.R.L., la ordinul Genius Network. Nu dețin nicio calitate în niciuna din aceste societăți comerciale, iar despre societatea beneficiară nu am nicio cunoștință.

• 28.02.2006 - 2.037.308 lei, beneficiar Lucutar O. L. și suma de 940.080 lei, beneficiar G. G., cu aceeași explicație Contract vânzare-cumpărare Sevastopol 26. Din adunarea celor două sume achitate de Pronova SRL și având în vedere explicațiile ce le însoțesc reiese că acestea reprezintă prețul imobilului achiziționat de .. din . cuantum de 2.977.388 lei de la B. G. și B. L.. Nu se reține că aș fi avut vreo legătură cu cei doi vânzători sau beneficiari ai prețului achitat de .., fiind evident că nu eu sunt beneficiarul acestei sume de bani.

În rechizitoriu, precum și în hotărârea primei instanțe se arată că „întrucât beneficiarul final al comisioanelor era învinuitul P. Măricel, la data de 03.07.2006, între Pronova S.R.L. reprezentată de învinuiții: Moisâ D. și P. Măricel s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată nr. 15/03.07.2006 (...) prin care învinuitul P. Măricel cumpără partea de proprietate exclusivă și indiviză deținută de B. G. și B. L. din imobilul (teren și construcții) situat în București, ., sector 1, prețul contractului fiind de 2.977.388 leF (p. 25 din Rechizitoriu și p. 20 din Sentință).

Afirmațiile organului de urmărire penală sunt tendențioase și neadevărate, pe de o parte pentru că nu aveam nicio calitate în .. și cu atât mai puțin putere de reprezentare, și pe de altă parte pentru că ia la data de 03.07.2006 am încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu Pronova S.R.L., în calitate de unic proprietar, având ca obiect imobilul pe care 1-a dobândit de la B. G. și B. L. și nu o cotă indiviză exclusivă și deținută de aceștia.

Arăt că la data 03.07.2006 am încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu Pronova S.R.L., în calitate de vânzător, având ca obiect imobilul pe care 1-a dobândit de la B. G. și B. L. în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 513 la data de 27 februarie 2006 a BNP M. A., imobil situat în București, ., sector 1, proprietatea sa cu nr. cadastral_/1/ la P 1/1 a CF nr._. Am stabilit ca prețul vânzării, în cuantum de 2.977.388 lei, să fie plătit la ordinul vânzătorului Pronova S.R.L. după semnarea și autentificarea contractului.

Contractul încheiat cu Pronova, atâta timp cât nu a fost încheiat în formă autentică, condiție cerută ad validitatem pentru înstrăinarea unor terenuri, și nici prețul nu a fost achitat reprezintă în fapt o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare1. Convenția încheiată la data de 3.07.2006 nu are caracter translativ de proprietate.

De asemenea, părțile au convenit ca în cazul neplății prețului contractul va fi considerat desființat de drept. Prețul nu a fost achitat, iar imobilul din . rămas în proprietatea Pronova S.R.L. In aceste condiții, nu se poate afirma că aș fi beneficiat în vreun fel de această sumă de bani achitată de Pronova S.R.L. pentru achiziționarea imobilului în cauză.

Se reține în rechizitoriu că Pronova S.R.L. a depus la Direcția Impozite și Taxe Locale a Sectorului 1 contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată nr. 15/03.07.2006 „drept dovadă că această firmă nu mai este proprietara imobilului și deci nu trebuie să plătească impozitul pe teren și clădiri datorat bugetului locaT Dovada calității de proprietar a .. a imobilului din . o face extrasul de carte funciară depus la termenul din 18.01.2012 (p. 3-4, voi. V dosar instanță). Această situație de drept este recunoscută chiar prin rechizitoriu, la p. 106 indicându-se că au fost luate măsuri asigurătorii față de dreptul de proprietate indiviză asupra imobilului din București, . deținut de ..

Într-adevăr, la data de 29.01.2007 am devenit acționar majoritar la .. după ce am vândut însă un pachet de 400.000 acțiuni ale Băncii Religiilor cu prețul de 10.000.000 lei acestei societăți. Cum prețul nu a fost achitat, am participat la majorarea capitalului social al societății cu această sumă, care, așa cum se arată și în rechizitoriu, a fost transferată din contul_ (creditori societate) în contul 1011 (capital social).

Un alt aspect al acestui capăt de acuzare constă în faptul că, în calitate de complice la infracțiunea de abuz în serviciu, am beneficiat, prin intermediul S.C. Continental Asig S.A. de suma de 3.607.440,71 lei. Suma de 3.607.440,71 lei reprezintă suma încasată de S.C. Continental Asig S.A. cu titlu de comision în urma încheierii polițelor de asigurare cu Allianz Tiriac Asigurări S.A.

La p. 45 din rechizitoriu și p. 34 din Sentință este prezentat circuitul financiar al sumelor aferente comisionului încasat de S.C. Continental Asig S.A., în perioada 30.03._06, iar la p. 48 din Rechizitoriu și p. 36 din Sentință se face următoarea precizare: „trebuie observat faptul că marea majoritate a plăților efectuate la ordinul S.C. Postcom S.A. au fost efectuate la societăți în care învinuitul P. avea un interes". Arăt în continuare că aceste acuzații sunt nefondate.

"Marea majoritate a plăților" la care face referire acuzarea, în cuantum de 509.018,68 lei, este explicată astfel:

• Suma de 228.066,68 lei a fost achitată către MBS Solutions SRL la care acționar majoritar era Pronova S.R.L. în perioada 30.03._06 nu aveam nicio calitate în .., această societate fiind deținută de S.C. Postcom S.A. societate cu acționariat integral format din foști angajați ai CNPR.

• Suma de 30.000 lei a fost achitată către S.C. N. Prest Consulting S:R.L., la care asociat este N. Construcții Civile și Industriale S.R.L. N. Construcții Civile și Industriale S.R.L., așa cum se arată în rechizitoriu, este fostul acționar majoritar al S.C. Continental Asig S.A., societate deținută S.C. Postcom S.A. Sunt societăți comerciale în care, de asemenea, nu am și nu am avut niciodată vreo calitate.

• Suma de 35.000 lei a fost achitată către S.C. V. Prest Consulting S.R.L., societate cu care nu am nicio legătură. Legătura pe care o face acuzarea Între această societate și persoana mea, pornind de la faptul că are sediul social Într-un imobil deținut de S.C. Perfect Tour S.R.L., În care asociat este soția mea, P. C., este nefondată și i1ogică.

• Suma de 21.177 lei achitată către S.C. Trust Consult S.R.L., societate deținută de fiul meu, P. C.. Se arată că această sumă a fost achitată în baza contractului nr. 28/13.04.2006 încheiat cu societatea sus-numită, fiind prețul unei contraprestații. Nu poate fi vorba de o sumă de care eu să fi beneficiat în vreun fel, neavând nicio calitate în această societate.

• Suma de 950 lei achitată către P.F.A. C. M. în baza facturii nr._/16.06.2006, factură pretins a fi semnată de mine. Învederez instanței că nu am cunoștință despre această factură și nu cunosc cine este C. M..

• Suma de 174.879,15 lei achitată către Editura Scripta S.A.

Chiar din harta întocmită de DNA (vol. 5 dosar u.p., p. 32) se poate observa că nu există nicio legătură Între mine și această editură. Așa cum se observă plata făcută a vizat servicii de publicitate a unor cartele Peregrin achiziționate de la S.C. Genius Network S.R.L. care distribuia cartele prin intermediul Postelecom S.A., societate înființată de Postcom S.A. Se mai arată că și S.C. Perfect Tour S.R.L. achiziționase astfel de cartele, concluzionându-se că cele două societăți, S.C. Genius Network S.R.L. și S.C. Perfect Tour S.R.L. erau direct interesate în plata serviciilor publicitare. Afirmația organelor de urmărire penală, preluată și de instanța de judecată, este justificată, existând pentru orice comerciant interesul de a avea parteneri solvabili, însă nu există nici un element de fapt care să conducă la concluzia că eu aș fi beneficiat, în mod indirect, de aceste sume de bani.

• Sumele de 8.065,85 lei și 880 lei achitate către Espresso System Group S.R.L., fără nicio explicație privind interesul meu în efectuarea acestei plăți și nici cu privire la această societate, despre care arăt că nu am nicio cunoștință

• Suma de 10.000 lei achitată către S.C. Postfarm S.A., la care ulterior acționar a devenit S.C. Pronova S.A. Am arătat deja că nu am nicio calitate în S.C. Postfarm S.A., iar acționar al S.C. Pronova S.A. am devenit ulterior efectuării acestor plăți, la data de 29.01.2007.

Prin urmare nu am beneficiat nici direct, nici indirect de suma de 509.018,68 lei care a fost achitată astfel cum am redat mai sus. Se observă că sumele pentru care se explică destinațiile depășesc cuantumul sumei încasate de Continental Asig S.A. cu titlu de comision, sumă despre care aș fi beneficiat în totalitate, direct sau indirect.

Cu toate că nu există nicio probă din care să reiasă că eu aș fî beneficiat de vreo sumă de bani din cele încasate de .. și S.C. Continental Asig S.A. se reține în sarcina mea acest fapt cu privire la totalitatea acestor sume, chiar dacă și prin rechizitoriu se arată că acestea au avut destinații diverse, cu care nici măcar actul de acuzare nu reține că aș fi putut avea vreo legătură. Așa cum am arătat am fost acuzat că am beneficiat de sume de bani care au fost achitate cu titlu de onorarii notariale, taxe etc.

În continuare se arată că suma de 3.800.000 lei a fost virată către Genius Network S.R.L. care a dispus plăți către mine, alte persoane fizice și juridice, transferuri care constituie element de fapt al infracțiunii de spălare de bani pentru care am fost condamnat.

c.2. Am fost condamnat și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 23 lit. a) (schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând ca provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri) și c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 (dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând ca acestea provin din săvârșirea de infracțiuni), constând în aceea că am dobândit suma de 1.741.500 lei, cunoscând că aceasta provine din săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și art. 2481 C.pen., din care suma de 1.098.800 lei am transferat-o către alte persoane, fizice sau juridice, în scopul ascunderii originii ilicite a acesteia, iar suma de 642.700 lei am folosit-o în interes personal.

x) suma de 642.700 lei pe care am folosit-o în interes personal (art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002)

Se arată la p. 50-51 din rechizitoriu și la p. 37-38 din Sentință că suma de 3.800.000 lei, a fost virată de S.C. Continental Asig S.A. în contul deschis de aceasta la M. Cooperativa de Credit G.. Ulterior, întreaga sumă a fost virată către S.C. Genius Network S.R.L. Din sumele încasate de această societate, suma de 1.241.500 lei a fost virată către învinuitul P. Măricel, sumă din care 642.700 lei au fost retrași în numerar. învederez instanței că suma de 1.241.500 lei achitată mie reprezintă restituire credit, așa cum rezultă din probele administrate și în fața primei instanțe, dar pe care aceasta nu le-a avut în vedere.

La p. 52 din rechizitoriu și p. 38-39 din Sentință se arată că am retras în numerar suma de 642.700 lei din contul deschis la M. Cooperativa de Credit G., sumă pe care am folosit-o în interes personal fapt ce constituie elementul material al infracțiunii de spălare de bani.

Am solicitat primei instanțe proba cu expertiza contabilă având următoarele obiective să se constate dacă în perioada februarie 2003-decembrie 2006 am creditat . și dacă suma de 642.700 lei era datorată mie de către aceasta și cu ce titlu? Prin încheierea din 9.05.2011 instanța a respins această probă, admițând însă proba cu înscrisuri. La unul din termenele de judecată am depus la dosarul cauzei Contractul de împrumut nr. 289/13.03.2003 și actele adiționale încheiate în perioada 2003-2006, prin care am creditat societatea S.C. Genius Network S.R.L.

În cauză a fost efectuată o expertiză contabilă extrajudiciară de către expertul contabil C. I. având ca obiective să se stabilească dacă am avut cont deschis la Cooperativa de Credit M., dacă am efectuat operațiuni și în ce perioadă și dacă . îmi datora sume de bani și în ce cuantum. Expertiza contabilă a constatat că am avut deschis la Cooperativa de Credit M. contul nr. 4623 GL00 0032 00F01 încă de la data de 17.02.3003. Afirmația de la p. 42 din Rechizitoriu, potrivit cu care la data de 04.04.2006 mi-am deschis cont la M. Cooperativa de Credit G. este neadevărată. Se observă din înscrisurile depuse la dosar că au fost efectuate plăți din acest cont în perioada 2003-2006.

Expertiza a constatat că „încasarea de către învinuitul P. Măricel a suinei de 642.700 lei reprezintă parte din suma datorată de către S.C. Genius Network S.R.L. susnumitului, operație ce s-a derulat în perioada 04.04._06prin contul bancar deschis la Cooperativa de Credit M. G.".

De asemenea, am depus la dosar adresa emisă de Cabinet Individual V. Marinei, în calitate de administrator judiciar al S.C. Post Network S.R.L. (fostă Genius Network S.R.L.), care confirmă faptul că plățile făcute de Genius în perioada 04.04._06 au avut ca obiect restituire credit (p. 52-53 din voi. V dosar instanță).

În concluzie, suma primită reprezintă restituire împrumut, iar folosirea acesteia în scop personal este un drept al meu și nu constituie infracțiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002.

y) suma de 1.098.800 lei am transferat-o către alte persoane, fizice sau juridice (art. 23 lit. a) din Lezea nr. 656/2002)

Din banii încasați de mine personal de la Genius Network S.R.L. se reține că 59.000 lei au fost virați în contul S.C. G. Financiar Societate de Microfmanțare S.A. (559.000 în schița de la p. 31 voi. 5 dosar u.p.), la care arăt că eram acționar majoritar, deținând 96% din acțiuni. Se mai arată că am virat suma de 176.800 lei în contul lui D. I., suma de 176.800 lei în contul lui P. R. și suma de 176.800 lei în contul lui P. R.. (Potrivit schiței din dosarul de urmărire penală suma totală este de 1.089.400 lei diferită de cea reținută în rechizitoriu și în sentință, dar așa cum am reiese și din analiza de mai sus corectitudinea sumelor de care se presupune că am beneficiat în mod nejust nu a constituit o preocupare a organelor de urmărire penală și nici a primei instanțe, imputarea în sarcina mea a tuturor sumelor încasate de .. și S.C. Continental Asig. S.A. cu titlu de comision fiind suficientă).

Se mai reține în sarcina mea că am redirecționat sumele aferente comisioanelor aparținând S.C. Continental Asig S.A. către S.C. Genius Network S.R.L., prin intermediul Cooperativei de Credit M., de unde le-am ridicat direct sau indirect prin intermediul învinuiților P. C., P. R., D. I. și D. M. (p. 92 din Rechizitoriu și p. 38 din Sentință). învederez instanței că am virat celor trei aceste sume de bani cu titlu de împrumut în virtutea relațiilor de familie pe care le aveam.

Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală am solicitat efectuarea unei expertize contabile prin care să se dovedească faptul că banii ridicați de la S.C. Genius Network S.R.L. sunt bani personali, cu care anterior, am creditat societatea. Prin Ordonanța nr. 08.10.2009 se arată că „în cauză se va dispune respingerea cererilor formulate de învinuiții: P. C., P. Măricel și P. R., întrucât la dosarul cauzei au fost atașate documentele contabile ridicate de la S.C. Genius Network S.R.L., din care reiese faptul că învinuiții au retras o parte din sumele de bani din societate cu titlul de restituire creditare Urmă, iar în balanțele analitice ale societății fisurează sumele cu care susnumiții au creditat societatea, nefiind necesară efectuarea unei expertize contabile în acest scov". Prin urmare, chiar organele de urmărire penală recunosc că am virat sumele de bani pe care sunt acuzat că le-aș fi "spălat" cu titlu de împrumut.

De asemenea, cu suma de 559.000 lei am creditat S.C. G. Financiar Societate de Microfinanțare S.A., societate, la care, așa cum ama arătat, eram acționar majoritar.

În concluzie, în mod greșit prima instanță a reținut că în cauză ar fî avut loc un transfer de bani, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri, element de fapt al infracțiunii de spălare de bani prevăzută de litera a) a art. 23 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, în condițiile în care sumele pe care eu le-am încasat efectiv sunt justificate de contracte de împrumut încheiate încă din anul 2003.

Aceleași considerații sunt valabile și în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în modalitatea prevăzută de art. 23 lit. c) (schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând ca provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri).

Pe de altă parte, nu există nicio probă din care să rezulte elementele constitutive ale vreunei infracțiuni.

c.3. Complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată (art. 26 raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000 și la art. 248, 2481 C.pen.)

Raportat la forma participației la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, se impun unele precizări de ordin teoretic.

Pentru a putea reține complicitatea la săvârșirea unei infracțiuni, doctrina a subliniat necesitatea întrunirii mai multor condiții prevăzute pentru toate formele de participație:

- pluralitatea de făptuitori;

- legătura subiectivă (coeziunea psihică) dintre participanți;

- cooperarea materială sau intelectuală care sub aspectul momentului contribuția la comiterea infracțiunii trebuie să aibă loc înainte de începerea executării sau în timpul executării acesteia până la momentul terminării ei;

- săvârșirea aceleiași fapte prevăzute de legea penală (M. B., D. penal, Partea generală, voi. I, Ediția a Il-a, Ed. Fundației Chemarea Iași, 1995, p. 236-243).

Pe lângă condițiile generale ale participației penale, doctrina a arătat care sunt condițiile speciale pentru a putea reține existența complicității ca formă a participației penale:

- complicitatea presupune drept condiție de bază existența unei fapte penale;

- săvârșirea de către complice a unor activități menite să înlesnească, să ajute pe autor la săvârșirea infracțiunii;

- săvârșirea actelor de ajutor sau de înlesnire să se facă cu intenție (C. M., C. M., D. penal român, Partea generală, ed. a VH-a revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2009, p. 322-334)

Pornind de la dispozițiile art. 26 C.pen., care prevede că este complice „persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârșirii faptei, că va tăinui bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârșirea faptei promisiunea nu este îndeplinită", precum și de la condițiile generale ale participației penale formulate de doctrină, se poate constata că autorul săvârșește o acțiune sau inacțiune, prevăzută de legea penală, la care complicele își aduce aportul într-una din modalitățile expres prevăzute de textul de incriminare. Cu toate acestea, complicitatea la infracțiunea comisă de autor este o infracțiune distinctă si ca atare, trebuie să existe probe din care să rezulte înlesnirea sau ajutorul dat în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Din cele reținute în rechizitoriu nu rezultă existența vreunei coeziuni psihice între mine, în calitate de complice și autorii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice. în doctrină, se subliniază că legătura subiectivă „este criteriul în funcție de care se decide dacă există sau nu participație propriu-zisă, în sensul legii penale"" (M. B., op. cit, p. 238).

c.4. Spălarea de bani (art. 23 Ut. a) și c) din Legea nr. 656/2002 raportat la art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000)

a) Intenția

Potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 655/2002, constituie infracțiunea de spălare a banilor, între altele: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile sa se sustragă de la urmărire, judecata sau executarea pedepsei și c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând ca acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

Pentru existența infracțiunii de spălare a banilor, din punctul de vedere al laturii obiective, se cere să existe o activitate de schimbare sau de transfer de valori, cunoscând ca acestea provin din săvârșirea unei infracțiuni.

S-a arătat și în doctrină că "autorul trebuie să aibă reprezentarea că prin activitățile întreprinse ascunde proveniența banilor proveniți dintr-o infracțiune și să urmărească sau să accepte obținerea acestui rezultat. Cunoașterea originii ilicite a bunurilor reprezintă elementul moral, dimensiunea intențională a infracțiunii de spălare a banilor și devine astfel condiție obligatorie pentru existența delictului penal (C. B., Spălarea banilor, Ed. Universul Juridic, 2010, p. 236).

Așa cum rezultă din textul art. 6 din Convenția europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, fapta de spălare a banilor are ca element subiectiv numai intenția („atunci când sunt comise cu intenție"), la care se adaugă condiția ca infractorul să „știe, în momentul dobândirii lor, că acestea constituie produse" (art. 6 paragraf 1 lit. c).

Așa cum a stabilit și instanța supremă pentru reținerea infracțiunii de spălare de bani este necesară "dovedirea prin probe certe că inculpatul, în momentul primirii sumelor de bani, știa că acei bani provin din infracțiuni săvârșite de denunțător, nefiind admisibile prezumțir (I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 3615 din 5 iulie 2007, www.scj.ro).

În cauză nu există nicio probă care să facă dovada certă a faptului că aș fi cunoscut proveniența sumelor de bani despre care se face vorbire. în cauză, aceasta presupune dovedirea prin probe certe că în momentul primirii sumelor de bani, știam că acei bani provin din infracțiuni.

Mai mult, aceste sume de bani provin din încheierea polițelor de asigurare de către CNPR S.A. cu Astra Reasigurare S.A. și Allianz Tiriac Asigurări S.A. In ce privește legalitatea achizițiilor serviciilor de asigurare Comisia Națională de Supraveghere a Asigurărilor a verificat acest aspect, iar rezultatul a fost în sensul că acestea au respectat legislația aplicabilă, așa cum rezultă din declarația martorei C. I. din ședința publică din data de 11.05.2011 (f. 7).

De altfel și declarațiile martorilor, angajați al celor două societăți de asigurare sunt în același sens, contrazicând susținerile din rechizitoriu, însușite integral și de către instanța de judecată: „în cazul existenței intermediarului, în calculul primei de asigurare se include și comisionul intermedierii (declarație martor I. E. A., director al Departamentului Brokeri și Clienți V.I.P. în Omniasig, 08.06.2011, f. 92 dosar de instanță); "în cazul în acre există intermediari, în calculul primei de asigurare, de regulă, se include și comisionul de intermediere, commision care poate să varieze pe categorii de linii de asigurare și, uneori, comisionul se negociază de la caz la caz. Nu există un plafon maxim legal impus pentru acest comision, din câte știu eu, dar fiecare companie își face propriile reglementări privind nivelul acestora" (vol. 2, dosar u.p.); la vremea aceea doar comisionul pentru asigurări auto era reglementat de lege, în rest celelalte comisioane erau negociabile (...) la afacerile mari și comisioanele sunt mari" (declarație martor C. I., director adjunct Allianz Tiriac, 11.05.2011, f. 7 dosar de instanță) și "în ceea ce privește procentul comisioanelor acordate de S.C Allianz Tiriac Asigurări S.A. intermediarului S.C. Continentasl Asig S.A. menționez că au mai fost cazuri de comisioane mari, neexistând o limită impusă de vreo normă" (f. 131, dosar u.p., vol. 2);

Cu privire la intermedierea acestor contracte, așa cum am arătat prin declarația din 19.01.2011 (f. 53) nu cunoșteam de contractul de asigurări intermediat de către Continental Asig S.A. și Pronova S.R.L. De altfel, eu am primit banii de la S.C. Genius Network S.R.L. fără să cunosc proveniența lor, aceștia fiind bani cu care societatea îmi era datoare.

În cauză s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de învinuitele P. R., P. C. și D. M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare de bani „întrucât din materialul probator administrat în cauză nu reiese faptul că învinuitele au transferat sumele de bani mai sus menționate cunoscând faptul că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni". Apreciez că același raționament este valabil și în ceea ce mă privește, eu neavând cunoștință de faptul că sumele de bani restituite mie de S.C. Genius Network S.R.L. proveneau din săvârșirea de infracțiuni.

c.5. Spălarea de bani (art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002)

a) Subiectul activ

Infracțiunea de spălare a banilor este o infracțiune aflată în conexiune cu o „infracțiune principală". Cu privire la sfera subiecților activi ai infracțiunii de spălare de bani, înalta Curte a apreciat că participantul la infracțiunea principală (din care provine bunul albit) nu poate fi subiect activ al infracțiunii de spălare a banilor dacă are calitatea de subiect activ al primei infracțiuni deoarece el a devenit deținător al bunului prin comiterea faptei principale (I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 3164/2008, www.scj.ro).

În același sens, s-a opinat și în doctrină apreciindu-se că ""ar fi absurd să considerăm ca fiind întrunit conținutul constitutiv al infracțiunii de spălare a banilor în cazul deținerii de către cel care a comis o infracțiune a produsului infracțional (M.A. H., M. D., Infracțiuni prevăzute în legi speciale, voi. I, Ed. C.H. B., București, 2008, p. 343). "Remarcăm, la o simplă analiză, că subiectul activ al infracțiunii de spălare de bani este întotdeauna altul decât subiectul activ al infracțiunii de spălare de bani este întotdeauna altul decât subiectul activ al infracțiunii din care provin banii ori bunurile respective" (D. C., Dreptul penal ala afacerilor, Ed. Universul Juridic, București, 2012, p. 301). De asemenea, s-a apreciat că "persoana care a săvârșit infracțiunea promisă nu poate fi subiect activ al infracțiunii de spălare de banF (C. B., op. cit., p. 230).

La fel și Convenția europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990 face distincția între infracțiunea principală, din care rezultă un produs, și infracțiunea de spălare de bani, iar autorul acestei din urmă infracțiuni trebuie să prezume că bunul constituie un produs al infracțiunii principale (art. 6 pct. 1 lit. c și pct. 3 lit. a).

De asemenea, în avizul Consiliului Legislativ nr. 505/1997 la proiectul de lege pentru prevenirea și sancționarea folosirii sistemului financiar-bancar în scopul spălării banilor (devenită Legea nr. 21/1999) la pct. 18, se arată că art. 23 lit. c) trebuie să fie formulat astfel încât să reiasă că este infracțiune de spălare de bani « folosirea unui bun cunoscând, la data folosirii, că acesta rezultă din săvârșirea unei infracțiuni...», tocmai pentru a face o diferențiere între subiecții activi ai infracțiunilor.

Pentru realizarea urmării imediate a infracțiunilor de spălare de banilor, în varianta normativă prevăzută la art. 23 alin. 1 lit. c trebuie ca acțiunea de dobândire, deținere, folosire să producă ca urmare imediată schimbarea situației de fapt a bunului, prin trecerea lui în altă sferă patrimonială.

Prin urmare, dacă instanța a apreciat că aș fi participat la săvârșirea infracțiunii principale, dispunând condamnarea mea la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în mod greșit a dispus condamnarea mea și pentru infracțiunea de spălare de bani, făcând și aplicarea dispozițiilor art. 33 C.pen.

Cât privește suma de 642.700 lei pe care se susține că aș fi primit-o cunoscând că provine din săvârșirea de infracțiuni, la dosarul cauzei am depus contractele de împrumut încheiate de mine, în calitate de creditor, cu . în perioada februarie 2003 - decembrie 2006, contracte cu privire la care prima instanță nu s-a pronunțat.

Pentru aceste motive, s-a solicitat admiterea apelului, desființarea Sentinței penale nr. 432/F/21.05.2012 pronunțate de Secția I Penală a Tribunalului București și, procedând potrivit art. 345 și urm. C.pr.pen. privind judecata în fond, pronunțarea unei noi hotărâri și dispunerea achitării sale în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 lit. a C.pr.pen raportat la dispozițiile art. 10 lit. a C.pr.pen. privind infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu și conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 lit. a C.pr.pen raportat la dispozițiile art. 10 lit. d C.pr.pen. privind infracțiunea de spălare de bani, pentru lipsa elementelor constitutive.

În completarea motivelor de apel, inculpatul P. M., prin apărător ales, a mai arătat următoarele:

I. Instanța de fond a încălcat dispozițiile relative la compunerea completului de judecat întrucât președintele completului de judecată nu este specializat pentru a judeca infracțiuni cum sunt cele care fac obiectul prezentului dosar.

II. Instanța de fond a încălcat dispozițiile relative la sesizare:

In fapt, în expunerea sentinței penale nr. 432/F din 21.05.2012 mai precis la pg.36 a sentinței este cuprinsă următoarea formulare "în cauză se va dispune disjungerea față de AN sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.290 Cp."

La pg.48 a sentinței se menționează că "în cauză se va dispune disjungerea Și continuarea cercetărilor față de inculpatul Z. S. N. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. și ped de art. 23 lit. a din Legea 656/2002 cu modificările ulterioare rap. la art.17 lit. e din Legea nr.78/2000, republicată, precum și față de numiții P. C., D. I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 9 din Legea 241/2005 în vederea stabilirii modului în care au fost transferate și comercializate ulterior cartele Peregrin către Loteria Națională S.A."

Tot la pg.48 a sentinței se menționează de asemenea că "... în cauză se va dispune disjungerea cauzei față de numitul C. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 290 Cp., art.143 al.21it.a din Legea 85/2006.

În drept, respectuos vă învederăm că în conformitate cu disp. art. 317 C.pr.pen., judecata se mărginește la fapta Și persoana arătată în actul de sesizare a instanței, iar în caz de extindere la fapta și persoana la care se referă extinderea.

Având în vedere că in cauză nu s-a dispus nici un fel de extindere a acțiunii penale în conformitate cu disp. art. 335 C.pr.pen. sau a procesului penal în conformitate cu disp. art. 336, 337 C.pr.pen., nu ne explicăm de ce instanța face acte procesuale-dispune măsuri fața de fapte și persoane care nu fac obiectul judecății astfel cum a fost el configurat de actul de sesizare al instanței.

III. Instanța de fond nu i-a dat posibilitatea să participe la dezbateri și să-își exercite dreptul la ultimul cuvânt, prejudiciindu-i astfel grav dreptul la apărare.

În fapt, la termenul din 09.05.2012 în temeiul disp. art. 67, 303 alin. 1 rap. la disp. art. 51 din C.pr.pen, a solicitat dispunerea unei expertize medico-legale în cauza cu singurul obiectiv de a se constata dacă starea sa de sănătate îi permite să participe la judecată, pentru a putea proba pe baza acesteia o eventuală cerere de suspendare a judecării cauzei, depunând în acest sens un înscris medical care se adăuga altor înscrisuri depuse la termenele din 14.03.2012 și 11.04.2012. În subsidiar pentru a nu impieta asupra celerității procesului penal, în conformitate cu practica judiciară, a solicitat instanței să uziteze de disp. art. 38 rap. la disp.art. 33 lit.a, ambele din C.pr.pen. si sa dispună disjungerea cauzei cu privire la mine, continuând judecata cu restul inculpaților.

Apreciem că prezența inculpatului la judecată, alături de asistența juridică obligatorie reprezintă cele mai importante dispoziții de natură a pune în operă dreptul la apărare.

Mai mult, in repetate rânduri, instanțele naționale au statuat ca, una din garanțiile fundamentale ale apărării in faza de judecata și anume ultimul cuvânt al inculpatului, prev. in disp. art. 341 C.pr.pen., in cazul neacordării acestuia, generează o vătămare subsumată dispozițiilor art. 197 alin. 4, fiind necesară anularea sentinței pronunțată în aceste condiții pentru aflarea adevărului și justa soluționare a cauzei.

În subsidiar, în temeiul disp. art. 379 pct.2 lit. a din C.pr.pen. s-a solicitat ca, judecând prezentul apel să se dispună admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și rejudecând cauza să se dispună:

- în temeiul dispozițiilor art. 345 alin. 3 coroborat cu disp. art. 11 pct. 2 lit. a raportate la disp. art. 10 lit. d, toate din C.pr.pen., achitarea deoarece faptelor le lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii atât sub aspectul laturii obiective cât mai ales sub aspectul laturii subiective

- în temeiul dispozițiilor art. 346 alin. 2 respingerea pretențiilor părților civile ca neîntemeiate deoarece nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, inculpatul nesăvârșind nicio faptă ilicită care să cauzeze vreun prejudiciu celor două părți civile, pentru următoarele considerente:

I. Instanța a respins întrebările puse de avocați fără a motiva de ce le găsește lipsite de utilitate, pertinență și concludență, contrar prevederilor art. 296 alin. 2 C.pr.pen și art. 6 din CEDO.

II. Instanța nu a consemnat în încheierea de ședință întrebările formulate de avocați și respinse de instanța de judecată, contrar dispozițiilor art. 305 C.pr.pen.

III. Instanța a permis ca procurorul de ședință și nu instanța de judecată să dea citire unor declarații anterioare ale martorilor, făcându-i pe aceștia să oscileze în depoziții. În fapt, în mai multe ședințe de judecată cum ar fi cele din datele de.16.02.2011, 13.04.2011 în timpul audierii martorilor, judecătorul a permis procurorului de ședință citirea declarațiilor date de martor pe parcursul urmăririi penale, ca urmare a constatării anumitor nepotriviri între acestea și declarația dată în fața instanței. Deși, conform dispozițiilor art. 327 alin. 4 C.proc.pen., instanța are această posibilitate dacă martorul face declarații care sunt în contrazicere cu cele date anterior, considerăm că prin permiterea ca citirea declarației date în cursul urmăririi penale de către martori să se facă de către procuror, și nu de către grefier, așa cum se prevede în art. 119 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată și modificată, s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât procurorul a fost pus într-o poziție avantajoasă în comparație cu celelalte părți. Totodată, instanța putea da citirea ea însăși declarației anterioare a martorului, păstrând astfel un echilibru între procuror și partea apărării.

IV. Deși avocatul apărării a solicitat în mod expres copii certificate de pe caietul grefierului de ședință, pentru a putea proba vătămările procesuale arătate în cele ce preced, acestea nu au fost primite nici până astăzi, fiind în imposibilitate să dovedească reaua credință a judecătorului în fața instanțelor de control judiciar.

V. Prin încheierea de ședință s-a luat act de faptul că procurorul (și nu instanța de judecată) s-a sesizat pentru săvârșirea de către martori a infracțiunii de mărturie mincinoasă, această chestiune punând presiune pe martori.

În fapt, în ședința de judecată din data de 16.02.2011, ulterior depoziției martorului O. C., procurorul de ședință a solicitat instanței să ia act că s-a sesizat cu privire la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă de către martorul O. C., fapt ce contravine prevederilor legale, și care în același timp pune presiune pe martori, întrucât în situația în care se oferă procurorului, privit ca fiind parte adversă, posibilitatea de a lua asemenea măsuri, se ajunge la o intimidare a martorilor, care sub această presiune tind să susțină varianta prezentată de reprezentantul Ministerului Public.

De asemenea, așa cum am menționat anterior, în încheierea de ședință trebuie menționate măsurile luate de către instanța de judecată pe parcursul ședinței, iar nu cele luate de către procuror, din moment ce acesta are doar posibilitatea de a formula cereri în cursul desfășurării judecății, având o poziție egală cu cea a părților. Totodată, în art. 299 C.pr.pen., se prevede că atunci când în cursul ședinței se săvârșește o faptă prevăzută de legea penală, președintele constată acea faptă și identifică pe făptuitor, iar procesul-verbal întocmit în acest sens se trimite procurorului. In consecință, instant de fond a încălcat aceste dispoziții legale, având în vedere faptul că obligația de a lua act de infracțiunile de audiență este o componentă a rolului activ, iar rolul activ al organelor judiciare este un principiu fundamental al procesului penal.

În același timp, ne întemeiem plângerea și pe interpretarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, întrucât permiterea procurorului de a lua act de săvârșirea infracțiunilor de mărturie mincinoasă, îl pun pe acesta într-o poziție privilegiată față de părți, situație contrară dreptului la un proces echitabil ce garantează printre altele și egalitatea de arme. Astfel, judecătorul în cauză, prin atitudinea pasivă avută pe parcursul ședinței de judecată, referitor la constatarea infracțiunilor de audiență, a încălcat prevederile Convenției, din moment ce, așa cum a apreciat și Curtea de la Strasbourg, chiar dacă Ministerul Public are un rol deosebit în protejarea ordinii publice, aceasta nu justifică crearea ab initio pentru procuror a unei poziții privilegiate în cadrul procedurilor, care să le plaseze pe celelalte părți într-un net dezavantaj în raport cu Ministerul Public (a se vedea cauza Stankiewicz contra Poloniei din 6 aprilie 2006, §§ 68-69).

VI. Instanța a interzis avocaților, în mod repetat, sub sancțiunea amenzii, să se consulte cu clienții lor pe perioada ședinței de judecată, stânjenind astfel exercitarea dreptului la apărare.

VII. Instanța nu a motivat sentința de fond, prejudiciind în mod grav dreptul la apărare a inculpatului.

Pe fondul cauzei s-a mai arătat că în perioada relevanta dl. P. Măricel, nu a fost acționar si nu a deținut nici o funcție in cele doua societăți de care se face vorbire in cauza, respectiv . și .. Mai mult acesta nu a fost implicat nici in preluarea de către . . și a părților sociale ale ., nici in cesionarea ulterioară a acestora.

S-a menționat de asemenea că, în conformitate cu actele de la dosarul cauzei, toate aceste transferuri au fost verificate de judecătorul delegat la Registrul Comerțului, care prin încheierile 7176/12.07.2006, 7092/12.04.2006, le-a admis, constatând ca sunt îndeplinite cerințele legale și a dispus înregistrarea lor în R.C. și publicarea în Monitorul Oficial.

În conformitate cu declarațiile martorilor și înscrisurilor de la dosarul cauzei (P-V de ședința A. a ..02.2006), inculpatul L. E. a propus achiziționarea de către . pachetului majoritar de acțiuni deținut de . ȘI INDUSTRIALE" SA la ., la o valoare totală de 2.399.640 RON (10 RON/ acțiune), propunerea fiind votată în unanimitate de adunarea generală a .>

La aceeași ședință, martorul BARA I. - director general al Direcției Regionale de Poștă B. a propus ca . achiziționeze și cele 40 de părți sociale pe care inculpata M. D. le deținea la . preț total de 400 RON (10 RON/ acțiune), propunerea fiind votată în unanimitate de adunarea generală. în conformitate cu același înscris, P. Măricel, nu a participat, nici nu putea participa la aceasta A. a .> Mai mult, rezilierea contractelor de preluare acțiuni și părți sociale dintre . două societăți sus-menționate a fost făcută în conformitate cu declarațiile de martori si inculpați aflate la dosar pe fondul unor nemulțumiri datorate apariției in presa a unor articole calomniatoare si de asemenea unor divergente in cadrul BND si Sindicatului CNPR, inculpatul P. M. neavând nicio implicare nici sub acest aspect.

Inculpatul P. M. în perioada relevantă nu a avut nici o implicare in înființarea și funcționarea . aceste aspecte în declarația data in fata instanței de judecata din data de 19.01.2011, pag 53: "Nu am avut nicio contribuție la constituirea . nici la derularea activității comerciale a acesteia cu excepția împrumutului pe care l-au obținut de la IFM membrii fondatori ai acesteia. Arat ca i-am recomandat pe aceștia bordului IFM pentru acordarea unui credit legal pe care l-au obținut si derulat aceștia."

De asemenea martorul I. E. - secretar general al CNPR in 2006, Director al Oficiului Juridic al . a . declarația data in ședința publica din data de 11.05.2011, pag 6 arata că: „Din ce stiu eu, rațiunea înființării Postcom SA a fost de a veni in sprijinul Regionalei de Posta G. ,care desfășura in acel moment o activitate defectuoasa care a dus la desființarea acesteia ulterior". . preia salariații care ar fi fost disponibilizați de la Regionala de Posta G..

În același sens, C. C. D.- director la Direcția Regionala de Posta Ploiești in declarație de martor data in ședința publica din data de 13.04.2011, pag 277 arata că: „ D-l P. Măricel nu a fost prezent la acea ședința in care s-a discutat despre înființarea Postcom SA, la care am participat eu.

O. C.- acționar . BND si al Federației Sindicale Posta si Comunicații în declarația data în fata instanței la 16 02 2011, pag 147, 148 arată de asemenea că: "Inculpatul P. nu s-a implicat nici in funcționarea nici in înființarea Postcom SA. Inculpatul P. nu a participat la nicio adunare generala a . cum rezulta din declarațiile martorilor, confirmat si prin rechizitoriu( fila 2.b.Așa cum rezulta din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, . calitate de locator si nu persoana fizica P. Măricel a închiriat spatii la adresa proprietatea sa din București, ., mai multor locatari, printre care și:

- Sindicatul N. POȘTAȘUL R. din CNPR (contract 165/30.12.2005, chirie 200 euro pt 57,65 mp).;

- . 20.01.2006, chirie 100 euro pt.20,80 mp.); -Blocul N. Democrat(contract din 20.02.2004, chirie 304 euro pt.44, 42 mp.); dar și:

- .(contract din 01.08.2006, chirie 250 euro +TVA)

- . SA(contract 31 din 06.05.2004, chirie 200 usd +TVA);

- .(contract 03/05.03.2004, chirie 150euro pt 38,57 mp).

Cum . era o societate deținuta de fiul sau care avea sediul in același imobil cu BND, . R., era firesc ca dl P. sa se fi întâlnit ocazional cu membrii BND sau asociații .> Așa cum rezulta din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, . DE MICROFINANTARE SA a împrumutat cu aceeași dobânda cu care a împrumutat si pe membri fondatori ai Postcom si alte persoane cum ar fi ca exemplu, .(contract 12 bis/20.04.2006), . SRL (contract 11/06.04.2006). Mai mult la dosarul cauzei exista si dovezile de rambursare a creditelor de către cei 5 acționari fondatori ai .>

În ceea ce privește faptul ca sediul societății a fost ales la G., declarațiile martorilor audiați au lămurit acest aspect. Astfel conform acestor declarații, la acel moment se punea problema disponibilizării masive a unor salariați de la Regionala G., iar cum . înființată tocmai pentru ajutorarea salariaților CNPR, aceasta îi putea prelua.

S-a menționat de asemenea că din punctul de vedere al inculpatului, declarația martorei C. O., pe care P. s-a bazat în mod exclusiv pentru probarea implicării sa în activitatea . într-un mod critic, datorită pe de-o parte ezitărilor pe care aceasta le-a avut în instanță cu privire la locul unde s-a ținut adunarea care a hotărât înființarea . a participat la ea, iar pe de alta parte în opoziție cu declarațiile celorlalți martori si de asemenea cu declarațiile de inculpați care atestă o alta stare de fapt.

Inculpatul P. M., nu a fost implicat direct sau indirect in procesul decizional care a condus la luarea hotărârii de a se încheia polițele de asigurare sau de contractele de asigurări intermediate de . și .,precizând aceste aspecte în declarația data in fata instanței de judecata din data de 19.01.2011, pag 53: "Totodată nu cunoșteam de contractul de asigurări intermediat de către acestea."

În conformitate cu declarația lui P. Măricel data in ședința publica din data de 19.01.2011, pag 53: "Referitor la imobilul din ., menționez faptul ca intre mine si Pronova SA a existat o promisiune de vanazare care nu s-a materializat si la ora actuala, imobilul se afla in posesia ." coroborată cu înscrisul de la Cartea Funciara depus la dosarul cauzei, si la acest moment, . imobilului din București, ., contractul de vânzare cumpărare nr.15/03.07.2006 dintre . Măricel fiind reziliat conform pactului comisoriu de grad IV din contract, pentru neplata prețului., astfel ca afirmațiile din rechizitoriu (pg.27) cum ca firma nu mai este proprietara imobilului sunt nesusținute.

În conformitate cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei plățile făcute inculpatului P. de către . au la baza contracte de împrumut făcute anterior și prinse în contabilitatea firmei. Mai mult, tot cu acte contabile primare este probat și transferul sumei de 280.000 lei făcut d-lui P. de . la ordinul ., pentru stingerea unor creanțe anterioare.

Așa cum probează raportul de inspecție fiscala nr_ din 26.10.2006 al ANAF . fost verificata fiscal, si cu excepția unui impozit suplimentar, inspectorii nu au relevat nimic nelegal în sensul celor care fac obiectul prezentului dosar. Asa cum probează procesul-verbal de inspecție fiscala încheiat la 09.05.2007, . fost verificata de AFP G. chiar sub aspectul chestiunilor care fac obiectul prezentului dosar iar in concluziile sale consilierul I. Fanita nu a constatat nimic ilegal.

Așa cum probează nota de constatare . nr._ din 19.03.2009 . a fost verificata de comisarii Gărzii Financiare G. si aceștia nu au constatat nimic nelegal sub aspectul chestiunilor care fac obiectul prezentului dosar. Mai mult aceasta societate a mai fost verificata de ANAF G. și așa cum probează P-V nr._ din 11.07.2011 concluzia consilierilor a fost ca societatea nu a încălcat nicio prevedere legală.

De asemenea, s-a considerat a fi relevant și raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 04.12.2007 de AFP G. cu ocazia verificărilor efectuate la ., sesizați fiind de IPJ-SIF cu aspectele care fac obiectul acestui dosar, aceștia cu excepția unui impozit suplimentar negăsind nimic în neregulă.

P. M. nu a avut nicio "înțelegere cu D. M. T., L. E., Beschea L., M. D. si P. N. în urma căreia a beneficiat prin intermediul . si . de suma de 6.781.465 lei, reprezentând comisioanele aferente polițelor de asigurare".

În ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani pretins săvârșită de inculpat, s-a relevat faptul că nu există niciun element la dosarul cauzei care să probeze că acesta cunoștea că suma provine din săvârșirea infracțiunii prev. de art.13 ind. 2 din Legea 78/2000 rap. la art. 248, 2481 din C.pen.1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din C.pen. 1969.

S-a apreciat că din modul în care inculpatul P. M. a acționat exclude vinovăția acestuia atât sub forma intenției directe cât și a celei indirecte.

7. Inculpatul P. N., prin apărătorul ales, a criticat hotărârea instanței de fond pentru motive de nelegalitate, de netemeinicie iar în subsidiar a solicitat rejudecarea cauzei de către instanța de fond, apreciind că efectele hotărârii sunt nule datorită nerespectării dreptului la un proces echitabil conform art. 6 din CEDO.

Acuzările reținute in sarcina inculpatului P. N. sunt total nefondate si neîntemeiate si din păcate acestea au fost menționate si menținute mot a mot de către instanța de fond care practic le-a copiat din rechizitoriu.

Aspectele cronologice ale situației care trebuie învederate Onoratei Instanțe sunt:

1. La data de 09.02.2006 este angajat administrator al Continental Asig S.A. Bara I.;

2. La data de 15.02.2006 am primit facturile la contractul din 28.12.2005 cu B&pJ USA;

3. La data de 21.02.2006- mandat lui Beschea - Bara loan;

4. In data de 27.02.2006 se încheie Protocolul cu POSTCOM;

5. In perioada 13.03-14.03.2006 am solicitat personal la D.G.F.P. si DCF G. un control financiar;

6. La data de 20.03.2006 se încheie contractul cu Beschea prin Bara loan;

7. La data de 30.03.2006 s-a facturat comisionul la Allianz Tiriac cu factura_/_ si Tiriac (BV) achita 5.891.561,86 lei iar la data de 20.06.2006 -minuta POSTCOM;

8. Perioada 26.09-11.10.2006 si 20.10-23.10.2006 are loc controlul financiar de la DGFP si DCF vizat de către departamentul juridic;

9. La data de 11.10.2006 înregistrez contractele cu B&P si Canada la DGFP G., contract care nici nu știam ca trebuie înregistrate;

10. La data de 09.05.2007 DGFP face verificări la solicitarea IPJ G. Serviciul de Investigare a Fraudelor.

Menționez că datorită blocajului datorat decesului administratorului unic Bara I. care a dispus plățile din Continental Asig pentru afaceri știute numai de el am fost nevoit sa suspend activitatea Continental Asig pana ce vom reprimi banii de la POSTCOM si vom putea face declarațiile rectificative dar si in funcție de hotărârea din dosarul B&P.

Prin învinuirile din rechizitoriu copiate in sentința instanței de fond s-a reținut în sarcina clientului meu (pag. 96 pct. II) că ar fi cauzat un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 1.825.325 lei reprezentând impozit pe profit iar cu privire la aceste aspecte menționez faptul că, ca urmare a raportului de inspecție fiscala) încheiat de DGFP - G. la data de 26.10.2006 aceste facturi au fost emise conform contractelor încheiate între firma americană B&P Investment Corp. Delaware SUA și S.C. Continental Asig S.A. G. și au fost înregistrate la DGFP - G. conform Ordinului ministrului nr. 1024/2000 deoarece serviciile sunt prestate de o persoană juridică nerezidentă pe teritoriul României.

Organul fiscal NU a constatat nicio deficiență din punct de vedere fiscal privind înregistrare cheltuielilor de consultanță în suma de 11.411.918 lei (11.411.918 x16%=1.825.325 lei reprezentând impozit pe profit și în același timp s-a dovedit realizarea efectivă a acestor servicii pe bază de documente (pag.12 RIF).

În ceea ce privește actul de acuzare și sentința de fond care menționează că învinuirea dlui. P. N. că a înregistrat în contabilitatea firmei suma de 5.891.561,86 lei cunoscând faptul că aceste sume provin din săvârșirea de infracțiuni facem mențiunea expresă că între S.C. Allianz Tiriac Asigurări S.A. - Sucursala B. în calitate de asigurător și S.C. Continental Asig S.A. s-a încheiat contractul de agent asigurare nr. 5885/23.03.2006 conform căruia S.C. Continental Asig S.A. facturează către S.C. Allianz Tiriac Asigurări S.A. comision de intermediere astfel:

- Factura fiscală nr._/30.03.2006 și factura fiscală nr._/30.03.2006 în suma totală de 11.783.138,5 lei reprezentând contravaloarea comisionului aferent polițelor de asigurare nr. GSC_ și nr. GSC_;

- Prin ordinele de plata nr.1154 și 1155 din 30.03.2006 și OP F.N 02.06.2006 S.C. Allianz Tiriac Asigurări S.A. a achitat suma de 5.891.561,86 lei, reprezentând plata parțială a comisionului facturat, pentru diferența de 5.891.561,86 lei neîncasată s-a emis factura nr._/28.06.2008 prin care s-au stornat facturile inițiale. Aceste operațiuni fiind înregistrate ca venituri in evidența contabilă cum de altfel se regăsesc în procesul verbal încheiat de DGFP – G. la data de 09.05.2007.

S.C. Continental Asig S.A. a înregistrat venituri la data de 31.03.2006 în valoare de 11.783.138,5 lei ca urmare a contractelor de agent de asigurare încheiate cu S.C. Allianz Tiriac Asigurări S.A. si care sunt aferente cheltuielilor cu prestațiile efectuate de către B&P Investment în valoare de 11.411.918 lei consemnate și în cele două acte de control întocmite de DGFP și AFP G..

Aspecte de nelegalitate și netemeinicie ale hotărârii atacate constau în aceea că instanța de fond în mod vădit neîntemeiat a conchis că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000, republicată, respectiv „Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani". Sub aspectul incriminării faptelor menționate și reținute in sarcina dlui. P. N. apreciem ca sunt incidente dispozițiile art. 345 alin. 3 coroborat cu disp. art. 11 pct. 2 lit. a. raportate la disp. art.10 lit. d C.pr.pen. pentru că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii iar în temeiul dispozițiilor art. 346 alin. 2 consider că pretențiile civile sunt neîntemeiate deoarece nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, clientul meu nesăvârșind nicio faptă care să se circumscrie ilicitului penal și care să cauzeze vreun prejudiciu celor două părți civile.

Astfel:

1. În conformitate cu art. 248 Cp abuzul in serviciu contra intereselor publice consta in fapta funcționarului public, care, in exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știința, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește in mod defectuos si prin aceasta cauzează o tulburare însemnata bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acestuia. Dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, atunci este incident și art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000. Când fapta funcționarului public a cauzat o pagubă de peste 200.000 lei sunt incidente dispozițiile art. 248 indice 1 C.pen.

2. În conf. cu disp. art. 26 C.pen complice este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte penale.

3. Disp. art. 23 menționează faptul ca constituie infracțiune de spălare a banilor:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărirea, judecata sau executarea pedepsei;c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând ca acestea provin din săvârșirea de infracțiuni. Atunci când banii, bunurile sau alte valori provin din săvârșirea unei infracțiuni prevăzute în art. 13 indice 2 din legea nr.78/2000, devine incident art. 17 lit. e din Legea nr.78/2000.

Doctrina și practica judiciară relevă fără urmă de echivoc faptul că atât abuzul în serviciu contra intereselor publice cât și infracțiunea de spălare a banilor se săvârșesc cu forma de vinovăție - intenția directă sau indirectă.

Art. 19 pct. 1 Cp. reglementează vinovăția ca fiind atitudinea psihică a făptuitorului de urmărire a rezultatului faptei sale, sau numai acceptarea posibilității producerii lui. În orice caz, făptuitorul prevede întotdeauna rezultatul faptei sale. În funcție de atitudinea făptuitorului, intenția poate fi directă, atunci când prevede rezultatul faptei sale și urmărește producerea lui prin săvârșirea faptei, respectiv indirectă atunci când deși prevede rezultatul socialmente periculos, nu îl urmărește, dar acceptă posibilitatea producerii lui.

Vinovăția în forma intenției poate exista ca trăsătură a infracțiunii, dar trebuie determinat dacă ea există și ca element al infracțiunii. Cu alte cuvinte, trebuie determinat dacă sunt îndeplinite condițiile, la nivel subiectiv, pentru ca fapta concretă să poată fi calificată ca o anume infracțiune.

Practic infracțiunea de abuz in serviciu este determinată de prezența elementului subiectiv în săvârșirea faptei care constituie elementul material al infracțiunii care marchează prezenta vinovăției în forma cerută de lege pentru ca fapta să reprezinte infracțiune.

Pentru existenta infracțiunii nu este suficientă săvârșirea unei fapte care prezintă pericol social, chiar dacă se stabilește că aceasta este imputabilă unei anumite persoane. Infracțiunea nu poate fi redusă la latura sa obiectivă, astfel încât trebuie să se verifice posibilitatea reală subiectivă a făptuitorului la momentul și condițiile săvârșirii faptei de a anticipa rezultatul și atitudinea acestuia față de rezultatul socialmente periculos. Proba reprezentării rezultatului se face analizându-se modul cum a acționat ca și împrejurările în care a acționat inculpatul, ținând seama de experiența sa profesională ca și de orice altă cerință. Trebuie reținut faptul că S.C. Continental Asig SA:

NU a avut contract cu Poșta Română;

NU a primit bani de la Poșta Română;

NU are datorii la Poșta Română;

A fost agent pentru Ț. conform contractului încheiat între părți;

NU a primit de la Ț. (formularele) polițele de asigurare și nici chitanțiere;

În această situație, a rămas doar intermediar și a primit 1/2 din valoarea contractului.

Continental Asig SA. a fost verificata de ANAF pentru perioada 26.09 - 11.10.2006 și 20.10 - 23.10.2006;

Mai mult decât atât a fost reverificat de către ANAF la cererea IPJ G. Serviciul de investigare a fraudelor (07.05-08.05._ si NU a fost somat de ANAF pentru sumele invocate si pretinse de DNA, NU a fost dat in judecata de ANAF sau Posta.

Toate contractele B&P în concordanta cu prevederile legale in materie au fost suspendate prin demararea cercetărilor penale și a procesului dar și prin imposibilitatea anulării întrucât administratorul acționarului majoritar s-a sinucis) iar Postcom a intrat in insolventa sau lichidare si nu are cine sa hotărască fara o hotărâre judecătoreasca privind contractele cu Continental. In conformitate cu prevederile Codului fiscal daca in 3 ani B&P nu aduce vreun act de la autoritatea fiscala din USA urmează ca impozitul pe banii din contract sa fie achitați către statul roman de Continental Asig insa acest lucru este imposibil fara existenta vreunei hotărâri judecătorești. Mai mult decât atat, suntem inscrisi la masa credala a Postcom iar organele îndrituite trebuie sa aștepte finalizarea procedurilor in materie pentru a stii exact care este situația. In privința contractelor externe sunt înregistrate la ANAF si nu poate fi vorba de nicio infracțiune sau evaziune fiscala contractele putând fi modificate ca suma numai in urma unei hotărâri judecătorești sau prin renegociere. Doctrina actuala statueaza ca o componenta principala a procesului psihic caracteristic intenției, fie ea directa sau indirecta, „este cunoașterea de către făptuitor a condițiilor obiective in care acționează si reprezentarea corecta a realității", precum si a consecințelor faptei. În cauza pendinte nici nu se pune in discuție acest lucru pentru ca subiectul NU a acționat intenționat, adică in cunoștința de cauza asupra condițiilor acțiunii iar autodeterminarea voinței s-a făcut pe baza unei reprezentări adecvate a realității înconjurătoare. Elementele descriptive (stări, situații, imprejurari) relevate de doctrina penala moderna in conținutul normei de incriminare reprezintă totodată evaluări etico-juridice ale realităților de fapt.

Făptuitorul nu are cum sa cunoască la nivelul uni specialist in domeniul dreptului aceste elemente ci in limitele cognoscibilitatii ca nespecialist iar acestea trebuie sa se afle in reprezentarea făptuitorului pentru ca si aceste elemente) configurează fapta descrisa in norma de incriminare.

Modul practic si nu acel modus operandi de care se face atâta parada in incriminarea unui făptuitor in doctrina arata clar si fara urma de echivoc faptul ca dl. D. I. NU i se poate retine vinovăția sub niciun aspect nici sub forma intenției directe si nici indirecte si acest lucru a fost probat prin mijloacele de proba administrate in cauza conform dispozițiilor art.64 alin.1 din C.p.p.

Critica clara pe care o exprimam in sensul nelegalitatii si netemeiniciei sentinței penale nr. 432/F din data de 21.05.2012 pronunțata de Tribunalul București Secția 1 Penala, pe langa argumentele menționate anterior este aceea ca judecătorul fondului nu avea cum sa dea o hotărâre temeinica si verosimila in cauza fara a administra o expertiza financiar contabila in cauza.

Este clar si lipsit de echivoc din punctul nostru de vedere faptul ca fara o astfel de expertiza de specialitate care sa releve realitatea si acuratețea tranzacțiilor financiare efectuate ca si legalitatea acestora nici măcar nu putem discuta de o învinuire cat de cat palpabila si care sa aiba o conștienta sau o temeinicie si sa beneficieze de o încadrare juridica care sa poată sa justifice o hotărâre judecătoreasca.

„Specialistul" DNA care se erijează . categorie nu poate sa-si dea cu părerea sau sa exprime o argumentație juridica logica legal sau/ si judicioasa cu privire la un contract dintre doua persoane juridice private.

Instrumentarea cazului de care reprezentanții ministerului public si ,,rolul activ"manifestat de către judecătorul fondului in soluția pronunțata in cauza amintesc de hotărârile date de naziști in timpul dominației hitleriste pentru ca in orice stat de drept astfel de afaceri(intermedieri) nu sunt incriminate si nu intra nicidecum sub incidența ilicitului penal si din cunoștințele noastre nici in România nu exista vreo lege care sa interzică astfel de afaceri.

Argumentele invocate releva si pledează indubitabil pentru lipsa elementului intelectiv, iar lipsa elementului intelectiv atrage dupa sine lipsa intentei ca element esențial pentru existenta laturii subiective a art. 13/2 din Legea nr.78/2000 republicata rap. La art.248, 248 ind.1 Cp. si in aceiași ordine de idei achiesează marea majoritate a practicii judiciare din care amintim, fara a fi o enumerare exhaustivă: Trib. Suprem al RPR, col. pen, dec. nr. 3442/02.12.1958, in Legalitatea Populara, nr 7/59; Trib. Suprem al RPR, col.pen., dec.nr. 410/27.03.1960, in Justiția Noua nr. 5/1963; Trib Regional Bacău, dec.pen nr. 900/10.03.1962, in Justiția Noua nr. 12/1963; Trib. Suprem al RPR, col.pen, dec. nr. 58/18.01.1964, in Justiția Noua nr. 6/1964; Trib. Suprem, col. pen, dec. nr. 1512/03.09.1966 in R.r.d. nr. 1/1967; Trib. Suprem, secția pen., dec. nr. 1491/10.04.1072 in R.r.d. nr. 9/1972 etc.

Nelegalitatea și netemeinicia hotărârii instanței de fond este deasemenea fundamentată pe faptul ca motivarea acestei sentințe este copiata identic din rechizitoriul DNA ceea ce ridica vădite suspiciuni cu privire la modul efectuării actului de justiție in cauza.

Un alt considerent pentru care apreciem netemeinica hotărârea data in fondul cauzei este legat de lipsa practic a fazei judecații in speța pendinte, si anume instanța, in fondul cauzei, nu a administrat niciuna dintre probele solicitate si practic in mod total nelegal a pronunțat o sentința de fond.

Astfel consideram ca in cauza sunt incidente dispozițiile art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, respectiv pct.2 „ Orice acuzat are, in special dreptul:

a) sa fie informat, in termenul cel mai scurt, . care o înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii si cauzei acuzației aduse împotriva sa;

b) sa dispună de timpul si de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale;

c) sa se apere el insusi sau sa fie asistate de un apărător ales de el si, daca nu dispune de mijloacele necesare pentru a plați un apărător, sa poată fi asistat in mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci cand interesele justiției o cer;

d) sa intrebe sau sa solicite martorilor acuzării si sa obtina citarea si audierea martorilor apărării in aceleași condiții ca si martorii acuzării;

e) sa fie asistat in mod gratuit de un interpret, daca nu înțelege sau nu vorbește limba folosita la audiere".

In cauza pendinte nu intelegem sa ne raportam generic ia încălcarea prevederilor art. 6 CEDO fără a indica și fără a analiza vătămările procesuale produse, precum și motivele pentru care un temei pentru a justifica desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond având in vedere ca prin sentința pronunțata ni s-au încălcat in mod insurmontabil drepturile procesuale ca si dreptul la un proces echitabil, si anume:

1. Lipsa unei expertize financiar contabile in cauza care sa poată stabili prejudiciul cauzat si modalitatea in care aceasta prejudiciere a avut loc;

2. Neadministrarea probei testimoniale in prima faza a judecații in ciuda insistentelor tuturor inculpaților;

3. Neadministrarea niciunei probe practic in prima faza a judecații ceea ce a dus clar la un proces neechitabil si discriminatoriu in cauza.

Pentru considerentele învederate apreciem in concordanta cu practica Curții de Apel București „În realitate, instanța de apel, apreciind corect că hotărârea de fond este lovită de nulitate își întemeiază soluția de trimitere direct pe dispozițiile art. 6 din Convenția europeană a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, invocând și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului la respectarea dreptului la un proces echitabil."

Într-o alta ordine de idei in speța de față hotărârea de fond încalcă exercitarea drepturilor și libertăților fără a ține cont de drepturile procesuale ale clientului meu în mod samavolnic și abuziv dispozitivul hotărârii și considerentele acesteia fiind copia fidela a actului acuzării.

Considerăm că se impune pe motivele învederate retrimiterea cauzei spre rejudecare de către instanța de fond cu administrarea în mod util, pertinent și concludent, pentru aflarea adevărului în cauză a probei testimoniale ca și a expertizei financiar contabile.

Pe fondul cauzei în situația în care se va reține cauza spre judecare a solicitat admiterea apelului astfel cum a fost motivat și desființarea în totalitate a efectelor sentinței penale nr. 432/F/21.05.2012.

8. Inculpatul D. I., prin apărător ales a criticat sentința de fond sub aspectul:

Acuzările menționate in rechizitoriu sunt total nefondate si neîntemeiate si acestea au fost reluate practic in totalitate de sentința atacata pentru motivele pe care le vom învedera ulterior la acest moment facem precizarea expresa a faptului ca Postcom era acționar 99% al Genius Network, acesta fiind motivul clar al încasării sumelor respective de bani si cu acele sume de bani s-au achitat datorii ale societății.

Totodată menționam faptul ca la momentul de fata administrator al Genius Network este L. R. care a preluat aceasta funcție de la dl I. D. iar intre Postcom (acționarul majoritar reprezentat de Bara si L. R.) și Genius Network prin dl. I. D. au existat numeroase discuții cu privire la sumele de bani si la alocarea acestora spre plata datoriilor.

În mod total nelegal si netemeinic judecătorul fondului a reținut in sarcina clientului meu fapt ca„ in calitate de administrator la S.C. Genius Network S.R.L. a înregistrat în contabilitatea firmei suma de 3.8000.000 lei cunoscând faptul că aceasta provine din săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 indice 2 din Legea nr.78/2000, republicata raportat la art.248, 248 indice 1 din Cp. cu aplic. Art.41 al.2 Cp., iar ulterior a transferat o parte din aceasta suma către alte persoane fizice sau juridice, iar suma de 487.600 lei a folosit-o in interes personal."

Instanța de fond in mod vădit neîntemeiat a conchis ca sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 13 indice 2 din Legea nr.78/2000 republicată, respectiv „ Infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz in serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani". Sub aspectul incriminării faptelor menționate si reținute in sarcina dlui. D. I. apreciem ca sunt incidente dispozițiile art. 345 alin. 3 coroborat cu disp. art. 11 pct. 2 lit. a. raportate la disp. art. 10 lit. d C.pr.pen. pentru că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii iar in temeiul dispozițiilor art.346 alin.2 consider ca pretențiile civile sunt neîntemeiate deoarece nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, clientul meu nesăvârșind nicio fapta care să se circumscrie ilicitului penal și care să cauzeze vreun prejudiciu celor două părți civile.

Astfel:

1. In conformitate cu art.248 Cp abuzul in serviciu contra intereselor publice consta in fapta funcționarului public, care, in exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știința, nu îndeplinește un act ori il îndeplinește in mod defectuos si prin aceasta cauzează o tulburare însemnata bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se refera art. 145 sau o paguba patrimoniului acestuia. Daca: funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, atunci este incident si art.13 indice 2 din Legea nr.78/2000.Cand fapta funcționarului public a cauzat o paguba de peste 200.000 lei sunt incidente dispozițiile art. 248 indice 1 C.pen.

2. In conf. cu disp. art.26 C.pen complice este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajuta in orice mod la săvârșirea unei fapte penale.

3. Disp. art.23 menționează faptul ca constituie infracțiune de spălare banilor:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând ca provin din săvârșirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acesor bunuri sau in scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile sa se sustragă de la urmărirea, judecata sau executarea pedepsei;c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând ca acestea provin din săvârșirea de infractiuni. Atunci cand banii, bunurile sau alte valori provin din săvârșirea unei infracțiuni prevăzute in art. 13 indice 2 din legea nr.78/2000, devine incident art.17 lit.e din Legea nr.78/2000.

Doctrina si practica judiciara releva fara urma de echivoc faptul ca atat abuzul in serviciu contra intereselor publice cat si infracțiunea de spălare a banilor se săvârșesc cu forma de vinovăție intenția directa sau indirecta. Art.19 pct.1 Cp. reglementează vinovăția reprezintă atitudinea psihica a făptuitorului de urmărire a rezultatului faptei sale, sau numai acceptarea posibilității producerii lui.ln orice caz, făptuitorul prevede întotdeauna rezultatul faptei sale.In funcție de atitudinea făptuitorului, intenția poate fi directa, atunci cand prevede rezultatul faptei sale si urmărește producerea lui prin săvârșirea faptei, respectiv indirecta atunci cand desi prevede rezultatul socialmente periculos, nu il urmărește, dar accepta posibilitatea producerii lui. Vinovăția in forma intenției poate exista ca trăsătura a infracțiunii, dar trebuie determinat daca ea exista si ca element al infracțiunii, Cu alte cuvinte, trebuit determinat daca sunt îndeplinite condițiile, la nivel subiectiv, pentru ca fapta concreta sa poată fi calificata ca o anume infracțiune.

Practic infracțiunea de abuz in serviciu este determinata de prezenta elementului subiectiv in săvârșirea faptei care constituie elementul material a infracțiunii care marchează prezenta vinovăției in forma ceruta de lege pentru ca fapta sa reprezinte infracțiune.

Pentru existenta infracțiunii nu este suficienta săvârșirea unei fapte care prezintă pericol social, chiar daca se stabilește ca aceasta este imputabila unei anumite persoane. Infracțiunea nu poate fi redusa la latura sa obiectiva, astfel incat trebuie sa se verifice posibilitatea reala subiectiva a făptuitorului la momentul si condițiile săvârșirii faptei de a anticipa rezultatul si atitudinea acestuia fata de rezultatul socialmente periculos. Proba reprezentării rezultatului se face analizandu-se modul cum a acționat ca si împrejurările in care a acționat inculpatul, tinand seama de experiența sa profesionala ca si de orice alta cerința. Trebuie reținut faptul ca S.C. Continental Asig SA:

NU a avut contract cu Posta R.;

NU a primit bani de la Posta R.;

NU are datorii la Posta R.;

A fost agent pentru Tiriac conform contractului incheiat intre parti;

NU a primit de la Tiriac(formularele) polițele de asigurare si nici chitanțiere;

In aceasta situație, a rămas doar intermediar si a primit 1/2 din valoarea contractului.

Continental Asig SA. a fost verificata de ANAF pentru perioada 26.09-11.10.2006 si 20.10-23.10.2006;

Mai mult decât atat a fost reverificat de către ANAF la cererea IPJ G. serviciul de investigare a fraudelor (07.05-08.05.2007 si NU a fost somat de ANAF pentru sumele invocate si pretinese de DNA, NU a fost dat in judecata de ANAF sau Posta.

Toate contractele B&P in concordanta cu prevederile legale in materie au fost suspendate prin demararea cercetărilor penale si a procesului dar si prin imposibilitatea anularii întrucât administratorul acționarului majoritar s-a sinucis, iar Post Corn a intrat in insolventa sau lichidare si nu are cine sa hotărască fara o hotărâre judecătoreasca privind contractele cu Continental.

In conformitate cu prevederile Codului fiscal daca in 3 ani B&P nu aduce vreu act de la autoritatea fiscala din USA urmează ca impozitul pe banii din contract sa fie achitați către statul roman de Continental Asig insa acest lucru este imposobil fara existenta vreunei hotărâri judecătorești. Mai mult decât atat suntem inscrisi la masa credala a Postcom iar organele îndrituite trebuie sa aștepte finalizarea procedurilor in materie pentru a stii exact care este situația. In privința contractelor externe sunt inregistrate la ANAF si nu poate fi vorba de nicio infracțiune sau evaziune fiscala contractele putând fi modificate ca suma numai in urma unei hotărâri judecătorești sau prin renegociere. Clientul meu nu a fost implicat nici in preluarea de către ., nici in cesionarea ulterioara a acestuia.

Precizam ca, in conformitate cu actele de la dosarul cauzei, toate acele transferuri au fost verificate de judecătorul delegat la Registrul Comerțului, care prin încheierile 7176/12.07.2006, 7091/12.07.2006; 7092/12.07.2006, le-a admis, constatand ca sunt îndeplinite cerințele legale si a dispus înregistrarea lor in R.C. si publicarea in Monitorul Oficial.

In concordanta cu declarațiile martorilor si înscrisurile de la dosarul cauzei (P-V) de ședința A. al S.C. Postcom din 06.02.2006), inculpatul Lepadatu E. a propus achiziționarea de către S.C. Postcom S.A. a pachetului majoritar de acțiuni deținut de S.C. N. Construcții Civile si Industriale S.A. la S.C. Continental Asig S.A., la o valoare total de 2.399.640 Ron(10 Ron/actiune), propunerea fiind votata in unanimitate de adunarea generala a S.C Postcom S.A., iar in cadrul aceleiași ședințe, martorul Bara I. - director general al Direcției Regionale de Poștă B. a propus ca S.C. Potcom S.A. să achiziționeze și cele 40 de părți sociale pe care inculpata M. D. le deținea la S.C. Pronova la un preț total de 400 Ron (10 Ron/acțiune), propunerea fiind votată în unanimitate de adunarea generala. În conformitate cu același înscris, D. I. nu a participat si nici nu putea sa participe la aceasta A. a Postcom.

Mai mult, rezilierea contractelor de preluare acțiuni si parti sociale dintre S.C.I Postcom si cele doua societăți sus-mentionate a fost făcuta asa cum declarațiile de martori si inculpați aflate la dosar pe fondul unor nemulțumiri datorate apariției in presa a unor articole calomnioase si sicanatorii ca si a unor divergente in cadrul BND si Sindicatul CNPR, clientul meu neavand nicio implicare sub acest aspect.

In același context amintim si raportul de inspecție fiscala nr._ din 26.10.2006 al ANAF prin care S.C. Continental Asig a fost verificata fiscal, si cu excepția unui impozit suplimentar, inspectorii nu au relevant nimic nelegal in sensul celor care fac obiectul prezentului dosar. Asa cum probează raportul de inspecție fiscala incheiat la 09.05.2007, S.C. Continental Asig a fost verificata de AFP G. chiar sub aspectul chestiunilor care fac obiectul prezentului dosar, iar in concluziile sale consilierul loan Fanita nu a constatat nimic ilegal.

In același timp nota de constatare . nr._ din 19.03.2009 prin care .. a fost verificata de comisarii Gărzii Financiare G. si aceștia nu au costatat nimic nelegal sub aspectul chestiunilor care fac obiectul prezentului dosar prezintă din punctul nostru de vedere un alt motiv important in cauza la care se adaugă raportul de inspecție fiscala incheiat in data de 04.12.2007 de AFP G. cu ocazia verificărilor efectuate la S.C. Genius Network S.R.L., seisizati fiind de IPJ-SIF cu aspectele care fac obiectul acestui dosar, aceștia negasind nimic in neregula cu excepția unui impozit suplimentar.

Toate tranzacțiile făcute au avut un caracter licit si reprezentarea acestei sfere licite a existat de la început pentru clientul meu ca si pentru alte persoane pe care P. a considerat ca desi au fost implicate in cauza au acționat licit si au avut reprezentarea caracterului licit al tranzacțiilor.

Doctrina actuală statuează că o componentă principală a procesului psihic caracteristic intenției, fie ea directa sau indirecta, „este cunoașterea de către făptuitor a condițiilor obiective in care acționează si reprezentarea corecta a realității", precum si a consecințelor faptei. In cauza pendinte nici nu se pune in discuție acest lucru pentru ca subiectul NU a acționat intenționat, adică in cunoștința de cauza asupra condițiilor acțiunii iar autodeterminarea voinței s-a făcut pe baza unei reprezentări adecvate a realității înconjurătoare. Elementele descriptive (stări, situații, imprejurari) relevate de doctrina penala moderna in conținutul normei de incriminare reprezintă totodată evaluări etico-juridice ale realităților de fapt.

Făptuitorul nu are cum sa cunoască la nivelul uni specialist in domeniul dreptului aceste elemente ci in limitele cognoscibilitatii ca nespecialist iar acestea trebuie să se afle în reprezentarea făptuitorului pentru ca și aceste elemente configurează fapta descrisa in norma de incriminare.

Modul practic și nu acel modus operandi de care se face atâta parada in incriminarea unui făptuitor in doctrina arata clar si fara urma de echivoc faptul ca clientul meu, dl. D. I. NU i se poate retine vinovăția sub niciun aspect nici sub forma intenției directe si nici indirecte si acest lucru a fost probat priii mijloacele de proba administrate in cauza conform dispozițiilor art.64 alin.1 din C.p.p.

Critica clara pe care o exprimam in sensul nelegalitătii și netemeiniciei sentinței penale nr. 432/F din data de 21.05.2012 pronunțata de Tribunalul București Secția 1 Penala, pe lângă argumentele menționate anterior este aceea ca judecătorul fondului nu avea cum sa dea o hotărâre temeinica si verosimila in cauza fara a administra o expertiza financiar contabila in cauza.

Este clar si lipsit de echivoc din punctul nostru de vedere faptul ca fara o astfel de expertiza de specialitate care sa releve realitatea si acuratețea tranzacțiilor financiare efectuate ca si legalitatea acestora si nici măcar nu putem discuta de o învinuire cat de cat palpabila si care sa aibă o temeinicie si sa beneficieze de o încadrare juridica care sa poată sa justifice o hotărâre judecătoreasca.

„Specialistul" DNA care se erijează . categorie nu poate sa-si dea cu părerea sau sa exprime o argumentație juridica logica legala sau/ si judicioasa cu privire la un contract dintre doua persoane juridice private. Instrumentarea cazului de care reprezentanții ministerului public si „rolul activ"manifestat de către judecătorul fondului in soluția pronunțata in cauza amintesc de hotărârile date de naziști in timpul dominației hitleriste pentru ca in orice stat de drept astfel de afaceri(intermedieri) nu sunt incriminate si nu intra nicidecum sub incidența ilicitului penal si din cunoștințele noastre nici in România nu exista vreo lege care sa interzică astfel de afaceri. Argumentele invocate releva si pledează indubitabil pentru lipsa elementului! intelectiv, iar lipsa elementului intelectiv atrage după sine lipsa intenției ca element esențial pentru existenta laturii subiective a art. 13/2 din Legea nr.78/2000 republicata rap. la art. 248, 248 ind.1 C.p. și în aceiași ordine de idei achiesează marea majoritate a practicii judiciare.

Nelegalitatea si netemeinicia hotărârii instanței de fond este de asemenea fundamentata pe faptul ca motivarea acestei sentințe este copiata identic din rechizitoriul DNA ceea ce ridica vădite suspiciuni cu privire la modul efectuării actului de justiție in cauza.

Un alt considerent pentru care apreciem netemeinică hotărârea data in fondul cauzei este legat de lipsa practic a fazei judecații in speța pendinte, si anume instanța in fondul cauzei nu a administrat niciuna dintre probele solicitate si practic in mod total nelegal a pronunțat o sentința de fond. Critica acestei sentințe este cu atâta mai mare cu cat in ciuda insistentelor noastre de a fi audiata in calitate de martor L. R., administrator al Genius Network SRL, aceasta solicitare, respinsa in faza de urmărire penala a fost la fel respinsa si de judecătorul fondului ceea ce duce practic la o îngrădire a dreptului la un proces echitabil in cauza.

Astfel, consideram ca in cauza sunt incidente dispozițiile art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului si a libertăților fundamentale, respectiv pct.2 din acesta.

In cauza pendinte nu întelege sa ne raportam generic la încălcarea prevederilor art. 6 CEDO fără a indica și fără a analiza vătămările procesuale produse, precum și motivele pentru care un temei pentru a justifica desființarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond având in vedere ca prin sentința pronunțata ni s-au încălcat in mod insurmontabil drepturile procesuale ca si dreptul la un process echitabil, si anume:

1. Lipsa unei expertize financiar contabile in cauza care sa poată stabili prejudiciul cauzata si modalitatea in care aceasta prejudiciere a avut loc;

2. Neadministrarea probei testimoniale in prima faza a judecații in ciuda insistentelor tuturor inculpaților;

3. Neadministrarea niciunei probe practic in prima faza a judecații ceea ce a dus clar la un proces neechitabil in cauza.

Pentru considerentele învederate apreciem in concordanta cu practica Curții de Apel București,,în realitate, instanța de apel, apreciind corect că hotărârea de fond este lovită de nulitate își întemeiază soluția de trimitere direct pe dispozițiile art. 6 din Convenția europeană a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, invocând și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privitoare la respectarea dreptului la un proces echitabil."

. de idei in speța de fata hotararea de fond incalca exercitarea drepturilor si libertăților fara a tine cont de drepturile procesuale ale ale inculpatului in mod samavolnic si abuziv dispozitivul hotărârii si considerentele acesteia fiind copia fidela a actului acuzării.

Astfel, s-a considerat că se impune pentru motivele învederate retrimiterea cauzei spre rejudecare de către instanța de fond cu administrarea in mod util pertinent si concludente pentru aflarea adevărului in cauza a probei testimoniale ca si a expertizei financiar contabile. Pe fondul cauzei in situația in care se va retine cauza spre judecare au înțeles sa solicite admiterea apelului astfel cum a fost motivat si desființarea in totalitate a efectelor sentinței penale nr. 432/F/21.05.2012.

9. Apelanta-inculpată M. D., prin apărătorul ales, în conformitate cu dispozițiile art. 379 alin. 2 lit.a a solicitat desființarea hotărârii primei instanțe și, în rejudecare, procedând in conformitate cu dispozițiile art. 345 si următoarele C.pr.pen, pronunțarea unei hotărâri de achitare, in conformitate cu dispozițiile art. 11 pct.2 lit. a raportat la dispozițiile art. 10 lit. a C.pr.pen pe motiv ca faptele pentru care a fost trimisa in judecata nu exista.

În fapt, prin sentința penala nr 432/F/21.05.2012 am fost condamnata in baza art. 26 C.pen, raportat la art.13 indice 2 din L.78/2000 raportat la art. 248, 248 indice 1 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen la pedeapsa de 5 ani inchisoare, aplicandu-mi-se totodată si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevăzuta de art. 64 lit.a teza a II-a si b C.pen pe o perioada de 5 ani dupa executarea pedepsei principale, in baza art. 23 lit.c din L.656/2002 modificata raportata la dispozițiile art.17lit.e din L.78/2000 am fost condamnata la pedeapsa de 3 ani închisoare, iar in baza art. 9 lit.c din L.241/2005 am fost condamnata la pedeapsa de 2 ani închisoare, in urma contopirii urmând sa execut pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.

Fapta materială de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice săvârșita in scopul obținerii unui folos cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen pentru care am fost trimisa in judecata ar consta in aceea ca, in calitate de administrator al ., in baza unei intelegeri cu învinuiții: D. M. T., LEPADATU E., BESCGEA L. si P. MĂRICEL, as fi acceptat sa particip in mod fictiv ca intermediar la incheierea poliței de asigurare intre S.C. ASTRA ASIGURĂRI S.A. si C.N.P.R. S.A, beneficiind astfel, in mod nelegal de suma de 3.200.712 lei, aferenta comisionului de intermediere. Fapta mea, constând in aceea ce in calitate de administrator al . am înregistrat in contabilitatea firmei suma de 3.200.712 lei, pe care ulterior as fi folosit-o pentru achiziționarea unui bun imobil desi as fi cunoscut ca aceasta suma provenea din săvârșirea infracțiunii prevăzuta de art. 13 indice 2 din L.78/2000 republicata ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prevăzuta de art. 23 lit.c din L.656/2002, si de asemenea fapta mea constând in aceea ca as fi înregistrat in contabilitatea firmei, pe cheltuieli, facturi fictive, diminuând impozitul pe profit datorat bugetului de stat cu suma de 488.114 lei ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscala prevăzuta si pedepsita de art. 9 lit.c din L.241/2005.

1. In ceea ce privește infracțiunea de complicitate la infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in scopul obținerii unui folos prevăzuta de art. 26 C.pen, raportat la art.13 indice 2 din L.78/2000 raportat la art. 248, 248 indice 1 cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen.

1.1. In mod greșit s-a reținut aplicarea dispozițiilor art. 41 alin.2 C.pen in ceea ce ma privește, motiv pentru care va solicit in conformitate cu dispozițiile art. 334 C.pr.pen sa puneți in discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute in sarcina mea si sa constați ca încadrarea juridica a faptelor pentru care am fost trimisa in judecata, conform rechizitoriului este cea prevăzuta de art. 26 C.pen, raportat la art.13 indice 2 din L.78/2000 raportat la art. 248, 248 indice 1.

In conformitate cu dispozițiile art. 41 alin 2. C.pen, infracțiunea este continuata cand o persoana săvârșește la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă fiecare in parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

Asa dupa cum reiese din conținutul rechizitoriul fapta materiala de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice săvârșita in scopul obținerii unui folos cu aplicarea art. 41 alin.2 C.pen pentru care am fost trimisa in judecata ar consta in aceea ca, in calitate de administrator al ., in baza unei înțelegeri cu învinuiții: D. M. T., LEPADATU E., BESCHEA L. si P. MĂRICEL, as fi acceptat sa particip in mod fictiv ca intermediar la încheierea poliței de asigurare intre S.C. ASTRA ASIGURĂRI S.A. si C.N.P.R. S.A, beneficiind astfel, in mod nelegal de suma de 3.200.712 lei, aferenta comisionului de intermediere. ( Rechizitoriul f.100 ). Astfel cum este descrisa fapta mea in cuprinsul rechizitoriului si al sentinței atacate, actele mele de complicitate ar fî fost săvârșite numai in legătura cu încheierea poliței de asigurare cu S.C. ASTRA ASIGURARE SI REASIGURARE S.A, nu si cu S.C ALIANZ TIRIAC S.A si S.C. OMNIASIG S.A, pentru care au fost trimiși in judecata ceilalți coinculpati, astfel incat nu este îndeplinita condiția prevăzuta de art. 41 alin 2. C.pen, ca o persoana sa săvârșească la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă fiecare in parte, conținutul aceleiași infracțiuni.

În mod unanim doctrina a arătat ca atâta timp cat participarea complicelui se limitează la o singura acțiune sau inacțiune, nu poate fî angajata răspunderea complicelui in condițiile art. 41 alin.2 C.pen. Infracțiunea continuata sau complicitatea in aceasta forma presupune mai multe acțiuni sau inacțiuni in baza aceleiași rezoluții infracționale; asa cum autorul comite mai multe fapte si răspunde pentru infracțiunea informa continuata, tot asa si complicele pentru a răspunde in condițiile art. 41 si 42 C.pen, trebuie sa săvârșească la rândul sau mai multe acte de ajutor. ( a se vedea in acest sens M. A., Participatia penala Studiu de doctrina si jurisprudenta, ed. Hamangiu 2008, pag. 176).

Faptul ca suma de 3.200.712 lei a fost achitata de către S.C. ASTRA ASIGURARE SI REASIGURARE S.A către . prin trei ordine de plata nu are nici o relevanta din punctul de vedere al incadrarii juridice a faptei, in condițiile in care comisionul a fost stabilit prin intermediul unui singur contract iar . a emis o singura factura, in valoare de 3.200.712 lei către S.C. ASTRA ASIGURARE SI REASIGURARE S.A. ( factura . nr._/20.02.2008 vol.8, f.53) reprezentând "comision contact de mandat nr. 32/06.02.2006 la polița de asigurare nr._ curieri" ( a se vedea in acest sens si Rechizitoriul, f 24).

Pentru aceste considerente, in conformitate cu dispozițiile art. 334 C.pr.pen va rog sa puneți in discuția părților schimbarea de încadrare juridica formulata, sa admiteți cererea si sa constatați ca încadrarea juridica corecta a faptelor reținute in sarcina mea este cea prevăzuta de art. 26 C.pen, raportat la art.13 indice 2 din L.78/2000 raportat la art. 248, 248 indice 1.

1.2. In mod greșit am fost condamnata pentru săvârșirea de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice in scopul obținerii unui folos.

Asa dupa cum rezulta din cursul urmairirii penale si al cercetării judecătorești, in ceea ce ma privește, nu au fost identificate acte de înlesnire sau de ajutor, săvârșite cu intenție, la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penala.

a) In ceea ce privește decizia de a se încheia polițele de asigurare

Decizia de a se incheia polițe de asigurare a angajaților C.N.P.R. a fost luata in cursul anului 2006 de către factorii decidenti din cadrul C.N.P.R. Astfel, la data de 04._, prin procesul verbal nr. 101/832 din aceeași data, incheiat intre C.N.P.R reprezentata de coinculpatul M. A. si KNIESNER M., președintele F.P.S.C., părțile au convenit modificarea at. 61 din Contractul colectiv de munca 2005-2009, in sensul ca C.N.P.R, se obliga sa încheie contracte de asigurări toti salariații si persoanele aflate in întreținerea acestora, condiționat de modificarea contractului colectiv de munca si pentru valorile manipulate si transportate.

In baza acestui proces verbal, coinculpatul LEPADATU E. a întocmit referatul nr. 106/287/08.02.2006 ( vol.7f.76-77) ce avea ca subiect "necesitatea contactării de urgenta a serviciilor de asigurare de grup-tip polița de viata, precum si a unor asigurări a valorilor pentru cazurile de furt prin acte de tâlhărie asupra curierilor/factorilor poștali, pentru invaliditate permanenta sau deces produs de accidente". Acest referat a fost avizat de către: director Direcție Administrativa, M. E., director Direcția Resurse Umane, C. TUTU, director executiv Direcția Dezvoltare Strategica A. M. si a fost aprobat de președintele Consiliului de Administrație, D. M. T.. In baza referatului mai sus menționat coinculpatul LEPADATU E. a întocmit referatul nr. 103/192/10.03.2006 ( vol.7 f.89-79) adresat Consiliului de Administrație al CNPR prin care se propunea "incheierea polițelor de asigurare cu societăți de asigurare abilitate, selectate dupa criterii de avantaj economic". Acest referat a fost supus aprobării CA in ședința din data de 13.03.2006 si dupa aprobarea acestuia de către membrii CA, a fost emisa de către D. M. T. hotărârea nr. 24/13.03.2006 ( vol.7f.57-58), prin care se aproba incheierea de asigurări sociale.

Cu privire la motivele care au stat la baza acestei hotărâri este relevanta declarația martorului D. C. data la data de 13.04.2011 in fata primei instanțe unde arata ca "încheierea polițelor de asigurare era cuprinsa . conducerea CNPR-ului si conducerea sindicatelor din posta romana. Conducerea sindicatelor vedea acest lucru ca o măsura de protecție a salariaților in condițiile in care banii pe care aceștia ii transportau nu erau protejați impotrva atacurilor." In același sens martora C. G., audiata in fata instanței de judecata la data de 13.04.2011 arata ca "necesitatea încheierii polițelor de asigurare a avut la baza rațiunile expuse si de alti martori si anume: necesitatea protejării salariaților poștei in cazul in care aceștia erau atacatati in timp ce transportau valori materiale. Inițiativa a fost a Federației Sindicatelor din Posta R. care au solicitai acest lucru, urmare a solicitării noastre, a avut loc o negociere care s-a finalizat cu un protocol in 2006. Dupa acest moment, noi am introdus in contractul colectiv de munca, prevederi cu privire la aceste polițe de asigurare".

Din cele arătate mai sus rezulta nu am avut nici o implicare in luare de către factorii decidenti ai CNPR a deciziei de încheiere a contractelor de asigurare.

b) In ceea ce privește constituirea societății ..

Conform materialului probator aflat la dosarul cauzei, in toamna anului 2005 reprezentanții C.N.P.R împreuna cu lideri sindicali ai F.S.P.C si B.N.S, au discutat despre înființarea unei societăți comerciale dupa modelul S.C PETROMSERVICE S.A, la care sa participe ca acționari toti angajații C.N.P.R, aceasta societate in contextul programului de restructurare si privatizare al C.N.P.R. urmând sa asigure mai multe beneficii angajaților C.N.P.R. Potrivit rechizitoriului la elaborarea proiectului de înființare al noii societăți ar fi participat alti coinculpati impreuna cu liderii sindicali din cadrul B.N.S si F.S.P.C, pe parcursul mai multor întâlniri.

În final s-a decis ca societatea sa aibă ca acționari fondatori 5 persoane, astfel incat sa existe un echilibru intre reprezentanții C.N.P.R si cei ai sindicatelor, in persoana coinculpatului LEPADATU E.- la acel moment director economic si executiv a C.N.P.R ; TUTU M. C.- director al Direcției Resurse Umane din cadrul C.N.P.R; BARA lOAN - director al Direcției Regionale de posta B.; O. C.- deputat si fost președinte a; F.S.P.C; C. O. deputat si fost vice-presedinte al F.S.P.C. La data de 03.02.2006 a fost înființata societatea S.C.POSTCOM S.A, administrator fiind numit BARA I. iar ca cenzor C. A., M. D. F. si UTZA BAICOIANU F. B..

Cu privire la aceste aspecte sunt relevante declarațiile martorilor BARA I. - audiat in faza de urmărire penala la data de 27.11.2007, acesta arătând ca "la nivelul conducerii Companiei Naționale Posta R. se luase decizia infiintarii unei societăți comerciale ale cărei profituri sa constituie o suplimentare a veniturilor angajaților din Posta "; "la adunarea generala a fondatorilor POSTCOM S.A din data de 12.01.2006, pe langa acționarii fondatori ai societății: subsemnatul, L. E., TUTU C., O. C. si C. O. au mai participat si reprezentanți ai conducerii Companiei, reprezentanți ai Federației Sindicatelor din Posta si Comunicații, domnul D. C. ca reprezentant al Blocului N. Sindical si F. B., secretar de stat in Ministerul Comunicației si Tehnologiei Informației". Martorul D. C. audiat in faza de urmărire penala la data de 31.03.2008 a arătat ca "...in aceeași perioada s-a discutat despre infiintarea unei societăți comerciale, care, ca principiu, ar fi trebuit sa aiba ca acționari salariați ai Companii Naționale Posta R. si care urma sa aiba ca obiective preluarea serviciilor ce urmau sa fie externalizate de către CNPR, in cadrul programelor de restructurare, premergătoare privatizării. Am participat la aceste discuții împreuna cu reprezentanți ai Federației Sindicatelor din posta si Comunicații, reprezentanți ai administrației: director economic E. LEPADATU si directoarea Direcției de Resurse Umane TUTU C. ". Cu privire la motivele care au stat la baza acestei hotărâri este relevanta declarația aceluiași martor D. C. data la data de 13.04.2011 in fata primei instanțe unde arata "întrucât in vremea respectiva se punea problema restructurării CNPR-ului ce ar fi avut drept consecința dispoznibilizarea de salariați am recomandat înființarea une asociații legale a salariaților din posta care poate sa participe in numele salariaților la achiziționarea unui pachet de acțiuni".

Tot cu privire la constituirea S.C.POSTCOM S.A., martorul BRATIANU M., audiat in faza de urmărire penala la data de 21..04.2008 a arătat ca "in ceea ce privește înființarea S.C. POSTCOM S.A arat ca aceasta societate a fost gândita ca un vehicul comercial al Asociației Salariaților al PAS din cadrul Companiei Naționale Posta R., înființata in scopul de a proteja anumite categorii de salariați in eventualitatea externalizarii activităților pe care le desfasurau in cadrul companiei, in cadrul procesului de restructurare si eventual, privatizare a Companiei Naționale Posta R. ". Același martor, in declarația data in fata instanței la data de 13.04.2011 a arătat ca "S.C.POSTCOM S.A a fost înființata ca o alternativa la situația dificila pe care o tracersa CNPR in acel moment, la eventualitatea disponibilizării unor salariați precum si la preconizata externalizare a unor servicii din cadrul companiei care . afectau cea 600 de salariați din srviciul de mentenanta al companiei si din serviciul de curățenie. Ideea era ca in POSTCOM sa isi găsească un loc de munca lucratorii externalizati din cadrul CNPR-ului."

Cu privire la același aspecte, martora C. O. audiata de procuror la data de 05.05.2008 a arătat ca "la sfârșitul anului 2005-inceputul anului 2006, s-a lansat ideeaunei societăți coomerciale pe langa C. Naționala Posta R. care avea ca scop preluarea unei parti din angajații Companiei Naționale Posta R. in situația in care se punea problema restructurării personalului, ocazie cu care se dorea externalizarea unor servicii din Posta, pe care urmau sa le preia aceasta societate comerciala,"; "întrucât ideea înființării unei societăți comerciale care sa îmbunătățească viața angajaților din Posta a părut viabila, am fost de acord sa devin unul din acționarii acestei societăți comerciale impreuna cu C. O., E. LEPADATU, TUTU C., BARA I."

Cu privire la aceleași aspecte, martora TUTU C., in declarația data in fata instanței la data de 28.09.2011 a arătat "In perioada 2005-2006 am fost director de resurse umane la CNPR 5.A. Probabil ca in octombrie-noiembrie 2005 am participat la o întâlnire in care mi s-a prezentat o idee despre înființarea unei societăți comerciale care ulterior s-anmit POSTCOM S.A.

In faza de judecata, martorul N. I. C., membru in Consiliul de Administrație a CNPR S.A, in declarația data la data de 31.08.2011, in legătura cu motivele care au dus la infiintarea POSTCOM a arata ca "Stiu ca in consiliul de administrație s-a discutat despre POSTCOM S.A in contextul externalizarii unor servicii, si ca dezbaterea a fost destul de aprinsa si ca cel puțin in perioada in care am fost membru si am participat la ședințe nu a fost supsa aprobării externalizarea servciilor către POSTCOM S.A

Din aceasta stare de fapt, dovedita de materialul probator aflat la dosarul cauzei rezulta ca eu nu am avut nicio implicare in decizia si modul in care a fost constituita societatea S.C.POSTCOM S.A.

c) In ceea ce privește decizia . de a achiziționa ..

Asa dupa cum rezulta din cuprinsul Procesului Verbal incheiat la data de 06.02.2006 cu ocazia desfășurării Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor S.C. POSTCOM S.A, la discutarea punctului 6 de pe ordinea de zi, dl. Bara I. (Administratorul POSTCOM S.A) propune achiziționarea PRONOVA S.R.L . Cu privire la aceasta propunere ceilalți acționari au fost de acord arătând. Astfel dl C. O. arata ca "este de acord cu achiziționarea pârtilor sociale deținute de d-na M. D. in ., considerand ca este o investiție foarte buna", iar dl Lepadatu E. arata ca "din punct de vedere economic si financiar aceasta achiziție constituie inca un pas in consolidarea financiara a S.C.POSTCOM S.A. Este de acord cu achiziționarea acestuia". In final se precizează de asemenea ca "supusa la vot propunerea este aprobata in unanimitate de voturi". Aceasta stare de fapt, demonstrata prin înscrisul la care am făcut trimitere este dovedita si de declarațiile coinculpatilor si ale martorilor audiați in cauza.

Astfel BARA I. - audiat in faza de urmărire penala la data de 27.11.2007 arata ca "menționez ca, in perioada ianuarie-martie 2006, s-a luat hotararea achiziționării pârtilor sociale/ acțiunilor aparținând mai multor societăți: ., S.C.POSTFARM S.A, S.C.POST VAMA S.A" . Cu privire la aceleași aspecte, martora C. O. audiata de procuror la data de 05.05.2008 a arătat ca "din cate imi amintesc in cadrul S.C. POSTCOM S.A, s-a discutat despre preluarea a doua societăți comerciale: . si S.C. CONTINENTAL ASIG S.A", in faza de judecata aceasi martora in declarația data la 13.04.2011 arata ca "Nu stiu cine sunt P. N. si M. D.". Martora TUTU M. C., adiata tot in faza de urmărire penala la data de 09.05.2008 a arătat ca " imi aduc aminte ca s-a pus problema achiziționării a doua societăți comerciale, . si S.C. CONTINENTAL ASIG S.A, ultima din cele doua societăți a fost achiziționată in vederea desfășurării de activități de asigurare, din cate ni s-a prezentat fiind deja autorizata sa desfășoare aastfel de activități. In ceea ce privește prima societate nu imi aduc aminte in legătura cu ce proiecte a fost achiziționată si nici actvitatea desfășurata, in legătura cu ambele societăți nu cunosc momentul concret in care au fost achiziționate. Am auzit numele de M. (fosta M.) D. si P. N., dar nu-mi aduc aminte sa fi văzut personal aceste persoane sau de ce era legat numele lor. " In faza de judecata martora TUTU C., in declarația data la data de 28.09.2011 a arat ca "Stiu ca s-a discutat la o ședința despre achiziționarea PRONOVA si CONTINENTAL ASIG. Despre prima nu stiu ce obiect de activitate avea. Despre a doua numele vorbește de la sine cu privire la obiectul de activitate. Presupun ca despre achiziționarea celor doua activități s-a discutat tot . acționarilor POSTCOM." V ""Nu i-am cunoscut personal pe M. D. si P. N.". In declarația data la data de 16.02.2011 in fata primei instanțe, martorul O. C. arata ca "eu stiu ca, eu am fost unul dintre cei care au propus achiziționarea de acțiuni sau parti sociale de la S.C CONTINENTAL S.A sau .."; "Cred ca si achiziționarea . si CONTINENTAL ASIG s-a discutat in adunările generale"; "Era sarcina administratorului POSTCOM sa găsească o societate buna in domeniul asigurărilor astfel ca nu ni s-a prezentat o bonitate a S.C. CONTINENTAL ASIG si a celelilalte societăți"; "Nu s-a discutat in adunările respective despre încheierea contractelor de asigurare ca noi S.C. POSTCOM sa luam o societate de asigurare si sa facem noi asigurările". In faza de urmărire penala, la data de 23.04.2008, același martor a arătat ca "printre primele decizii pe care le-am luat in A. au fost: achiziționarea pachetului majoritar de actiuni/parti sociale la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A si .. Nu imi aduc aminte, cine a propus concret achiziționarea de actiuni/parti sociale la aceste societăți, dar din cate imi aduc aminte . a fost cumpărata, intrucat deținea o mare parte din imobilul situat in . fost interesați sa deținem o parte din imobilul in care ne desfasuram activitatea., iar S.C. CONTINENTAL ASIG S.A avea ca obiect de activitate intermedierea asigurărilor si intrucat se dorea ca prin intermediul . poștașii sa ajute la încheierea de asigurări, era necesara achiziționarea unei astfel de societăți, care avea in obiectl de activitate intermedierea de aigurari"; "Nu-mi aduc aminte, daca mi-au fost rpezentati doamna M. D. (fost M.) si domnul PINTILE N.. "

Relevant in cauza este faptul ca in urma efectuării unei constatări tehnico-stiintifîce grafoscopice s-a stabilit ca următoarele documente ce au legătura cu obiectul cauzei sunt semate in fals cu numele meu: actul adițional la actul constitutiv al societății PRONOVA, încheiat la data de 17.02.2006 ( voi. 8, f.640) si cererea înregistrata la O.R.C sub nr._/20.02.2006 ( vol.8, f.642) prin care s-a completat obiectul de activitate al societății cu COD CAEN 6720- "activități auxiliare ale caselor de asigurări si de pensii, include activitatea de intermediere, in numele si in contul unei societăți de asigurare autorizate conform legii de asigurări de viata si asigurări de persoane altele decât cele de viata, fara ca prin aceasta societatea sa aiba calitatea de asigurător sau bloker de asigurare", procurorul, dispunând prin Rechizitoriu, dijungerea cauzei si declinarea competentei in favoarea Judecătoriei G. in vederea identificații autorilor necunoscuți care au falsificat înscrisurile arătate mai sus. (Punctul F din dispozitivul Rechizitoriului, f. 110 - Rechizitoriu).

d) In ceea ce privește decizia de a se încheie contractele de intermediere polițe de asigurare intre S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. si C.N.P.R. si modalitatea de derulare a contractului.

Ca urmare a adoptării hotărârii nr. 24/13.03.2006 ( vol.7 f.57-58), prin care se aproba încheierea de asigurări sociale, reprezentanții C.N.P.R. l-au mandatat pe BESCHEA L., recomandat de către liderii sindicali D. C. si M. BRATIANU ca un specialist in asigurări, sa negocieze polițele de asigurare.

BESCHEA L. a început negocierile cu S.C ASTRA ASIGURARE SI REASIGURARE S.A - Agenția V. reprezentata de martorul G. A. începând cu luna decembrie 2005 si fiind finalizate in luna februarie 2006, eu nefiind implicata in nici un fel in modul in care au decurs aceste negocieri. Sub acest aspect este relevanta declarația martorului BARA I. - audiat in faza de urmărire penala la data de 27.11.2007 care arata ca "in ceea ce privește pe domnul Beschea L., cunoșteam faptul ca acesta este expert in asigurări, fiind agreat de către reprezentanții Blocului N. Sindical- Federația Sindicatelor din Posta si Comunicații, D. C. si M. BRATIANU, precum si de conducerea Companiei Naționale Posta R. "

Cu privire la negocierea si incheierea contractului martorul G. A. audiat in faza de urmărire penala la data de 28.11.2007 a arătat ca "astfel la sfârșitul anului 2005 am fost contactat de o persoana pe nume Beschea L., care s-a recomandat consilier pe probleme de asigurări in cadrul sindicatului solicitandu-mi o oferta pentru asigurarea valorilor transportate de factori poștali si una de asigurare de accidente a persoanelor din CNPR. P. la sfârșitul anului 2005, m-am întâlnit cu domnul Beschea la sediul Agenției V. de aproximativ trei ori, in care am încercat sa răspund cerințelor Poștei in ceea ce privește găsirea unui produs care sa le satisfacă cerințele". Același martor a arătat ca la începutul lunii ianuari 2006 i(domnul Beschea s-a prezentat la Agenția V. comunicandu-mi ca asigurarea urma sa se incheie cu plata unui comision către un agent de asigurare, spunandu-mi de la prima întrevedere ca este necesara plata unui comision, eu raspunzandu-i ca acesta nu poate fi mai mare de 25% din valoarea poliței, pentru un procent mai mare având nevoie de acordul conducerii". Referitor la modalitatea de încheiere a contractului martorul G. arata in cuprinsul aceleiași declarații ca "la începutul lunii februarie, cu ocazia unei întâlniri cu domnul Beschea, acesta mi-a comunicat si numele intermediarului, respectiv ., dandu-mi si datele de identificare ale acestei societăți. Aceste date le-am trecut in contractul de mandat pentru intermedierea asigurărilor in care aceasta firma avea calitatea de mandatar pentru S.C. ASTRA ASIGURĂRI S.A. Precizei ca nu imi amintesc sa fi primit de la domnul BESCHEA, niciun document referitor la aceasta firma si nici nu am verificat in vreun fel veridicitatea datelor pe care le-am trecut in contact. Am mizat doar pe ceea ce mi-a spus domnul Beschea. Cu aceeași ocazie, domnul Beschea mi-a comunicat ca dorește un comision mai mare decât pot oferi eu, spunandu-mi ca primește de ;a societăți concurente pe piața asigurărilor sume mai mari. Eu am intocmit o nota cu caracter intern solicitând conducerii sa stabilească valoarea comisionului ce se poate plați ., purtând in acest sens discuții cu domnuii GUGLIEMO FRINZI, D. G. A. si directorul de vânzări R. M.. Cu privire la ., precizez ca, . cu domnul BESCHEA, acesta s-a exprimat ca aceasta firma ar fi . sindicatului Poștei sau a membrilor Poștei si, ca o concluzie la cele spuse de dansul acești bani ar fi rămas tot la Posta. Urmare a acestor discuții, am completat cele doua exemplare ale contractului de mandat si anexele acestuia, le-am semnat si stampilat, dandu-i-le domnului Beschea spre a fi semnate de intermediarul de asigurări. Primind de la domnul Beschea un exemplar cu stampila . si o semnătura, am dat mai departe documentul economistului, spre a fi implementat in gestiune..."; "Odată cu contracul de mandat despre care am discutatmai sus, i-am dat domnului Beschea spre a fi completate de agentul de asigurare, si formularul de recomandare in care se trec datele clientului care va beneficia de polița de asigurare. Mi se prezintă formularul de recomandare in cauza si precizez ca scrisul din rubricile completate imi aparține, aceasta fiind forma in care l-am inmanat domnului Beschea spre a fi semnat de cei de la .. Precizez inca o data ca, personal nu am luat niciodată legătura cu vreo persoana de la societatea de intermediere sau de la C. Naționala Posta R. si nici nu mi s-a transmis ca cineva de la . sau C. Naționala Posta R. ar fi luat legătura cu persoane de la S.C. ASTRA ASIGURĂRI S.A ". In faza de judecata, audiat la data de 08.06.2011 martorul G. A. isi menține declarațiile date in faza de urmărire penala, arătând ca nu am nici o implicare in negocierea si încheierea polițelor de asigurare: "In anul 2006 cand eram sef la Agenția de Asigurări V. am fost contactat de Beschea L. pentru a-iface o oferta de asigurări in domeniul care il dorea: asigurări de accidente si invaliditate si asigurări de transport valori"; "Dupa câteva luni si dupa ce s-au făcut diferite modificări in condițiile de asigurare, dl Beschea a spus ca comditia incheierii polițelor cu Astra este ca încheierea sa se faca printr-un intermediar pe care il va aduce dansul. Acest intermediar era PRONOVA S.R.L. Dl. Beschea nu mi-a dat nici un document cu privire la aceasta firma si nici eu nu am verificat cele spuse de acesta. Dupa ce Beschea mi-a comunicat ca dorește un intermediar mi-a zis ca dorește un comision mai mare decât poate oferi ASTRA dar nu mai stiu motivul. Oricum nu era sarcina mea sa aprob acest comsion. Nu am luat niciodată legătura cu vreo persoana din societatea de intermediere sau CNPR. S-ar putea ca dl Beschea sa imi fi spus ca la PRONOVA sunt acționari salariații Poștei"; "Comisionul către PRONOVA s-a plătit pentru ca a fost dorința lui BESCHEA in acest sens ". De asemenea, martora C. G., audiata in fata instanței de judecata la data de 13.04.2011 arata ca "cel care s-a ocupat de identificarea societății de asigurarea fost un coleg de-al nostru de la BNS, expert in asigurări, care se numește BESCHEA L."

In ședința AGEA a S.CPOSTCOM SA din data de 13.02.2006, s-a hotărât împuternicirea mea pentru semnarea contractului de mandat pentru intermedierea asigurarilor-asigurari generale si a metodologiei de lucru dintre S.C ASTRA ASIGURARE- REASIGURARE S.A si .. Urmare a acestei ședințe a fost adoptata Hotărârea nr. 2/13.02.2006 ( vol.23 filele 53-54) prin care am fost împuternicita sa semnez contractul de mandat pentru intermedierea asigurărilor cu S.C. ASTRA ASIGURARE -REASIGURARE S.A. iar eu am semnat contractul de mandat in condițiile in care le-a arătat martorul G. A..

Cu privire la aceasta infracțiune la stabilirea adevărului trebuie avute in vedere si declarațiile mele si ale celorlalți inculpați date in cauza intrucat, in conformitate cu prevederile art. 69 C.pr.pen ele se coroborează cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. Astfel, in declarația data in fata instanței la data de 24.11.2010 am arătat ca "singurul lucru pe care l-am făcut a fost sa duc la îndeplinire mandatul primit de la PRO N., reprezentata de Bara loan. Eram mandatata sa semnez contractul de consultanta cu S.C.FINANCIAL MANAGEMENT reprezentata de BESCHEA L., prin care acesta negocia condițiile polițelor de asigurare ce se vor încheia cu CNPR SA. Am fost împuternicita de asemenea sa semnez contractul de mandat cu PRO N. si ASTRA ASIGURĂRI."; "S.C. PRONOVA nu a efectuat direct nici o prestație de intermediere directa a polițelor de asigurări ci a fost mandatat BESCHEA L.".

Cu privire la aceste aspecte coinculpatul LEPADATU E. a arătat in declarația data in fata instanței la data de 27.10.2010 ce "in anul 2005, cand a avut loc o greva, s-a incheiat un protocol care cuprindea si aceasta cerința. In februarie 2006 s-a revenit cu aceasta solicitare din partea sindicatelor, si prin incheierea unui protocol, sindicatele au cerut, si C. a acceptat, incheierea polițelor in discuție si modificarea contractului colectiv cu prevederi concrete in acest sens. "; "S-au incheiat polițe de asigurare succesiv cu S.C. ASTRA, cu ALLIANZ TIRIAC si in fine cu OMNIASIG ASIGURĂRI. La nici una din polițele semnate de mine nu am asistat la negocierea primelor de asigurare. Aceasta negociere s-a făcut de o persoana desemnata, sau recomandata de sindicate si mandatata tacit de conducerea CNPR."; "La momentul încheierii asigurării cu S.C. ASTRA nu aveam cunoștința de o oferta paralela de la S.C ALLIANZ. Polițele de asigurare au fost negociate de inculpatul BESCHEA. Acest inculpat nu mi-a spus nimic de un eventual comision perceput de S.C PRO N. si CONTINENTAL ASIG. Acest fapt, de altfel nu mi-a fost adus la cunoștința de nimeni altcineva. Nu am discutat aceste aspecte nici cu inculpații M. D. nici cu inculpatul P. N.."

Același coinculpat a arătat in fata procurorului, la data de 29.11.2007, cu privire la modalitatea de incheiere a polițelor de asigurare ca "Domnul Beschea mi-a adus oferte de la doua societăți de asigurare S.C. ASTRA ASIGURARE- REASIGURARE S.A si S.C. ALLIANZ TIRIAC ASIGURĂRI S.A "; "Riscurile asigurate, sumele ce urmau sa fie plătite ca prima de asigurare si condițiile in care polițele urmau sa intre in vigoare au fost negociate de domnul BESCHEA direct cu reprezentantul asigurătorului. Datele necesare pentru calcului primei de asigurare au fost furnizate prin Direcția operaționala si Direcția resurse umane "

Coinculpatul BESCHEA L., cel care s-a ocupat in mod concret de negocierea si încheierea polițelor de asigurare a arătat, la data de 27.10.2010 in fot primei instanțe ca "C. S.C. POSTCOM S.A s-a născut din dorința de a asigura venituri suplimentare salariaților in urma grevei si a protocolului."; "Aveam toata încrederea in administratorul societății domnul BARA. Acest domn BARA, administrator al S.C. POST .-a informat ca sunt in fza de achiziție a 2 firme, PRONOVA S.R.L si S.C. CONTINENTAL si mi-a făcut propunerea sa consiliez PRONOVA, in calitate de agent in viitorul contract cu ASTRA ";

Pentru a exista complicitate este necesar sa se fi efectuat acte de natura sa sprijine săvârșirea faptei prevăzuta de legea penala ( condiție obiectiva ) si sa existe vinovăție in intenției, adică contribuția celui care înlesnește sau ajuta in săvârșirea faptei prevăzuta de legea penala sa fie data cu intenție. Așadar, persoana care efectuează actele de înlesnire sau de ajutor trebuie sa fi cunoscut si sa-si fi dat seama ca prin acele acte, contribuie la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penala si deci sa fi inteles ca devine participant la fapta săvârșita (condiție subiectiva ). (a se vedea in acest sens V. Dongoroz s.a, Explicații teoretice ale Codului Penal R., ed. Academiei 1972, vol.l ,pag.202-203). Or, raportat la starea de fapt stabilita in urma cercetării judecătorești singura mea acțiune in legătura cu încheierea poliței de asigurare cu S.C. ASTRA ASIGURARE -REASIGURARE S.A. a constat in ducerea la îndeplinire a mandatului acordat prin Hotărârea numărul 2 din 13.02.2006 a Adunării Generale Extraordinare a acționarilor S.C. POSTCOM S.A prin care am fost imputernicita sa semnez contractul de mandat pentru intermedierea asigurărilor - asigurări generale si a metodologiei de lucru - asigurări generale dintre Societatea de Asigurare - reasigurare Astra SA si PRONOVA S.R.L. In condițiile in care nu am contribuit in nici un fel la luarea de către presupușii autori ai infracțiunii de abuz in serviciu a deciziei de a incheia polițele de asigurare si nu am avut nici o participatie in legătura cu modalitatea in care s-au negociat aceste politie si in care s-a stabilit prima de asigurare si comisionul cuvenit PRONOVA rezulta ca nu puteam in mod obiectiv sa am reprezentarea ca as ajuta in vreun fel la săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu de către presupușii autori ai acesteia.

In ceea ce privește condiția ca activitatea complicelui sa îi fi servit efectiv la săvârșirea faptei prevăzuta de legea penala doctrina penala romana este ferma pe poziția ca orice contribuție a participantului complice trebuie sa se inscrie in antecedența cauzala a producerii rezultatului, așadar sa reprezinte o condiție seine qua non a producerii rezultatului. ( G. A., Participatia penala, Studiu de drept comparat RDP, 3/2000 pag.20 in M. A., Participatia penala Studiu de doctrina si jurisprudența, ed. Hamangiu 2008, pag. 171 )

Mai mult, in conformitate cu prevederile L.31/1990 obligațiile si răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat si de cele special prevăzute in aceasta lege, astfel incat eu nu puteam refuza mandatul primit de la Adunarea Generala Extraordinara a POSTCOM asociatul unic la PRONOVA S.R.L. In acest sens indic dispozițiile art. 73 lit.d din L.31/1990 rămas nemodificat in care se prevede in mod expres ca administratorii sunt solidari răspunzători fata de societate pentru i(exacta îndeplinire a hotărârilor adunării generale"

Cu privire la răspunderea penala a complicelui practica judiciara, in mod constant a reținut ca "nu exista complicitate decât cel care ajuta sau înlesnește săvârșirea unei infracțiuni are reprezentarea ca fapta sa va constitui ajutor dat autorului in comiterea acelei infracțiuni si dorește producerea acestui rezultat sau accepta eventualitatea producerii lui"; "pentru existenta complicității nu este suficient un act material de natura sa ajute la săvârșirea unei infracțiuni, ci mai trebuie ca acel act material sa fie făcut cu intenția de a ajuta la săvârșirea infracțiunii respective, învinuirea de complicitate este neîntemeiata daca in cauza se stabilește ca învinuitul a contribuit in mod obiectiv la infracțiunea săvârșita de autor, fara insa sa fi cunoscut intenția infracționala a acestuia. " si ca "in materie de complicitate, răspunderea penala nu poate fi angajata decât in măsura in care complicele a contribuit cu intenție la săvârșirea unui fapt material ce face parte din activitatea infractionala a autorului; el nu poate fi tras la răspundere pentru un fapt al autorului care nu are legătura cu activitatea sa si nu a fost prevăzut ori cunoscut de el. " ( T. V. s.a Codul Penal Comentat si Adnotat, Partea Generala, ed. Științifica, București, 1973 pag. 190-191 pct. 8, 23 si 17)

2. În ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani.

Din analiza dispozițiilor legale incidente rezultă că pentru existența infracțiunii de spălare a banilor este necesar să fi cunoscut proveniența ilicită a acestora, să fi ascuns sau disimulat adevărata lor proveniență și să fi deținut sau folosit aceste sume, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni.

Cu privire la aceasta condiție invoc de asemenea practica judiciara a Înaltei Curți de Casație si Justiție, care a arătat ca „potrivit prevederilor art. 23 alin.l lit c din Legea nr.656/2002, constituie infracțiunea de spălare a banilor dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri cunoscând ca acestea provin din săvârșirea de infracțiuni. In raport cu prevederile menționate, pentru existenta infracțiunii de spălare a banilor, este necesar se se stabilească, pe baza probelor certe, ca bunurile dobândite, deținute sau folosite provin din săvârșirea de infracțiuni si ca autorul cunoștea aceasta împrejurare, nefiind suficienta simpla constatare ce cel de la care bunurile au fost dobândite dobândite, este cercetat pentru săvârșirea de infracțiuni, iar autorul cunoștea aceasta din urma împrejurare" (ICCJ, secția penala, dec. P. nr.3615/5.07.2007 in N. Cristus, Evaziunea fiscala si spălarea banilor, ed. a 2-a ed. Hamangiu ,2010 pag. 117). Cu privire la latura subiectiva doctrina a arătat ca „ elementul subiectiv consta in intenție. Autorul trebuie sa aiba reprezentarea ca prin activitățile întreprinse ascunde proveniența banilor proveniți dintr-o infracțiune si sa urmărească sau sa accepte obținerea acestui rezultat" (Cameila B., Spălarea banilor, ed. Universul juridic, 2010, pag. 236).

F. de cele arătate mai sus, in condițiile in care prima instanța nu indica nici un mijloc de proba din care sa rezulte ca as fi avut cunostinta de proveniența ilicita a sumelor de bani din care s-ar fi achiziționat imobilul din . de achiziționare a imobilului nu mi-a aparținut mie ci asociaților societății va solicit ca, in rejudecare, sa pronunțați o soluție de achitare si pentru aceasta infracțiune.

3. In ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscala.

În cursul urmăririi penale, in cauza, prin Rezoluțiile din 12.03.2008 si 11.11.2009 s-a dispus, in temeiul art.112-113 C.pr.pen cu aplicarea art. 11 alin.4 din OUG nr. 43/2002 efectuarea unei constatări tehnico - stiintifice. Or, asa dupa cum rezulta din chiar temeiul de drept invocat de către autorii Rezoluțiilor din 12.03.2009 si 11.11.2009, in cauza nu erau îndeplinite condițiile cumulative impuse de art.112 cod porcedura penala, întrucât in cauza, asa dupa cum reiese din actele dosarului si din chiar cuprinsul obiectivelor dispuse de către procuror nu este îndeplinita niciuna din condițiile premisa cerute de textul procedural pentru a se putea dispune o constatare tehnico-științifica respectiv nu exista pericolul de dispariție a unor mijloace de proba sau a unor situații de fapt si nici necesitatea lămuririi urgente a unor fapte sau împrejurări ale cauzei.

Mai mult deca atat, raportul de constatare tehnico-stintifica întocmit de către specialitul DNA nu a ținut cont de toate actele înregistrate in evidenta contabila a societății PRONOVA S.R.L. In concluziile Raportului se arata ca « in contabilitatea PRONOVA S.R.L a fost înregistrata pe cheltuieli factura nr._/01.02.2006 in suma de 1.022.390 USD reprezentând servicii conform contractului nr.l228TV12. Factura a fost înregistrata la cursul de 2,9839 RON/USD, adică echivalentul a 3.050.712 lei in contul de cheltuieli 628 - Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți » (f.19 din Raportul de constatare tehnico-stiintifica din 20.02.2009) si ca « se constata ca societatea a incheiat anul 2006 cu profit, in consecința înregistrarea pe cheltuieli a sumei de 3.050.712 lei are ca efect diminuarea profitului brut si implicit a impozitului pe profit cu suma de 488.114 lei » ( suma reținuta in sentința ca prejudiciu produs de mine prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscala pentru care am fost condamnata la pedeapsa inchisorii de 2 ani). Cu toate acestea un paragraf mai jos (f.20 din Raportul de constatare tehnico-științifica din 20.02.2009) se arata ca « menționez ca la dosar se regăsește contractul de vanzare-cumparare de acțiuni nr._/11/04.12.2006, contract prin care PRONOVA S.R.L vinde către B&P Investment Corp un număr de 171.335 acțiuni deținute la Banca Internaționala a Religiilor. Prețul unei acțiuni este de 9,3748 USD cu o valoare totala de 1.100.000 USD, adică echivalentul a 3.050.710 lei. Prin acest contract se stinge aproape in totalitate (ramane o diferența de 2 lei) datoria de 3.050.712 lei pe care PRONOVA S.R.L o are către B&P Investment Corp. In acest sens au fost întocmite doua note contabile in data de 04.12.2006 » Or, in situația in care, asa dupa cum retine chiar specialistul DNA, unei cheltuieli in contabilitate ii corespunde si un venit egal ( in același an fiscal) este evident ca la formularea concluziilor raportului de constatare tehnico - științifica trebuia sa se tina cont si de înregistrarea in contabilitate a venitului si a celor doua note contabile din data de 04.12.2006.

În condițiile in care, asa dupa cum am arătat, in realitate nu a existat nici o diminuare a profitului brut, cele doua înregistrări contabile anulandu-se una pe cealaltă, nu este întrunită condiția cerința scopului de sustragere de la îndeplinirea obligațiilor fiscale impusa in mod expres de dispozițiile art. 9 alin.l din L.241/2005, motiv pentru care va solicit sa pronunțați o hotărâre de achitare si pentru aceasta infracțiune.

4. In subsidiar, in ceea ce privește greșita individualizare a pedepsei raportat la dispozițiile art. 72 C.pen.

Fiind un principiu fundamental al dreptului penal, operațiunea juridica de individualizare a pedepsei de către instanța trebuie sa aiba in vedere, pe de o parte, pericolul social al faptei si persoana infractorului, iar pe de alta parte, stabilirea pedepsei trebuie sa fie rezultatul corelării tuturor dispozițiilor legale referitoare la sancțiunile de drept penal.

Astfel, o pedeapsa este apta a-si indeplini funcțiile si a isi realiza scopul-contribuind prin aceasta la înfăptuirea obiectivelor politicii penale - numai daca atat in faza judecații cat si in faza de executare este perfect individualizata.

Individualizarea pedepsei trebuie sa fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probator studiat dupa criterii bine determinate, criteriile generale de individualizare a pedepsei, limitativ prevăzute in art. 72 C.pen, urmând a fi avute in vedere la stabilirea si aplicarea tuturor pedepselor, principale si complementare.

Conform dispozițiilor art. 52 C.pen pedeapsa este o măsura de constrângere si un mijloc de reeducare al condamatului, scopul pedepsei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. In speța, in ceea ce ma priveste toate împrejurările ce pot constitui circumstanțe atenuante prezentate in cuprinsul art. 74 C.pen sunt incidente in cauza; înainte de săvârșirea infracțiunii am avut o conduita buna, sunt bine intregrata in societate, am o familie întemeiata, surse licite de venit, doi copii, dintre care unul minor in întreținere, nu sunt cunoscut cu antecedente penale si, de asemenea, dupa presupusa săvârșire a infracțiunilor pentru care am fost trimis in judecata am avut o atitudine pozitiva rezultând din prezenta in fata instanței.

Având in vedere limitele de pedeapsa prevăzute de, 248 indice 1 C.pen, art. 23 lit c din L.656/2002 si art.9 lit.c din L.241/2005, dispozițiile art. 74 a,b si c, art.76 alin.l lit b si alin.2 C.pen privind efectele circumstanțelor atenuante si prevederile art.81 C.pen si 86 indice 1 C.pen., tinand cont de persoana mea, de comportamentul meu dupa comiterea faptelor se poate aprecia ca pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru mine, si chiar fara executarea pedepsei, nu voi mai savarsi infracțiuni, motiv pentru care va solicit sa reindividualizati pedeapsa . sa permită suspendarea condiționata sau suspendarea executării sub supraveghere a acesteia.

Mijloacele de represiune impotriva celor ce incalca dispozițiile legii penale trebuie adaptate in astfel incat sa fie asigurata o justa sancționare a faptei comise si o eficienta folosire a sancțiunii aplicate. In doctrina s-a arătat ca se va tine seama in procesul de individualizare judiciara a pedepsei, totodată si de felul sau sursa veniturilor infractorului, de împrejurarea ca are sau nu in întreținere alte persoane si modul in care isi îndeplinește îndatoririle care ii incumba. (V. Dongoroz s.a Explicații Teoretice ale Codului Penal R., Partea Generala vol.II, f. 136 ).

Același autor arata de asemenea ca un aspect deosebit de important in lumina căruia trebuie sa fie privita situația personala a infractorului il constituie antecedentele judiciare si sociale ale acestuia. Asa dupa cum am arătat sunt la primul contact cu legea penala si pana in prezent am dus un mod de viata normal având legaturi puternice cu familia, nefiind cunoscut ca o persoana avad un anturaj necorespunzator.

Rolul suspendării condiționate a executării pedepsei sau al suspendarii pedepsei sub supraveghere il reprezintă pe de o parte atat necesitatea de a evita contacul condamnaților la pedepse de scurta durata cu mediul nociv al inchisorilor cat si pe de alta parte de a realiza scopul pedepsei prin stimularea eforturilor de autoreeducare ale condamnatului care da dovada de capacitate de a se indrepta fara executarea efectiva a pedepsei.

Suspendarea condiționata a pedepsei este un mijloc, care in cauza de fata, poate fi folosit cu maxima eficienta pentru asigurarea scopului pedepsei intrucat eu personal prezint suficiente garanții ca ma voi îndrepta chiar fara a fi supusa la executarea efectiva a pedepsei.

In conformitate cu dispozițiile art. 83 C.pen sancțiunea, in caz de săvârșire a unei noi infracțiuni sancțiunea este cea a revocării beneficiului suspendării condiționate dispunandu-se executarea in întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicata pentru noua infracțiune.

In ceea ce privește individualizarea judiciara a pedepselor, este de observat ca sistemul pedepselor in vigoare, desi a marcat un progres in evoluția dreptului penal roman, evidențiază la un examen critic, numărul redus al predepselor principale si mai ales caracterul accentuat represiv al acestora, ceea ce explica preocuparea prezenta a legiuitorului ca pedepsele de baza sa fie dublate de sancțiuni alternative, iar mijloacele de individualizare si de executare a pedepselor sa fie diversificate, potrivit standardelor europene.

Din acest punct de vedere, rolul prioritar al pedepsei este acțiunea de prevenire ce poate avea efecte benefice in ce privește adaptarea conduitei destinatarilor legii penale, in dezvoltarea conștiinței juridice si morale a membrilor societății si numai daca, obiectiv, atingerea adusa valorilor sociale ocrotite de norma penala ar putea sa se repete, trebuie sa se utilizeze constrângerea.

Din perspectiva rolului si scopului pedepsei trebuie precizat ca pentru a-si îndeplini rolul de factor inhibitor in declanșarea activităților infracționale, pedeapsa trebuie sa prezinte un anumit grad de severitate, tinand seama si de faptul ca, pentru a acționa asupra conștiinței celui condamnat, pentru a-l determina sa-si modifice comportamentul, sa adopte conștient o alta atitudine fata de regulile conviețuirii sociale, constrângerea trebuie sa fie raționala si echitabila, proporționala cu pericolul social al faptei, exercitandu-se doar in formele si limitele necesare pentru ca pedeapsa sa-si îndeplinească funcția principala, aceea de reeducare.

Acest deziderat poate fi promovat numai prin respectarea Convenției pentru apărarea drepturilor omului si libertăților fundamentale, care cuprinde principii generoase si raționale, atat in raport cu persoana care a comis o fapta penala, cat si in raport cu ceilalți membri ai societății, care au respectat legea, iar aparararea valorilor sociale ocrotite nu înseamnă aplicarea pedepselor cu aceeași intransigenta, doar cu fermitate, prin fermitate intelegandu-se daca o pedeapsa este in măsura sa-si atingă principalul scop, nu o pedeapsa severa; conceptul si cerința fermității in sensul aplicării dreptului penal, impune descoperirea infracțiunilor si judecarea făptuitorilor, fara ca prin aceasta sa se impieteze asupra imperativului descoperirii adevărului si respectării riguroase a legii.

Operațiunea de individualizare a pedepsei trebuie sa se înfăptuiască sub semnul fermității, care in acest domeniu, nu inseamna aplicarea unei pedepse severe ori executarea acesteia in regim privativ de libertate, ci a unui tratament penal corespunzător, adecvat pericolului social al faptei, al persoanei făptuitorului, apt sa-si realizaze cu maxima eficienta finalitatea educativ-preventiva.

Din economia textului art. 52 alin.l C.pen, in care se arata ca „pedeapsa este o măsura de constrângere si un mijloc de reeducare a condamnatului" rezulta ca funcția constrângerii nu este o funcție a pedepsei, deoarece examenul realist al conținutului pedepsei nu justifica încadrarea constrângerii printre funcțiile pedepsei; măsura de constrângere, in sensul acestui text indica esența pedepsei, însușirile sale, iar nu unul din mijloacele prin care se realizează scopul ei, intrucat constrângerea, ca esența a pedepsei, este insasi pedeapsa.

Or, daca indiscutabil constrângerea constituie esența conținutului pedepsei nu poate fi in același timp, si o funcție a acesteia, deoarece esența si funcțiile pedepsei sunt noțiuni distincte. Funcțiile pedepsei sunt legate de esența acesteia, isi trag valoarea si eficienta din constrângerea pe care o Implica orice pedeapsa, se realizează prin si in cadrul constrângerii, dar nu se confunda cu ea.

Primul scop al oricărei pedepse este prevenția speciala, adică pedeapsa trebuie sa-1 împiedice pe condamnat de a savarsi din nou o infracțiune; la realizarea acestui scop pedeapsa contribuie prin mijlocirea ambelor sale funcții: reeducarea si intimidarea. Intimidarea isi produce efectul imediat cat exista si durează teama de pedeapsa, in timp ce reeducarea isi produce rezultatul in timp, dupa ce făptuitorul a fost supus unui anumit tratament, efectul preventiv fiind rezultatul unor modificări intervenite in conștiința subiectului si are un caracter relativ statornic, durabil.

Funcția de reeducare se realizează inca din momentul condamnării, moment in care făptuitorul, luând cunoștința de constrângerea la care va fi supus, ca o consecința a infracțiunii, intelege semnificația exigentelor sociale si necesitatea de a respecta normele de conduita in societate, de avea o comportare onesta si disciplinata.

Dar funcția de reeducare se exercita îndeosebi pe parcursul executării pedepsei; in acest timp condamnatul se afla in centrul unui ansamblu de masuri menite sa-i influențeze pozitiv conștiința, caracterul si deprinderile, sa-l determine a respecta din convingere exigentele vieții in societate, fara a intra in conflict cu ceilalți oameni sau cu societatea insasi.

Cu privire la criteriile avute in vedere de către prima instanța la individualizarea pedepselor care mi-au fost aplicate, se impun o . precizări:

Cu privire la aplicarea prevenției generale,va solicit sa constatați ca aceasta nu poate prevala fata de prevenție speciala, care produce efecte cu privire la condamnat (măsura de constrângere si un mijloc de reeducare), astfel incat motivele ce tin de prevenția speciala sa duca, in mod artificial, la aplicarea unor pedepse disproporționat de mari, raportate la dispozițiile pârtii generale ale codului penal, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului si de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penala.

Cu privire la modul de individualizare a pedepselor s-a arătat in doctrina ca " magistratul de mâine va trebui să știe ca represiunea nu trebuie sa fie nici severă, nici indulgentă ci bine adecvată, astfel ca acordarea de circumstanțe atenuante să nu mai fie un gest de indulgentă, ci traducerea bine cumpănita a unor împrejurări reale, care cer o atenuare a pedepsei, pentru a o face cat mai adecuata cazului concret judecat". (I. Tanoviceanu, Tratat de drept penal și procedură penală, vol. III, ed. Curierul judiciar, București, 1924, pag. 647).

De asemenea, în ceea ce privește pedeapsa aplicata pentru infracțiunea de complicitate la abuz in serviciu, ținând cont de faptul că nu am avut nici o participație în legătură cu luarea deciziei în cadrul CNPR de a se încheia polițe de asigurare, nu am avut nicio contribuție în legătură cu înființarea S.C.POSTCOM S.A, cu decizia . achiziționare a . și nici cu modalitatea in care a fost negociata încheierea polițelor de asigurare inclusiv a primelor si comisionului este necesar sa se tina seama de dispozițiile art. 27 C.pen, care prevede la stabilirea pedepsei complicelui se va tine seama de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii precum si de dispozițiile art. 72 C.pen. În acest sens in doctrina s-a arătat ca "posibilitatea de diversificare a pedepselor in concret nu este însă numai o consecința a principiului individualizării pedepselor, ci o indicațiune expresa a legii, care prevede ca la stabilirea pedepsei fiecărui participant se va avea in vedere contribuția pe care el a adus-i la săvârșirea infracțiunii" ( V. Dongoroz, Explicații teoretice ale Codului Penal R., voi I, Ed. Academiei 1972, pag.212).

Prin decizia penală nr. 365A/28.11.2012 pronunțată de Curtea de Apel București –Secția a II-a Penală în dosar nr._ s-a dispus admiterea apelurilor declarate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, inculpații T. D. M., L. E., M. A., P. N., M. D., P. M., D. I., B. L., partea civilă C. Națională Poșta Română și S. R. prin A.N.A.F, desființarea în totalitate a sentinței penale nr. 432/21.05.2012 pronunțată de Tribunalul București – Secția I penală și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, urmând ca cheltuielile judiciare să rămână în sarcina statului.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel a reținut următoarele:

În ceea ce privește nelegala constituire a completului de judecată care a soluționat cauza în fond, motiv invocat de către apelantul inculpat P. M., Curtea l-a apreciat ca fiind întemeiat.

Potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, pentru judecarea în primă instanță a infracțiunilor prevăzute în lege, se constituie complete specializate, fără a se face distincție între infracțiunile de corupție și cele asimilate acestora.

Distincția între infracțiunile de corupție și cele asimilate infracțiunilor de corupție nu este prevăzută de lege, acest aspect fiind confirmat și de practica judiciară. Astfel în decizia nr. 1436 din 12 martie 2004 Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat expres în considerentele hotărârii menționate că „judecarea de către complete specializate conform Legii nr. 78/2000 vizează faptele de corupție sau cele asimilate acestora”

Pe de altă parte, în motivarea deciziei nr. 402/14.07.2005, Curtea Constituțională a arătat că „persoanele care au săvârșit infracțiuni de corupție se află într-o situație juridică diferită de cea a persoanelor care au săvârșit alte infracțiuni, astfel încât este justificată distincția făcută de legiuitor în art. 29 din Legea nr. 78/2000”.

Într-o altă decizie a Curții Constituționale se menționează că instituția completelor specializate a fost creată „în scopul perfecționării actului de justiție” – decizia nr. 1137/23.09.2012.

Din cererea formulată de către judecătorul fondului la data de 15.10.2009 – f. 3 vol. 1 d.i. - rezultă că magistratul nu era specializat în judecarea cauzelor de corupție.

Față de cele arătate, fiind un caz de nulitate absolută prev. de art. 197 alin. 2 C. pr. pen., anume încălcarea dispozițiilor relative la compunerea instanței, Curtea a apreciat că se impune desființarea sentinței penale și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Referitor la motivul de apel ce vizează nemotivarea sentinței penale, Curtea l-a apreciat ca fiind întemeiat raportat la dispozițiile art. 356 alin. 1 lit. c C. pr. pen., expunerea trebuie să cuprindă analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, cât și a celor care au fost înlăturate, precum analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluția dată în cauză.

Totodată, potrivit art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale, în mod public, în mod echitabil și într-un termen rezonabil, de către o instanța independentă și imparțială, instituită de lege care va hotărî asupra asupra temeiniciei oricărei acuzații îndreptate împotriva sa.

Curtea a apreciat că obligația de motivare a hotărârilor judecătorești este rezultatul exigențelor ce decurg din prevederile Convenției arătate mai sus. În acest sens, acest text consacră, pe de o parte, dreptul oricărei persoane de a-și prezenta argumentele și apărările în fața instanței de judecată. Însă, pe de altă parte, impune instanței de judecată obligația de a examina în mod efectiv susținerile părților. Cu privire la acest aspect, obligația instanței de motivare a hotărârii pronunțate este singurul mijloc prin care se verifică respectarea drepturilor părților menționate anterior, dar constituie, în același timp, și o exigență care contribuie la garantarea respectării principiului bunei administrări a justiției.

După cum s-a arătat și în literatura de specialitate, motivarea hotărârii judecătorești trebuie să fie pertinentă, completă, întemeiată, omogenă, concretă, convingătoare și accesibilă. Totodată, motivarea este de esența hotărârilor, reprezentând o garanție pentru părți că cererile lor au fost analizate.

În acest sens, practica instanței supreme a fost constantă în a aprecia că inexistența motivării atrage casarea hotărârii, cu rejudecarea cauzei de către instanța care a încălcat dispozițiile legale ce reglementează obligativitatea motivării hotărârii judecătorești.

Aceeași concluzie se desprinde și din jurisprudența CEDO, referitoare la dreptul la un proces echitabil.

Aplicând în speță exigențele procesuale menționate mai sus, Curtea a apreciat că instanța de fond le-a ignorat cu desăvârșire.

Astfel, s-a reținut că sentința penală pronunțată de tribunal reprezintă o copie fidelă a rechizitoriului, judecătorul fondului reluând întocmai susținerile parchetului, ignorând aspectele noi ce au rezultat din cercetarea judecătorească, neanalizând niciuna din apărările inculpaților și neprecizând motivele pentru care au fost înlăturate.

Deși prevederile procedurale conținute în art. 379 C. pr. pen. nu indică ca și motiv de desființare cu trimitere situația nemotivării hotărârii supuse apelului, ca și motiv de nerezolvare a fondului cauzei, Curtea a apreciat că prin aplicarea dispozițiilor Convenției, obligatorii pentru instanțele române, soluția se impune în prezenta cauză.

Astfel, în speță, s-a apreciat că nu este vorba de o motivare insuficientă, care, teoretic, ar putea fi complinită, de către instanța de apel, ci de o lipsă totală a motivării sentinței penale de către judecătorul fondului.

Referitor la motivul invocat de apelantul inculpat P. M. vizând încălcarea dispozițiile legale privind acordarea ultimului cuvânt inculpatului, Curtea apreciază că este neîntemeiat, prevederile invocate de către apelant având aplicabile în cazul în care inculpatul este prezent la dezbateri.

În ceea ce privește, omisiunea instanței de fond de a introduce în cauză în calitate de părți responsabile civilmente ., ., SC Astra Asigurare Reasigurare SA și . Reasigurare SA Curtea a apreciat că motivul invocat de apelantul inculpat Beschea L. este nefondat, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru citarea acestor societăți în calitatea cerută de către apelant.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție și inculpații D. I., P. N. și P. M..

Prin decizia penală nr. 2132 din 18.06.2013 pronunțată de ÎCCJ în dosar nr._ s-a dispus, cu majoritate, admiterea recursului declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție împotriva deciziei penale nr. 365/A din 28 noiembrie 2012 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală, casarea deciziei atacate și s-a dispus continuarea judecării cauzei la Curtea de Apel București. Totodată, s-a dispus respingerea, ca nefondate, a recursurilor declarate de inculpații D. I., P. N. și P. M. împotriva aceleiași decizii, cu opinia separată, în sensul respingerii tuturor recursurilor declarate în cauză și obligării recurenților intimați inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:

Înalta Curte, ca instanță de recurs în prezenta cauză penală, are evidente limite legale în examinarea hotărârii instanței de apel care decurge din obiectul recursului: o decizie prin care, pentru motive procedurale, iar nu substanțiale, s-a dispus desființarea sentinței și rejudecarea de către instanța de fond.

Pe cale de consecință, Înalta Curte - în această etapă procesuală, în raport cu obiectul investirii și tipul deciziei atacate - nu poate examina criticile de fond din motivele de recurs expuse de recurenții inculpați, toate acestea fiind de competența instanței de fond, ori de competența instanței de apel, după parcurgerea celor două etape ale judecății (judecata în primă instanță/judecata în fond și, respectiv, judecata în apel).

Toate criticile invocate de recurenții-inculpați D. I., P. N. și P. M. (referitoare la nelegala sesizare a instanței de fond, la aspectele de fond ale răspunderii penale, la calitatea de subiect activ al infracțiunilor, la neadministrarea unor probe etc.), precum și cele care nu au mai fost examinate de către instanța de apel (aceasta precizând expres în decizia atacată că nu înțelege să le mai examineze, adică cele referitoare la "analizarea cererilor de probe formulate de către apelanți, ... analizarea motivelor de apel ce vizează fondul cauzei) nu au fost examinate în cadrul prezentului recurs, întrucât ar fi presupus o examinare și soluționare "omisso medio" .

Examinând însă decizia atacată, sub toate celelalte aspecte care pot fi puse în discuție și din oficiu, Înalta Curte a constatat că recursurile declarate de inculpații D. I., P. N. și P. M. sunt nefondate.

Cu privire la criticile expuse de unii dintre ceilalți 5 intimați-inculpați s-a constatat că aceștia nu au declarat recurs (coinculpații B. L., L. E., M. A., M. D. și T. D. M.).

În raport cu limitele investirii arătate, s-a apreciat că Înalta Curte este competentă să examineze legalitatea și temeinicia motivelor care au justificat instanței de apel desființarea sentinței și soluția de rejudecare a cauzei de către instanța de fond.

Examinând recursul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție s-a constatat că acesta este fondat, pentru următoarele motive:

Prin Hotărârea nr. 1078 din 10.12.2009 a Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru judecători (anexată la motivele de recurs), s-a stabilit, în temeiul dispozițiilor art. 41 litera g din Legea nr. 317/2004, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 39 alin. 1 din Legea nr. 304/2004, suplimentarea numărului completelor specializate în soluționarea cauzelor de corupție la Tribunalul București, în sensul ca toate completele existente la nivelul celor două secții penale să soluționeze și cauze în materia corupției. În motivarea acestei hotărâri a Consiliului Superior al Magistraturii s-a menționat că la stabilirea numărului de complete specializate s-au avut în vedere criteriile legale și motivarea Tribunalului București axată pe o corectă punere în aplicare atât a principiului repartizării aleatorii a cauzelor în această materie, cât și a principiului celerității.

De asemenea, s-a constatat că instanța de fond a motivat în fapt și în drept sentința penală, arătând argumentele probatorii și juridice pentru care a dispus condamnarea inculpaților, în raport de probatoriul administrat, fiind menționate mijloacele de probă administrate din care a rezultat situația de fapt reținută: procesele-verbale de sesizare din oficiu, procesele-verbale de consemnare a actelor premergătoare, raportul de constatare, raportul de audit al Curții de Conturi, rapoartele de constatare tehnico-științifică grafoscopică, declarațiile martorilor, declarațiile inculpaților, actele contabile și documentele relevante aparținând S.c. PRONOV A S.R.L., actele contabile și documentele relevante aparținând S.c. CONTINENTAL ASIG S.A., actele contabile și documentele relevante aparținând M. Cooperativa de Credit, actele contabile și documentele relevante aparținând S.c. GENIUS NETWORK. S.R.L., actele contabile și documentele relevante aparținând S.c. MBS SOLUTION S.R.L., actele contabile și documentele relevante aparținând S.c. POSTCOM S.A., rulajele de cont și documentele bancare, Regulamentul de ordine interioară și Regulamentul de funcționare CN.P.R S.A, regulamentul privind organizarea și desfășurarea achizițiilor de bunuri și servicii, documentele C.N.P.R., dosarul O.RC - S.C CONTINENTAL ASIG S.A, dosarul O.RC - S.C PRONOV A S.RL., procesele-verbale întocmite de AN.AF., raportul CAS.

Înalta Curte - în raport cu motivarea instanței de apel și, mai ales, în raport cu apărările inculpaților și cu natura infracțiunilor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată – a constatat, pe de o parte, complexitatea cauzei penale (care este recunoscută și de instanța de apel), iar pe de altă parte, specificul aparte al acesteia, specific care a impus - cu necesitate - administrarea unor probe de asemenea specifice (cu precădere a unui probatoriu constând în înscris uri, rapoarte de constatate tehnice-științifică, rapoarte de audit, rapoarte de constatare, acte contabile și documente emise sau aparținând unor instituții, societăți, documente bancare etc.),

Instanța de fond a examinat, chiar dacă nu într-o modalitate detaliată, apărările inculpaților, acestea constând, în sinteză, în faptul că toate faptele ce formează obiectul cauzei penale constituie, în opinia lor, exclusiv chestiuni de drept civil, neprezentând deci relevanță penală.

În consecință, s-a apreciat că este neîntemeiat argumentul instanței de apel în sensul nemotivării hotărârii pronunțată de judecătorul fondului.

În măsura în care instanța de apel apreciază soluția dispusă prin sentință ca legală și temeinică poate completa sau detalia fie toate, fie numai unele dintre aspectele de fapt sau de drept ale acesteia.

O motivare apreciată ca insuficientă de către instanța de apel, ea însăși o instanță competentă să devolueze integral cauza penală în fapt și în drept, nu echivalează cu "lipsa motivării" ori cu "încălcarea unui grad de jurisdicție" sau cu lipsirea de un grad de jurisdicție" ori, în sfârșit, cu "neefectuarea cercetării judecătorești", cu "eliminarea fazei procesului penal din fața instanței de fond", cu situația constând în aceea că "instanța de apel ar fi pusă situația de a cenzura direct actul de sesizare".

S-a apreciat că, indiscutabil, sunt valoroase referințele instanței de apel la jurisprudența CEDO și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la "motivarea hotărârilor judecătorești" însă, pe de o parte, sentința trebuie examinată, cu privire la motivare, din perspectiva dispozițiilor art. 356 C.pr.pen. (iar din această perspectivă, formal și suficient în limitele arătate, partea expozitivă satisface cerințele textului menționat), iar pe de altă parte, legalitatea soluției deciziei de rejudecare trebuie examinată din perspectiva dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. b din C.pr.pen. care prevăd soluția desființării sentinței și rejudecării de către instanța de fond.

Or, sub acest ultim aspect, însăși instanța de apel a recunoscut că soluția dispusă nu este în afara oricărei critici.

Potrivit acestui ultim text de lege, instanța de apel a desființat sentința primei instanțe și dispune rejudecarea cauzei de către aceasta atunci când judecarea cauzei a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre aceasta. S-a apreciat că se mai poate dispune rejudecarea cauzei de către prima instanță și atunci când există vreunul din cazurile de nulitate absolută reglementate în art. 197 alin. (2) C. proc. pen., cu excepția cazului de necompetență, situație în care rejudecarea cauzei se va face de instanța competentă, potrivit legii.

Cazurile de nulitate absolută prevăzute în art. 197 alin. (2) C. proc. pen. se referă la sesizarea instanței, compunerea acesteia, publicitatea ședinței de judecată, participarea procurorului, prezența învinuitului sau a inculpatului, asistarea acestora de către apărător, când sunt obligatorii, potrivit legii, și la efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori.

S-a constatat că niciunul din cazurile expres și limitativ prevăzute în art. 197 alin. (2) C. proc. pen. nu se regăsesc în cauză, și - de altfel - nici instanța de apel nu face vreo referire concretă la o astfel de situație.

Judecătorul nu a putut asimila nulității absolute alte situații (încălcări ale dispozițiilor legale) decât cele prevăzute de art.197 alin.2 C.pr.pen., regimul nulităților absolute fiind expres și limitativ prevăzut de lege.

Înalta Curte a publicat o decizie în care a examinat care sunt situațiile în care instanța de apel poate dispune soluția desființării sentinței și rejudecării cauzei de instanța de fond (I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 4016 din 4 decembrie 2008).

Eventualele "inexactități", constând în preluarea greșită în sentința atacată a unor calități procesuale "inculpat" /"învinuit" și în preluarea unor dispoziții ale rechizitoriului (cele referitoare la disjungeri) nu au fost de natură să justifice soluția rejudecării cauzei în condițiile stricte ale art. 379 pct.2 lit. b din C.pr.pen., jurisprudența CEDO recunoscând instanței de apel - care judecă în fapt și în drept - dreptul de a examina toate apărările inculpaților, de a administra probe noi și de readministra probele deja administrate de instanța de fond și, în final, de a menține soluția instanței anterioare ori de a o schimba în tot sau în parte.

În raport cu cele menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 385¹ pct. 2 lit. c) C.pr.pen., a admis recursul declarat de procuror, a casat decizia recurată și a trimis cauza spre continuarea judecării apelurilor.

De asemenea, pentru motivele arătate, Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C.pr.pen., a respins ca nefondate recursurile declarate de inculpații D. I., Pinitilie N. și P. M..

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția a II-a Penală sub nr._ .

În cursul judecării apelului a fost administrată proba cu înscrisuri și au fost audiați inculpații B. L., L. E., M. D., T. D. M., M. A. și P. N. precum și martorul A. D. G., celelalte probe solicitate de inculpați au fost respinse motivat.

La termenul din data de 03.10.2014 au fost puse în discuție cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DNA și de inculpații B. L. și P. M..

1. P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, a solicitat admiterea apelului iar în aplicarea principiului legii penale mai favorabile să se aibă în vedere încadrarea juridică a faptelor atât conform Codului penal în vigoare cât și potrivit Codului penal de la 1969.

Astfel, în privința apelantului-inculpat T. D. M., a apreciat că legea penală mai favorabilă este vechiul C.pen., având în vedere posibilitățile de aplicare a unei pedepse raportat la acestea, din perspectiva încadrării juridice, a solicitat să se rețină incidența disp. art. 13²din Legea 78/2000, cu referire la art. 248, art. 248¹cu aplicare art. 41 C.pen.1969, apreciind că această reglementare este mai favorabilă inculpatului decât Noul C.pen., având în vedere că minimul special din Noul C.pen., la care face trimitere art. 13²din Legea 78/2000, este de 4 ani închisoare, în comparație cu pedeapsa de 3 ani prevăzută de reglementarea în vigoare la data trimiterii în judecată și săvârșirii faptelor.

În ce-i privește pe inculpații L. E., P. N., M. D., P. M., B. L., P. a mai arătat că s-a reținut aceeași situație și cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, atunci când funcționarul public a urmărit obținerea pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În privința inculpatului M. A., parchetul a solicitat să se aibă în vedere că legea penală mai favorabilă este reprezentată de Noul C.pen., având în vedere prev. art. 297 C.pen. cu referire la art. 309 C.pen., pedeapsa astfel rezultată din dispozițiile legale enunțate, fiind de la 3 ani închisoare la 10 ani și 6 luni închisoare, în comparație cu art. 5-15 ani închisoare.

În privința inculpatului Pinitilie N., parchetul a solicitat să se aibă în vedere faptul că legea penală mai favorabilă este Vechiul C.pen., raportat la forma concursului real de infracțiuni și la sancționarea acestuia și să se rețină pentru acesta că încadrarea juridică, la acest moment, pentru infracțiunea de spălare de bani este prev. de art. 29 lit. a din Legea 656/2002, urmând a se înlătura disp. art. 17 lit. e abrogate din Legea de punere în aplicare a C.pen. și să se rețină incidența prevederilor art.5, legea penală mai favorabilă, față de modificarea adusă legii, maximul special fiind coborât la 10 ani închisoare de la 12 ani închisoare.

De asemenea, în privința infracțiunii de evaziune fiscală, art. 9 lit c și alin. 2 din Legea 241/2005, parchetul a solicitat reținerea incidențelor prev. de art. 5 din Noul C.pen., ca fiind lege penală mai favorabilă, care au fost ignorate de către instanța de fond, având în vedere Legea 50/2013, care a majorat limitele de pedeapsă, atât pentru alin.2, cât și pentru alin. 3 art. 9 din Legea 241/2005. A mai solicitat să se aibă în vedere reținerea disp. art. 26 C.pen. raportat la art. 13²din Legea 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Vechiul C.pen., în ceea ce privește sancționarea concursului de infracțiuni.

În privința inculpatei M. D., referitor la infracțiunea de spălare de bani parchetul a solicitat să se rețină aplicarea disp. art. 29 lit. c din Legea 656/2002, înlăturarea disp. art. 17 lit. e din Legea 78/2000, abrogate, precum și reținerea incidenței art. 5 Noul C.pen., având în vedere maximul special redus la 10 ani închisoare de la 12 ani închisoare.

Totodată, a solicitat să se aibă în vedere disp. art. 13²din Legea 78/2000, cu referire la art. 248, art. 248¹, legea penală mai favorabilă fiind Vechiul C.pen.

În privința inculpatului P. M., parchetul a solicitat să se aibă în vedere prev. art. 29 lit. a și c din Legea 656/2002.

Cu privire la infracțiunile reținute în sarcina inculpaților P. M. și D. I., parchetul a solicitat să se aibă în vedere că în prezenta cauză inculpații au fost cercetați penal, trimiși în judecată și judecați în limitele prev. de art.317 C.pr.pen., pentru faptele săvârșite de ei și dispoziția instanței de fond referitoare la condamnarea pentru infracțiunea de spălare de bani, reținând atât lit.a, cât și lit.c, nu este incompatibilă cu condamnarea în apel pe care a solicitat-o, pentru două infracțiuni, acest lucru nu are semnificația judecării inculpatului pentru alte fapte, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată pentru argumentul învederat, practic întreaga cercetare judecătorească și judecata la instanța de fond, făcându-se cu privire la aceste fapte.

S-a mai solicitat înlăturarea și în cazul inculpatului P. M., a prev. art. 17 lit. e din Legea 78/2000 și reținerea incidenței legii penale mai favorabile, respectivul Vechiul C.pen.

În ceea ce-l privește pe inculpatul D. I., P. a solicitat să se aibă în vedere prev. art. 29 lit. a și c din Legea 656/2002, înlăturarea art. 17 lit. e din Legea 78/2000, reținerea art. 5 Noul C.pen., față de noul maxim, precum și incidența din Vechiul C.pen. referitoarea la sancționarea mai favorabilă a concursului de infracțiuni.

Cu privire la apelul pe care l-a formulat, parchetul, a arătat că primul motiv de apel este întemeiat, impunându-se aplicarea pedepselor complementare și accesorii prev. de Vechiul C.pen. art. 71, art. 64 lit. c, interzicerea dreptului de a deține calități societare, administrator, în ceea ce-i privește pe inculpații Pinitilie N., M. D. și D. I., având în vedere că faptele reținute în sarcina lor sunt săvârșite în strânsă legătură cu activitatea de administrare a societăților comerciale, iar faptele care privesc mediul de afaceri, îi fac pe aceștia incompatibili cu deținerea acestei calități.

Al doilea motiv de apel învederat de parchet se referă la greșita aplicare a criteriului de individualizare judiciare a pedepselor în ceea ce-i privește pe toți inculpații, apreciind că se impune majorarea pedepselor pentru argumentele reținute, avându-se în vedere și faptul că inculpații L. E., M. A. și T. D. M. au săvârșit infracțiunile în calitățile lor de funcționari publici, în sensul C.pen., într-o companie importantă, iar scopul pentru care au fost săvârșite aceste infracțiuni vizează obținerea de avantaje pentru un număr important de persoane fizice și juridice.

De asemenea, a solicitat să se aibă în vedere, în ceea ce-i privește pe inculpații P. N., M. D. și B. I., contribuția importantă în această afacere ilegală prin intermedierea fictivă a vânzării polițelor de asigurare, contribuție fără de care nu era posibilă realizarea acestui circuit fraudulos prin care au fost scoși bani importanți din compania națională Poșta Română.

Totodată, P. a arătat că se impune a se avea în vedere, în ceea ce-l privește pe inculpatul D. I., numărul de infracțiuni, spălarea de bani, obținerea de sume de bani și reciclarea acestora, iar cu privire la inculpatul P. M., să se aibă în vedere numărul de infracțiuni, contribuția importantă și determinantă la săvârșirea acestor fapte, fiind beneficiarul real al tuturor societăților.

2. În apelul formulat, partea civilă C. NAȚIONALĂ „POȘTA ROMÂNĂ” a solicitat desființarea sentinței penale apelate în sensul admiterii acțiunii civile pentru suma de 14.397.828 lei, la care se adaugă dobânda legală calculată până la momentul plății efective e prejudiciului, așa cum s-a constituit de altfel parte civilă conform adresei nr. 116/27.10.2009 transmisă pe cale poștală la data de 30.10.2009 (conform AR- ului nr._/30.10.2009).

În drept, au fost invocare dispozițiile art. 361 – 385 C.pr.pen., art. 14 – 15 C.pr.pen.

3. Partea civilă ANAF, în calitate de reprezentant legal al Statului R., a solicitat desființarea în parte a sentinței penale apelate ca nelegală și netemeinică în ceea ce privește latura civilă și obligarea inculpaților, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata prejudiciului adus bugetului general consolidat, în cuantum de 8.983.353, 56 lei la care se adaugă obligațiile fiscale accesorii, calculate conform cu legislația fiscală, de la data scadenței debitului până la achitarea sa integrală.

4. Inculpatul B. L., prin apărător ales, a solicitat respingerea apelurilor formulate de către parchet și părțile civile, precizând că, în sentință s-a reținut că, din punct de vedere faptic, a participat la negocierea polițelor de asigurare și implicit a comisioanelor aferente acestora fără deținerea unui mandat legal din partea CNPR pentru a negocia comisioanele de intermediere. A apreciat că acest aspect trebuia să fie soluționat și de către organul de urmărire penală și de către prima instanță, potrivit perceptelor care reglementează soluționarea unei chestiuni prealabile, potrivit art. 52 C.pr.pen., care statuează că instanța penală atunci când se confruntă cu o chestiune prealabilă, este competentă să o rezolve aplicând regulile din domeniul de drept la care se referă această chestiune prealabilă.

În acest sens, inculpatul a arătat că, respectivul contract de mandat care i-a fost încredințat, este un contract de mandat comercial în vederea acordării de consultanță pentru încheierea unor contracte de asigurări, astfel că rezolvarea acestei chestiuni prealabile lămurea dacă mandatul primit de el a fost sau nu legal, dacă acesta a avut sau nu mandat să negocieze comisioanele.

Sub acest aspect, a menționat că această chestiune a legalității contractului de mandat ar fi trebuit să fie rezolvată prin prisma disp. din Vechiul C.civ. și C.Comercial, astfel că, art. 374 alin. 2 C.Comercial stabilește că mandatul comercial se presupune a nu fi gratuit, însă, art. 375 alin. 3 C.Comercial stabilește că mandatul dat pentru o anume afacere presupune împuternicirea pentru toate actele necesare executării lui, chiar dacă ele nu sunt în mod expres menționate, arătând că inculpatului i s-a cerut să ofere consultanță CNPR în încheierea unor contracte de asigurare în beneficiul angajaților Poștei Române, printr-un agent constituit de angajații Poștei Române, care pe lângă beneficiul asigurărilor, urmau să beneficieze și de comisionul cuvenit agentului.

În vederea îndeplinirii acestei consultanțe, inculpatul a solicitat relații de la mai mulți asiguratori, iar unul dintre răspunsuri datează din data de 27 octombrie, fiind evident că în luna septembrie 2005, inculpatul a fost mandatat să consilieze CNPR în încheierea acestor polițe de asigurare. Cu privire la acest aspect, inculpatul a arătat că în luna iunie 2005 se afla în Canada, ca atare anterior acelei perioade nu se afla în țară și nu putea știi dacă s-a discutat sau nu despre încheierea de polițe de asigurare cu încălcarea legii.

Inculpatul a mai arătat că a solicitat mai multe oferte, iar dintre ofertele primite a ales-o pe cea a societății de asigurare Astra Asigurări, la dosarul cauzei aflându-se și documentul care atestă că din punct de vedere al valorii de piață această societate de asigurare se situa pe locul 2 în anul 2006, a negociat polițele de asigurare de viață și de bunuri, punând în legătură CNPR cu asigurătorul, spunându-i-se că urmau să se încheie aceste contracte prin societatea Post . fi trebuit să aparțină celor peste 35.000 de angajați ai Poștei Române.

Referitor la susținerea că el a participat la realizarea acestui program al societății Post . arătat că materialul probator existent la dosarul cauzei nu susține acest fapt, menționând că societatea Post . existente, s-a înființat la data de 3.02.2006, fără participarea inculpatului.

Totodată, a mai arătat că noțiunea de „comisioane”este formulată generic, fără a se face deosebirea între comisionul agentului de asigurare și între comisionul cuvenit pentru activitatea de consultanță, contractele de asigurare fiind încheiate și redactate de asigurător și transmise contractantului care le-a acceptat și le-a semnat, contractele de agent sunt de asemenea, de asigurător și transmise agentului care le-a semnat și și-a asumat răspunderea, iar despre contractul de consultanță dintre el și agent, este altceva. A arătat că sunt comisioane diferite, comisionul agentului îl plătește asigurătorul, iar comisionul consultantului l-a plătit agentul, astfel că nu se știe cum au ajuns ca aceste comisioane să constituie prejudiciu pentru CNPR, în condițiile în care prin raportul de audit al Curții de Conturi s-a solicitat Comisiei de supraveghere asigurări să lămurească printre altele legalitatea contractelor de asigurare, a contractelor de contact, precum și legalitatea comisioanelor.

În acest sens, specialiștii în domeniul asigurărilor au relevat că dimensiunea comisionului nu este reglementată, operând libertatea, iar singurul comision limitat era cel pentru RCA.

De asemenea, inculpatul a arătat că după încheierea primelor două polițe, la datele de 09.02.2006 și 10.02.2006, cu privire la această problemă a apărut un alt asigurător, . SA, care a inițiat discuții cu conducerea CNPR, prin martora C., agenții asigurătorului martora A. și martorul D. au fost îndrumați de martora C., care a discutat cu inculpatul T. D. M. să meargă la el pentru a discuta, iar în aceste condiții s-a ajuns la cea de-a doua poliță, cea din data de 10.02.2006, să fie reziliată prin neplata primei de asigurare și să se încheie celelalte polițe cu . SA, în care comisioanele au fost mai mari decât se convenise cu .>

Potrivit rechizitoriului și sentinței, activitatea a început în anul 2003-2004 și a sfârșit în anul 2006, atunci când sumele au ajuns în beneficiul celor care sunt încasatorii finali, or activitatea inculpatului B. L. a început în luna septembrie 2005 și s-a încheiat în 3.03.2006, când s-au încheiat ultimele două polițe. Ulterior acestei date, inculpatul a arătat că a avut o singură contribuție, când la inițiativa asigurătorului . SA a participat la o ședință desfășurată la CNPR, prin care asigurătorul viza faptul că nu existau cereri de despăgubiri câte ar fi trebuit să existe potrivit estimărilor făcute și atunci s-a recurs la informarea salariaților asupra drepturilor pe care le au.

În concluzie, inculpatul a solicitat desființarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, aducând ca argument în plus față de cele arătate, faptul că prima instanța a judecat cu încălcarea limitelor investirii sale, care a reținut că spre deosebire de actul de acuzare, care a arătat că s-a acționat cu scopul de a se obține profit de către . și de către ., respectiv că activitatea sa s-a desfășurat în scopul obținerii unor beneficii personale și a indicat beneficiarii finali care au pretins, încasat ei comisionul în mod direct, ceea nu este adevărat și ceea ce depășește limita investirii instanței și de asemenea, tot cu depășirea limitelor investirii instanței, el a fost obligat să plătească sume mai mari decât cele reținute în actul de sesizare al instanței, reținându-se doar nelegalitatea comisionului și dimensiunea comisionului, or la finalizare, acțiunea civilă a fost astfel soluționată încât el a fost obligat să plătească peste aceste limite.

În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, inculpatul B. L. a apreciat că legea penală mai favorabilă este legea nouă, modificarea conținutului art. 13²din Legea 78/2000 face ca între sintagma „folos necuvenit”și „avantaj patrimonial” să existe o diferență evidentă, textele din C.Comercial la care s-a făcut referire indică faptul că în materie de mandat comercial, comisionul este o chestiune cuvenită și ca atare, din acest punct de vedere încasarea comisionului și de către agenți și de către consultanți este cuvenită și ca atare legală, din acest punct vedere inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice și să se rețină încadrarea juridică din Noul C.pen., în care limitele de pedeapsă sunt mai mici, însă numai din punct de vedere principial, întrucât în final, a solicitat achitarea sa, dat fiind că activitatea sa nu întrunește elementele subiective ale nici unei activități, acesta și-a îndeplinit mandatul cu bună-credință, lucru confirmat de probele administrate în cauză.

5. Inculpații T. D. M., L. E. și M. A. prin avocat ales, au solicitat, cu privire la apelurile formulate de parchet și de către părțile civile, respingerea acestora.

Inculpații T. D. M. și L. E., trimiși în judecată pentru infracțiunea prev. de 13²din Legea 78/2000, au apreciat că, în urma modificării textului de lege, infracțiunea în conținutul reglementat de vechiul text de lege, a fost dezincriminat, întrucât legiuitorul a înțeles să modifice conținutul acestei infracțiuni și a schimbat scopul pentru care funcționarul public își îndeplinea sau nu, atribuțiile de serviciu.

Au apreciat că nu mai este vorba de o intenție calificată fiind scopul obținerii unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial, ci a unui folos necuvenit, diferența dintre cele două expresii fiind evidentă, având în vedere că „avantajul” nu este sinonim cu „folosul necuvenit”, avantajul fiind licit și constă în crearea unei situații favorabile a unei persoane în raport cu un terț, însă folosul necuvenit presupune întotdeauna să fie ilicit.

Au mai arătat că, art. 13²din Legea 78/2000 trebuie privit în coroborare plasarea acestui text de lege în legea privind combaterea corupției.

Au solicitat admiterea apelului formulat, desființarea hotărârii instanței de fond, prin achitarea lor, în temeiul art. 16 lit. b C.pr.pen.

Inculpatul T. D. M. a arătat că i s-a reproșat faptul că a inițiat și aprobat cele 6 polițe de asigurare, inculpatul L. E. faptul că a propus încheierea acestora, iar inculpat M. A. faptul că doar că a încheiat polițele.

Cu privire la aceste aspecte, apărarea a arătat că încheierea acestor polițe nu a aparținut niciodată inculpatului T. D. M., ea datează dintr-o perioadă anterioară numirii sale în funcția de director general, reluându-se o astfel de problemă pentru stingerea unui conflict de muncă, încheindu-se aceste polițe pentru a asigura și ceilalți membri ai angajaților din Poșta Română. O astfel de propunere materializată într-un proces-verbal a făcut obiectul unui referat prin care se propunea o astfel de propunere, referat întocmit de inculpatul L. E., ce a fost supus discuției Comitetului director, care a avizat ca acest referat să fie supus aprobării și discutării Consiliului de administrație. După avizul Comitetului de direcție, inculpatul T. a fost nevoit să se supună acestei hotărâri și să înainteze referatul respectiv Consiliului de administrație, care aprobă o astfel de propunere. Prin urmare, inițierea și aprobarea nu aparțin inculpatului T. D. M..

Cu privire la faptul că i s-a reproșat aceluiași inculpat că a semnat hotărârea Consiliului de administrație, s-a arătat că acesta era obligat să o facă, întrucât era obligat să se supună organului colegial.

Referitor la faptul că inculpatului i s-a mai reproșat faptul că două dintre polițele de asigurare au fost încheiate înainte de ședința Consiliului de administrație înainte de data de 13.03.2006, dar una dintre polițe nu a fost plătită niciodată, prin urmare nu a produs nici un efect. Cu privire la cea de-a doua poliță, s-a arătat că a fost achitată după data de 13.03.2014, când a fost aprobată de Consiliul de administrație, astfel că până la data de 13.03.2014 nu a produs nici un efect.

De asemenea, cu privire la susținerea că prejudiciul a rezultat din comisioane și din plățile plătite către membrii familiilor, apărarea a arătat că așa s-a hotărât și nu există un paralelism între vechile polițe de asigurare pentru că acelea exceptau membrii familiilor angajaților, astfel încât această acuzație este neîntemeiată. Comisioanele n-au fost stabilite prin participarea CNPR, ci au fost stabilite fără știința acestora, prin contracte încheiate în mod separat de către comisionari cu asigurătorii, apreciindu-se, astfel, că nu se poate reține în sarcina inculpaților această activitate ilicită.

În legătură cu prejudiciul, apărătorul inculpaților a solicitat să se aibă în vedere faptul că a solicitat înlăturarea raportului de constatare tehnico științifică, întrucât a fost efectuată constatarea prin încălcarea dreptului la apărare fără ca inculpații să aibă cunoștință că se administrează o astfel de probă.

A arătat că, a depus la dosarul cauzei, ca jurisprudență, o hotărâre a Curții de Apel București, prin care, într-o altă cauză a acelorași inculpați, pentru aceleași considerente, s-a exclus raportul de constatare tehnico-științifică, tocmai pentru motivul încălcării dreptului la apărare, astfel că, a apreciat că se impune ca aceleași argumente să rămână valabile și în prezenta cauză, ca atare a solicitat excluderea raportului de constatare tehnico-științifică și să se aibă în vedere că nu există nicio probă științifică din care să rezulte certitudinea unui prejudiciu.

Totodată, a solicitat să se aibă în vedere că aceste cheltuieli, respectiv cuantumul polițelor de asigurare a fost aprobat prin suplimentarea bugetului, prin urmare există o sursă bugetară ce a fost aprobată în temeiul legii, iar faptul că inculpații nu și-au încălcat atribuțiile de serviciu și nu au prejudiciat CNPR, rezultă din următoarele aspecte: descărcarea de gestiune a inculpatului T. D. M., Curtea apreciind că la acel moment că acesta nu a produs nici un prejudiciu, Comisia de cenzori de asemenea, a stabilit că nu este vorba despre nicio încălcare și totodată Consiliul de administrație, în care Ministerul Finanțelor Publice era prezent, a considerat de asemenea că activitatea celor 3 inculpați nu poate fi apreciată ca prejudiciabilă pentru societatea pe care o conduceau, iar un ultim argument constă în faptul că aceste polițe de asigurare au fost avizate din punct de vedere al legalității de societatea de avocați „I. și asociații”.

Astfel că, existând sigiliul acestei case de avocatură cu care CNPR avea contract de asistență juridică, apărarea a apreciat că nu se poate vorbi de o intenție care să fie reținută în sarcina celor 3 inculpați și ca atare, temeiul achitării în subsidiar pentru primii doi inculpați și în principal pentru inculpatul M. A. este lipsa laturii subiective, potrivit art. 16 lit. b teza a II a C.pr.pen.

Cu privire la legea penală mai favorabilă, a apreciat că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la această chestiune, reprezintă ea însăși o lege penală mai favorabilă în raport cu decizia Curții Constituționale.

6. Inculpatul P. M., prin apărători aleși, a solicitat, cu privire la apelul formulat de parchet, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respingerea apelului ca nefondat, având în vedere că, referitor la critica adusă sentinței penale pe motiv de greșită individualizare a pedepsei, nu s-a adus nici un argument în susținerea acestui motiv de apel.

Cu privire la apelul pe care l-a formulat, inculpatul a arătat că în mod nelegal și netemeinic, prima instanță a dispus condamnarea sa pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, cu reținerea formei continuate, art. 41 alin. 2 Vechiul C.pen., fără a se indica actele materiale, câte acte materiale au fost săvârșite și în ce constă fiecare act material al complicității, cunoscut fiind că această formă de participație constituie o infracțiune distinctă, o infracțiune autonomă, care presupune, sub aspectul laturii obiective, ca el să fi săvârșit o acțiune materială de ajutor sau de înlesnire de către autor a unei infracțiuni, însă în cuprinsul sentinței nu s-a reținut în ce constă ajutorul sau înlesnirea acordată de inculpat, autorului.

Cu privire la această complicitate, inculpatul a arătat că se reține că aceasta ar consta în aceea că, în urma unei înțelegeri cu presupușii autori, el ar fi beneficiat de suma de 6.781.465 lei, reprezentând comisioane aferente polițelor de asigurare, însă s-a apreciat că se poate constata că această situație de fapt reținută de instanța de fond nu se găsește în textul de incriminare.

Pe de altă parte, inculpatul a arătat că i s-a imputat pe fondul cauzei, sub aspectul acestei încadrări, faptul că ar fi participat la proiectul de înființare a societății Postcom SA, afirmație ce este confirmată de materialul probator aflat la dosarul cauzei, fiind relevantă declarația inculpatului L. E., a martorilor O. D., Obidenie C., în acest sens.

Totodată, inculpatul a arătat că pentru a se reține implicarea sa în înființarea societății Post . invocat faptul că sediul social al societății a fost ales la G., deoarece el provine din jud.G., însă a apreciat că o asemenea justificare, în mod vădit, contrar exigențelor art. 5 C.pr.pen., referitor la principiul stabilirii adevărului, poate fi stabilit doar pe baza probelor.

Inculpatul a mai arătat că s-a reținut în sarcina sa că ar fi beneficiat de suma de 6.781.465 lei prin 2 societăți, respectiv Post . în care nu există la dosarul cauzei probe din care să rezulte că el ar fi deținut o funcție în cele două societăți comerciale sau că ar fi beneficiat de vreo sumă de bani încasată de aceste două societăți.

Cu privire la infracțiunea de spălare de bani, referitor la care apărarea a solicitat ca, prin schimbarea încadrării juridice, să se rețină doar lit.c art.29 din Legea 656/2002, inculpatul a arătat că nu există la dosarul cauzei probe din care să rezulte că ar fi avut reprezentarea că sumele de bani ar fi provenit dintr-o infracțiune de abuz în serviciu.

De asemenea, inculpatul a mai arătat că la dosarul cauzei există o expertiză contabilă extrajudiciară, aceasta fiind administrată ca urmare a respingerii de către prima instanță de efectuare a unei expertize contabile, din care rezultă natura acestei sume de bani, reprezentând restituiri de credite, această situație de fapt rezultând și dintr-un înscris ce se află la dosarul cauzei, respectiv adresa emisă de cabinet individual „V. M.”, în calitate de administrator judiciar al societății ., care confirmă faptul că plățile făcute de societatea . în perioada 4.04.2007 și 15.06.2007, au avut ca obiect restituire de credite.

Cu privire la ordonanța parchetului din data de 08.10.2009, care se află la dosarul cauzei, inculpatul a menționat că procurorul, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, a consemnat că „învinuiții au retras o parte din sumele de bani din societate cu titlu de restituire creditare”. Totodată, inculpatul, a susținut că nu există nicio probă din care să rezulte că a putut săvârși vreuna dintre aceste infracțiuni.

În ceea ce privește infracțiunea prev. de lit. c art. 29 din Legea 656/2002, astfel cum s-a statuat în doctrina de specialitate, indicând literatură juridică în cuprinsul memoriului depus la dosar, precum și în practica judiciar, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – sentința penală nr. 3164/2008, participantul la infracțiunea principală din care provine bunul, nu poate fi subiect activ al infracțiunii de spălare a banilor dacă are calitatea de subiect activ al primei infracțiuni, deoarece el a devenit deținător al bunului prin comiterea faptei principale.

În concluzie, inculpatul a solicitat admiterea apelului, în temeiul disp. art. 421 pct. 2 lit. b C.pr.pen., desființarea sentinței de fond în întregime și, în rejudecare, să se dispună în temeiul art. 396 coroborat cu art. 16 lit. a C.pr.pen., achitarea sa, pe motiv că fapta nu există.

Cu privire la apelurile formulate de părțile civile, inculpatul a solicitat respingerea acestora.

Inculpatul P. M., prin cel de-al doilea apărător al său, a solicitat să fie avută în vedere cererea parchetului de schimbare a încadrării juridice, prin prisma jurisprudenței CEDO, având în vedere că aceasta a intervenit la acest moment procesual, iar el nu și-a putut formula apărări în primul ciclu procesual.

A apreciat că, în raport de legea procesuală nouă, judecătorul instanței de fond a încălcat disp. art. 3 C.pr.pen., în sensul că, făcând acte de dispoziție prin sentință, față de desfășurarea urmăririi penale, a încălcat funcțiile procesuale, funcția de judecată este incompatibilă cu funcția de desfășurare a urmăririi penale, iar la pag. 48 a sentinței se menționează că în cauză se va dispune disjungerea și continuarea cercetărilor față de inculpatul Z. N., precum și față de numiții P. C., D. I..

A mai arătat, cu privire la sesizarea instanței, potrivit disp. art. 280 C.pr.pen., art. 282 C.pr.pen., că este vorba de o nulitate relativă, întrucât prin aceeași sentință, deși a privit anumite fapte și persoane, s-a pronunțat și cu privire la alte persoane, luând măsuri și cu privire la numiții Z. N., P. C., D. I..

În temeiul art. 6 C.E.D.O., inculpatul a solicitat să se dispună desființarea cu trimitere față de încălcarea funcțiilor procesuale, precum și pentru încălcarea dispozițiilor relative la sesizarea instanței.

De asemenea, inculpatul a arătat că, raportat la deciziile fostului Tribunal Suprem, potrivit disp. art. 245¹Vechiul C.pen., se impune ca, inclusiv complicele, să-și dea seama că acea faptă a fost făcută în dauna întreprinderii.

În secundar, în măsura în care se apreciază că se impune aplicarea unei pedepse, inculpatul a solicitat să se aibă în vedere pericolul social, observându-se că inculpatul a beneficiat de suma de 600.000 lei, are 8 copii, o stare de sănătate precară.

Totodată, a menționat, că, față de nerespectarea termenului rezonabil, CEDO a arătat că instanța are posibilitatea să-i ofere o remunerație, întrucât acesta a stat sub presiune 8 ani de zile, inclusiv prin aplicarea unei pedepse mai mici, respectiv hotărârea „Malcov contra Estoniei”.

Cu privire la legea penală mai favorabilă, inculpatul, prin apărător ales, a apreciat că pentru infracțiunea de abuz în serviciu legea penală mai favorabilă este legea veche, iar pentru infracțiunea de spălare de bani, este legea nouă, solicitând, totodată înlăturarea art.17 lit. e din Legea 78/2000.

7. Inculpatul P. N., prin apărătorul ales, a solicitat respingerea apelului formulat de către parchet, ca neîntemeiat.

Cu privire la apelul pe care l-a formulat, inculpatul a solicitat, în temeiul art. 421 alin. 2 lit. a C.pr.pen., admiterea apelului formulat și casarea sentinței,

În principal, inculpatul a criticat această sentință, întrucât aceasta eludează dispoziții imperative ale legii procesual penale prin neindicarea unor activități concrete ce ar fi putut constitui elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată, precum și prin neindicarea unor mijloace de probă temeinice și solide care să prezinte legătura infracțională care a fost arătată de către parchet și de asemenea, au fost eludate și disp. art. 103 și 396 alin. 2 Noul C.pr.pen., în sensul în care o sentință se pronunță numai pe baza unor probe solide, care să ateste activitățile și forma de vinovăție a infracțiunii, respectiv forma privind intenția directă sau indirectă.

De asemenea, inculpatul a mai arătat că nu s-au menționat argumente care să prezinte legătura de cauzalitate dintre activități și latura obiectivă pentru infracțiunile reținute în sarcina sa.

Pentru toate aceste considerente, inculpatul a solicitat, cu privire la infracțiunea de spălare de bani și evaziune fiscală achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. d Noul. C.pr.pen. raportat la art. 30 alin. 5 Noul C.pen., ca și cauză de neimputabilitate, sens în care a apreciat că nu-i sunt imputabile faptele ce au fost reținute în sarcina sa, întrucât acesta nu a cunoscut caracterul ilicit al acestor fapte și nu cunoscut că faptele sunt sau nu prevăzute de legea penală.

De asemenea, inculpatul a apreciat că nu-i sunt imputate aceste fapte și motivat de faptul că mijloacele de probe, respectiv acele facturi, presupus a fi fictive, în baza cărora parchetul și instanța de fond și-au întemeiat acuzarea și condamnarea sa au fost înregistrate în contabilitatea societății ., iar pentru aceste sume a fost achitat impozitul aferent bugetului de stat, respectiv facturile nr. 21.501 și 21.502 din perioada anului 2006, care au fost înregistrate în contabilitatea societății în luna februarie 2006. Inculpatul, neavând posibilitatea să cunoască dacă acestea au un caracter licit sau nu, întrucât proveneau ca urmare a semnării unui contract de către vechiul administrator, numitul M. R..

A mai menționat că, în mod identic, se face referire și la celelalte facturi ce au fost înregistrate în contabilitatea societății, provenite ca urmare a semnării contractului dintre . SA și C. Națională Poșta Română, în această situație inculpatul a înregistrat aceste sume din facturi în contabilitatea societății. A arătat că, nici în această situație el nu avea posibilitatea să cunoască caracterul ilicit, întrucât l-a mandatat pe inculpatul B. L., persoană care era acreditată de către sindicate să instrumenteze și să negocieze acest contract, scopul mandatării fiind acela de a încheia un contract licit.

Mai mult, pentru a dovedi buna credință că el a depus toate diligențele în vederea gestionării corespunzătoare a patrimoniului pe care acesta îl avea, a arătat că la data de 23.03.2006, inculpatul a solicitat Gărzii Financiare G. un control financiar contabil, iar în urma acestui control nu au reieșit neregularități.

A mai apreciat inculpatul că și-a îndeplinit obligațiile prev. de art. 16 alin. 2 și alin. 5 din Legea 571/2003, care prevăd faptul că a înregistrat anumite sume de bani, iar, ulterior, acesta a achitat impozitul corespunzător datorat bugetului de stat.

Pentru toate aceste considerente, inculpatul a solicitat achitarea. De asemenea, inculpatul a solicitat achitat și pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b C.pr.pen. raportat art. 16 alin. 3 C.pen., privind intenția directă, sens în care a apreciat că nu a prevăzut, nu a urmărit și nu a acceptat să aibă calitatea de intermediar în acest contract de intermediere cu scopul de a înregistra aceste sume de bani.

Cu privire la latura civilă, inculpatul a solicitat să se dispună aplicarea art. 25 alin. 5 C.pr.pen., respingerea acesteia ca neîntemeiate, motivat de faptul că, din cuprinsul constatării tehnico-științifice aflate la dosar nu s-a dovedit caracterul cert al prejudiciului pe care el l-a adus bugetului de stat, constatând că în cuprinsul acestui raport există erori grave de conținut, fiscalitate și contabilitate, ceea ce conduce la îndoiala rezonabilă că acest prejudiciu nu este stabilit în prezenta cauză.

În subsidiar, inculpatul a solicitat aplicarea art. 5 Noul C.pen., iar în măsura în care se apreciază că se impune condamnare sa, inculpatul a solicitat aplicarea unei pedepse orientată sub minimul special prev. de lege în regim neprivativ de libertate, avându-se în vedere circumstanțele sale reale personale, precum și starea gravă de sănătate a acestuia.

8. Inculpatul D. I., prin apărător ales, a solicitat admiterea apelului formulat și să se constate că în dosarul de urmărire penală nu există probe din care să rezulte că el ar fi săvârșit infracțiunea de spălare de bani în deplinătate cunoștință de cauză, neexistând probe care să releve că el cunoștea la acel moment că banii provin dintr-un fapt ilicit.

Cu privire la apelul formulat de parchet, inculpatul a solicitat admiterea în parte, arătând că anumite aspecte din cuprinsul cererii sale de apel au fost formulate și de către parchet și, astfel, le susține, respectiv nelegalitatea sentinței de condamnare a sa la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13²din Legea 78/2000 raportat la art. 248, art.248¹C.pen., având în vedere că el nu a săvârșit această infracțiune, precizând, totodată, că parchetul nu a sesizat instanța de judecată prin rechizitoriu pentru comiterea acestei infracțiuni, el neavând calitatea cerută de lege pentru a fi subiect activ al infracțiunii.

Inculpatul a mai arătat că parchetul a susținut în rechizitoriu, susținere preluată și de instanța de fond, faptul că el era acționar al societății ., astfel încât cunoștea proveniența banilor, însă a solicitat să se aibă în vedere că el era într-adevăr acționar, dar cu un procent de 0,037%, acest procent nefiind semnificativ în luarea deciziilor unei companii, orice societate comercială fiind guvernată de Legea 31/1990, iar la dosarul cauzei nu există o hotărâre a Adunării Generale a Acționarilor a societății, din care să rezulte că el a fost informat cu privire la activitatea societății și cu privire la proveniența sumelor de bani.

Referitor la suma de bani, apreciată de către parchet ca fiind „bani negri” intrați în conturile societății ., inculpatul a arătat că sunt în cuantum de 3.800.000 lei, iar banii intrați din presupusele activități infracționale ale ., desfășurate în baza acelui contract de agent sunt în cuantum de 5.891.561 lei, astfel că aceste sume sunt diferite. A mai arătat, cu privire la acest aspect că, potrivit legii civile, banii fac parte din categoria bunurilor, iar art. 543 alin. 2 C.civ., arată că sunt fungibile bunurile determinate după număr, cu alte cuvinte nu se poate aprecia că acești bani pe care el i-a primit și i-a înregistrat în contabilitatea societății . ar fi acei bani despre care parchetul vorbește că ar face obiectul unei infracțiuni, la dosar neexistând probe din care să reiasă că avea cunoștință că acești bani sunt „bani negri”.

De asemenea, inculpatul a mai arătat că, într-adevăr s-a încheiat un protocol de colaborare între . și ., în urma căruia trebuia să desfășoare împreună un contract de natură comercială, iar cu privire la acest protocol, parchetul a susținut că nu s-a desfășurat ulterior, iar cele două societăți au intrat în insolvență, acesta fiind motivul pentru care s-a apreciat că a fost un contract fictiv, însă a apreciat că acesta nu este un motiv întemeiat.

Pe de altă parte, referitor la contractul de agent încheiat între . SA și ., prin care societatea . ar fi încasat aproximativ 5.800.000 lei cu titlu de comision, inculpatul a arătat că parchetul a susținut că ar fi bani obținuți în mod ilegal, inculpatul precizând, în acest sens, că acesta este un contract comercial, supus regulii că piața este guvernată de cerere și ofertă, oferindu-se un preț ce a fost acceptat de ambele părți, nerezultând, astfel, că acești bani au provenit dintr-o infracțiune.

Totodată, inculpatul a arătat că la momentul comiterii presupusei infracțiuni, el nu cunoștea proveniența banilor, iar în cazul în care instanța va aprecia că banii încasați de ., ar avea o proveniență ilicită, să se constate că el nu știa acest lucru, motiv pentru care a solicitat achitarea sa, în baza art. 16 alin. 1 lit. d cu aplicarea art. 30 Noul C.pen., fiind o cauză de neimputabilitate.

În situația în care instanța nu va da curs solicitărilor apărării, inculpatul a solicitat, în subsidiar, achitarea sa în baza art. 16 lit. b Noul C.pr.pen., fapta nefiind săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege.

Cu privire la apelul formulat de partea civilă C. Națională Poșta Română, inculpatul a solicitat respingerea acestuia.

9. Apelanta-inculpată M. D., prin apărătorul ales, în temeiul art. 421 alin. 1 lit. b C.pr.pen., a solicitat respingerea apelului formulat de parchet, ca nefondat, solicitând să se aibă în vedere că, în ceea ce privește decizia de a se încheia polițele de asigurare, ea nu a avut nicio contribuție, așa cum reiese și din sentința primei instanțe, menționând că alte persoane au fost implicate în încheierea acestor polițe de asigurare.

Cu privire la înființarea societății Post . arătat că nu a avut nicio contribuție, fiind indicați inculpații P. M., T. D., L. E., liderii BNS și PSDC, inculpatul B. L..

În ceea ce privește decizia de a se achiziționa societatea ., inculpata a arătat că nu a avut nicio implicare, decizia aparținând martorului Bara I., ea ducând la îndeplinire doar deciziile Adunării generale ale acționarilor, având un mandat expres în acest sens.

Cu privire la acest aspect, a apreciat ca fiind relevant faptul că însuși procurorul în rechizitoriu, cu privire la activitatea societății ., a dispus disjungerea cauzei cu privire la o . aspecte, respectiv faptul că actul adițional la contractul constitutiv al societății ., încheiat la data de 17.02.2006 și cererea de înregistrare la O.R.C. din data de 20.02.2006, prin care se completa obiectul de activitate al societății nu au fost semnate de ea, ci de o altă persoană neidentificată, în numele său.

Referitor la încheierea contractului de mandat, inculpata nu avut o altă contribuție decât aceea de a duce la îndeplinire mandatul primit din partea Adunării generale a acționarilor ., respectiv a semna contractul de mandat.

Pentru aceste considerente, inculpata a solicitat achitarea sa, în conformitate cu disp. art. 421 alin. 2 lit. a C.pr.pen. raportat la disp. art. 396 alin. 5 C.pr.pen. și la art.16 lit. a C.pr.pen., întrucât nu există fapta de complicitate a inculpatei.

În ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani, inculpata a menționat că nu avea posibilitatea de a cunoaște faptul că respectivele sume de bani ar fi provenit din infracțiuni, iar în prezent acest imobil se află în patrimoniul societății, astfel încât nu există infracțiunea de spălare de bani.

Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală, inculpata a menționat că raportul de constatare-științifică conține o eroare gravă de procedură contabilă, întrucât, deși expertul a reținut în cadrul raportului că în mod fictiv s-ar fi înregistrat în contabilitatea societății . o factură în cuantum de 1.022.390 dolari, care ar fi cauzat un prejudiciu prin neplata taxelor către stat, în valoare de 488.114lei, acest prejudiciu fiind reținut și în hotărârea de condamnare ca un prejudiciu presupus cauzat de către inculpată prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. Or, chiar specialistul DNA, în cuprinsul raportului, la fila 20 a reținut faptul că, în decursul aceluiași an fiscal, 2006, între aceleași 2 societăți, se înscrie în contabilitate un venit fictiv, care anulează practic prima înregistrare, astfel încât cele două înregistrări, anulându-se una pe cealaltă nu mai este îndeplinit scopul prevăzut de lege, respectiv acela de a se diminua profitul brut al societății, pe cale de consecință, a solicitat să se rețină că nici infracțiunea de evaziune fiscală nu există.

În subsidiar, în ceea ce privește individualizarea pedepsei și legea penală mai favorabilă, inculpata a apreciat că Vechiul C.pen. este mai favorabil atât din punct de vedere al concursului de infracțiuni, cât și al reținerii circumstanțelor atenuante, parchetul identificând în mod corect faptul că, în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 13²din Legea 78/2000, legea penală mai favorabilă o reprezintă vechea reglementare, iar în ceea ce privește infracțiunea de spălare de bani, o reprezintă noua reglementare, având în vedere limitele reduse de pedeapsă.

Cu privire la greșita individualizare a pedepsei, inculpata a solicitat să se aibă în vedere contribuția sa minoră la săvârșirea pretinselor fapte, precum și de circumstanțele atenuante, respectiv buna conduită avută înainte de săvârșirea infracțiunii, cât și ulterior, circumstanțele personale, respectiv faptul că are un copil minor în întreținere, pe cale de consecință, având în vedere și prevederile art.80, art.81⁶Vechiul C.pen., a solicitat să se dispună o hotărâre care să o mențină în stare de libertate.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 al. 2 din Codul de procedură penală, Curtea constată că apelurile formulate sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Curtea, analizând motivele de apel sub toate aspectele de fapt și de drept, constată că Tribunalul a analizat în mod corect situația de fapt, prin raportare la ansamblul probatoriului administrat în ambele faze ale procesului penal, respectiv: procesele verbale de sesizare din oficiu (vol. 2 filele 217 - 218, 223 – 224 dup); procesul verbal de consemnare a actelor premergătoare (vol. 2 filele 250 - 268), raportul de constatare (vol. 5, filele 48 - 87 dup); raport de audit al Curții de Conturi și anexe (vol. 6 dup), rapoartele de constatare tehnico - științifică grafoscopică (vol. 8, filele 613-645, vol. 30, filele 6-13); declarațiile martorilor audiați atât în faza de urmărire penală cât și de instanța de fond și în apel, declarațiile învinuiți/inculpați, actele contabile și documentele aparținând .. (vol. 9, 10, 11 dup), actele contabile și documentele aparținând S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. (vol. 13, 14, 15), actele contabile și documentele aparținând M. Cooperativa de Credit (vol. 17 dup), actele contabile și documentele aparținând S.C. GENIUS NETWOK S.R.L. (vol. 20 dup); actele contabile și documentele aparținând S.C. MBS SOLUTION S.R.L. (vol. 22 dup); actele contabile și documentele aparținând S.C. POSTCOM S.A. (vol. 27, 28, 29 dup); rulajele de cont și documentele bancare (vol. 18, 19, 25 dup), Regulamentul de ordine interioară și Regulamentul de funcționare a C.N.P.R. S.A. (vol. 40 dup), Regulamentul privind organizarea și desfășurarea achizițiilor de bunuri și servicii (vol. 7, filele 1-4 dup); documente aparținând C.N.P.R. (vol. 7, filele 30-92, 199-359 dup); dosar O.R.C.- S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. (vol. 12, filele 256 – 385 dup); dosar O.R.C.- .. (vol. 8, filele 329-611 dup); procese verbale întocmite de A.N.A.F. (vol. 21, 14 dup); raport C.S.A. 2005 (vol.16, filele 264-322 dup).

Astfel, Curtea, făcând propria analiză a probatoriul administrat în cauză, constată că instanța de fond a pronunțat hotărârea atacată întemeindu-se pe o apreciere corectă a ansamblului probatoriu administrat și a reținut în mod judicios următoarea situație de fapt:

C. Națională Poșta Română S.A. a fost înființată în anul 1998 prin reorganizarea fostei Regii Autonome „Poșta Română”, în societate pe acțiuni în baza H.G. nr.371/1998, având ca și acționar principal S. R., reprezentat prin Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, iar din anul 2006, structura acționariatului se modifică astfel:

- 74,_ % din acțiuni aparținând de către Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației,

- iar 24,_ % din acțiuni aparținând de Fondul Proprietatea.

În vederea participării la alegerile din anul 2004, B.N.D. a încheiat un protocol cu Blocul Național Sindical (B.N.S.) și cu Partidul România M..

În urma alegerilor din anul 2004, B.N.D.-ul a câștigat 5 mandate de deputat, doi dintre cei 5 deputați fiind liderii sindicali: O. C. (fost președinte al F.S.P.C.) și C. OLGUȚA (fostă vice-președinte al F.S.P.C.)

Trebuie menționat că deși a participat la înființarea B.N.D. și ulterior a influențat activitatea partidului participând inclusiv la negocierile purtate cu Alianța DA, inculpatul P. M. nu a fost membru al B.N.D., implicarea sa în activitatea partidului fiind însă demonstrată prin declarațiile martorilor: C. D., B. M. R., O. C. C. OLGUȚA

În data de 14.02.2005 inculpatul T. D. M. a fost numit președintele Consiliului de Administrație al C.N.P.R. S.A., iar prin Hotărârea Consiliului de Administrație al C.N.P.R. S.A. nr. 8/28.02.2005 a fost numit în funcția de Director general al C.N.P.R. S.A

După numirea lui T. D. M. la conducerea C.N.P.R., la nivelul central au fost numiți inculpatul L. E. (director al Direcției Economice), fost coleg și colaborator cu inculpatul P. M. și Ț. C. (director al Direcției Resurse Umane), fiica unor apropiați ai inculpatului P., N. V. și Ț. I..

1. Derularea procedurilor în vederea încheierii polițelor de asigurare

În urma grevei salariaților din C.N.P.R.S.A. din anul 2005, între reprezentanții C.N. Poșta Română S.A. și Federația Sindicatelor din Poștă și Telecomunicații s-a încheiat un protocol care cuprindea revendicările sindicale acceptate de către conducerea companiei.

La punctul 8 din procesul verbal încheiat la data de 19.04.2005 între reprezentanții C.N. Poșta Română S.A. și Federația Sindicatelor din Poștă și Telecomunicații, conducerea societății a inclus în programul de susținere „….asigurarea de sănătate a factorilor poștali”.

În anul 2006 C. Națională Poșta Română S.A. (C.N.P.R.) a încheiat patru polițe de asigurări de viață de grup pentru salariați și pentru membrii de familie ai acestora în valoare totală de 35.017.444 lei astfel:

1. Polița de asigurare de viață de grup nr. _/10.02.2006 în valoare de 11.742.850 lei încheiată cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A.;

2. Polița de asigurare de viață de grup nr. GSC_/03.03.2006 în valoare de 11.742.850 lei încheiată cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A;

3. Polița de asigurare de viață de grup nr. GSC_/03.03.2006 în valoare de 7.000.000 lei încheiată cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A;

4. Polița de asigurare de viață de grup nr. B_/27.06.2006 în valoare de 4.531.744 lei încheiată cu S.C. OMNIASIG S.A.

În același an au fost încheiate două polițe de asigurări pentru valori și bunuri în valoare totală de 8.834.816 lei:

5. Polița de asigurare a valorilor pentru cazurile de furt prin tâlhărie a curierilor/factorilor poștali . nr. 05B9014458/09.02.2006 în valoare de 6.668.150 lei încheiată cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A.;

6. Polița de asigurare a bunurilor pe timpul transportului . nr._/27.06.2006 în valoare de 2.166.666 lei încheiată cu S.C. OMNIASIG S.A.

Aceste polițe de asigurare au fost încheiate în baza următoarelor acte:

Prin procesul verbal nr. 101/832/04.02.2006 (vol.7, fila 56 dup) încheiat între C.N.P.R. reprezentată de inculpatul M. A. și KNIESNER M., președintele F.S.P.C. părțile au convenit modificarea art. 61 din Contractul Colectiv de Muncă 2005-2009, în sensul că C.N.P.R.S.A., se obliga să încheie contracte de asigurări pentru:

- toți salariații și persoanele aflate în întreținerea acestora, condiționat de modificarea contractului colectiv de muncă;

- valorile manipulate și transportate.

În baza acestui proces verbal, inculpatul L. E. a întocmit referatul cu nr. 106/287/08.02.2006 (vol.7, filele 76-77 dup), referat ce avea ca subiect „necesitatea contractării de urgență a serviciilor de asigurare de grup – tip poliță de viață, precum și a unor asigurări a valorilor pentru cazurile de furt prin acte de tâlhărie asupra curierilor / factorilor poștali, pentru invaliditate permanentă sau deces produse de accidente”.

În referatul mai sus menționat, s-a considerat "oportun și imperios necesar a fi încheiate următoarele tipuri de polițe:

1. asigurare de viață de grup – partener ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A.

2. poliță privind asigurarea valorilor pentru cazurile de furt prin acte de tâlhărie asupra curierilor / factorilor poștali – partener ASTRA ASIGURĂRI

3. poliță privind asigurarea pentru invaliditatea permanentă sau deces produse de accidente – partener ASTRA ASIGURĂRI."

Oportunitatea încheierii polițelor de asigurare mai sus menționate este motivată prin aceea că S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. era considerată liderul pieței asigurărilor din România în anii 2004-2005, iar costul oferit de către cele două societăți de asigurări raportat la oferta pieței, precum și la costurile pe care compania le-ar suporta din fondurile proprii în condițiile producerii de riscuri, este mult mai mic.

Referatul mai sus menționat a fost avizat de către: director Direcția Administrativă - M. E., director Direcția Resurse Umane - C. Ț., director executiv Direcția Dezvoltare Strategică - A. M. și a fost aprobat de președintele Consiliului de Administrație - D. M. T..

Trebuie menționat faptul că referatul nu a fost avizat și de directorul Direcției Juridice în cadrul Companiei Naționale Poșta Română întrucât Direcția Juridică nu era de acord cu modalitatea de achiziție dintr-o singură sursă, dezacord exprimat în „Opinie legală” înregistrată sub nr.101/2146/27.03.2006 și semnată de către Șeful Serviciului Juridic S. M. (vol. 23, filele 291 - 294 dup). Cu toate că opina legală mai sus menționată privește serviciile de publicitate, trebuie observat că în Regulamentul de achiziții, serviciile de publicitate sunt prevăzute în același capitol ca și „protecția bunurilor și persoanelor” invocată de inculpatul L. E., în referatul mai sus menționat. În argumentarea punctului de vedere exprimat se face trimitere expresă la ordinul Institutului Național de S. nr. 601/26.11.2002 privind actualizarea clasificării activităților din economia națională, aceeași analiză fiind reluată ulterior și în raportul de audit al Curții de Conturi.

În baza referatului mai sus menționat, inculpatul L. E. a întocmit referatul cu nr.103/1092/10.03.2006 (vol. 7, filele 78 - 79 dup), adresat Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Poșta Română, referat prin care se propune aprobarea „încheierii polițelor de asigurare cu societăți de asigurare abilitate, selectate după criterii de avantaj economic”, în referat menționându-se faptul că în bugetul pentru anul 2006, C. Națională Poșta Română avea alocată „suma de 25 milioane RON reprezentând prime de asigurare pentru: asigurări sociale, asigurarea valorilor bănești, asigurarea clădirilor și mijloacelor de transport”.

În același referat se explică și faptul că încheierea de asigurări sociale pentru salariați reprezintă „una dintre cele mai reușite posibilități de acțiune socială prin completarea salariilor cu polițe de asigurare împotriva unor riscuri cum ar fi: accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate etc.”

Referatul mai sus menționat a fost supus aprobării Consiliului de Administrație în ședința din data de 13.03.2006 și, după aprobarea acestuia de către membrii Consiliului de Administrație, a fost emisă de către inculpatul D. M. T. Hotărârea nr. 24/13.03.2006 (vol.7, filele 57 - 58 dup), prin care se aproba încheierea de asigurări sociale și administrative, în temeiul referatului nr.103/1092/10.03.2006.

Se observă că referatul cu nr.103/1092/10.03.2006, cuprinde afirmații nereale și cu privire la alocarea sumei de 25 milioane RON, în vederea încheierii de asigurări sociale, asigurarea valorilor bănești, asigurarea clădirilor și mijloacelor de transport în bugetul C.N.P.R. S.A. ce urma să fie aprobat pentru anul 2006 (bugetul a fost aprobat prin H.G. nr. 364/22.03.2006). D. prin Nota de fundamentare a bugetului de venituri și cheltuieli rectificativ pe anul 2006, aprobată prin H.G. nr.1724/6.12.2006 au fost prevăzute cheltuieli cu primele de asigurare în sumă de 20.000 lei (vol. 6 filele 122 - 125 dup).

Nota de fundamentare a bugetului de venituri și cheltuieli rectificativ pe anul 2006 (vol. 6, filele 122-124 dup) avea următoarea motivație „Rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli al C.N. Poșta Română pe anul 2006 s-a impus și la capitolul „Alte cheltuieli de exploatare” ca urmare a încheierii contractelor de asigurări de viață pentru personalul angajat și de asigurarea valorilor pentru cazurile de furt prin acte de tâlhărie asupra factorilor poștali, cheltuială ce nu a fost avută în vedere la fundamentarea bugetului inițial aprobat”. Din anexa la nota de fundamentare intitulată „previziuni cheltuieli” reiese faptul că la capitolul Alte cheltuieli de exploatare - Cheltuieli cu prestațiile externe - prime de asigurare, în bugetul inițial pe anul 2006 nu au fost prevăzute astfel de cheltuieli.

În acest context, din faptul că membrii C.A. au fost asigurați că nu se vor încheia asigurări de viață în ședința din data de 13.03.2006, rezultă că reprezentanții C.N.P.R. S.A. i-au indus în eroare pe membrii C.A. în vederea obținerii aprobării încheierii de asigurări pentru angajații C.N.P.R.S.A în condiții care contravin normelor interne și legislației în vigoare.

Din procesul verbal al ședinței Consiliului de Administrație din data de 13.03.2006 (vol. 7, filele 58-74 dup), reiese în mod clar că membrii consiliului nu aveau cunoștință de faptul că deja se semnaseră două polițe de asigurare cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. (la data de 09.02.2006 și 10.02.2006). Astfel, în procesul verbal se menționează faptul că la întrebarea „Despre ce tipuri de asigurări este vorba?”, inculpatul T. răspunde „este vorba despre asigurări profesionale. În protocolul încheiat în aprilie, angajații Poștei au cerut în afară de alte două lucruri, partea de vaccinări și partea de asigurări de viață. Asigurările de viață, din punctul de vedere al companiei nu pot fi asigurate de către companie. Noi am bugetat aici un alt tip de asigurări. Am reușit să obținem un produs foarte interesant, care este o combinație de asigurare profesională, iar în cazul în care factorul moare, banii îi primește familia”.

Ulterior, prin actul adițional nr.101/2584/17.04.2006 (vol.7, filele 80-90 dup) la contractul colectiv de muncă la art. 61, C.N.P.R. S.A. s-a obligat să asigure salariații fără a se face vreo precizare în legătură cu persoanele aflate în întreținerea acestora, în art. 61 prevăzându-se „Angajatorul are obligația să asigure toți salariații pentru risc de accidente, invaliditate și deces, în condițiile legii, potrivit poliței de asigurare”.

Aspectele privind nelegalitatea procedurilor derulate în vederea încheierii polițelor de asigurare au fost reținute și în raportul de audit al Curții de Conturi. (vol. 6 dup)

Astfel, Curtea de Conturi a României a efectuat o acțiune de audit privind analiza contractelor de asigurare încheiate de CNPR cu societăți de asigurare din punct de vedere al economicității, eficienței și eficacității, acțiune ce a fost introdusă în programul de control financiar și audit pe anul 2007 aprobat de Plenul Curții de Conturi a României prin Hotărârea nr. 79/20.12.2006 la sesizarea Camerei Deputaților cu adresa nr. 241/23.10.2006 înregistrată la Cabinetul Președintelui Curții de Conturi a României sub nr. 2264/DDS/24.10.2006.

În urma efectuării acțiunii de audit, s-a constat că procedurile derulate în vederea încheierii polițelor de asigurare au fost nelegale, sens în care Curtea reține:

- Consiliul de Administrație al C.N.P.R. S.A. a aprobat la data de 13.03.2006, încheierea de asigurări sociale și administrative pentru care, la acea dată, în bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul 2006 nu au fost prevăzute cheltuieli cu prime de asigurare nerespectându-se prevederile art. 18 din HG nr.371/31.07.1998 privind înființarea CNPR SA;

În ceea ce privește legalitatea achiziției serviciilor de asigurare, în raportul de audit al Curții de Conturi se fac următoarele precizări:

„Autoritatea contractantă are dreptul de a proceda la:

„a) Licitație publică deschisă fără preselecție …pentru achiziții de bunuri și servicii, la care pot participa, în număr nelimitat, ofertanți interni și externi …;

„Autoritatea contractantă achizitoare poate achiziționa bunuri sau angaja servicii prin solicitarea unei oferte de preț de la un singur contractant în următoarele circumstanțe:

h) pentru bunuri și servicii de investigații, pază și protecție pentru informații clasificate, bunuri și persoane”.

Prin urmare, serviciile de asigurare nu fac parte din categoria de servicii de investigații, pază și protecție și nici nu pot fi asimilate întrucât aceste servicii sunt prestate de societăți autorizate, a căror condiții de organizare și funcționare sunt prevăzute în Legea nr.32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, actualizată.

Referitor la avantajul costului oferit de către S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. și de S.C. ASTRA ASIGURARE – REASIGURARE S.A. raportat la oferta pieței în momentul încheierii polițelor de asigurare cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. – 03.03.2006 și respectiv cu S.C. ASTRA ASIGURARE – REASIGURARE S.A. – 09.06.2006, entitatea auditată nu a prezentat oferte de preț din partea acestor firme și a altor firme de asigurări, ceea ce denotă că nu s-a analizat încheierea acestora în cele mai bune condiții financiare comparativ cu oferta pieței.

Trebuie menționat faptul că deși în procesul verbal nr.101/832/04.02.2006 și în referatul nr.106/287/08.02.2006 s-a folosit expresia „persoane aflate în întreținerea acestora”, polițele de asigurare au inclus soțul/soția angajaților C.N.P.R. S.A. fără a se face distincție dacă aceștia realizau venituri sau nu, practic au fost asigurați membrii de familie, iar nu persoanele aflate în întreținerea acestora.

A. Înființarea S.C. POSTCOM S.A.

În toamna anului 2005 reprezentanții C.N.P.R. S.A. împreună cu liderii sindicali ai F.S.P.C. și B.N.S. au discutat despre înființarea unei societăți comerciale după modelul S.C.PETROMSERVICE S.A., la care să participe ca și acționari toți angajații C.N.P.R. S.A., această societate, în contextul programului de restructurare și privatizare al C.N.P.R. S.A. urmând să asigure mai multe beneficii angajaților C.N.P.R. S.A.

La elaborarea proiectului de înființare a noii societăți a participat și inculpatul P. M., apropiat atât de cei doi directori ai C.N.P.R. - inculpații T. D. M. și L. E., cât și de liderii sindicali din cadrul B.N.S. și F.S.P.C. împreună cu inculpatul B. L..

Apariția noii societăți îi dădea posibilitatea de a-și realiza mult mai ușor scopul, prin monopolizarea activității comerciale a acestei societăți, evitându-se astfel, prin intermediul noii societăți participarea firmelor sale la procedurile de achiziție publică pe care în mod normal C.N.P.R. ar fi trebuit să le inițieze în vederea achiziționării de bunuri și servicii.

Pe parcursul mai multor întâlniri dintre reprezentanții C.N.P.R. și liderii sindicali la care a participat și inculpatul P., întâlniri ce au avut loc atât la sediul C.N.P.R. S.A. cât și în imobilul din . (imobil pus la dispoziție de către inculpatul P. M.) a fost schițat proiectul de societate, proiect ce a fost dezbătut în luna decembrie 2005 cu ocazia unei întâlniri la care au participat și liderii sindicali din cadrul fiecărui județ.

- L. E.- director economic și executiv al C.N.P.R. S.A.;

- Ț. M. C.- director al Direcției Resurse Umane din cadrul C.N.P.R. S.A.;

- BARA I.- director al Direcției Regionale de Poștă B.;

- O. C.- deputat și fost președinte al F.S.P.C.;

- C. OLGUȚA - deputat și fost vice - președinte al F.S.P.C.

La data de 03.02.2006 a fost înființată S.C. POSTCOM S.A. cu sediul în Mun. G., ., ., parter, cu un punct de lucru declarat în București, ., sector 1, având nr. de înregistrare la O.R.C. G. J_, C.U.I._, obiectul principal de activitate fiind „Activități de consultanță pentru afaceri și management”.(vol. 23, filele 220-268 dup).

Trebuie menționat și faptul că sediul social al societății a fost a ales la G. (P. M. provenind din acest județ, unde majoritatea firmelor sale având sediul în jud. G.) sub pretextul că astfel se vor derula mai repede formalitățile de înființare.

Au fost încheiate contractele de împrumut nr. 02, 03, 04, 05, 06/ 01.02.2006 între cei 5 acționari fondatori și S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A., suma împrumutată fiind de 21.000 RON, fiecare, împrumutați pentru o perioadă de 1 an, cu o dobândă de 5%/an. (vol. 23, filele 7-16 dup).

În ședința Adunării Generale a acționarilor din data de 06.02.2006 a fost votată în unanimitate propunerea inculpatului L. E. (în actele de la O.R.C. G. inculpatul L. figurează încă în calitate de cenzor la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.), înscrisă la punctul 5 pe ordinea de zi, privind achiziționarea de către S.C. POSTCOM S.A. a pachetului majoritar de acțiuni deținut de S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.A. la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. G., conform procesului verbal de ședință încheiat cu această ocazie (vol. 23, filele 87-92 dup). În susținerea propunerii făcute inculpatul L. a explicat „oportunitatea și beneficiul pe care îl poate avea achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni” respectiv 99,985% din capitalul societății, la o valoare nominală de 10 RON/acțiune, totalizând 2.399.640 RON, plata urmând să fie făcută în termen de 1 an de la data încheierii contractului de cesiune.

Trebuie menționat că nu s-a făcut și nu s-a solicitat la achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni situația financiară a societății sau date despre obiectul de activitate al societății.

În aceeași ședință s-a propus și s-a votat în unanimitate propunerea lui BARA I. achiziționarea părților sociale ale .. G. deținute de inculpata M. D., respectiv 40 de părți sociale cu o valoare nominală de 10 RON, prețul în valoare de 400 RON, urmând să fie achitat la data semnării contractului de cesiune.

Nici cu ocazia achiziționării acestei societăți nu s-au solicitat date despre situația financiară a societății sau a obiectului de activitate.

În aceeași ședință s-a hotărât la propunerea martorei Ț. M. C. ca numita P. R. să fie numită în funcția de Director al Departamentului Juridic al S.C. POSTCOM S.A.

În aceeași zi au fost încheiate contractele de cesiune a părților sociale ale .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. cu administratorii S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.A. - M. R. și . – inculpata M. D., în condițiile specificate în ședința A.G.A. a S.C. POSTOCOM S.A.

Odată cu înscrierea la O.R.C. G. a modificărilor intervenite în acționariatul celor două societăți, prin cererea nr._ din data de 10.02.2006 au fost făcute și mențiunile privind menținerea ca administrator al .. a inculpatei M. D. și schimbarea din funcția de administrator al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. a lui M. R. și numirea în funcție a noului administrator inculpatul P. N..

Prin aceeași cerere s-a completat obiectul de activitate al societății, în sensul completării cu CODULUI CAEN 6720 - Activități auxiliare caselor de asigurări și de pensii, Cod CAEN șters la cerere la data de 29.01.2002.

În ceea ce privește . trebuie făcute următoarele precizări: cu ocazia audierii inculpatei Mosiă D., acesteia i-au fost prezentate o . documente depuse la ORC G., în vederea modificării actelor constitutive ale societății sau completării actului de activitate, aceasta declarând că aceste acte sunt semnate în fals în numele său.

În cauză s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico – științifice grafoscopice, în urma căruia s-a stabilit că următoarele documente:

- cererea înregistrată la ORC sub nr._/10.02.2006;

- cererea înregistrată la ORC sub nr._/20.02.2006;

- împuternicirea de reprezentare juridică nr. 29/20.04.2006, dată domnului consilier juridic D. F.;

- cererea înregistrată la ORC sub nr._/20.04.2006;

- declarație depusă la ORC G. sub nr._/20.04.2006 – pentru alte activități CAEN

- declarație depusă la ORC G. sub nr._/20.04.2006 – exemplarul 2;

- împuternicire de reprezentare juridică nr. 67/11.07.2006, dată domnului consilier juridic D. F.;

- declarație înregistrată la ORC G. cu nr._/10.02.2006;

- actul adițional la actul constitutiv al societății Pronova, încheiat în data de 17.02.2006 nu au fost executate de inculpata M. D..

Relevante pentru prezenta cauză sunt următoarele înscrisuri falsificate: actul adițional la actul constitutiv al societății Pronova, încheiat în data de 17.02.2006 (vol. 8 fila 640 dup), și cererea înregistrată la ORC sub nr._/20.02.2006 (vol. 8 fila 642 dup) prin care s-a completat obiectul de activitate al societății cu COD CAEN 6720 – ”Activități auxiliare ale caselor de asigurări și de pensii, include activitatea de intermediere, în numele și în contul unei societăți de asigurare autorizate conform legii de asigurări de viață și asigurări de persoane, altele decât cele de viață, fără ca prin aceasta societatea să aibă calitatea de asigurator sau broker de asigurare”, întrucât reiese faptul că societatea nu putea desfășura activități de intermediere în asigurări.

La data încheierii contractului de cesiune, .. G. avea ca asociat unic și administrator pe inculpata M. D. – vară primară cu numita P. C. - soția inculpatului P. M..

.. avea la data cesiunii părților sociale următorii creditori balanței conform pe luna ianuarie 2006 (vol.10, filele 212-217 dup):

- persoane fizice:

M. R. cu suma de 5.955 RON;

P. C. cu suma de 1.065.000 RON;

P. M. cu suma de 1.207.937 RON;

M. D. cu suma de 5.160 RON;

- persoane juridice:

S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. cu suma de 1.565.000 RON;

S.C. PERFECT TOUR S.R.L. cu suma de 3.092.001,49 RON.

În același timp, .. deținea acțiuni la următoarele societăți:

- S.C. POSTELCOM – GIR S.A., în valoare de 2.267.937 RON, pentru care mai avea de achitat la S.C. GIR S.A. suma de 1.399.824 RON;

- S.C. PALM SERVICE S.R.L., în valoare de 706.000 RON;

- S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L., în valoare de 3.040.000 RON.

S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.

Anterior încheierii contractului de cesiune, S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. avea următorii acționari: S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L., care deținea un număr de 239.964 de acțiuni, reprezentând 99,9850% din capitalul social, inculpatul D. I., numita D. M. (sora inculpatului P. M.), numita P. R. (fostă C.), fiecare având 0,0037% din capitalul social al societății. Administratorul societății era M. R..

S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. avea ca administrator pe M. R., iar în calitate de cenzor din data de 31.10.2001 pe inculpatul L. E., Ț. I. și C. A.. (vol. 12, filele 273-280 dup).

S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L. avea, la rândul ei, ca asociați firma M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC, conform actelor depuse la Registrul Comerțului G. care la rândul ei avea ca director general pe P. C.. Părțile sociale ale S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L. au fost cesionate către M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC de către P. I., tatăl inculpatului P. M..

Conform raportului de gestiune depus la O.R.C. G. de către cenzorul C. A., profitul societății în anul 2005 a fost de 385 RON.

În ședința AGEA a S.C. POSTCOM S.A. din data de 13.02.2006, s-a hotărât împuternicirea inculpatei M. D. pentru a semna contractul de mandat pentru intermedierea asigurărilor – asigurări generale și a metodologiei de lucru dintre S.C. ASTRA ASIGURARE – REASIGURARE S.A. și ..

Urmare acestei ședințe a fost adoptată Hotărârea nr.2/13.02.2006 (vol. 23, filele 53 – 54 dup), prin care inculpata M. D. era împuternicită să semneze contractul de mandat pentru intermedierea asigurărilor cu S.C. ASTRA ASIGURARE – REASIGURARE S.A.

În ședințele ulterioare ale AGEA a S.C. POSTCOM S.A., s-a hotărât:

- în data de 17.02.2006:

- completarea obiectului de activitate al S.C. POSTCOM S.A. cu codul CAEN 6720 – activități auxiliare ale caselor de asigurări și de pensii;

- completarea obiectului de activitate al .. cu codul CAEN 6720 – activități auxiliare ale caselor de asigurări și de pensii;

- în data de 28.02.2006:

- numirea în funcția de director Departament Marketing al S.C. POSTCOM S.A. a doamnei N. V.;

- înființarea Departamentului Call Center;

- înființarea Departamentului de publicitate al S.C. POSTCOM S.A.;

- completarea obiectului de activitate al S.C. POSTCOM S.A. cu codul CAEN 5263 – comerț cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine;

- în data de 01.03.2006:

- în data de 28.03.2006, s-a hotărât înființarea .., societate care avea ca acționari S.C. POSTCOM S.A. și ..

- în data de 15.05.2006, a fost transformată .. în S.C. POSTFARM S.A. și au fost înființate următoarele societăți: S.C. POST SERVICE S.A., S.C. POST VAMĂ S.A., S.C. INVESTMENT & FINANCE S.R.L.

Achiziționarea celor două societăți din G., modificările intervenite în obiectul de activitate al S.C. POSTCOM S.A., .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. precum și mandatul dat în data de 13.02.2006 inculpatei M. D., în vederea încheierii contractului de mandat cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A., demonstrează faptul că se cunoștea faptul că cele două societăți intermediau polițele de asigurare încheiate de către C.N.P.R. S.A., iar de comisioanele rezultate în urma acestor intermedieri urma beneficieze S.C. POSTCOM S.A., în calitate de acționar majoritar al celor două societăți, fapt confirmat de declarațiile martorilor C. OLGUȚA, B. R. M., M. R. și BARA I..

Mai mult, operațiunile mai sus descrise au avut la bază scopul introducerii celor două firme .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., în circuit pentru a fi folosite la operațiunile de spălare de bani.

II. Încheierea de polițe de asigurare cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A.

Pentru negocierea polițelor de asigurare, reprezentanții C.N.P.R. S.A. l-au mandatat verbal pe inculpatul B. L., un apropiat al liderilor sindicali D. C. și M. B., acesta fiind recomandat de către cei doi lideri sindicali ca fiind un specialist în asigurări.

Inculpatul B. L. a început negocierile cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. Agenția V., discuțiile purtate cu șeful Agenției V., martorul G. A. începând cu luna decembrie 2005 și fiind finalizate în luna februarie 2006. Obiectul discuțiilor l-a vizat încheierea de polițe de asigurare pentru deces și invaliditate persoane pentru angajații C.N.P.R. S.A. și membrii familiilor acestora și încheierea de polițe de asigurare contra actelor de furt și tâlhărie asupra factorilor/curierilor poștali.

La data de 07.02.2006, S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. - Agenția V. a adresat C.N.P.R. S.A. o ofertă privind valoarea primelor de asigurare ce urmau să fie achitate de către C.N.P.R. (vol. 6, fila 254 dup).

Pe parcursul negocierilor celor două polițe de asigurare, inculpatul B. L. a modificat de mai multe ori riscurile asigurate și a încercat să obțină un comision de intermediere calculat în procente din suma totală ce trebuia plătită ca primă de asigurare cât mai mare sub amenințarea că în cazul în care nu se acceptă plata comisionului polițele de asigurare vor fi încheiate cu firme de asigurări rivale pe piață, fapt declarat de martorul G. A., reprezentantul S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. Agenția V..

La data de 06.02.2006, a fost semnat Contractul de mandat pentru intermedierea asigurărilor - asigurări generale nr. 32/06.02.2006 între S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. – Sucursala V., reprezentată de G. A. și .. G. reprezentată de inculpata M. D.. (vol. 8, filele 1-13 dup).

Prin acest contract, .. G. a fost mandatată să negocieze și să încheie contracte de intermediere în numele și în contul asiguratorului și este obligată să anunțe asiguratorul despre orice oportunitate privind încheierea unor contracte de asigurare ce depășesc competențele acordate de către asigurator, deși așa cum s-a arătat anterior societatea nu avea în obiectul de activitate COD-ul CAEN 6720 și deci nu putea desfășura activități de intermediere în asigurări conform Legii nr. 136/29.12.2005 privind asigurările și reasigurările în România.

La anexa 6 din contractul de agent se regăsește „formularul de recomandare” pe care se menționează la rubrica „client potențial” C.N.P.R., iar la rubricile denumire se regăsesc asigurarea de accidente a angajaților cu „detalii privind asigurarea solicitată”, asigurarea membrilor familiei pentru accidente și respectiv asigurarea valorilor transportate de către factorii poștali. (vol. 5, fila 13 - 14 dup).

Comisionul .. G. a fost stabilit la 48% din valoarea primei de asigurare aferentă polițelor încheiate, dar anexa nr.10 din acest contract, denumită „grilă de competențe și comisioane brokeri persoane juridice” nu se regăsește în arhiva S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A., conform adresei nr. J 1291/08.05.2009. (vol. 5, fila 100 dup).

În paralel, pentru a putea beneficia de o parte din banii proveniți de la C.N.P.R. S.A., la data de 02.02.2006, s-a încheiat contractul de „consultanță și servicii” fără număr, datat 14.02.2006 (vol. 10, filele 190 - 193 dup), între .. G. reprezentată de inculpata M. D. și S.C. FINANCIAL MANEGEMENT ADVISOR Canada, reprezentată de inculpatul B. L., contractul fiind încheiat pe o perioadă de 3 luni. La obligațiile contractorului a fost menționat „servicii de consultanță în domeniul managementului financiar, al serviciilor financiare precum și al serviciilor de reprezentare și mediere în scopul implementării și punerii în aplicare al proiectelor ce fac obiectul prezentului contract”, deși în contractul mai sus amintit nu se specifică obiectul contractului. Pentru serviciile mai sus menționate .. G. s-a obligat să plătească suma de 108.300 lei.

La data de 09.02.2006 a fost semnat de către inculpații M. A. și L. E., din partea C.N.P.R. S.A. polița de asigurare nr. PG05B9_ privind Asigurarea valorilor pentru cazurile de furt prin acte de violență asupra factorilor/curierilor poștali (vol. 8, filele 28 - 29 dup).

Conform specificației poliței de asigurare au fost asigurați un număr de 10.453.000 curieri, prima de asigurare anuală fiind de 8.335.187,67 lei, iar prima de depozit fiind de 80% din prima anuală, respectiv 6.668.150 lei, valoarea maximă transportată și asigurată/ eveniment fiind de 80.000 lei.

Din compararea mențiunilor din oferta depusă la data de 07.02.2006, de către S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. Agenția V. privind valoarea primelor de asigurare ce urmau să fie achitate de către C.N.P.R. cu datele menționate în polița de asigurare nr. PG05B9_ din data de 09.02.2006 rezultă faptul că suma menționată pe poliță este greșită. Fiind audiat cu privire la neconcordanța dintre formulele de calcul menționate pe specificația la poliță și sumele menționate inculpatul L. E. a declarat faptul că pe poliță s-a menționat greșit valoarea volumului anual transportat, acesta fiind de 20._ RON, iar nu de 20.083.797 RON cum greșit s-a menționat pe poliță, cele trei zerouri fiind înscrise din greșeală la numărul de curieri asigurați, care în realitate este de 10.453, aspecte reiterate cu ocazia audierii sale de către instanță.

Din actele depuse de către inculpatul L. la data de 06.05.2009 la dosarul cauzei urmare a solicitării Direcției Naționale Anticorupție, nu reiese modul în care s-a stabilit volumul anual transportat de către factorii poștali.

Au fost depuse la dosarul de urmărire penală următoarele acte:

- situația personalului de distribuție în luna ianuarie 2006;

- situația mandatelor interne prezentate în anii 2005-2006 întocmită de Direcția Servicii Financiare;

- situația categoriilor de drepturi de protecție socială prezentate în perioada ianuarie - decembrie 2005. (vol. 5, filele134 - 146 dup).

Situațiile au fost întocmite urmare a cererii Direcției Naționale Anticorupție, la data de 16.04.2009, conform datei de pe adresă. (vol. 5, fila139 dup).

În aceste situații sunt menționate „mandatele interne”, fără a se specifica care este valoarea mandatelor sau a drepturilor de protecție socială care se transportă efectiv de către factorii poștali, fiind cunoscut că o parte din acestea se ridică direct de la oficiile poștale de către beneficiari, astfel că cele două valori nu coincid.

Trebuie menționat că sumele aferente comisioanelor, erau incluse în costul poliței de asigurare, practic plata comisioanelor fiind suportată din sumele de bani pe care C.N.P.R. S.A. le plătea societății de asigurări, urmând a fi apoi transferate prin firmele create în acest scop.

A. Utilizarea sumei aferentă comisionului

- cu o.p. nr. 247/10.02.2006 suma de 200.000 lei;

- cu o.p. nr. 306/21.02.2006 suma de 400.000 lei;

- cu o.p. nr. 336/27.02.2006 suma de 6.068.150 lei.

Urmare a contractului de intermediere nr. 32/06.02.2006 între S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. – Sucursala V., reprezentată de G. A. și .., s-a emis către S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. - Agenția V. factura . nr._/20.02.2006 (vol. 8, fila 53 dup) în valoare de 3.200.712 lei reprezentând “comision conform contract de mandat nr. 32/06.02.2006 la polița de asigurare nr._ (curieri)”.

S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. a achitat contravaloarea facturii astfel:

- cu ordinul de plată nr. 18/23.02.2006 suma de 288.000 lei;

- cu ordinul de plată nr. 24/28.02.2006 suma de 2.900.000 lei;

- cu ordinul de plată nr. 30/15.03.2006 suma de 12.712 lei. (vol. 8, filele 51- 52 dup).

Din sumele încasate de .. a achitat către FINANCIAL MANEGEMENT ADVISOR Canada (firma inculpatului B. L.) suma de 108.300 lei, reprezentând servicii financiare conform contractului fără număr din data de 02.02.2006.

La data de 27.02.2006 s-a încheiat contractul de vânzare autentificat prin încheierea nr. 513/7.02.2006 a B.N.P. M. A. între .. G. reprezentată de inculpata M. D., în calitate de cumpărător și B. G. și B. L. în calitate de vânzător având ca obiect partea de proprietate exclusivă și indiviză deținută de B. G. și B. L. din imobilul (teren și construcții) situat în București, ., sector 1, prețul contractului fiind de 2.977.388 lei.

Întrucât beneficiarul final al comisioanelor era inculpatul P. M., la data de 03.07.2006, între .. reprezentată de inculpata M. D. și inculpatul P. M. s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată nr. 15/03.07.2006 atestat în ceea ce privește conținutul și identitatea părților conform art. 3 al.1 lit. c din Legii nr.51/1995 de către avocat GÎLCEVESCU S. C., prin care inculpatul P. M. cumpăra partea de proprietate exclusivă și indiviză deținută de . din imobilul (teren și construcții) situat în București, ., sector 1, prețul contractului fiind de 2.977.388 lei. Conform clauzelor contractuale, prețul contractului „va fi plătit la ordinul vânzătorului .., după semnarea și autentificarea prezentului contract după cum urmează: bilet la ordin scadent la data de 30.06.2007” (vol. 11, filele 21-22 dup). Întrucât, inculpatul P. M. nu avea de gând să achite prețul contractului, la data de 27.06.2007 s-a încheiat actul adițional nr.1/27.06.2007 la contractul de vânzare cumpărare nr.15/03.07.2006, prin care scadența plății se modifică de la data de 30.06.2007 la data de 30.01.2009, vechiul bilet la ordin fiind restituit inculpatului P. M., care a emis un nou bilet la ordin scadent la data de 30.01.2009 (vol. 11, filele 27 – 29 dup). Nici acest bilet la ordin nu a fost introdus la decontare, până în prezent, prețul contractului de vânzare cumpărare nefiind plătit.

Mai mult decât atât, în actele contabile ale .., contractul de vânzare cumpărare nr.15/03.07.2006 nu este înregistrat, atât în balanța analitică a lunii iulie 2006, cât și în celelalte balanțe analitice pe anul 2006, inculpatul P. M., figurând doar creditor al societății nu și debitor al acesteia. (vol. 10 dup).

Pentru a-și asigura beneficiul obținut, inculpatul P., a depus diligențele necesare pentru a deveni acționar majoritar al ..

Astfel, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 479/27.10.2006 (vol. 9 filele 108-109 dup) inculpatul P. M. vinde către .. un pachet de 400.000 acțiuni ale Băncii Religiilor, cu prețul de 10.000.000 lei (preț/acțiune 25 lei), dar întrucât prețul vânzării nu a fost achitat, inculpatul devine creditor al societății cu suma de 10.000.000 lei.

În luna decembrie 2006, .. stinge toate datoriile pe care societatea le avea față de creditorii săi, respectiv: numita P. C. - 1.064.986 lei, .. - 56.146 lei, S.C. N. PREST CONSULTING S.R.L. - 609.291 lei, S.C.DYNAMIC SOLUTION S.R.L.- 1.407.278 –lei, S.C.ASTERA TRADING S.R.L.- 16.433.997 lei, S.C. DIALTO CENTER SOC. ROM. AUSTR.- 361.438 lei prin compensare cu acțiuni ale Băncii Religiilor, la prețul de 26 lei/acțiune, conform convențiilor nr. 514/07.12.2006, 516/11.12.2006, 518/13.12.2006, 520/19.12.2006, 522/20.12.2006, 524/21.12.2006 (vol. 9, filele 17-27 dup).

Prin actul adițional la statutul societății din data de 29.01.2007, inculpatul P. M. a devenit acționar majoritar la .., deținând un număr de 99,9% din acțiunile societății. Prin același act adițional, inculpatul P. M. a participat la majorarea capitalului social al societății cu suma de 10.000.000 lei, sumă ce nu a fost vărsată în contul societății, ci a fost transferată din contul_ (creditori societate) în contul 1011 (capital social) prin nota contabilă nr. 10/29.01.2007 (vol. 8, filele 372 - 376 dup), iar astfel inculpatul și-a asigurat controlul total al societății.

Contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată nr. 15/03.07.2006 a fost depus de către .. la Direcția Impozite și Taxe Locale a Sectorului 1, drept dovadă că această firmă nu mai este proprietara imobilului și deci nu trebuie să plătească impozitul pe teren și clădiri datorat bugetului local.

B. Contractul de consultanță cu B&P INVESMENT CORP

Astfel, între .. reprezentată de directorul general (fără a se preciza cine este această persoană) și B&P INVESMENT CORP (societate cu sediul în Delaware, SUA) reprezentată de A. M. M., a fost încheiat contractul de servicii consultanță nr. 1228IV12/28.12.2005 - „Analiză în vederea pregătirii strategiei de identificare și curtare a clienților pentru încheierea de contracte de asigurare de viață și alte tipuri de asigurări” (vol. 16, filele 134 – 145 dup).

7. analiza juridică și legislativă legată de activitatea de asigurări pe piața românească;

8. o analiză de ansamblu a pieței de asigurări din România;

9. analiza tehnică, de marketing, financiară, a resurselor privind cererea și oferta;

10. elaborarea strategiei de contractare a asigurărilor în funcție de categoriile de vârstă ale asiguraților și condițiile ce trebuiesc îndeplinite conform legislației în vigoare;

11. dezvoltarea detaliată a planului de activitate în vederea selecției de cereri și oferte, a contractării conform strategiei de contractare a Clientului având în vedere categoria de vârstă a asiguraților ce vizează persoane cu vârste cuprinse între 18 ani și 55 ani incluzând și copii descendenți cu vârste cuprinse între 15 ani și 18 ani.

Art. 6.2 din Contract prevede că valoarea totală a contractului este de aproximativ 1.100.000 USD.

Analiza efectuată conform contractului nr. 1228IV12, prezentată de avocata inculpatei M. D., în original, și atașată ca și corp delict la prezentul dosar, este datată ianuarie 2006 și conține un număr de 94 pagini, fiind semnată de către: A. M. M., V. M. și M. CECILIU C..

În legătură cu persoanele care au semnat acest studiu trebuie menționat faptul că M. M. A. (membru B.N.D.) apare ca administrator la S.C. POSTELECOM S.A. (firmă ce avea ca și acționari .. și C.N.P.R. S.A.) și a semnat în calitate de reprezentant al .. contractele prin care această firmă a achiziționat 10% din acțiunile S.C. POSTELECOM S.A. (vol. 16, filele 48 - 104 dup).

Din verificările efectuate s-a stabilit că această analiză reprezintă o copie a Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, raport ce a fost publicat în iunie 2006, (înaintat Direcției Naționale Anticorupție prin adresa nr. 2.060/05.07.2009) rezultă că aceste analize au fost realizate ulterior datei publicării Raportului CSA și nicidecum în luna ianuarie 2006. (vol.16, filele 264 - 321 dup).

În contabilitatea .. a fost înregistrată pe cheltuieli factura nr._/01.02.2006 (vol.10, fila 196 dup) în sumă de 1.022.390 USD, reprezentând servicii conform contractului nr. 1228IV12. Factura a fost înregistrată la cursul de 2,9839 RON/USD, adică echivalentul a 3.050.712 lei, în contul de cheltuieli 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți”. Având în vedere faptul că raportul C.S.A. a fost publicat în luna iunie 2006, reiese clar că atât factura cât și contractul de „servicii consultanță” au fost antedatate, fapt confirmat și de faptul că acestea nu au fost înregistrate în contabilitatea firmei decât în luna decembrie 2006.

Conform declarației date de martorul V. M., la sfârșitul anului 2005, A. M. M. i-a propus să participe la un proiect în vederea elaborării unui studiu având ca obiect „Analiză în vederea pregătirii strategiei de identificare și curtare a clienților pentru încheierea de contracte de asigurare de viață și alte tipuri de asigurări”. Martorul afirmă că i-a trimis numitului A., mai multe date despre societăți de asigurări, pe tot parcursul anului 2006 și prezentându-i-se raportul de analiză depus la dosar acesta la recunoscut ca fiind raportul întocmit de către A. M. M., pe care afirmă că la semnat în luna ianuarie 2006, mai mult martorul a declarat că recunoaște pasaje din materialele trimise de către el numitului A. M. M., fapt neadevărat conform celor menționate mai sus .

Având în vedere cele de mai sus, și în conformitate cu prevederile art.21 lit. m din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și pct. 48 din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, rezultă că această cheltuială nu este deductibilă.

Conform raportului de constatare întocmit de către specialistul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (vol. 5, filele 48-87 dup) la data de 31.12.2006, în balanța .. sunt prezentate următoarele:

- total venituri 4.164.425,94 lei;

- total cheltuieli 4.094.454,31 lei;

- rezultatul exercițiului – profit 69.971,63 lei.

Se constată că societatea a încheiat anul 2006 cu profit, în consecință înregistrarea pe cheltuieli a sumei de 3.050.712 lei are ca efect diminuarea profitului brut și implicit a impozitului pe profit cu suma de 488.114 lei.

Faptul că, înregistrarea unor contracte fictive în contabilitate reprezenta o practică a .. reiese și din aceea că în contabilitatea firmei se regăsește contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr._/II/04.12.2006, contract prin care .. vinde către B&P INVESTMENT CORP. un număr de 171.335 acțiuni deținute la Banca Internațională a Religiilor. Contractul este fictiv, având în vedere că prețul unei acțiuni este de 9,3748 USD, cu o valoare totală pe pachet de acțiuni de 1.100.000 USD, echivalentul a 3.050.710 lei, în condițiile în care acțiunile fuseseră achiziționate anterior de la inculpatul P. M. cu prețul de 25 lei/acțiune. (vol.16, filele 5 - 21 dup).

Prin acest contract se stinge aproape în totalitate (rămâne o diferență de 2 lei) datoria de 3.050.712 lei pe care .. o are către B&P INVESTMENT CORP. În acest sens au fost întocmite două note contabile în data de 04.12.2006. Menționăm că Banca Internațională a Religiilor se afla în stare de faliment, iar valoarea nominală a unei acțiuni este de 1 leu (conform datelor publicate pe site-ul www.onrc.ro).

La data de 10.02.2006 s-a semnat cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. polița de asigurare ., nr._ având ca obiect asigurarea pentru invaliditate permanentă sau deces, din partea C.N.P.R. S.A. polița fiind semnată de către inculpații M. A. și L. E.. Conform actelor adiționale la polița mai sus menționată erau asigurați un număr de 33.551 angajați ai C.N.P.R. S.A. precum și membrii familiilor acestora soț/soție/copii fără să se precizeze numărul persoanelor asigurate. Prima totală de asigurare era de 11.742.850 lei și se plătea în 4 tranșe, perioada asigurată fiind 11.02._07.

La data de 31.03.2006, reprezentanții C.N.P.R.S.A. au adus la cunoștința S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. că nu vor efectua plata primei tranșe a primei de asigurare, renunțând la derularea contractului.

Conform declarațiilor date de inculpații L. E., T. D. M. și M. A., inițial s-au negociat cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. ambele polițe de asigurare întrucât negociindu-le la pachet s-ar fi obținut un preț mai avantajos, iar ulterior s-a renunțat la polița de grup privind asigurarea pentru invaliditate permanentă sau deces, întrucât se purtau deja negocieri cu S.C. ALLIANZ Ț. S.A. care oferise pentru acest tip de poliță o ofertă mai avantajoasă.

III. Încheierea polițelor de asigurare cu S.C. ALLIANZ Ț. S.A.

În luna martie 2006, inculpații M. A. și L. E. au semnat polițele de asigurare de viață de grup ., nr._/03.03.2006 și nr._/03.03.2006 cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. (vol. 12, filele 29 - 43 dup).

Conform declarațiilor date de inculpații T. D. M., M. A. și L. E. polițele de asigurare au fost negociate tot de inculpatul B. L., în baza aceluiași mandat verbal dat ca și în cazul polițelor încheiate cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A.

Din partea S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. polițele au fost negociate de către martorul D. D. I..

Deși polițele de asigurare sunt datate 03.03.2006, iar perioada de valabilitate a polițelor este 04.03._07, la polițele de asigurare sunt atașate două oferte adresate C.N.P.R. datate 20.03.2006, cele două oferte conținând aceleași date ca cele înscrise în polița de asigurare cu privire la primele anuale, sumele asigurate pentru fiecare categorie de persoane asigurate, riscurile asigurate, etc., de unde rezultă că aceste oferte sunt fictive.

Ca și în cazul polițelor încheiate cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A., la data de 23.03.2006 se încheie contractul de intermediere nr. 5885/23.03.2006 între S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A.- Sucursala B. reprezentată de martorii: A. C.- director regional și D. D. I.- directorul sucursalei și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. G., reprezentată de inculpatul P. N. (vol. 12, filele 7-10, 44-47 dup).

În actul adițional la contractul de agent, datat 23.03._ se menționează modul de calcul al comisionului pentru polițele de asigurare de viață de grup, cotația comisionului aferent încheierii unei astfel de polițe calculându-se ca sumă a următoarelor componente:

- 18% pentru componenta de risc;

- 3% pentru prima minimă și de depozit plătită la încheierea poliței și la aniversările ulterioare,

- 3% pentru primele suplimentare plătite pe durata poliței și pentru primele minime și de depozit plătite pentru persoanele nou intrate pe parcursul unui an de asigurare.

La contractul mai sus menționat au fost semnate în aceeași zi, 23.03.2006, două acte adiționale în care se menționează: „prin derogare de la prevederile oricărui alt act adițional al Contractului de Agent nr. 5885/23.03.2006 pentru polița de agent ., nr._, cotația de comision va fi de 61%”, iar în celălalt act adițional se menționează faptul că pentru polița de agent nr._/03.03.2009, cotația de comision va fi de 66%. (vol. 12, filele 11 - 14, 44 - 52 dup).

Anterior acestui contract, la data de 20.03.2006 se încheie contractul de „consultanță și servicii” fără număr, între S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. reprezentată de inculpatul P. N. și S.C. FINANCIAL MANEGEMENT ADVISOR Canada, reprezentată de inculpatul B. L. (vol. 12, filele 3 - 6 dup) contractul fiind încheiat pe o perioadă de 3 luni, la obligațiile contractorului fiind menționat „servicii de consultanță în domeniul managementului financiar, al serviciilor financiare precum și al serviciilor de reprezentare și mediere în scopul implementării și punerii în aplicare al proiectelor ce fac obiectul prezentului contract”, deși în contractul mai sus amintit nu se specifică obiectul contractului, clauzele contractului fiind identice cu cele ale contractului încheiat de .. G., cu excepția prețului contractului de 79.905 lei.

Conform specificației poliței de asigurare . nr._ au fost asigurate trei categorii de persoane:

- categoria I - 35.551 persoane reprezentând personalul angajat la data intrării în vigoare a poliței,

- categoria a II a - soțul/soția asiguraților incluși în prima categorie;

- categoria a III a - copiii minori ai asiguraților incluși în prima categorie cu vârste de minim 1 an și maxim 17 ani (conform suplimentului la poliță).

Se remarcă o excepție cu privire la asigurarea pentru fracturi și arsuri ca urmare a unui accident în art. 5 din ofertă, parte integrantă din poliță, menționându-se faptul că persoanele asigurate trebuie să aibă vârsta minimă între 15-55 ani, ceea ce exclude practic atât copii cât și o parte din angajații C.N.P.R. sau soții acestora cu vârsta peste 55 de ani.

Riscurile împotriva cărora au fost asigurate persoanele mai sus menționate sunt diferite pentru fiecare categorie de persoane în parte.

Trebuie menționat și faptul că primele de asigurare au fost calculate pentru 35.551 salariați ai C.N.P.R., considerându-se că aceștia au o familie formată din soț/soție și un copil, deci practic primele de asigurare au fost calculate pentru 35.551 de familii formate din soț, soție și un copil.

Prima de asigurare anuală este de 11.742.850 lei, iar perioada asigurată este 04.03._07.

Riscurile asigurate pentru prima categorie de persoane, salariați ai C.N.P.R. S.A. au fost următoarele:

- Asigurare pentru invaliditate permanentă de gradul I din orice cauză;

- Asigurare pentru invaliditate permanentă totală sau parțială din accident;

- Asigurare de spitalizare ca urmare a unui accident;

- Asigurare pentru intervenții chirurgicale ca urmare a unui accident;

- Asigurare pentru deces din accident;

- Asigurare pentru fracturi și arsuri accidentale.

La polița încheiată S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. acordă un bonus de 500 RON/angajat pentru deces din boală.

Conform specificației poliței de asigurare . nr._ au fost asigurate tot trei categorii de persoane, primele două sunt aceleași cu cele menționate în polița anterioară, iar cea de-a treia este formată din copiii minori ai asiguraților cu vârste cuprinse între 15 ani și 18 ani.

Riscul asigurat este decesul din orice cauză, iar prima anuală de asigurare este în valoare de 7.000.000 lei.

Comparând polițele de asigurare de viață încheiate de C.N.P.R. S.A. cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. și S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. se observă faptul că prima anuală din polițele . nr._ (ASTRA) . nr._ (ALLIANZ), este aceeași de 11.742.850 lei, dar diferă categoriile de persoane asigurate și sumele asigurate.

Deși aparent, polița încheiată cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. pare mai avantajoasă datorită sumelor asigurate care sunt mai mari, se observă că în polița încheiată cu S.C. ASTRA ASIGURARE REASIGURARE S.A. sunt asigurați copiii fără să se condiționeze vârsta, iar în polița încheiată cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. sunt incluși copii cu vârsta între 1-17 ani.

C.N.P.R. a achitat suma de 8.371.425 lei, reprezentând două din cele 4 tranșe anuale, prin ordinele de plată:

- ordinul de plată nr.543/30.03.2006 în valoare de 1.750.000 lei;

- ordinul de plată nr.544/30.03.2006 în valoare de 2.935.712,5 lei;

- ordinul de plată nr.973/02.06.2006 în valoare de 1.750.000 lei;

- ordinul de plată nr.974/02.06.2006 în valoare de 2.935.712,5 lei. (vol. 12, filele 75 – 77 dup)

Ulterior, C.N.P.R. S.A. nu a mai achitat restul tranșelor, polițele fiind reziliate prin neplată.

Ca urmare a încheierii contractului de agent nr. 5885/23.03.2006, potrivit căruia comisionul datorat agentului a fost diferențiat pe cele două contracte, respectiv 61% și 66%, S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. a emis către S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. B. următoarele facturi în valoare totală de 11.783.138,50 lei:

- factura . VGM nr._ din data de 30.03.2006 în valoare totală de 7.163.138,50 lei, reprezentând “comision polița nr. GSC_”;

- factura . VGM nr._ din data de 30.03.2006 în valoare totală de 4.620.000 lei, reprezentând “comision polița nr. GSC_”. (vol. 12, filele 16, 54 dup).

- ordin de plată nr. 1154/30.03.2006 pentru suma de 1.155.000 lei, reprezentând “comision aferent poliței nr. GSC_ – trim I 2006”;

- ordin de plată nr. 1155/30.03.2006 pentru suma de 1.790.784,63 lei, reprezentând “comision aferent poliței nr. GSC_ – trim I 2006”;

- ordin de plată din 02.06.2006 pentru suma de 2.945.777,23 lei, reprezentând “comision de intermediere rata II pentru polițele GSC_ și GSC_”. (vol. 12, filele 55 - 56 dup).

Prin adresa nr. 1110-S/18.01.2008, S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. a comunicat la solicitarea D.N.A. modul cum au fost calculată prima comercială anuală pentru cele două polițe de asigurare, în fapt prima anuală de asigurare pentru fiecare poliță. (vol. 12, filele 41 - 42 dup).

Din analiza prezentată reiese că în valoarea primelor anuale de asigurare au avut în vedere acoperirea costului riscurilor (inclusiv cotația anuală netă de comision agreată cu C.N.P.R., în fapt suma din care asiguratorul acoperea riscurile poliței, costurile proprii și își asigura un profit) și a costului comisionului negociat cu intermediarul polițelor. Astfel, C.N.P.R.S.A. a suportat costul comisionului plătit de societatea de asigurări către S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., societate care în fapt nu a avut nici o contribuție la negocierea polițelor.

Pe parcursul cercetărilor, s-a solicitat atât C.N.P.R. S.A. cât și S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. copii de pe cele două polițe de asigurare și întrucât între cele două polițe există diferențe s-au solicitat polițele în original.

Confruntând cele două polițe s-a constat faptul că polițele în original transmise de S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. conțin 2 file, mențiunile fiind făcute pe paginile 1-4, pe cea de-a patra pagină a fiecăreia dintre polițe fiind menționat „agentul de asigurări” respectiv S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. Exemplarele transmise de către C.N.P.R. S.A. au doar o filă, respectiv paginile 1-2 ale polițelor de asigurare, cei trei inculpați T., M. și L. - reprezentanții C.N.P.R. S.A. la încheierea polițelor de asigurare susținând faptul că au primit de la S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. doar fila 1-2 din polițele de asigurare.

Conform declarației martorului D. D. I. (vol. 2, filele 137-142 dup, f. 91 vol. III dosar inst), acesta a aflat de la martora C. D. (fostă angajată a S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. și Directoare a Direcției Regionale Ploiești a C.N.P.R.) că reprezentanții C.N.P.R. S.A. vor să încheie contracte de asigurări pentru angajați, astfel că a rugat-o pe aceasta să se intereseze cine se ocupă de încheierea polițelor. Martora C., a declarat că l-a sunat pe inculpatul D. M. T. care i-a dat numărul de telefon al inculpatului B. L., precizându-i că acesta este cel care negociază pentru C.N.P.R. S.A. încheierea polițelor de asigurare (vol. 2, filele 155-156 dup, f. 277 vol. II dos inst.).

Conform declarației martorului BARA I. (vol. 2, filele 143 – 147 dup, decedat în prezent) în ședința Adunării Generale a S.C. POSTCOM S.A., din data de 06.02.2006, inculpatul L. E. (cenzor la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.) a propus achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., deținut de S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.A. la de către S.C. POSTCOM S.A. întrucât S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. era societatea care intermedia încheierea contractelor de asigurare între C.N.P.R. și S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. și astfel comisioanele aferente acestei intermedieri ajungeau la S.C. POSTCOM S.A. în calitate de asociat majoritar.

Declarația martorului BARA I. este confirmată și de martora C. OLGUȚA, care afirmă în declarația sa că se știa faptul că în S.C. POSTCOM S.A. urmau să intre comisioanele aferente contractelor de asigurări, aceste comisioane urmând să fie folosite pentru suplimentarea veniturilor salariale ale angajaților din C.N.P.R. S.A. (vol.2, filele 74-79 dup, f. 278 vol. II dos. inst.).

Din cele prezentate mai sus reiese clar că reprezentanții C.N.P.R. S.A., respectiv inculpații T. D. M. și L. E. aveau cunoștință de existența comisioanelor, precum și de faptul că acestea urmau să fie achitate către S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.

Analiza polițelor de asigurare:

În raportul de audit întocmit de Curtea de Conturi (vol. 6 dup) se analizează derularea și eficiența polițelor de asigurare încheiate cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. constatându-se următoarele:

Procedând astfel, au fost efectuate plăți nejustificate în sumă totală de 59.604,34 lei (35.841, 63 lei conform poliței nr. GSC_ și 23.762,71 lei conform poliței nr. GSC_), reprezentând prime de asigurare nedatorate.

De asemenea s-a constatat că nu există următoarele documente pregătitoare încheierii celor două polițe de asigurare:

- oferta de preț a asiguratorului, respectiv S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A.;

- formularul de analiză financiară privind sumele asigurate pe fiecare persoană și calculul primelor de asigurare

- tabelul cu persoanele asigurate cu datele de identificare (vârstă, sex, profesie);

- certificatele individuale de asigurare.

„- au fost încheiate pentru un număr de 35.551 salariați, fără a anexa lista cu numele și prenumele acestora;

Nu au fost respectate prevederile art.10 din Legea nr.136/29.12.2005 privind asigurările și reasigurările în România, care precizează: "(2) În contractul de asigurare se vor specifica cel puțin datele de identificare a părților contractante și numele beneficiarului asigurării", precum și Condițiile generale privind asigurarea de viață de grup pct.6: "Polița se încheie pentru angajați ai Contractantului definiți conform pct.3 de mai sus, pe baza listei cu numele, prenumele și CNP al Asiguraților" și pct.40 lit.e – Obligațiile contractantului: "Contractantul este obligat: să țină evidența asiguraților la zi (nume, prenume, adresă, data intrării în asigurare și data ieșirii din asigurare pentru Asigurații care nu mai sunt acoperiți de poliță …".

În raportul de audit întocmit de Curtea de Conturi se precizează și faptul că angajaților C.N.P.R. nu le-au fost aduse la cunoștință decât foarte târziu riscurile asigurate și procedura de lucru în vederea obținerii despăgubirilor, acestea fiind o parte din problemele ridicate la Consiliul Național al F.S.P.C. ce a avut loc în luna iunie 2006 la Jupiter.

B. Prezentarea firmelor „din grup”, în care sunt implicați inculpații

M. COOPERATIVA DE CREDIT G. a fost practic „banca” prin care inculpații au transferat sumele de bani, prin folosirea conturilor deschise în numele cooperativei de credit la diverse bănci, iar ulterior au retras în numerar din casierie aceste sume, evitându-se astfel raportările către Oficiul Național de Spălare a Banilor pe care unitățile bancare ar fi trebuit să le facă în cazul utilizării unor conturi deschise pe numele inculpaților.

În perioada în care s-au desfășurat operațiunile societatea avea ca și administrator pe N. V. (mama numitei Ț. C. - director al Direcției Resurse Umane din C.N.P.R.).

La data de 03.02.2006 S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. a deschis un cont la M. COOPERATIVA DE CREDIT G.. (vol.17, fila 233 dup).

După data de 04.04.2006 la această societate și-au deschis conturi inculpații P. M. și D. I. precum și numiții P. C., P. R., D. M., iar S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. și-a deschis cont în data de 06.04.2006. Faptul că inculpatul P. M. ar fi avut contul deschis anterior acestei date, nu înlătură răspunderea penală a acestuia, ci mai mult decât atât, întărește convingerea instanței că deschiderea conturilor celorlalți inculpați s-a făcut pentru a se evita raportările la Oficiul Național de Spălare a Banilor.

S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. G. devenită ulterior G. FINANCIAR IFN S.A. are ca următoarea structură de acționariat:

- 1% din acțiuni P. A. B., P. S. C., (copiii numitei P. R.),

- 1% din acțiuni inculpata M. D. (administrator și fost acționar unic în .. și cenzor în S.C. CEMATT S.A.)

- 96% din acțiuni - inculpatul P. M. (actual acționar unic în .. și actual administrator în S.C. POST SERVICE S.A.)

- 1% din acțiuni numita P. R. (asociat în S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.,

administratori fiind: P. S. C., P. R., inculpata M. D. și C. A. (cenzor în S.C. POSTCOM S.A. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., actual administrator în S.C. GENIUS NETWORK S.R.L.

S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. G. l-a avut în perioada 13.02._06 ca asociat unic și administrator pe inculpatul D. I. (acționar în S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.), care a înlocuit-o pe P. C., care fusese anterior asociat unic și administrator al societății.

Din data de 16.06.2006, data la care s-au făcut ultimele retrageri de numerar din societate, inculpatul D. I. s-a retras din societate, în locul său .. devenind acționar unic al societății, iar numita L. R., fiind numită în funcția de administrator.

În prezent societatea se află în lichidare.

S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L. G. avea ca și acționari pe .., administrator fiind numitul T. F..

Trebuie menționat și faptul că inculpatul T. D. M. a fost acționar al acestei societăți.

În prezent societatea se află în lichidare.

S.C. PERFECT TOUR S.R.L. cu sediul în București, ., sector 1, având ca acționar majoritar și administrator pe P. C. (fost acționar unic și administrator în S.C. GENIUS NETWORK S.R.L.).

S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L. (fostă S.C. MONDIALA PRODEXPORT S.R.L.) îl are ca administrator pe M. R., iar ca acționar unic pe M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC, firmă al cărei director general este P. C.. Părțile sociale ale S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L. au fost cesionate către M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC de către P. I., tatăl inculpatului P. M..

Menționăm și faptul că S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L., este fostul acționar majoritar al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., această firmă cesionând acțiunile către S.C. POSTCOM S.A.

S.C. POSTELECOM S.A. acționari: .. și C.N.P.R. S.A., iar ca administratori inculpatul M. A. și A. M. M..

S.C. N. PREST CONSULTING S.R.L. acționar unic S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L.

S.C. V. PREST CONSULTING S.R.L. – cu sediul în București, . (vol. 32 dup)

S.C. TRUST CONSULT S.R.L., firmă ce aparține numitului P. C., fiul inculpatului P. M..

S.C. BEST MEDIA PRESS S.R.L. a avut ca și acționar în perioada 03.03._07 firma CROWN GATE ALIANCE INC cu sediul în Insulele Virgine Britanice, firmă ce deținea 90% din părțile sociale ale S.C. BEST MEDIA PRESS S.R.L.

Pentru a întregi imaginea relațiilor existente în grupul de interese astfel format trebuie menționat faptul că majoritatea persoanelor implicate dețineau sau deținuseră calitatea de membri B.N.D./U.C.S., astfel:

- inculpatul T. D. M. - fost vicepreședinte;

- inculpatul L. E.- membru în Consiliul Național al U.C.S.;

- BARA I. - președintele Organizației B.;

- Z. N.- președintele Organizației Sector 4;

- O. C.- vicepreședinte;

- Inculpata M. D.- membru;

- P. C.- membru;

- P. G.- membru;

- I. E.- secretar;

- A. M. M.- membru;

- V. M.- membru;

- M. R.- secretar general.

C. Circuitul financiar sumelor aferente comisioanelor

În perioada 30.03.2006 – 31.12.2006 din contul nr. RO09RZBR_4000 deschis de S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. la RAIFFEISEN BANK - Sucursala G. au fost dispuse următoarele plăți:

BENEFICIAR	TOTAL/RON
M. COOP DE CREDIT G.	3.800.000,00
S.C.POSTCOM S.A.	255.000,00
POST TELECOM S.A.	150.000,00
ROMSILV PRODCOM SRL	105.604,50
IMPOZIT PROFIT	81.779,00
RETRAGERE NUMERAR	62.570,00
FMA - L. BESCHEA	55.000,00
MORIAH INTERNATIONAL SRL	18.404,00
HOME INSTAL SERV SRL	12.746,29
G. FIN. SOC. DE MICROFINANTARE	10.340,00
PLATI BUGET DE STAT	7.391,00
IMPOZIT VENITURI NEREZIDENTI PJ	6.377,00
AMENZI	4.000,00
IMPOZIT VENITURI DIN SALARII	3.352,00
IMPOZIT DIVIDENDE PJ	2.989,00
L. N.. PROMOVARE SPORT TURISM	2.500,00
BUZAU SOFT SRL	1.785,00
C. ZENNER SA	1.463,65
SANAFIN SRL	1.005,00
APA CANAL SRL	71,21
TOTAL GENERAL	4.582.377,65

Menționăm că au fost identificate și plăți efectuate la ordinul altor societăți astfel:

e) Plăți efectuate la ordinul S.C. POSTCOM S.A.

DATA	NR OP	SUMA	BENEFICIAR
05.06.2006	32	174.879,15	EDITURA SCRIPTA SA
05.06.2006	36	880,00	ESPRESSO SYSTEM GROUP SRL
05.06.2006	35	200.000,00	RINGIER PRINT SRL
05.06.2006	33	228.066,68	MBS SOLUTIONS SRL
05.06.2006	34	65.000,00	GARAMOND TIPOGRAFIE
06.06.2006	38	35.000,00	V. PREST CONSULTING SRL
06.06.2006	39	20.000,00	BEST MEDIA PRESS SRL
06.06.2006	41	21.177,00	TRUST CONSULT SRL
06.06.2006	42	2.542,73	AXEL SOFT IT GROUP SRL
07.06.2006	44	8.854,50	FUNDATIA OMUL SI VIITORUL
09.06.2006	46	6.601,84	CLIMA DESIGN SRL
09.06.2006	48	30.000,00	BLOCUL N. SINDICAL BNS
12.06.2006	52	20.000,00	PHG SOFT SRL
14.06.2006	54	165.000,00	BEST MEDIA PRESS SRL
15.06.2006	61	10.000,00	POST FARM SA
15.06.2006	60	9.784,81	MOTOR ACTIVE
15.06.2006	59	9.784,81	MOTOR ACTIVE
15.06.2006	58	30.000,00	HG PROFESSIONAL CONSULTING SRL
16.06.2006	63	143.031,50	CODEX PRODIMPEX SRL
16.06.2006	64	10.000,00	ECOSIND SRL
16.06.2006	65	950,00	PFA C. N M.
20.06.2006	66	8.065,85	ESPRESSO SYSTEM GROUP SRL
23.06.2006	69	20.000,00	POST FARM SA
23.06.2006	71	11.075,59	CLIMA DESIGN SRL
07.07.2006	85	30.000,00	N. PREST CONSULTING
11.07.2006	87	7.972,82	CLIMA DESIGN SRL
TOTAL		1.268.667,28

f) Plată efectuată la ordinul S.C. POST FARM S.A.

DATA	NR OP	SUMA	BENEFICIAR
09.06.2006	47	42.840,00	ENERGOCONSTRUCT 97 SRL

g) Plată efectuată pentru S.C. GENIUS NETWORK S.R.L.

DATA	NR OP	SUMA	BENEFICIAR
23.06.2006	70	19.984,86	HERRIS SRL

h) Plăți efectuate pentru S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L.

DATA	NR OP	SUMA	BENEFICIAR
06.07.2006	83	60.080,62	2MTDV SRL
11.07.2006	86	59.745,30	RCS&RDS SA
TOTAL		119.825,92

În vederea justificării plăților efectuate „la ordinul” S.C. POSTCOM S.A. de către S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., a fost întocmită minuta datată 20.06.2006 semnată de inculpatul P., în calitate de reprezentant al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. și de Z. N., administrator la S.C. POSTCOM S.A. prin care numitul Z. recunoștea realitatea plăților efectuate de către S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. la ordinul S.C. POSTCOM S.A., din perioada 02.06._06, în valoare de 1.473.667,28 lei (în sumă au fost incluse și plățile efectuate la ordinul S.C. POSTFARM S.A. precum și cele efectuate pentru celelalte societăți menționate mai sus).

Cu ocazia prezentării acestui protocol numitului Z. N., acesta a declarat că semnătura de pe minută nu-i aparține (vol. 1, filele 390 - 395 dup). În urma efectuării raportului de constatare tehnico științifică grafoscopică de către D.G.P. București, Serviciul Criminalistică, s-a stabilit faptul că semnătura într-adevăr nu a fost executată de numitul Z.. (vol. 30, filele 6-13 dup) astfel încât prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei față de AN sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 290 C.p.

Trebuie observat faptul că marea majoritate a plăților efectuate la ordinul S.C. POSTCOM S.A., au fost efectuate la societăți în care inculpatul P. avea un interes.

Astfel,

- suma de 228.066,68 lei achitată către S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L., (la care acționar unic era ..), a fost achitată în baza facturii nr._/02.06.2006 (vol. 28, fila 141 dup), factură ce a fost stornată la data de 03.10.2006 prin factura nr._/2006 (vol. 22, fila 283 dup), prețul facturii nefiind restituit până în prezent;

- suma de 30.000 lei, achitată către S.C. N. PREST CONSULTING S.R.L. (societate la care acționar este S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L.);

- suma de 35.000 lei, achitată către S.C. V. PREST CONSULTING S.R.L.(societate cu asociat unic o societate off-shore, având sediul în București, . - imobil ce aparține ..);

- suma de 21.177 lei achitată în baza contractului nr. 28/13.04.2006 (vol. 26, filele 101-102 dup) către S.C. TRUST CONSULT S.R.L., firmă ce aparține numitului P. C., fiul inculpatului P.;

- suma de 950 lei, achitată către P.F.A. C. N M. în baza facturii nr._/16.06.2006, factura fiind semnată de inculpatul P. (vol. 28, fila 211 dup);

- plata sumei de 174.879, 15 lei către EDITURA SCRIPTA S.A. a fost făcută pentru publicitatea la cartelele peregrin (vol. 28, filele 412 – 440 dup). Aceste cartele au fost achiziționate de la S.C. GENIUS NETWORK S.R.L., firmă ce distribuia aceste cartele prin intermediul S.C. POSTELECOM S.A. În acea perioadă, .. (firma numitei P. C.) achiziționase un număr de 35.000 cartele peregrin, iar ulterior a mai achiziționat 10.000 cartele peregrin, astfel că cele două firme .. și S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. erau direct interesate în plata serviciilor publicitare (vol. 21, fila 80 dup);

- sumele de 8.065,85 lei și 880,00 lei, au fost achitate către S.C. ESPRESSO SYSTEM GROUP S.R.L., în baza contractului nr. 234/08.06.2006 și a facturilor nr._/08.06.2006 și nr._/08.06.2006, atât contractul și recepția mărfurilor (vol. 26, filele 153-158 dup), cât și facturile (vol. 28, filele 169 și 173 dup) fiind semnate de către martora P. G. (membră B.N.D.) pentru administratorul S.C. POSTCOM S.A. BARA I., deși aceasta nu avea nicio calitate în firmă.

- 100.000 RON către S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L. cu OP nr. 597/04.04.2006;

- 110.000 RON către .. cu OP /12.04.2006;

- 15.000 RON către S.C. N. PREST CONSULTING S.R.L. cu OP nr. 613/17.04.2006;

- 20.000 RON către S.C. DYNAMIC SOLUTIONS S.R.L. cu OP /10.04.2006 reprezentând contravaloare factura proformă nr. 1/10.04.2006;

- 10.000 RON au fost transferați cu OP nr. 624/19.04.2006 în contul deschis la BCR;

- 660.686 RON către numita P. C. cu OP nr. 599/04.04.2006 suma de 440.686 RON cu explicația restituire credit și cu OP nr. 733/15.06.2006 suma de 220.000 RON, această persoană ulterior a retras în numerar suma de 654.200 RON;

- 915.692,55 RON către inculpatul D. I., cu OP nr. 600/04.04.2006 cu explicația restituire credit, acesta a retras în numerar suma de 312.600 RON, iar câte 300.000 RON au fost virați către numitele P. R. și D. M. cu explicația împrumut personal, persoane care au retras ulterior în numerar câte 297.100 RON fiecare;

- 125.507 RON către P. R. cu OP nr. 601/04.04.2006 cu explicația restituire credit, care a retras în numerar suma de 124.300 RON;

- 1.241.500 RON către inculpatul P. M., din care cu OP/04.04.2006 suma de 392.500 RON cu explicația restituire credit, cu OP nr. 611/14.04.2006 suma de 59.000 RON, cu OP nr. 624/21.04.2006 suma de 10.000 RON, cu OP nr. 732/15.06.2006 suma de 500.000 RON și cu OP nr. 734/15.06.2006 suma de 280.000 RON, care a utilizat suma astfel:

59.000 RON au fost virați în contul S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A.;
642.700 RON au fost retrași în numerar;
176.800 RON au fost virați în contul lui inculpatului D. I. care ulterior a retras suma în numerar;
176.800 RON au fost virați în contul lui P. R. care ulterior a retras suma în numerar;
176.800 RON au fost virați în contul lui D. M. care ulterior a retras suma în numerar.
Sumele încasate de S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. au fost folosite astfel:
- 254.000 RON au fost virați către S.C. DYNAMIC SOLUTIONS S.R.L. cu OP/14.04.2006;
- 100.000 RON au fost virați către S.C. POSTCOM S.A. cu OP nr. 162/06.04.2006, de unde au fost virați către S.C. POSTELECOM S.A. pentru plată salarii;
- 160.000 RON au fost virați către S.C. BEST MEDIA PRESS S.R.L. cu OP nr. 163/06.04.2006;
- 100.000 RON au fost virați către O. C. cu OP nr. 160/06.04.2006;
- 50.000 RON au fost virați către PHG SOFT S.R.L. cu OP nr. 161/06.04.2006.

Retragerile de numerar din conturile deschise la M. COOPERATIVA DE CREDIT G. de către persoanele fizice menționate mai sus au fost efectuate astfel:

Inculpatul P. M. a retras în numerar suma totală de 642.700 RON:

35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 319/04.04.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 325/05.04.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 328/06.04.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 333/07.04.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 337/08.04.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 342/09.04.2006;
34.000 RON cu dispoziția de plată nr. 355/10.04.2006;
34.000 RON cu dispoziția de plată nr. 366/11.04.2006;
34.000 RON cu dispoziția de plată nr. 368/12.04.2006;
34.000 RON cu dispoziția de plată nr. 376/13.04.2006;
34.000 RON cu dispoziția de plată nr. 379/14.04.2006;
8.400 RON cu dispoziția de plată nr. 385/15.04.2006;
10.000 RON cu dispoziția de plată nr. 407/21.04.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 544/15.06.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 551/16.06.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 556/17.06.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 561/19.06.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 566/20.06.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 570/21.06.2006;
34.300 RON cu dispoziția de plată nr. 572/22.06.2006.

Numita P. C. a retras în numerar suma totală de 654.200 RON:

7.000 RON cu dispoziția de plată nr. 318/04.04.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 326/05.04.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 327/06.04.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 336/07.04.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 338/08.04.2006;
35.000 RON cu dispoziția de plată nr. 343/09.04.2006;
34.000 RON cu dispoziția de plată nr. 356/10.04.2006;
34.000 RON cu dispoziția de plată nr. 365/11.04.2006;
34.000 RON cu dispoziția de plată nr. 369/12.04.2006;
34.000 RON cu dispoziția de plată nr. 372/13.04.2006;
34.000 RON cu dispoziția de plată nr. 378/14.04.2006;
34.000 RON cu dispoziția de plată nr. 386/15.04.2006;
34.000 RON cu dispoziția de plată nr. 387/17.04.2006;
16.500 RON cu dispoziția de plată nr. 399/18.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 547/15.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 554/16.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 559/17.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 564/19.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 569/20.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 570/21.06.2006;
7.700 cu dispoziția de plată nr. 573/22.06.2006.

Inculpatul D. I. a retras în numerar suma totală de 487.600 RON:

35.000 cu dispoziția de plată nr. 326-3/05.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 330-2/06.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 336-2/07.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 341-2/08.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 346-3/09.04.2006;
34.000 cu dispoziția de plată nr. 358-1/10.04.2006;
34.000 cu dispoziția de plată nr. 362/11.04.2006;
34.000 cu dispoziția de plată nr. 370/12.04.2006;
32.600 cu dispoziția de plată nr. 374/13.04.2006;
3.000 cu dispoziția de plată nr. 383/14.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 546/15.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 553/16.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 558/17.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 562/19.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 568/20.06.2006.

Numita P. R. a retras în numerar suma totală de 596.400 RON:

35.000 cu dispoziția de plată nr. 320/04.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 324/05.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 329/06.04.2006;
20.500 cu dispoziția de plată nr. 332/07.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 341-3/08.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 346-3/09.04.2006;
34.000 cu dispoziția de plată nr. 359/10.04.2006;
34.000 cu dispoziția de plată nr. 363/11.04.2006;
34.000 cu dispoziția de plată nr. 367/12.04.2006;
34.000 cu dispoziția de plată nr. 373/13.04.2006;
34.000 cu dispoziția de plată nr. 381/14.04.2006;
30.000 cu dispoziția de plată nr. 384/15.04.2006;
25.900 cu dispoziția de plată nr. FN/17.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 543/15.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 548/16.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 555/17.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 560/19.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 565/20.06.2006.

Numita D. M. a retras în numerar suma totală de 472.100 RON:

35.000 cu dispoziția de plată nr. 326-2/05.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 330-1/06.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 336-1/07.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 341-1/08.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 346-1/09.04.2006;
34.000 cu dispoziția de plată nr. 358/10.04.2006;
34.000 cu dispoziția de plată nr. 361/11.04.2006;
34.000 cu dispoziția de plată nr. 371/12.04.2006;
20.100 cu dispoziția de plată nr. 375/13.04.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 545/15.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 552/16.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 557/17.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 562/19.06.2006;
35.000 cu dispoziția de plată nr. 567/20.06.2006.

La dosarul cauzei se regăsește în copie xerox, (originalul nu a fost predat, iar la S.C. POSTCOM S.A. nu a fost regăsit acest document) un Protocol încheiat în data de 03.04.2006 între S.C. POSTCOM S.A. și S.C. GENIUS NETWOK S.R.L., reprezentată de inculpatul D. I..

Prin acest act, părțile convin să deruleze împreună contractul nr. 193 - 2/09.12.2005 încheiat între S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. și S.C. MEDIA .., iar pentru buna derulare a contractului S.C. POSTCOM S.A. se obligă să plătească către S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. suma de 3.800.000 lei (fila 64, vol. 13 dup), în contul deținut de această societate la M. COOPERATIVA DE CREDIT G..

Prin același protocol, părțile au convenit ca întregul pachet de acțiuni deținut de inculpatul D. I. la S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. să fie vândut către S.C. POSTCOM S.A. sau altei societăți la care S.C. POSTCOM S.A. este acționar, termenul limită fiind 30.06.2006, iar în cazul în care tranzacția nu se încheie până la această dată, S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. va returna suma de 3.800.000 lei.

Până în prezent nu există niciun act care să dovedească faptul că tranzacția a fost încheiată, iar S.C. GENIUS NETWORK S.R.L. nu a returnat suma de 3.800.000 lei. Mai mult decât atât, în prezent ambele societăți se află în lichidare judiciară, operațiunea financiară fiind deci fictivă.

În ceea ce privește contractul încheiat cu S.C. MEDIA .. trebuie menționat faptul că plata serviciilor urma să fie făcută după emiterea facturii, iar conform facturilor fiscale depuse la dosarul cauzei de către S.C. MEDIA .., suma totală a serviciilor facturate a fost de 4.068,4 RON, prima factură emisă fiind în data de 29.09.2006.

În privința retragerilor de numerar din contul S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. s-au constatat următoarele:

- în data de 05.05.2006 a fost retrasă în numerar din cont suma de 5.000 lei de către inculpatul P. N., suma fiind folosită pentru plata facturii . nr._ din data de 05.05.2006 conform chitanței . nr._. Menționăm că factura și chitanța au fost emise de S.C. DEXIN QIANG IMPEX S.R.L., cu J40/_/2003 și CUI_, societatea având sediul în București, Calea S. nr. 239, sector 5. În urma verificărilor codului fiscal și al numărului de ordine la Registrul Comerțului pe site-urile www.mfinante.ro și www.onrc.ro, a rezultat că nu există nici o firmă având aceste date de identificare;

- în data de 08.06.2006 a fost retrasă suma de 34.000 RON, din care 33.500 RON au fost plătiți cu dispoziția de plată nr. FN / 08.06.2006 către inculpatul P. N. cu explicația “diverse plăți”.

D. Contractele de consultanță cu B&P INVESMENT CORP DELAWARE

Astfel, între S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. și B&P INVESMENT CORP Delaware, reprezentată de numitul A. M. M. au fost încheiate două contracte de consultanță după cum urmează:

1. Contract servicii consultanță nr. 1228IV16/28.12.2005 - „Analiză în vederea pregătirii strategiei de identificare și curtare a clienților pentru încheierea de contracte de asigurare de viață și alte tipuri de asigurări”.(vol. 16, filele 149-163 dup).

- analiza juridică și legislativă legată de activitatea de asigurări pe piața românească;

- o analiză de ansamblu a pieței de asigurări din România;

- analiza tehnică, de marketing, financiară, a resurselor privind cererea și oferta;

- elaborarea strategiei de contractare a asigurărilor în funcție de categoriile de vârstă ale asiguraților și condițiile ce trebuiesc îndeplinite conform legislației în vigoare;

Art. 6.2 din Contract prevede că valoarea totală a contractului este de aproximativ 1.550.000 USD.

În contabilitatea S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. a fost înregistrată pe cheltuieli factura nr._/15.02.2006 în sumă de 1.511.930 USD reprezentând servicii conform contractului nr. 1228IV16. Factura a fost înregistrată la cursul de 2,9631 RON/USD, adică echivalentul a 4.480.000 RON, în contul de cheltuieli 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți” în corespondență cu contul 462.3 “Furnizori bun „servicii” .

- analiza juridică și legislativă legată de activitatea de asigurări pe piața românească;

- o analiză de ansamblu a pieței de asigurări din România;

- analiza tehnică, de marketing, financiară, a resurselor privind cererea și oferta;

- elaborarea strategiei de contractare a asigurărilor în funcție de categoriile de vârstă ale asiguraților și condițiile ce trebuiesc îndeplinite conform legislației în vigoare;

- dezvoltarea detaliată a planului de activitate în vederea selecției de cereri și oferte, a contractării conform strategiei de contractare a Clientului având în vedere categoria de vârstă a asiguraților ce vizează persoane cu vârste cuprinse între 18 ani și 60 ani incluzând și copii minori ai asiguraților cu vârste de minim 1 an.

Art. 6.2 din Contract prevede că valoarea totală a contractului este de aproximativ 2.350.000 USD.

La dosarul cauzei se regăsesc înregistrate ca și corp delict, două mape ce conțin analizele realizate ca urmare a contractelor de consultanță sus-menționate.

Comparând cele două analize se observă că acestea sunt identice, mai mult acestea sunt copiate după “Raportul privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în anul 2005” publicat în luna iunie 2006 de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, cu excepția a 24 pagini în care sunt prezentate date generale ale unor societăți de asigurare. (vol. 16, filele 264-321 dup)

Ținând cont de faptul că analizele sunt copiate după Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, raport ce a fost publicat în iunie 2006, rezultă că aceste analize au fost realizate ulterior datei publicării Raportului C.S.A. și nicidecum în luna ianuarie 2006.

De reținut că niciuna din analize nu prezintă concluzii, strategii sau planuri de activitate, neîndeplinind cerințele prevăzute de art. 1.9 din contract - obiectul contractului.

Aceste analize nu au influențat în nici un fel încheierea polițelor de asigurare.

Având în vedere cele de mai sus, și în conformitate cu prevederile art. 21 lit. m Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal și pct. 48 din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, rezultă că aceste cheltuielii nu sunt deductibile.

Prin încheierea acestor contracte s-a diminuat profitul impozabil și nu s-a plătit impozitului pe profit aferent.

La dosarul nu există alte documente care să arate că plata serviciilor a fost efectuată.

La data de 31.12.2006, în balanță sunt prezentate următoarele:

- total venituri 11.945.184,91 RON;

- total cheltuieli 11.771.436,24 RON;

- rezultatul exercițiului – profit 173.748,67 RON.

Se constată că societatea a încheiat anul 2006 cu profit, în consecință înregistrarea pe cheltuieli a sumei de 11.408.281 RON are ca efect diminuarea profitului brut și implicit a impozitului pe profit cu suma de 1.825.325 RON.

E. Analiza contractelor încheiate cu B&P INVESMENT CORP DELAWARE

Analizând contractele încheiate cu B&P INVESMENT CORP se observă următoarele:

- contractul de servicii consultanță nr. 1228IV12/28.12.2005 - „Analiză în vederea pregătirii strategiei de identificare și curtare a clienților pentru încheierea de contracte de asigurare de viață și alte tipuri de asigurări” încheiat de către .. cu B&P INVESMENT CORP este identic cu Contractul de servicii consultanță nr. 1228IV17/28.12.2005 - „Analiză în vederea pregătirii planului de dezvoltare a strategiei de identificare și curtare a clienților pentru încheierea de contracte de asigurare de viață și alte tipuri de asigurări” cu excepția beneficiarului și a prețului,

- analizele prezentate atât de .. cât și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. ca fiind efectuate de către B&P INVESMENT CORP în urma contractelor încheiate sunt de asemenea identice,

- în cazul ambelor societăți plata contractelor nu a fost efectuată.

Este certă legătura existentă între reprezentanții celor două societăți, inculpații M. D. și P. N., dar analizând polițele de asigurare încheiate de către C.N.P.R. S.A. cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. se constată că categoriile persoanelor asigurate sunt aceleași cu cele pentru care s-a solicitat analiza, iar prețul celor două contracte este același cu impozitul aferent comisioanelor achitate (polițele încheiate cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. au fost reziliate după plata celei de-a doua tranșe din primele de asigurare), deci rezultă că atât contractele cât și analizele au fost întocmite ulterior, după încasarea comisioanelor, în vederea neachitării impozitului pe venit la bugetul de stat.

Cu ocazia verificărilor efectuate în cauză prin intermediul Serviciului de Cooperare Internațională, de Informare și Relații Publice - Biroul de Legătură cu Instituții Similare din alte S. din cadrul Direcției Naționale Anticorupție ne-au fost transmise de către atașatul legal al F.B.I. la Ambasada S.U.A. copii de pe documentele de înființare a firmelor: B&P INVESMENT CORP Delaware și M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC (vol. 16, filele 183 - 220 dup) constatându-se următoarele:

La data de 04.07.2006 A. M. M., în calitate de președinte al companiei s-a la prezentat Delaware Registry pentru reînnoirea și refacerea statutului.

M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC, 3511 Silverside Road Suite 105 Wilimington Delaware, USA_, a fost înființată la data de 18.11.1998 ca societate cu răspundere limitată de către P. C. (fostă C.).

Se observă faptul că cele două societăți au fost înființate în aceeași zi, având aceeași adresă de contact. Legătura dintre cele două societăți este demonstrată și de e-mail-ul identificat la O.R.C. București cu ocazia solicitării unor copii de pe actele prin care M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC a fost înregistrată ca acționar al S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L.

Printre documentele depuse cu ocazia înregistrării noului acționar al societății a fost identificat un e-mail în care B. F. (din cadrul GENIUS NETWORK S.R.L. - firmă care la acea dată îi aparținea lui P. C.) se solicită explicații în legătură cu diferențele dintre certificatul de incorporare aparținând B&P INVESMENT CORP Delaware și certificatul de formare aparținând M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC. (vol. 16, filele 246 - 247 dup).

Acțiunile S.C. N. CONSTRUCȚII CIVILE ȘI INDUSTRIALE S.R.L. au fost cesionate către M&C TRADING INTERNAȚIONAL LLC de către P. I., tatăl inculpatului P. M.. (vol.16, filele 237-238 dup).

Având în vedere cele expuse mai sus reiese clar legătura între cele 4 firme și respectiv între inculpații M., P. și P. M. și P. C., precum și modul identic în care aceștia au acționat prin intermediul celor două firme: .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., pentru ca sumele de bani provenind din comisioanele eferente polițelor de asigurare să ajungă în final la inculpatul P. M. sau la rudele acestuia.

Relațiile comerciale ale S.C. POSTCOM S.A.

Din analiza contractelor încheiate de . modalitatea în care inculpatul P. M. a reușit să obțină controlul total asupra acestei societăți, în afara contractelor încheiate cu C.N.P.R. S.A.:

Achiziționarea cartelelor Pelegrin produse și distribuite de S.C. GENIUS NETWOK S.R.L.

La data de 02.03.2006, S.C. POSTCOM S.A. a achiziționat de la S.C. POSTELECOM S.A., un număr de 65.000 cartele Peregrin, în valoare totală de 3.844.295 RON, conform facturii fiscale ., nr._.

Ulterior, au mai fost achiziționate cartele Peregrin de la S.C. GRUPUL EDITORILOR ȘI DIFUZORILOR DE PRESĂ S.A., conform contractului nr.780/09.08.2006. (vol. 26, filele 9 – 14 dup).

Contractului nr.28/13.04.2006 (vol.26, filele 101 – 102 dup) încheiat cu S.C. TRUST CONSULT S.R.L., firmă ce aparține numitului P. C., fiul inculpatului P..

Echipamentele IT au fost achiziționate de la S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L. (la care acționar unic era ..) în valoare de 404.926 lei conform facturilor nr._/02.06.2006 și nr._/30.06.2006 (vol. 26, filele 450 – 451 dup), facturi ce au fost stornate la data de 03.10.2006 prin facturile nr._/2006 și nr._/2006 (vol. 26, filele 442 – 443 dup), prețul facturilor nefiind restituit până în prezent.

Tot S.C. MBS SOLUTIONS S.R.L. a furnizat serviciile de internet conform contractului nr. 448/01.05.2006. (vol. 26, filele 139 – 143 dup).

De la S.C GENIUS GROUP S.R.L. (firmă la care acționar este cumnatul inculpatului P.) S.C. POSTCOM S.A. a achiziționat un alt autoturism în rate (vol. 26, filele 420 – 438 dup).

Contractele de prestări servicii juridice au fost încheiate cu S.C. LEX CONSEXPERT S.R.L. G., unul din aceste contracte fiind semnat de inculpatul P. N. (vol. 26, filele 88 – 91 dup).

S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. a fost societatea cu care S.C. POSTCOM S.A. a încheiat contracte de credit (vol. 26, filele 94 – 97 dup).

Rezilierea contractelor de cesiune încheiate de S.C. POSTCOM S.A.

După apariția în presă a articolelor despre comisioanele aferente polițelor de asigurare, în ședința AGEA a S.C.POSTCOM S.A. din data de 30.06.2006 a fost adoptată Hotărârea AGEA nr. 49/30.06.2006 (vol. 23 fila 168 dup) prin care s-a hotărât:

- vânzarea către S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. reprezentată de M. D. a următoarelor acțiuni și părți sociale:

- întregul capital deținut de S.C. POSTCOM S.A. la ..;

- 990 părți sociale reprezentând 99% din capitalul social deținut de S.C. POSTCOM S.A. la ..;

-90 părți sociale reprezentând 90% din capitalul social deținut de S.C. POSTCOM S.A. la S.C. POST VAMĂ S.R.L.;

- 72.000 acțiuni, reprezentând 80% din capitalul social deținut de S.C. POSTCOM S.A. la S.C.POST SERVICE S.A.

Urmare a aceleiași hotărâri, în data de 11.07.2006 s-a încheiat actul adițional (fără număr) la actul constitutiv al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. (vol. 12, fila 314 dup) prin care reprezentantul S.C. POSTCOM S.A. BARA I. și M. R., D. M., D. I., în calitate de acționari ai S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. erau de acord cu rezilierea contractului cesiune din data de 06.02.2006, S.C. N. CONSTRUCȚII INDUSTRIALE ȘI CIVILE S.R.L. redevenind astfel acționar majoritar al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.

IV. Încheierea polițelor de asigurare cu S.C. OMNIASIG S.A.

După emiterea adresei nr._/17.07.2006 către S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A., prin care C.N.P.R. S.A. a solicitat o întrevedere cu conducerea societății de asigurări, reprezentanții C.N.P.R. S.A. au considerat reziliate prin neplată polițele de asigurare încheiate cu această societate.

În fapt, rezilierea polițelor s-a produs ca urmare a faptului că martora C. OLGUȚA, adusese la cunoștința membrilor sindicali din țară, cu ocazia Consiliului Național al F.S.P.C. ce a avut loc în luna iunie 2006 la Jupiter existența comisioanelor aferente polițelor de asigurare.

Conform declarațiilor date de martora C. OLGUȚA, anterior, în cadrul unei întâlniri a acționarilor din S.C. POSTCOM S.A. la care a participat și inculpatul P. a ridicat problema comisioanelor aferente polițelor de asigurare, întrebând când vor intra acestea în conturile societății. I s-a răspuns de către inculpatul P. că sumele de bani aferente comisioanelor nu au intrat în contul S.C. POSTCOM S.A. și i s-a atras atenția că aceasta nu este problema ei. Revoltată martora i-a solicitat „să-și retragă” cele două societăți, .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. și să remită sumele aferente comisioanelor, dar inculpatul P. nu a fost de acord.

Ca urmare a scandalului izbucnit, s-a pus problema schimbării din funcție a inculpatului T. D. M., în locul său fiind propus inculpatul B. L..

Întrucât trebuia să –și apere poziția, inculpatul T. D. M. le-a comunicat verbal inculpaților L. E. și M. A., rezilierea polițelor cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. spunându-le să încheie polițele de asigurare de viață de grup cu S.C. OMNIASIG S.A.

Astfel, la data de 27.06.2006 au fost încheiate cu S.C. OMNIASIG S.A., următoarele polițe de asigurare: polița de asigurare de accidente a angajaților ., nr._/27.06.2006 și polița privind asigurarea bunurilor pe timpul transportului ., nr._/27.06.2006.

Ambele polițe intră în vigoare de la data de 03.09.2006, întrucât până atunci erau în vigoare cele două polițe încheiate cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A., pentru care se plătise deja tranșa a doua în data de 02.06.2006.

Alegerea societății S.C. OMNIASIG S.A. nu a fost întâmplătoare, întrucât în perioada 21.04._06 (când și-a dat demisia în vederea încheierii polițelor de asigurare), inculpatul T. a fost membru în Consiliul de Administrație al acestei societăți.

Dacă avem în vedere faptul că 23.06.2007 era vineri, se observă faptul că polițele au fost semnate pe data de 27.06.2006 (marți), astfel că ori pe parcursul negocierii polițelor inculpatul încă era membru al Consiliului de Administrație, ori nu a avut loc nicio negociere.

Având în vedere faptul că, la data de 30.06.2006 intra în vigoare O.U.G. nr.34/19.04.2006 (publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 15 mai 2006) privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, iar conform art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006, C.N.P.R. S.A. era autoritate contractantă și trebuia să organizeze licitație publică în vederea încheierii polițelor de asigurare chiar și în situația în care acestea ar fi putut fi încadrate în categoria serviciilor de protecție (cum s-a precizat în referatul întocmit de inculpatul L.) s-a ales încheierea polițelor cu S.C. OMNIASIG S.A., anterior intrării în vigoare a ordonanței mai sus menționate, deși polițele cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. erau în vigoare.

A. Polița de asigurare de accidente a angajaților ., nr._/27.06.2006

Polița de asigurare de accidente a angajaților ., nr._/27.06.2006 a fost încheiată cu S.C. OMNIASIG S.A. pe o perioadă de 4 luni, cu clauze de prelungire până la data de 30.04.2007, având o primă de asigurare de 4.531.744 lei, pentru perioada 03.09._06. (vol. 5 filele 200, 202 – 226 dup).

Constatări cu privire la încheierea poliței de asigurare:

- nu există atașată la poliță o ofertă de preț S.C. OMNIASIG S.A.,

- nu există o cerere privind încheierea de asigurări semnată de către reprezentanții C.N.P.R. S.A.,

- nu au fost întocmite formularele de analiză financiară privind sumele asigurate și calculul estimat al primei de asigurare.

Prime de asigurare	Allianz-Ț. Asigurări SA	Omniasig SA
Salariați	75,00 lei/pers	261,6 lei/pers
Soț/soție	30,81 lei/pers	113,88 lei/pers
Copii	23,01 lei/pers	44,70 lei/pers

După cum se observă primele de asigurare în cazul plătite către S.C. OMNIASIG S.A. sunt mai mari decât primele efectiv încasate de S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. (a fost scăzut costul comisioanelor achitate către S.C. CONTINENTAL ASIG S.A.).

O altă observație ce trebuie făcută raportat la polițele de asigurare încheiate de către C.N.P.R. S.A. cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A., este aceea că în cazul polițelor încheiate cu S.C. OMNIASIG S.A., numărul de persoane asigurate a fost mai mic. Astfel, numărul membrilor de familie – soț/soție în cazul poliței încheiate cu S.C. OMNIASIG S.A. a fost de 28.623, pe când în cazul S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. numărul membrilor de familie – soț/soție a fost de 35.551, în cazul numărului de copii asigurați la S.C. OMNIASIG S.A. au fost asigurați 26.203 copii, iar în cazul S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. numărul copiilor asigurați a fost de 35.551.

B. Polița privind asigurarea bunurilor pe timpul transportului ., nr._/27.06.2006

Polița privind asigurarea bunurilor pe timpul transportului ., nr._/27.06.2006 a fost încheiată pentru perioada 03.09._06 având o primă de asigurare în valoare de 2.166.666 lei. (vol. 5, filele 201, 227 – 231 dup).

Constatări cu privire la încheierea polițelor de asigurare:

- nu există atașată la poliță o ofertă de preț S.C.OMNIASIG S.A.,

- nu există o cerere privind încheierea de asigurări semnată de către reprezentanții C.N.P.R. S.A.,

- nu au fost întocmite formularele de analiză financiară privind sumele asigurate și calculul estimat al primei de asigurare,

- nu există un tabel cu mijloacele de transport aparținând asiguratului.

În contextul analizării costului poliței de asigurare trebuie precizat faptul că C.N.P.R. S.A. a încheiat contractul nr.101/R830/27.04.2006 cu S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L. (vol. 37, filele 67-77 dup), contract ce avea ca obiect efectuarea de către prestator a următoarelor servicii:

- transporturi bancare;

- transporturi nebancare;

- transporturi speciale;

- transporturi de obiecte de cultură și artă;

- procesare de numerar;

- depozitare de numerar;

- paza valorilor încredințate de beneficiar.

Având în vedere obiectul contractului mai sus menționat se observă faptul că încheierea poliței de asigurare a bunurilor pe timpul transportului era lipsită de obiect, întrucât S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L. presta serviciile de transport numerar și valori aparținând C.N.P.R. S.A., iar bunurile erau asigurate prin polița de asigurare ., nr._, încheiată de S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L. cu S.C.OMNIASIG S.A., beneficiarul poliței fiind C.N.P.R. S.A. (vol. 37, filele 151 – 152 dup).

Chiar și în cazul în care existau transporturi suplimentare față de cele care făceau obiectul contractului mai sus menționat, valoarea transportată în cele 4 luni cât era perioada asigurată, nu avea cum să fie de 3,4 miliarde EURO, în condițiile în care în tot anul 2005 (12 luni) valoarea bunurilor transportate era de 2,5 miliarde EURO.

Comparativ cu costul poliței de asigurare încheiată de către C.N.P.R. S.A. cu S.C.OMNIASIG S.A., pentru o perioadă de 4 luni, se reține costul poliței de asigurare încheiată cu aceeași societate de asigurări de către S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L. pentru 1 an, perioada asigurată fiind de 01.01._07.

Conform poliței de asigurare . nr._/27.12.2006 (vol. 37, filele 153-158 dup) încheiată de S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L. cu S.C.OMNIASIG S.A., conform căreia erau asigurate: valorile aflate în centrele de procesare, valorile transportate, valori aflate în curs de încărcare descărcare și până la locul depozitării și valorile aplicabile operării ATM, prima de asigurare era de 543.000 USD respectiv 1.395.510 RON / un an (la un curs bancar 1USD/ 2,57 RON).

C.N.P.R. S.A. a achitat pentru 4 luni suma de 2.166.666 RON. Este adevărat faptul că C.N.P.R. S.A. nu avea autoturisme special echipate pentru transportul de valori, dar totodată trebuie observat și faptul că obiectul poliței încheiate de S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L. era mult mai extins precum și faptul că marea majoritate a valorilor C.N.P.R. S.A. erau transportate de către S.C. GROUP 4 FALCK ROMÂNIA S.R.L.

Cu privire la derularea poliței de asigurare se constată că nu există declarații lunare a transporturilor efectuate ce ar fi trebuit transmise către C.N.P.R. S.A., iar până la data finalizării auditului de către Curtea de Conturi (13.07.2007), nu s-a depus nici un dosar de despăgubire la asigurator, valoarea pagubelor produse în această perioadă fiind de 6.080,54 lei.

V. Contractele încheiate de către C.N.P.R. S.A. cu F.S.P.C. și S.C. HUNGASTRO S.A.

La începutul anului 2005 C.N.P.R. S.A. făcea parte dintre societățile monitorizate de către Guvernul României, în baza H.G. nr. 866/din 30 august 2001 pentru aprobarea Listei cuprinzând agenții economici prevăzuți la art. 11 alin. (3) din O.U.G. nr.79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar.

Secretarul de stat I. N. a propus pe parcursul negocierilor adoptarea unei soluții de compromis, respectiv încheierea unui contract între C.N.P.R. S.A. și F.S.C. prin care membrii sindicali urmau să presteze anumite servicii către C.N.P.R. S.A., urmând ca veniturile rezultate să fie distribuite angajaților C.N.P.R. S.A. sub formă de tichete sociale.

Deși inițial liderii sindicali nu au fost de acord întrucât tichetele sociale nu reprezentau o creștere salarială propriu-zisă, ulterior au acceptat această variantă.

Astfel, la data de 20.04.2005 a avut loc ședința Consiliului de Administrație al C.N.P.R. S.A. ședință în care după o scurtă prezentarea a rezultatelor negocierilor în vederea stingerii conflictului de muncă, a fost prezentată și soluția încheierii unui contract cu F.S.P.C., contract ce urma să aibă ca obiect strângerea de informații și date de către F.S.P.C., date ce urmau să fie folosite în procesul de restructurare și privatizare al companiei. Plata serviciilor efectuate urmând să fie efectuată de către F.S.P.C. prin acordarea de tichete sociale tuturor angajaților C.N.P.R. S.A., contravaloarea tichetelor sociale reprezentând o creștere a veniturilor de 7,8% față de veniturile salariale aferente anului 2004.

Membrii Consiliului de Administrație au fost de acord în unanimitate cu încheierea acestui contract.

A fost emisă Hotărârea Consiliului de Administrație nr.18/20.04.2005 semnată de inculpatul T. D. M., prin care conducerea executivă a companiei era mandatată să încheie un contract cu F.S.P.C. care urma să aibă ca obiect, "în principal, culegerea de date, informații, precum și efectuarea unor studii privind activitatea C.N. „Poșta Română” în vederea desfășurării procesului de privatizare al C.N.P.R.".

În baza acestei hotărâri, în aceeași zi s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. 101/2092/20.04.2005 (la F.S.P.C. este datat 19.04.2005) între reprezentanții C.N.P.R. S.A.: T. D. M., L. E. și M. A. și F.S.P.C. reprezentată de G. C. și O. I., contractul fiind încheiat inițial pe perioada 01.05._05.

Obiectul contractului consta în prestarea activității de culegere și centralizare a datelor și informațiilor, respectiv „elaborarea raportărilor, situațiilor și a statisticilor privind domeniile de activitate ale C.N. Poșta Română S.A. precum și efectuarea unor studii privind activitatea C.N. „Poșta Română” ” astfel detaliate:

- situația lunară a plăților privind drepturile de asigurări sociale și alte drepturi prevăzute de legi speciale, efectuate de C.N.P.R. S.A. pe baza convențiilor încheiate.

- Ponderea traficului defalcat pe persoane fizice/juridice din totalul traficului prezentat - poșta scrisori (corespondență, imprimate);

- situația traficului lunar prezentat de firmele de mailing (corespondența + trimiteri de publicitate prin poșta - Infadres);

- stabilirea greutății medii a coletelor poștale interne prezentate,

În ceea ce privește prețul contractului se menționează „cuantumul sumelor datorate de Beneficiar în baza prezentului contract, va fi stabilit lunar pe baza unui act adițional, în funcție de raportările, situațiile și statisticile, executate în favoarea beneficiarului.

La data de 28.04.2005 s-a încheiat între Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații și S.C. HUNGASTRO S.A., contractul nr. H0591/F.S.P.C. 164/28.04.2005 în urma căruia s-a încheiat protocolul nr. 101/2791/23.05.2005 încheiat între C.N.P.R. S.A. reprezentată de T. D. M. și F.S.P.C. reprezentată de președintele interimar C. G., prin care s-a stabilit ca începând cu data de 01.05.2005 F.S.P.C. va acorda tichete Premium tuturor salariaților C.N.P.R. S.A., iar F.S.P.C. împuternicește C.N.P.R. ca în numele și pe seama sa să emită comenzi către furnizorul de tichete Premium și să preia în vederea distribuirii tichetele de la S.C. HUNGASTRO S.A. În Anexa 1 la protocolul mai sus menționat, denumită „Norme generale privind acordarea tichetelor Premium” se specifică „numărul de tichete Premium acordate salariaților este diferențiat în funcție de clasa de încadrare și tipul de normă, urmând a fi calculate proporțional cu timpul lucrat și sancțiunile aplicate”. Se constată faptul că tichetele Premium se acordă ca niște adevărate drepturi salariale, fără să aibă legătură cu activitatea prestată în activitatea de culegere a datelor și a informațiilor.

La data de 26.05.2005 s-a încheiat Protocolul tripartit, înregistrat la C.N.P.R. S.A. sub nr. 101/2905/26.05.2005 prin care C.N.P.R. S.A., în calitate de debitor cedat, va efectua plata sumelor de bani pe care le datorează către F.S.P.C. în baza contractului nr.101/2092/20.04.2005, direct în contul bancar al S.C. HUNGASTRO S.A., în calitate de cesionar, aceasta reprezentând o modalitate de stingere a obligațiilor asumate de către F.S.P.C. prin contractul nr. H0591/F.S.P.C. 164/28.04.2005 față de S.C. HUNGASTRO S.A.

Se constată faptul că prețul contractului nu este menționat nici în contractul inițial nici în actele adiționale încheiate ulterior.

La data de 07.12.2006, în urma unui control efectuat la C.N.P.R. S.A., A.N.A.F. Direcția Generală de Administrare a marilor Contribuabili a întocmit procesul verbal nr._/16.01.2007, în care se constată următoarele cu privire la contractele încheiat între C.N.P.R.S.A., F.S.P.C. și S.C. HUNGASTRO S.A.:

În facturile fiscale emise, la rubrica "denumirea produselor sau serviciilor" se menționează doar: "servicii prestate conform contractului 2092/20.04.2005", iar la rubrica "preț unitar" figurează valoarea totală a acestora, fără a se explicita din ce se compune valoarea totală lunară (în medie 20 miliarde ROL – cu excepția lunilor decembrie 2005 și aprilie 2006, când valoarea respectivă a fost dublată cu invocarea sărbătorilor religioase).

În mod similar, procesele verbale încheiate lunar între părțile contractante (C. Națională Poșta Română – Federația Sindicatelor din Poștă și Comunicații) enumeră serviciile considerate a fi prestate, fără a preciza valoarea fiecărui serviciu și tarifele percepute (elementele respective nefiind prevăzute nici în contractul analizat). Ca urmare, nu rezultă din ce se compune valoarea totală facturată lunar, acceptată la plată și înregistrată cu titlu de cheltuieli de exploatare deductibile.

În drept, potrivit prevederilor pct.48 din H.G. nr.44 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal:

"Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

- contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităților desfășurate".

În acest context, susținerile inculpaților privind caracterul legal al încheierii polițelor de asigurare este în mod vădit nefondat, așa cum în mod judicios a reținut și instanța de fond.

Înainte de a proceda la analiza apărărilor formulate de inculpați Curtea reține că aceștia nu au criticat situația de fapt reținută de instanța de fond ci au arătat că faptele săvârșite nu întrunesc elementele constitutive ale vreunei infracțiuni, fiind vorba de contracte civile care au fost întocmite cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la momentul încheierii acestora.

Curtea mai reține și faptul că nu este un aspect contestat faptul că în urma grevei salariaților din C.N.P.R.S.A. din anul 2005, între reprezentanții C.N. Poșta Română S.A. și Federația Sindicatelor din Poștă și Telecomunicații s-a încheiat un protocol care cuprindea revendicările sindicale acceptate de către conducerea companiei și în care la punctul 8 din procesul verbal încheiat la data de 19.04.2005 între reprezentanții C.N. Poșta Română S.A. și Federația Sindicatelor din Poștă și Telecomunicații, conducerea societății a inclus în programul de susținere „….asigurarea de sănătate a factorilor poștali”, împrejurare de care inculpații au profitat și care nu atribuie caracter de legalitate demersurilor ulterioare ale inculpaților care, așa cum s-a arătat anterior, vădesc intenție infracțională și întrunesc elementele constitutive ale mai multor infracțiuni.

Astfel, în mod corect s-a reținut că, raportat la atribuțiile inculpatului T. D. M. ( fișa postului - vol. 42, filele 34 – 37 dup) prin faptul că în exercitarea atribuțiilor de Director General al Companiei, a fost de acord cu încheierea polițelor de asigurare cu S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. – 03.03.2006 și respectiv cu S.C. ASTRA ASIGURARE – REASIGURARE S.A. – 09.06.2006, anterior aprobării acestora de către Consiliul de Administrație și, ulterior a supus aprobării Consiliului de Administrație, încheierea de asigurări sociale și administrative pentru care, la acea dată, în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2006 nu au fost prevăzute cheltuieli cu primele de asigurare, inculpatul T. D. M. a încălcat prevederile art. 18 lit. d din Actul Constitutiv al Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A., aprobat prin din H.G. nr.371/1998, privind atribuțiile Consiliului de Administrație respectiv “asigură gestiunea și coordonarea activității companiei;”

Ulterior, inculpatul, în exercitarea atribuțiilor de Director General al Companiei, a încălcat Hot. nr. 24/13.03.2006 a C.A. întrucât nu a luat măsurile în vederea completării salariilor cu contravaloarea primelor de asigurare aferente polițelor încheiate așa cum s-a solicitat în referatul nr. 103/1092/10.03.2006, aprobat prin hotărârea C.A. mai sus citată.

Prin aprobarea referatelor nr. 103/1092/10.03.2006 și 106/287/08.02.2006, inculpatul a încălcat art.1.3 din Regulamentul de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R. S.A., în care se prevedea obligativitatea organizării licitației în vederea atribuirii contractelor a căror valoare estimată (fără TVA) depășea echivalentul în lei a 70.000 euro, deși valoarea fiecărei polițe de asigurare încheiate de C.N.P.R. depășea echivalentul în lei a 70.000 euro.

Prin alegerea celor două societăți de asigurări în funcție de comisionul de intermediere acordat, iar a S.C. OMNIASIG S.A. în funcție de interesele pe care inculpatul le avea în acel moment, s-a încălcat art.32 al.4, 5, 6 din Regulamentul Intern, care interzice tratarea furnizorilor în mod diferențiat, fără a fi evaluați cu corectitudine și de asemenea interzice exercitarea de către salariatul C.N.P.R. S.A. a exercitării influențelor în vederea favorizării unuia dintre furnizori.

În art. 36 al.1 din același Regulament Intern se interzice transmiterea unei oferte de contractare unui potențial client fără ca oferta să fie făcută publică tuturor celorlalți posibili parteneri, articol ce a fost încălcat prin modul în care au fost selectate societățile de asigurări.

De asemenea, inculpatul a încălcat Regulamentul de Organizare și Funcționare al C.N.P.R. S.A., secțiunea Serviciul Juridic - art.1 și 5 (vol. 40, filele 45 – 44 dup), prin aceea că nu a supus avizării Șefului Juridic referatele nr. 103/1092/10.03.2006 și 106/287/08.02.2006 precum și încheierea polițelor de asigurare, deși aceste avize erau obligatorii, fiind conform aceluiași regulament „organul de specialitate din cadrul C.N. Poșta Română, în domeniul juridic, în competența căruia intră urmărirea și asigurarea respectării legalității la toate nivelele și în toate compartimentele” (al. 1 Secțiunea Serviciul Juridic din Regulamentul de Organizare și Funcționare al C.N.P.R. S.A., aprobat prin H.C.A. NR. 25/25.05.2005).

În ceea ce îl privește pe inculpatul L. E. (fișa postului aflată la vol. 40, filele 394 – 397 dup), s-a reținut în mod judicios că prin semnarea referatelor nr. 103/1092/10.03.2006 și 106/287/08.02.2006 și încheierea celor 6 polițe de asigurare, inculpatul a încălcat art.1.3 din Regulamentul de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R. S.A., în care se prevedea obligativitatea organizării licitației în vederea atribuirii contractelor a căror valoare estimată (fără TVA) depășea echivalentul în lei a 70.000 euro, deși valoarea fiecărei polițe de asigurare încheiate de C.N.P.R. depășea echivalentul în lei a 70.000 euro.

Prin alegerea celor două societăți de asigurări în funcție de comisionul de intermediere acordat, iar a S.C. OMNIASIG S.A. în funcție de interesele pe care inculpatul le avea în acel moment, s-a încălcat art. 32 al. 4, 5, 6 din Regulamentul Intern, care interzice tratarea furnizorilor în mod diferențiat, fără a fi evaluați cu corectitudine și de asemenea interzice exercitarea de către salariatul C.N.P.R. S.A. a exercitării influențelor în vederea favorizării unuia dintre furnizori.

În art. 36 al. 1 din același Regulament Intern se interzice transmiterea unei oferte de contractare unui potențial client fără ca oferta să fie făcută publică tuturor celorlalți posibili parteneri, articol ce a fost încălcat prin modul în care au fost selectate societățile de asigurări.

Prin faptul că nu a solicitat S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. recalcularea primelor de asigurare datorate pe perioada 05.06-10.07.2006, când un număr de 590 salariați și-au încetat contractele individuale de muncă părăsind unitatea ceea ce a condus la efectuarea de plăți nejustificate în valoare de 14.884,75 lei, a încălcat art. 2 din Capitolul Domeniul Financiar - Secțiunea Economică, art. 4 și 9 din Capitolul Domeniul Contabil - Secțiunea Economică din Regulamentul de Organizare și Funcționare al C.N.P.R. S.A., aprobat prin H.C.A. nr.25/25.05.2005.

Analizând fișa postului inculpatului M. A. (vol. 40, filele 110 – 112 dup), se constată că prin avizarea referatului 106/287/08.02.2006 și încheierea în numele Directorului General al C.N.P.R. S.A. a celor 6 polițe de asigurare, inculpatul a încălcat art.1.3 din Regulamentul de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R. S.A., în care se prevedea obligativitatea organizării licitației în vederea atribuirii contractelor a căror valoare estimată (fără TVA) depășea echivalentul în lei a 70.000 euro, deși valoarea fiecărei polițe de asigurare încheiate de C.N.P.R. depășea echivalentul în lei a 70.000 euro.

Prin alegerea celor două societăți de asigurări în funcție de comisionul de intermediere acordat, iar a S.C. OMNIASIG S.A. în funcție de interesele pe care inculpatul le avea în acel moment, s-a încălcat art. 32 al. 4, 5, 6 din Regulamentul Intern, care interzice tratarea furnizorilor în mod diferențiat, fără a fi evaluați cu corectitudine și de asemenea interzice exercitarea de către salariatul C.N.P.R. S.A. a exercitării influențelor în vederea favorizării unuia dintre furnizori.

În art. 36 al.1 din același Regulament Intern se interzice transmiterea unei oferte de contractare unui potențial client fără ca oferta să fie făcută publică tuturor celorlalți posibili parteneri, articol ce a fost încălcat prin modul în care au fost selectate societățile de asigurări.

Faptul că încheierea contractelor de asigurare s-a efectuat cu încălcarea reglementărilor interne și a legilor în vigoare rezultă și din opinia legală exprimată de Serviciul Juridic al CNPR SA cu privire la proiectul de contract de publicitate cu urmează a se încheia între CNPR și . în care își găsesc aplicabilitate aceleași dispoziții legale (vol. 23, f. 291 – 294 dup), aspecte reținute de altfel și în Raportul de audit al Curții de Conturi nr._/26.07.2007 (vol. 6 dup)

Mai mult decât atât, referatul cu nr. 106/287/08.02.2006 (vol. 7, filele 76-77 dup) întocmit de inculpatul L. E. nu a fost avizat și de directorul Direcției Juridice în cadrul Companiei Naționale Poșta Română, lipsă care nu poate acoperită prin avizarea acestuia de către o societate civilă de avocați pentru că astfel se procedează la eludarea normelor interne. Mai mult decât atât, Raportul de analiză privind asigurarea de către CNPR SA a angajaților pentru risc de accidente, invaliditate și deces în condițiile legii a fost înregistrat de beneficiar la data de 25.07.2007 sub nr. 101/6574, deci ulterior încheierii polițelor de asigurare în cauză.

Conivența infracțională a inculpaților rezultă cu prisosință din starea de fapt reținută de instanță pe baza probatoriului administrat în cauză.

Cu privire la acest aspect Curtea reține și faptul că inculpatul T. D. M. a recunoscut faptul că a fost un apropiat al inculpatului P. M. iar din referirile făcute de acesta cu privire la . în procesul verbal al Consiliului de Administrație al C.N.P.R. S.A. din data de 13.03.2006 (vol. 7, filele 63 dup) rezultă că acesta cunoștea achiziționarea părților sociale și respectiv a acțiunilor aparținând .. și S.C.CONTINENTAL ASIG S.A., aspecte care rezultă și din declarația inculpatei M. D. dată la data de 30.11.2007 în calitate de martor.

De asemenea, din declarațiile martorilor O. C., C. OLGUȚA, Ț. C., BARA I. și chiar a inculpatului L. E. rezultă că scopul achiziționării celor două societăți a fost tocmai participarea acestora la încheierea de asigurări în calitate de intermediari, în vederea încasării comisioanelor de asigurare(f. 278 vol. II dos. inst. – f. 76 vol. II dup, f. 256 vol. III dos. inst.).

Mai mult decât atât, martorii M. R., Ț. C., O. C. au declarat că inculpatul T. D. M. a participat uneori la ședințele acționarilor S.C. POSTCOM S.A. și era un apropiat al inculpatului P. M. (f. 78 vol. IV, f. 256 vol. III).

Nu e lipsit de importanță nici faptul că din declarația martorului B. M. N. (vol.2, filele 61-68 dup, f. 273 vol. II dos. inst.) rezultă că „cu ocazia întâlnirii de la Jupiter, în urma intervenției domnului D. M. T., care ne-a spus că există nereguli la S.C. POSTCOM S.A. și există riscul ca S.C. POSTCOM S.A. să nu fie beneficiarul comisioanelor din asigurări” ceea ce implică cunoașterea de către inculpat a existenței comisioanelor.

Prin urmare, coroborând declarația martorului B. M. N. cu declarația martorilor: C. OLGUȚA și BARA I. care afirmă faptul că scopul achiziționării S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. era tocmai acela de a participa la încheierea polițelor de asigurare comisioanele aferente acestor polițe urmând să ajungă în final la S.C. POSTCOM S.A., Curtea reține ca fiind dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpatul T. D. M. cunoștea despre existența comisioanelor și modalitatea în care acestea urmau să fie încasate de cele două firme.

Faptul că inculpatul L. E. cunoștea despre existența comisioanelor încă înainte de încheierea polițelor de asigurare, rezultă și din declarațiile martorilor: B. M. N., C. OLGUȚA, M. R. și BARA I. și ale inculpatei M. D. care afirmă că se cunoștea la nivelul acționarilor S.C. POSTCOM S.A., atât de existența acestor comisioane cât și de faptul că acestea urmau să fie virate către S.C. POSTCOM S.A. precum și faptul că acesta a fost scopul achiziționării celor două societăți, aspect care rezultă și din faptul că anterior achiziționării acestora nu au fost făcute minime verificări cu privire la starea financiară a acestora, iar una dintre ele avea chiar datorii foarte mari, ceea ce creează Curții convingerea că acestea au fost achiziționate doar pentru a fi folosite ca intermediar la încheierea polițelor de asigurare.

Participarea inculpatului B. L. la unele dintre ședințele . au avut loc la sediul din . din declarațiile martorilor M. R., C. Olguța, Ț. C..

Curtea nu poate reține nici afirmațiile inculpatului B. L. cu privire la faptul că S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. era o firmă specializată în asigurări întrucât în momentul achiziționării acestei firme ea nu mai desfășura activități de asigurări din anul 2004, nu avea angajați specializați, singurul angajat fiind inculpatul P. N..

Cu privire la inculpatul P. N. Curtea reține că acesta a declarat că deși nu a participat direct la intermedierea polițelor de asigurare încheiate între S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. și C.N.P.R.S.A. a fost de acord cu „afacerea” întrucât aceasta i-a fost propusă de către martorul BARA I., în calitate de reprezentant al acționarului majoritar al S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. respectiv S.C. POSTCOM S.A.

În ceea ce privește legătura existentă între inculpatul P. și ceilalți inculpați, trebuie reținută declarația martorei C. Olguța care a declarat că inculpatul ar fi afirmat cu privire la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., că banii din comisioane „au intrat în firma lui, că sunt banii lui și job-ul lui” (vol.2, fila77 dup, f. 278 vol. II dos. inst.).

Inculpata M. DANILELA a declarat că a aflat de la inculpatul T. D. M. despre faptul că C.N.P.R.S.A. urma să încheie contracte de asigurare și este interesat să găsească o firmă specializată în domeniu. Fiind interesată i-a recomandat inculpatului B. L. să i-a legătura cu inculpatul L., pentru a-l pune în legătură cu persoana din cadrul C.N.P.R. S.A. care urma să negocieze polițele din partea companiei. Inculpata a recunoscut faptul că .. nu a efectuat nicio prestație de intermediere a polițelor de asigurări, mai mult decât atât cu ocazia declarației din data de 30.11.2007, inculpata nu cunoaște care este obiectul poliței de asigurare pe care „a intermediat-o”, aspecte care de asemenea, creează Curții convingerea că acesta era doar persoana care executa ordinele date de inculpatul P. M. (fiind verișoară primară cu soția inculpatului P. M.).

Susținerile inculpatului P. M. cu privire la lipsa vreunei influențe asupra B.N.D. sunt infirmate de declarațiile date de martorii: C. OLGUȚA, O. C., C. G., B. F., M. R. B. care au declarat faptul că acesta s-a implicat atât în negocierea postului de director general al C.N.P.R. S.A. pentru inculpatul T. D. M., cât și în încercarea de a-l demite pe acesta din funcție, încercare ce a avut loc în luna iunie 2006, aspecte din care rezultă faptul că deși inculpatul nu avea o calitate în partid acesta avea o influență mare în deciziile ce se luau la nivelul conducerii partidului.

De asemenea, inculpatul a susținut că nu cunoaște nimic în legătură cu încheierea polițelor de asigurare, cine a beneficiat de comisioanele aferente acestora și în general singura legătură pe care a avut-o cu activitatea S.C. POSTCOM S.A. fiind faptul că această societate avea sediul în imobilul din București, ., imobil deținut de o societate comercială la care este acționar.

Cu toate acestea a recunoscut faptul că a fost de acord ca prin intermediul S.C. G. FINANCIAR SOCIETATE DE MICROFINANȚARE S.A. să-i finanțeze pe cei 5 acționari ai S.C. POSTCOM S.A.

Curtea constată că din starea de fapt expusă, reținută pe baza probelor administrate în cauză, rezultă cu evidență că inculpatul P. M. a fost beneficiarul direct al sumelor de bani aferente comisioanelor și că criticile sale privind acest aspect sunt nefondate.

Faptul că și în prezent imobilul situat în . și achiziționat în baza contractului de vânzare – cumpărare încheiat la data de 03.07.2006 între . și P. M. figurează pe numele . nefiind efectuate formalitățile de publicitate cu privire la acesta, nu lipsesc de efecte convenția menționată anterior, cu atât mai mult cu cât începând cu data de 29.01.2007 inculpatul P. M. devine acționar majoritar la ., participând la majorarea capitalului social al societății cu suma de 10.000.000 lei, sumă care, așa cum s-a arătat anterior nu a fost virată în contul societății ci a fost transferată scriptic din contul creditorilor societăți în contul privind capitalul social, (vol. 8, filele 372 - 376 dup). Mai mult decât atât, contractul de vânzare cumpărare sub semnătură privată nr. 15/03.07.2006 a fost depus de către .. la Direcția Impozite și Taxe Locale a Sectorului 1, drept dovadă că această firmă nu mai este proprietara imobilului și deci nu trebuie să plătească impozitul pe teren și clădiri datorat bugetului local fiind atașate cererii copiile declarațiilor de impunere ale cumpărătorului P. M. care justifică faptul că imobilul a trecut în proprietatea acestuia (f. 23 vol. 11 dup).

De asemenea, inculpatul D. I. a fost direct implicat în operațiunile privind transferul sumelor de bani de la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. către S.C. GENIUS NETWOK S.R.L, acesta având calitatea de acționar la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., inclusiv în perioada în care comisioanele au intrat în contul acestei societăți.

În același timp implicarea inculpatului B. L. atât în negocierea polițelor de asigurare cât și în activitatea S.C. POSTCOM S.A. este evidentă și rezultă din faptul că acesta a mijlocit inclusiv încheierea contractelor de intermediere între cele două societăți de asigurare și .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., conform declarațiilor reprezentanților celor două societăți de asigurare care au participat la încheierea acestor contracte, martorii: G. A. și D. D., aceștia nu s-au întâlnit cu inculpații M. D. și P. N., contractele fiind aduse în vederea semnării de către inculpatul B. L., motive pentru care Curtea apărările formulate de acest inculpat apar ca fiind nefondate.

Având în vedere că prin decizia de casare nr. 2132/18.06.2012 pronunțată de ÎCCJ s-au respins ca nefondate recursurile formulate de inculpații P., P. și D. precum și considerentele reținute în motivarea acestei decizii Curtea nu va mai analiza criticile formulate de acești inculpați cu privire la legalitatea sesizării instanței de fond, cu atât mai mult cu cât calea de atac a apelului este integral devolutivă iar ”eventualele ”inexactități” nu sunt de natură să justifice soluția rejudecării cauzei”.

În privința celorlalte motive de apel prin care inculpații au contestat validitatea concluziilor primei instanțe asupra situației de fapt și asupra modului de interpretare al probatoriului, Curtea s-a pronunțat anterior odată cu propria sa analiză asupra situației de fapt ce a stat la baza trimiterii în judecată a inculpaților și a mijloacelor de probă ce au fost administrate atât în faza de urmărire penală cat și în faza de judecată.

De asemenea, asupra motivelor de apel ce țin de modul în care instanța de fond a individualizat pedepsele aplicate inculpaților, Curtea va analiza aceste aspecte odată cu propria sa opinie asupra modului în care ar fi trebuit a fi individualizate pedepsele aplicate inculpaților sau modul de executare al acestora.

În acest sens, Curtea consideră necesar a menționa și jurisprudența constantă a Curții EDO în care s-a arătat că hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează. Întinderea acestei obligații poate varia în funcție de natura deciziei în cauză și trebuie analizată în lumina ansamblului circumstanțelor cauzei. Astfel, respingând o cale de atac, instanța sesizată poate, în principiu, să își însușească motivele reținute în decizia atacată. Iar în condițiile în care instanța de apel a acceptat starea de fapt reținută de către prima instanță, după care a și-a însușit motivele acestei instanțe, adăugând argumentele ce i se par pertinente, Curtea EDO a considerat că instanța de apel și-a motivat hotărârea, art. 6 din Convenție nefiind încălcat. (CEDO, Marea Cameră, hotărârea García Ruiz c. Spania). De asemenea, Curtea a arătat că rigorile procesului echitabil sunt respectate în condițiile în care instanța care s-a pronunțat asupra recursului a dat un răspuns motivelor acestui recurs, fiind adevărat că obligația de a-și motiva hotărârile, pe care art. 6 alin. 1 din Convenție le-o impune instanțelor, nu poate fi înțeleasă în sensul de a da un răspuns detaliat la fiecare argument [Jahnke și Lenoble împotriva Franței (dec.) nr. 40.490/98, CEDO 2000-IX].

Înainte de a trece la analiza încadrării în drept a faptelor săvârșite de inculpați, Curtea reține că în cauză își găsesc aplicabilitate dispozițiile art. 5 C.pen. privitoare la aplicarea legii mai favorabile întrucât de la săvârșirea infracțiunilor de către inculpați și până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, respectiv la data de 01.02.2014 a intrat în vigoare Noul Cod penal conform Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal.

În determinarea legii mai favorabile aplicabilă în speță, Curtea reține, cu valoare de principiu, că „aplicarea legii mai favorabile” înseamnă identificarea și valorificarea unei singure legi, în exclusivitate, care permite în cazul concret stabilirea unei pedepse mai mici ori a unui tratament sancționator în ansamblu mai puțin restrictiv.

Prin urmare, Curtea va avea în vedere particularitățile cauzei deduse judecății, efectuând o analiză comparativă a tuturor normelor existente în cele două legi succesive, relevante pentru situația inculpaților, respectiv cele referitoare la condițiile de incriminare, criteriul pedepsei principale, modalitățile de individualizare a executării sancțiunilor principale și condițiile de aplicare a pedepsei accesorii.

De altfel, în decizia nr. 265/06.05.2014, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, reținând în considerente că interpretarea potrivit căreia legea penală mai favorabilă presupune aplicarea instituțiilor autonome mai favorabile, este de natură să înfrângă exigențele constituționale, deoarece, în caz contrar s-ar rupe legătura organică dintre instituțiile de drept penal aparținând fiecărei legi succesive, cu consecința directă a schimbării conținutului și sensului actelor normative adoptate de către legiuitor.

Este evident însă că această jurisprudență a instanței de contencios constituțional permit aplicarea principiilor menționate pentru fiecare dintre inculpații trimiși în judecată în parte, situația concretă a fiecăruia dintre aceștia putând conduce la identificarea, în mod global evident, a legii penale mai favorabile.

În situația în care legea nouă aduce mai multe modificări în afara limitelor de pedeapsă (elementul inițial în raport de care se stabilește care dintre cele două legi este mai favorabilă), Curtea urmează să stabilească legea penală mai favorabilă în raport de modificările aplicabile relevante în cauză care conduc la o situație juridică concretă favorabilă inculpatului, cu luarea în considerare a tuturor acestor elemente, incluzând aici evident și dispozițiile legale privind modalitatea executării pedepsei, prescripția răspunderii penale, ș.a.m.d.

De asemenea, este necesară și efectuarea unei analize a modului de aplicare a legii penale mai favorabile pentru fiecare dintre inculpați și pentru instituțiile de drept penal ce le sunt aplicabile. Astfel, potrivit art. 5 C.pen. în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă, dispozițiile alin. (1) fiind aplicabile și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile. Ceea ce trebuie analizat în primul rând este care dintre cele două reglementări prevăd pentru faptele săvârșite de către inculpați pedepse ale căror limite maxime sau minime sunt mai favorabile.

Astfel, chiar dacă în fapt, în actuala reglementare limitele prevăzute de lege pentru infracțiunile comise inculpați s-au redus considerabil, modalitatea de contopire a pedepselor este diferită și nu poate fi mai favorabilă pentru inculpați datorită caracterului obligatoriu al sporului de pedeapsa ce ar urma aplicat, iar dispozițiile art. 10 din Legea 187/2012 impun aplicarea aceluiași regim sancționator sub aspectul contopirii pedepselor aplicate pentru infracțiuni concurente, respectiv conform codului penal în vigoare la data săvârșirii tuturor infracțiunilor.

În ceea ce privește forma continuată a infracțiunilor reținute prin actul de sesizare al instanței, potrivit art. 35 din actuala reglementare penală infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Condiția suplimentară față de vechiul Cod penal este aceea a unicității subiectului pasiv, în cazul de față această condiție fiind îndeplinită și prin urmare vor fi avute în vedere dispozițiile art. 36 al. 1 C.pen. conform cărora infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii față de art. 42 Cpen. 1969 care prevedea că infracțiunea continuată se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită la care se poate adăuga un spor de până la 5 ani.

Cu privire la infracțiunea prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 se reține că potrivit art. 79 pct. 9 și art. 247 din Legea nr. 187/2012 începând cu data de 1 februarie 2014 articolul 13 ind. 2 se modifică în sensul că în loc de ”Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani” se prevede că ”În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altulun folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime."

Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române:

- ”avantaj” - Folos, profit pe care îl obține cineva în plus (în raport cu altul). 2. Favoare, privilegiu de care se bucură cineva sau ceva. 3. Superioritate (a cuiva sau a ceva) bazată pe o situație, pe o împrejurare favorabilă. – Din fr. avantage.

- ”Necuvenit” – nemeritat, nepotrivit

Prin urmare, nu se poate vorbi de o dezincriminare a faptelor săvârșite de inculpați în condițiile în care foloasele obținute de aceștia nu erau cuvenite fiind rezultate din încheierea, cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare și a atribuțiilor de serviciu, a unui număr de 6 contracte de asigurare, așa cum s-a arătat anterior.

Conform art. 79 pct. 10 și art. 247 din Legea nr. 187/2012 începând cu data de 1 februarie 2014 s-a abrogat art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 care era o normă ce completa art. 23 din Legea nr. 656/2002 constituind o formă agravată a acestei infracțiuni și care era sancționată cu pedepsele prevăzute în acest din urmă act normativ, al căror maxim se majora cu 3 ani.

Infracțiunea prev. de art. 248, 248 ind. 1 C.pen. de la 1969 (5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi) se regăsește în dispozițiile art. 297 (2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică) rap. la art. 309 C.pen. (limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate).

În ceea ce privește infracțiunile de spălare de bani se reține că Legea nr. 656/2002 a fot republicată în temeiul art. IV din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 53/2008, dându-se textelor legale o nouă numerotare și astfel art. 23 lit. a și c a devenit art. 29 lit. a și c iar art. 23 al. 5 a devenit art. 29 al. 4 păstrându-se atât condițiile de incriminare cât și limitele de pedeapsă (3 la 12 ani). Prin Legea nr. 87/2012 a fost redusă limita maximă a pedepsei speciale de la 12 ani la 10 ani, în prezent infracțiunea de spălare a banilor fiind sancționată cu închisoare de la 3 la 10 ani.

Cu privire la infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. c și al. 2 din Legea nr. 241/15.07.2005 se reține că prin Legea nr. 50/2013 a fost modificat art. 9 al. 2 în sensul că în situația în care prin faptele prevăzute la al. 1 s-a produse un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani (față de 2 ani prev. anterior), condițiile de incriminare și limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea prev. de art. 9 al. 1 lit. c rămânând aceleași (2 la 8 ani și interzicerea unor drepturi).

Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că în mod corect a reținut instanța de fond că, în drept, faptele inculpatului T. D. M., care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de președinte al Consiliului de Administrație și Director General al C.N.P.R. S.A., a inițiat și a aprobat încheierea a 6 polițe de asigurare cu încălcarea regulamentului de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R.S.A., a art. 18 lit. d din Actul Constitutiv al Companiei Naționale "Poșta Română" - S.A., aprobat prin din H.G. nr. 371/1998, Regulamentului de organizare și funcționare al C.N.P.R. S.A., a Regulamentului de ordine interioară, a Hot. nr. 24/13.03.2006 a Consiliului de Administrație și acondițiilor generale și specifice privind asigurările de viață, cauzând un prejudiciu în valoare de 14.387.819,59 lei, și prin aceasta a urmărit și a obținut pentru .., S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. un avantaj patrimonial în valoare de 6.781.465 lei și pentru S.C. OMNIASIG S.A. un avantaj patrimonial în valoare de 6.698.410 lei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui folos, prev. și ped de art. 13² din Legea nr. 78/2000, republicată raportat la art. 248, 248¹din C.p.1969 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.1969.

În acest sens se reține că, raportat la limitele de pedeapsă mai reduse precum și la faptul că nu impune aplicarea unor pedepse complementare, legea penală mai favorabilă inculpatului este Codul penal de la 1969.

De asemenea, în mod corect s-a reținut că faptele inculpatului L. E. care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de Director Economic Executiv al C.N.P.R. S.A., cu încălcarea regulamentului de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R.S.A., a Regulamentului de organizare și funcționare al C.N.P.R. S.A., a Regulamentului de ordine interioară, a art.61 din Contractul Colectiv de muncă pe perioada 2005-2009 și acondițiilor generale și specifice privind asigurările de viață și a art.34 din Legea32/2000, a propus aprobarea și a încheiat6 polițe de asigurare, cauzând un prejudiciu în patrimoniul C.N.P.R. S.A. în valoare de 14.387.819,59 lei, și prin aceasta a urmărit și a obținut pentru .., S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. un avantaj patrimonial în valoare de 6.781.465 lei și pentru S.C. OMNIASIG S.A. un avantaj patrimonial în valoare de 6.698.410 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui folos prev și ped de art.13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2C.p.

În acest sens se reține că raportat la limitele de pedeapsă mai reduse precum și la faptul că nu impune aplicarea unor pedepse complementare, legea penală mai favorabilă inculpatului L. E. este Codul penal de la 1969.

În ceea ce privește faptele inculpatului M. A. care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de Director executiv al Direcției de Dezvoltare Strategică al C.N.P.R. S.A. a încheiat6 polițe de asigurare cu încălcarea regulamentului de achiziții bunuri și servicii al C.N.P.R.S.A., a Regulamentului de ordine interioară, a Regulamentului de organizare și funcționare al C.N.P.R. S.A., a art.61 din Contractul Colectiv de muncă pe perioada 2005-2009 și acondițiilor generale și specifice privind asigurările de viață, cauzând un prejudiciu în patrimoniul C.N.P.R. S.A. în valoare de 14.387.819,59 lei – întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. și ped. de art. 248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41al.2C.p.

În ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu, fapta inculpatului M. A. a constat în acțiunea de a încheia 6 polițe de asigurare cu încălcarea legislației și a reglementărilor interne în vigoare, prin aceasta cauzând o pagubă patrimoniului Companiei Naționale ”Poșta Română” în cuantum de 14.387.829, 59 lei.

În ceea ce privește latura subiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu, se constată că inculpatul a acționat cu intenția indirectă de a cauza o pagubă angajatorului său, rezultat care s-a produs.

Se mai reține că raportat la limitele de pedeapsă mai reduse precum și la faptul că nu impune aplicarea unor pedepse complementare Curtea apreciază că legea penală mai favorabilă inculpatului este Codul penal astfel încât în baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen. se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului M. A. din infracțiunea prev. de art. 248, 248 ind. 1 C.pen.1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.1969 în infracțiunea prev. de art. 297, 309 C.pen. cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen.

În ceea ce îl privește pe inculpatul P. N. instanța de fond a făcut o corectă apreciere reținând că faptele acestuia, constând în aceea că în calitate de administrator la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., în baza unei înțelegeri cu inculpații: D. M. T., L. E., B. L. și P. M. a acceptat să participe în mod fictiv ca intermediar la încheierea polițelor de asigurare între S.C. ALLIANZ Ț. ASIGURĂRI S.A. și C.N.P.R. S.A. beneficiind astfel în mod nelegal de suma de 3.580.753 lei, aferentă comisioanelor de intermediere întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui folos, prev. și ped. de art. 26 C.p. 1969 rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată rap. la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art. 41 al.2 C.p.1969.

În același timp, faptele acestuia constând în aceea că în calitate de administrator la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., a înregistrat în contabilitatea firmei suma de 5.891.561,86 lei, cunoscând faptul că această sumă provenea din săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art. 248, 248¹din C.pen.1969 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. 1969, pe care ulterior a transferat-o, în scopul ascunderii originii ilicite, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prev. și ped. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu modificările ulterioare.

În timp ce faptele inculpatului P. N., constând în aceea că în calitate de administrator la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., a înregistrat în contabilitatea firmei, pe cheltuieli, facturi fictive diminuând impozitul pe profit datorat bugetului de stat cu suma de 1.825.325 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. și ped. de art. 9 lit. c, al. 2 din Legea nr.241/2005.

Faptele descrise mai sus au fost săvârșite în concurs real, astfel că în cauză se va face aplicarea art. 33 lit. a C.p.1969.

În acest sens, se reține că raportat la tratamentul sancționator al concursului conform Noului Cod penal precum și limitele de pedeapsă prevăzute în legi speciale, legea penală mai favorabilă inculpatului este Codul penal de la 1969.

În mod corect s-a reținut că faptele inculpatei M. D., constând în aceea că în calitate de administrator la .., în baza unei înțelegeri cu inculpații: D. M. T., L. E., B. L. și P. M. a acceptat să participe în mod fictiv ca intermediar la încheierea poliței de asigurare între S.C. ASTRA ASIGURĂRI S.A. și C.N.P.R. S.A., beneficiind astfel în mod nelegal de suma de 3.200.712 lei, aferentă comisionului de intermediere întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui folos, prev. și ped. de art. 26 C.p. 1969 rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată rap. la art. 248, 248¹din C.p. 1969 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.1969.

Având în vedere faptul că au fost încheiate două polițe de asigurare în baza contractului de intermediere (la data de 09.02.2006 și respectiv la data de 10.02.2006) în mod corect s-a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 41 al. 2 din C.pen. 1969 și nu se impune schimbarea încadrării juridice cu privire la acest aspect.

Faptele inculpatei M. D., constând în aceea că în calitate de administrator la .. a înregistrat în contabilitatea firmei suma de 3.200.712 lei pe care ulterior a folosit-o pentru achiziționarea unui bun imobil, deși cunoștea faptul că această sumă provenea din săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p.1969 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. 1969, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prev. și ped. de art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002 cu modificările ulterioare.

Faptele inculpatei M. D. constând în aceea că în calitate de administrator la .., a înregistrat în contabilitatea firmei, pe cheltuieli, facturi fictive diminuând impozitul pe profit datorat bugetului de stat cu suma de 488.114 lei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prev. și ped. de art. 9 lit. c din Legea nr.241/2005.

Faptele descrise mai sus au fost săvârșite în concurs real, astfel că în cauză se va face aplicarea art. 33 lit. a C.p.1969.

Raportat la tratamentul sancționator al concursului conform Noului Cod penal precum și limitele de pedeapsă prevăzute în legi speciale, legea penală mai favorabilă inculpatei este Codul penal de la 1969.

Curtea constată însă că în mod greșit a stabilit instanța de fond încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpatul P. M., astfel:

Faptele acestuia constând în aceea că, în urma unei înțelegeri cu inculpații: D. M. T., L. E., B. L., M. D. și P. N. a beneficiat prin intermediul .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. de suma de 6.781.465 lei, reprezentând comisioanele aferente polițelor de asigurare, încheiate cu încălcarea reglementărilor interne ale C.N.P.R. S.A., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui folos prev. și ped. de art. 26 C.p.1969 rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, republicată rap. la art. 248, 248¹din C.p. 1969 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.1969.

Însă, faptele inculpatului P. M.- constând în aceea că a dobândit suma de 1.741.500 lei, cunoscând faptul că această sumă provine din săvârșirea infracțiunii prev. de art.13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p. cu aplic. art.41 al.2 C.p., din care ulterior a folosit în interes personal suma de 642.700 lei, iar suma de 1.098.800 lei a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, în scopul ascunderii originii ilicite a acesteia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de spălare de bani prev. și ped. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu modificările ulterioare și de art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002, săvârșite în concurs real.

În acest sens, se reține că elementul material al infracțiunii de spălare de bani se poate realiza în trei variante alternative, prevăzute la lit. a – c ale art. 23 din Legea nr. 656/2002.

Astfel, prima variantă - tip a infracțiunii de spălare a banilor se poate realiza în două modalități normative alternative, fie printr-o acțiune de schimbare de bunuri, fie printr-o acțiune de transfer de bunuri. Prin acțiunea de schimbare se înțelege orice activitate prin care se realizează înlocuirea unui bun provenit din săvârșirea unei infracțiuni cu alt bun de proveniență licită. Acțiunea de transfer constă într-o operațiune de transmitere a drepturilor referitoare la un bun ce provine din săvârșirea unei infracțiuni către o altă persoană.

A treia variantă a infracțiunii se poate concretiza în trei modalități alternative, respectiv: dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni. Acțiunea de dobândire a unui bun provenit din săvârșirea unei infracțiuni constă în activitatea prin care o persoană intră în proprietatea unui bun de origine infracțională. Acțiunea de deținere a unui bun de natură infracțională constă în stăpânirea unui bun care provine din săvârșirea unei infracțiuni. Acțiunea de folosire a unui bun rezultat din săvârșirea unei infracțiuni este orice activitate prin care se obțin avantaje de pe urma uzului acestuia.

În cazul primei variante, fapta trebuie comisă în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a comis infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

Or, în cauza de față, inculpatul P. M. a dobândit sume de bani cunoscând că ele provin din săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, iar prin succesiunea de operațiuni fictive, pe lângă faptul că dobândit sume de bani a și disimulat originea și circulația sumelor. Potrivit art. 29 al. 4 din Legea nr. 656/2002 cunoașterea, intenția sau scopul, ca elemente ale faptelor de spălare a banilor, pot fi deduse din circumstanțele faptice obiective, așa cum acestea rezultă cu evidență din starea de fapt reținută anterior, iar aparența de legalitate a tranzacțiilor comerciale prin care sunt transferați banii dintr-un cont în altul este de esența infracțiunii de spălare de bani.

Prin urmare, raportat la starea de fapt reținută Curtea apreciază că solicitarea inculpatului P. M. de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 29 lit. a, c din Legea nr. 656/2002 în infracțiunea prev. de art. 29 lit. c este, în mod vădit nefondată, în cauză impunându-se, în baza art. 386 al. 1 C.pr.pen. schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului P. M. dintr-o infracțiune prev. de art. 23 lit. a, c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 în infracțiunile prev. de art. 29 lit. a și 29 lit. c, ambele din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.1969, apreciată ca fiind legea penală mai favorabilă inculpatului raportat la dispozițiile privind sancționarea concursului de infracțiuni.

Cu privire la susținerile inculpatului Păuraru M. privind imposibilitatea condamnării unei persoane atât pentru săvârșirea infracțiunii premisă cât și pentru comiterea infracțiunii de spălare de bani, se reține că pentru existența infracțiunii de spălare a banilor, este necesară condiția ca subiectul activ să cunoască faptul că bunurile care formează obiectul faptei provin din săvârșirea unei infracțiuni.

De asemenea, participantul la infracțiunea principală din care provine bunul supus operațiunii de spălare poate fi subiect activ al infracțiunii prev. de art. 29 din Legea nr. 656/2002 întrucât acesta nu este circumstanțiat de text, el putând fi orice persoană fizică sau juridică.

În același sens, Curtea Constituțională pronunțând Decizia nr. 73/2011 a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.23 din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, arătând că "nu poate fi reținută critica potrivit căreia art. 23 alin. 1 din Legea nr. 656/2002 ar aduce atingere prevederilor art.4 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care consacră principiul non bis in idem, întrucât, pentru ca acest principiu de drept procesual penal să își găsească aplicare, persoana în cauză trebuie să fi suferit o condamnare, să fi fost achitată sau să se fi dispus încetarea urmăririi penale pentru fapta cu privire la care este din nou urmărită sau judecată. În situația concursului de infracțiuni, însă, infractorului i se aplică o pedeapsă principală, fără ca prin aceasta să fie încălcate în vreun fel dispozițiile art. 4 paragraful 1 din Protocolul nr.7 la Convenție." În aceeași decizie s-a constatat în ceea ce privește dispozițiile art. 23 alin. 5 din Legea nr. 656/2002, criticate sub aspectul lipsei de previzibilitate, că acestea stabilesc criterii obiective de apreciere a caracterului penal al operațiunilor săvârșite în legătură cu bunul sau sumele rezultate dintr-o anumită infracțiune iar o lege care atribuie o putere de apreciere (cum este, în speță, cazul autorităților chemate să aplice legea) nu contravine, în principiu, acestei exigențe.

Reținând aceleași argumente și în ceea ce îl privește pe inculpatul D. I., se constată că faptele acestuia constând în aceea că, în calitate de administrator la S.C. GENIUS NETWOK S.R.L. a înregistrat în contabilitatea firmei suma de 3.800.000 lei, cunoscând faptul că aceasta provine din săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată raportat la art.248, 248¹din C.p.1969 cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. 1969, iar ulterior a transferat o parte din această sumă către alte persoane fizice sau juridice, iar suma de 487.600 lei a folosit-o în interes personal, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani, prev. și ped. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 cu modificările ulterioare și de art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002, săvârșite în concurs real, motive pentru care, în baza art. 386 al. 1 C.pr.pen. se va dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului D. I. dintr-o infracțiune prev. de art. 23 lit. a, c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 în infracțiunile prev. de art. 29 lit. a și 29 lit. c, ambele din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.1969.

De asemenea, se va dispune înlăturarea pedepsei principale de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rep. rap. la art. 248, 248 ind. 1 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. 1969 și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a și b C.pen. 1969 pe o perioadă de 5 ani închisoare după executarea pedepsei principale, având în vedere faptul că față de inculpat nu a fost exercitată acțiunea penală pentru comiterea acestei infracțiuni.

În mod corect, s-a apreciat că faptele inculpatului B. L. – constând în aceea că, în urma unei înțelegeri cu inculpații: D. M. T., L. E., P. M., M. D. și P. N. a participat la negocierea polițelor de asigurare și implicit a comisioanelor aferente acestor polițe, deși cunoștea faptul că nu deține un mandat legal din partea C.N.P.R. S.A. pentru a negocia comisioanele de intermediere, în scopul de a obține atât personal un folos patrimonial în valoare de 163.300 lei cât și în favoarea .. și S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., foloase patrimoniale, cauzând prin aceasta un prejudiciu în valoare de 6.781.465 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu abuz în serviciu contra intereselor publice săvârșită în scopul obținerii unui folos prev. și ped. art. 26 C.p.1969 rap. la art. 13² din Legea nr.78/2000, republicată, raportat la art.248, 248¹din C.p.1969 cu aplic. art. 41 al.2 C.p. 1969.

Se reține că legea penală mai favorabilă inculpatului B. L. este Codul penal de la 1969 raportat la limitele de pedeapsă mai reduse.

Trebuie precizat că Curtea s-a orientat, în vederea stabilirii legii penale mai favorabile la aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu executarea în regim de detenție, a pedepsei rezultante, fiind exclusă aplicarea unei alte modalități de individualizare judiciară a executării pedepsei, deoarece nu sunt întrunite cerințele legale prevăzute de art. 81 alin. 1 lit. b sau art. 86/1 alin. 1 lit. b din Codul penal din 1969, referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și, respectiv, de art. 80 sau art. 83 ori art. 91 din Codul penal, referitoare la renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce vor fi aplicate inculpaților, Curtea are în vedere, atât criteriile prevăzute de art. 72 din Codul penal din 1969, cât și cele prevăzute de art. 74 din Codul penal, reținând limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, împrejurările concrete în care faptele au fost săvârșite, gradul ridicat de pericol social ce caracterizează astfel de fapte, rolul și contribuția fiecăruia dintre inculpați în activitatea infracțională, urmarea socialmente periculoasă produsă, dar și persoana și conduita inculpaților.

În privința inculpaților Curtea are în vedere perioada întinsă a activității infracționale care s-a desfășurat pe parcursul a mai mulți ani, numărul mare al actelor materiale cu referire la toate infracțiunile săvârșite în formă continuată, multitudinea de infracțiuni săvârșite în concurs real, valoarea extrem de mare a prejudiciului infracțional cauzat și modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor – forma extrem de elaborată în care inculpații au conceput și au pus în aplicare planul infracțional, faptul că inculpatul P. M. a fost inițiatorul și principalul beneficiar al activității ilicite desfășurate, în cadrul cărora fiecare dintre ceilalți inculpați având o contribuție esențială, determinată de funcțiile de conducere deținute în cadrul părții civile CNPR SA sau al firmelor folosite pentru spălarea banilor, motive pentru care Curtea apreciază că se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea apropiate ca și cuantum

Nu în ultimul rând, Curtea are în vedere timpul îndelungat scurs de la comiterea infracțiunilor, imputabil, deopotrivă și inculpaților, împrejurarea că sumele de bani obținute prin săvârșirea infracțiunilor ar putea fi recuperate parțial prin valorificarea bunurilor asupra cărora s-au instituit măsuri asigurătorii, faptul că unii dintre inculpați nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, faptul că aceștia nu au recunoscut săvârșirea faptelor, dar s-au prezentat, în mod constant, în fața autorităților.

În mod corect a reținut instanța de fond în favoarea inculpaților criteriile generale de individualizare a pedepselor, însă raportând circumstanțele reale și personale ale inculpaților la situația de fapt, Curtea apreciază că pedepsele aplicate de instanța de fond sunt prea mari și că se impune reducerea acestora înspre minimul special prevăzut de lege.

În concret, va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului D. M. T. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare.

Apreciind că nu se impune aplicarea unor pedepse complementare inculpatului, raportat și la conduita acestuia după săvârșirea infracțiunilor, va înlătură aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c C.pen.1969 pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale, aceleași argumente urmând a fi avute în vedere și în situația inculpatului L. E. și B. L..

Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului L. E. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind. 1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare și va înlătura aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b, c C.pen.1969 pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 297, 309 C.pen. cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen. și 36 al. 1 C.pen. condamnă pe inculpatul M. A. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a, b, g, k C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului B. L. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.26 rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.1969 de la 5 ani închisoare la 3 ani și 6 luni închisoare și va înlătura aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c C.pen.1969 pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 va condamna pe inculpatul P. N. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului P. N. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 6 ani la 3 ani închisoare, cu înlăturarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b C.pen.1969 pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

Va majora pedeapsa principală aplicată inculpatului P. N. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit. c, al. 2 din Legea nr. 241/2005 de la 3 ani la 4 ani închisoare și va reduce durata pedepsei complementare aplicate de la 6 ani la 5 ani.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 al. 1 C.pen.1969 se vor contopi pedepsele aplicate urmând ca inculpatul P. N. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C.p.1969.

Face aplicarea art.71, 64 lit. a teza a II-a, b și c C.pen. 1969.

În baza art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 va condamna pe inculpatul D. I. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În baza art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002 va condamna pe inculpatul D. I. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.pen. 1969 va contopi pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare.

Se va face aplic. art.71, 64 lit. a teza a II-a, b C.pen.1969.

Va menține pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

Se va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatei M. D. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 5 ani la 3 ani închisoare și se va înlătura aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b C.pen.1969 pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 al. 1 C.pen.1969 se vor contopi pedepsele de 3 ani și respectiv 3 ani închisoare cu pedepsele aplicate prin sentința penală apelată urmând ca inculpata M. D. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C.p.1969.

În baza art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 va condamna pe inculpatul P. M. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În baza art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002 va condamna pe inculpatul P. M. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului P. M. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 8 ani la 4 ani închisoare.

Se va reduce durata pedepsei complementare aplicate de la 10 ani la 5 ani.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 al. 1 C.pen. 1969 se vor contopi pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.pen.1969.

Natura faptelor, împrejurarea și modalitatea în care au fost comise, duc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală astfel că, potrivit art. 71 din Codul penal din 1969, se impune interzicerea exercitării acestor drepturi de către inculpați (cu excepția dreptului de a alege), pe durata executării pedepsei principale.

Pentru aceleași considerente, având în vedere și dispozițiile art. 65 alin. 2 din Codul penal din 1969, pe lângă aceste drepturi, va interzice inculpaților și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârșirea infracțiunilor, atât ca pedeapsă complementară cât și accesorie.

Față de natura și gravitatea infracțiunilor, împrejurările cauzei și persoana inculpaților, în baza art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k din Codul penal, va interzice inculpaților, ca pedeapsă accesorie și complementară, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-au folosit pentru săvârșirea infracțiunii precum și dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

Cu privire la latura civilă a cauzei, Curtea constată că în mod corect a reținut instanța de fond că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prevăzute de art. 998 și urm. din Codul civil – cod în vigoare la data sesizării instanței cu rechizitoriu.

Având în vedere că potrivit art. 1003 C.civ.1864 când delictul sau cvasi – delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt ținute solidar pentru despăgubire. Prin urmare, în mod corect s-a impus obligarea inculpaților la plata în solidar a întregului prejudiciu cauzat părților civile.

În ceea ce privește cuantumul prejudiciului, cu privire la criticile formulate de inculpați, Curtea reține pe de o parte, că nu se impune înlăturarea raportului de constatare efectuat la urmărire penală întrucât acesta a fost administrat cu respectarea dispozițiilor art. 112 și urm. C.pr.pen. 1968 existând pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de modificare a situației de fapt având în vedere complexitatea cauzei, iar pe de altă parte, concluziile formulate de acesta se coroborează cu concluziile Raportului de audit al Curții de Conturi (vol. 6 dup), cu actele contabile ale .., ale S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., ale M. Cooperativa de Credit, ale S.C. GENIUS NETWOK S.R.L., ale S.C. MBS SOLUTION S.R.L., ale S.C. POSTCOM S.A. precum și cu rulajele de cont și documentele bancare care se regăsesc în volumele 18, 19, 25 la dosarului de urmărire penală.

În aceste condiții, având în vedere și faptul că potrivit art. 117 C.pr.pen. (art. 116 C.pr.pen. 1968) utilitatea efectuării unei expertize este lăsată la aprecierea instanței și că în cauză au fost administrate suficiente mijloace de probă, Curtea apreciază că criticile formulate inculpați cu privire la imposibilitatea stabilirii prejudiciului în lipsa unui raport judiciar de expertiză sunt nefondate.

Raportat la înscrisurile depuse la dosar Curtea, apreciază, în acord cu instanța de fond că părții civile CNPR SA i-a fost cauzat un prejudiciu de 14.387.829, 59 lei (fiind vorba de o simplă eroare de calcul reținerea sumei de 14.387.819,59 lei), la care se adaugă dobânda legală calculată până la plata efectivă a debitului fiind obligatorie recuperarea integrală a prejudiciului cauzat.

În același timp, având în vedere necesitatea recuperării prejudiciului în integrum precum și dispozițiile OG nr. 92/2003, se impune obligarea inculpaților P. N. și M. D. la plata către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanțelor reprezentat de ANAF și a obligațiilor fiscale accesorii, calculate la debitele de 1.125.325 lei și respectiv de 488.114 lei, de la data la care obligația a devenit scadentă și până la data executării integrale a plății potrivit dispozițiilor O.G. nr. 92/2003.

De asemenea, în baza art. 404 al. 4 rap. la art. 25 al. 3 C.pr.pen. se va dispune anularea următoarelor înscrisuri ca fiind false.

- actul adițional la actul constitutiv al . încheiat la data de 17.02.2006 (vol. 8, f. 640);

- cererea înregistrată la ORC sub nr._/20.02.2006 (vol. 8, f. 642), având în vedere că doar acestea au legătură cu prezenta cauză.

În ceea ce privește celelalte înscrisuri a căror anulare se solicită la fila 112 din rechizitoriu, se constată, pe de o parte că unele dintre acestea nu au legătură cu prezenta cauză, iar pe de altă parte, că anularea certificatului de înregistrare de mențiuni din data de 22.02.2006 (vol.8, fila 417) precum și a încheierea nr.1931/21.02.2006 emisă în dosarul nr._/2006 al O.R.C. de pe lângă Tribunalul G. (vol.8, fila 418) nu poate fi dispusă în baza art. 404 al. 4 C.pr.pen. rap. la art. 25 al. 3 C.pr.pen.

Pentru aceste considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. va admite apelurile formulate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, de inculpații P. N., P. M., D. I., M. D., D. M. T., L. E., M. A. și Bețchea L., de părțile civile Statul Român prin Ministerul Finanțelor reprezentat de ANAF și CN Poșta Română SA împotriva sentinței penale nr. 432 din 21.05.2012 a Tribunalului București – Secția I Penală.

Va desființa în parte sentința penală apelată, și rejudecând în fond, conform art. 5 C.pen.:

I. Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului D. M. T. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare.

Va înlătura aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c C.pen.1969 pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale.

II. Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului L. E. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare.

Va înlătura aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b, c C.pen.1969 pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale.

III. În baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen. va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului M. A. din infracțiunea prev. de art. 248, 248 ind. 1 C.pen.1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.1969 în infracțiunea prev. de art. 297, 309 C.pen. cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen.

În baza art. 297, 309 C.pen. cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen. și 36 al. 1 C.pen. va condamna pe inculpatul M. A. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a, b, g, k C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k C.pen.

IV. Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului B. L. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.26 rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 5 ani închisoare la 3 ani ?i 6 luni închisoare.

Va înlătura aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b, c C.pen.1969 pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

V. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a și b C.pen.1969 aplicată inculpatului P. N. în pedepsele componente pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen. va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului P. N. din infracțiunea prev. de art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002.

În baza art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 va condamna pe inculpatul P. N. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

Va majora pedeapsa principală aplicată inculpatului P. N. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit. c, al. 2 din Legea nr.241/2005 de la 3 ani la 4 ani închisoare și va reduce durata pedepsei complementare aplicate de la 6 ani la 5 ani.

Va interzice inculpatului P. N. și exercițiul dreptului prev. de art. 64 lit. c C.pen. 1969 ca pedeapsă complementară pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 al. 1 C.pen.1969 va contopi pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul P. N. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C.p.1969.

Va face aplicarea art.71, 64 lit. a teza a II-a, b și c C.pen. 1969.

VI. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prev. de art.64 lit. a teza a II-a și b C.p. aplicată inculpatului D. I. în pedepsele ei componente pe care le va repune în individualitatea lor.

Va înlătura pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rep. rap. la art. 248, 248 ind. 1 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. 1969 și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a și b C.pen. 1969 pe o perioadă de 5 ani închisoare după executarea pedepsei principale.

În baza art. 386 al. 1 C.pr.pen. va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului D. I. dintr-o infracțiune prev. de art. 23 lit. a, c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 în infracțiunile prev. de art. 29 lit. a și 29 lit. c, ambele din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.1969.

În baza art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 va condamna pe inculpatul D. I. la o pedeapsă de 3 ani ?i 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În baza art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002 va condamna pe inculpatul D. I. la o pedeapsă de 3 ani ?i 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.pen. 1969 va contopi pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare.

Va face aplic. art.71, 64 lit. a teza a II-a, b C.pen.1969.

VII. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prev. de art.64 lit. a teza a II-a și b C.p. aplicată inculpatei M. D. în pedepsele ei componente pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen. va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei M. D. din infracțiunea prev. de art. 23 lit. c din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea prev. de art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002 și va menține pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

Va reduce pedeapsa principală aplicată inculpatei M. D. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 5 ani la 3 ani închisoare și va înlătura aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b C.pen.1969 pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Va interzice inculpatei M. D. și exercițiul dreptului prev. de art. 64 lit. c C.pen. 1969 ca pedeapsă complementară pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 al. 1 C.pen.1969 va contopi pedepsele de 3 ani și respectiv 3 ani închisoare cu pedepsele aplicate prin sentința penală apelată urmând ca inculpata M. D. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C.p.1969.

Va face aplicarea art.71, 64 lit. a teza a II-a, b și c C.pen. 1969.

VIII. Va descontopi pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor, prev. de art.64 lit. a teza a II-a și b C.p. aplicată inculpatului P. M. în pedepsele ei componente pe care le va repune în individualitatea lor.

În baza art. 386 al. 1 C.pr.pen. va schimba încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului P. M. dintr-o infracțiune prev. de art. 23 lit. a, c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 în infracțiunile prev. de art. 29 lit. a și 29 lit. c, ambele din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.1969.

În baza art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 va condamna pe inculpatul P. M. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În baza art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002 va condamna pe inculpatul P. M. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

Va reduce durata pedepsei complementare aplicate de la 10 ani la 5 ani.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 al. 1 C.pen. 1969 va contopi pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.pen.1969.

Va face aplic. art.71, 64 lit. a teza a II-a și b C.p.1969.

Va majora cuantumul daunelor materiale acordate părții civile CNPR – SA de la 14.387.819,59 lei la 14.387.829, 59 lei, la care se va adăuga dobânda legală calculată până la plata efectivă a debitului.

Va obliga inculpații P. N. și M. D. la plata către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanțelor reprezentat de ANAF și a obligațiilor fiscale accesorii, calculate la debitele de 1.125.325 lei și respectiv de 488.114 lei, de la data la care obligația a devenit scadentă și până la data executării integrale a plății potrivit dispozițiilor O.G. nr. 92/2003.

În baza art. 404 al. 4 rap. la art. 25 al. 3 C.pr.pen. va dispune anularea următoarelor înscrisuri: - actul adițional la actul constitutiv al . încheiat la data de 17.02.2006 (vol. 8, f. 640); - cererea înregistrată la ORC sub nr._/20.02.2006 (vol. 8, f. 642).

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel vor rămâne în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.pr.pen. admite apelurile formulate de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, de inculpații P. N., P. M., D. I., M. D., D. M. T., L. E., M. A. și B. L., de părțile civile Statul Român prin Ministerul Finanțelor reprezentat de ANAF și CN Poșta Română SA împotriva sentinței penale nr. 432 din 21.05.2012 a Tribunalului București – Secția I Penală.

Desființează în parte sentința penală apelată, și rejudecând în fond, conform art. 5 C.pen.:

I. Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului D. M. T. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare.

Înlătură aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, c C.pen.1969 pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale.

II. Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului L. E. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 6 ani închisoare la 4 ani închisoare.

Înlătură aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b, c C.pen.1969 pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale.

III. În baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului M. A. din infracțiunea prev. de art. 248, 248 ind. 1 C.pen.1969 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen.1969 în infracțiunea prev. de art. 297, 309 C.pen. cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen.

În baza art. 297, 309 C.pen. cu aplicarea art. 35 al. 1 C.pen. și 36 al. 1 C.pen. condamnă pe inculpatul M. A. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 al. 1 lit. a, b, g, k C.pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

În baza art. 65 alin. 1 C.pen. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b, g și k C.pen.

IV. Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului BE?CHEA L. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art.26 rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 5 ani închisoare la 3 ani ?i 6 luni închisoare.

Înlătură aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b, c C.pen.1969 pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

V. Descontopește pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a și b C.pen.1969 aplicată inculpatului P. N. în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului P. N. din infracțiunea prev. de art. 23 lit. a din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea prev. de art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002.

În baza art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 condamnă pe inculpatul P. N. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului P. N. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 6 ani la 3 ani închisoare, cu înlăturarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b C.pen.1969 pe o perioadă de 6 ani după executarea pedepsei principale.

Majorează pedeapsa principală aplicată inculpatului P. N. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 al. 1 lit. c, al. 2 din Legea nr. 241/2005 de la 3 ani la 4 ani închisoare și reduce durata pedepsei complementare aplicate de la 6 ani la 5 ani.

Interzice inculpatului P. N. și exercițiul dreptului prev. de art. 64 lit. c C.pen. 1969 ca pedeapsă complementară pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 al. 1 C.pen.1969 contopește pedepsele aplicate urmând ca inculpatul P. N. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C.p.1969.

Face aplicarea art.71, 64 lit. a teza a II-a, b și c C.pen. 1969.

VI. Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prev. de art.64 lit. a teza a II-a și b C.p. aplicată inculpatului D. I. în pedepsele ei componente pe care le repune în individualitatea lor.

Înlătură pedeapsa principală de 5 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rep. rap. la art. 248, 248 ind. 1 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.pen. 1969 și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a și b C.pen. 1969 pe o perioadă de 5 ani închisoare după executarea pedepsei principale.

În baza art. 386 al. 1 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului D. I. dintr-o infracțiune prev. de art. 23 lit. a, c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 în infracțiunile prev. de art. 29 lit. a și 29 lit. c, ambele din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.1969.

În baza art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 condamnă pe inculpatul D. I. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În baza art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002 condamnă pe inculpatul D. I. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.pen. 1969 contopește pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani și 6 luni închisoare.

Face aplic. art.71, 64 lit. a teza a II-a, b C.pen.1969.

VII. Descontopește pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prev. de art.64 lit. a teza a II-a și b C.p. aplicată inculpatei M. D. în pedepsele ei componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 386 alin. 1 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatei M. D. din infracțiunea prev. de art. 23 lit. c din Legea nr. 656/2002 rap. la art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea prev. de art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002 și menține pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatei M. D. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 5 ani la 3 ani închisoare și înlătură aplicarea pedepselor complementare constând în interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b C.pen.1969 pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Interzice inculpatei M. D. și exercițiul dreptului prev. de art. 64 lit. c C.pen. 1969 ca pedeapsă complementară pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 al. 1 C.pen.1969 contopește pedepsele de 3 ani și respectiv 3 ani închisoare cu pedepsele aplicate prin sentința penală apelată urmând ca inculpata M. D. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b și c C.p.1969.

Face aplicarea art.71, 64 lit. a teza a II-a, b și c C.pen. 1969.

VIII. Descontopește pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor, prev. de art.64 lit. a teza a II-a și b C.p. aplicată inculpatului P. M. în pedepsele ei componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 386 al. 1 C.pr.pen. schimbă încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului P. M. dintr-o infracțiune prev. de art. 23 lit. a, c din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 17 lit. e din Legea nr. 78/2000 în infracțiunile prev. de art. 29 lit. a și 29 lit. c, ambele din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 33 lit. a C.pen.1969.

În baza art. 29 lit. a din Legea nr. 656/2002 condamnă pe inculpatul P. M. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În baza art. 29 lit. c din Legea nr. 656/2002 condamnă pe inculpatul P. M. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului P. M. pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prev. de art. 26 rap. la art. 13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248, 248 ind.1 C.pen.1969. cu aplic. art. 41 alin.2 C.pen.1969 de la 8 ani la 4 ani închisoare.

Reduce durata pedepsei complementare aplicate de la 10 ani la 5 ani.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b, 35 al. 1 C.pen. 1969 contopește pedepsele, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b C.pen.1969.

Face aplic. art.71, 64 lit. a teza a II-a și b C.p.1969.

Majorează cuantumul daunelor materiale acordate părții civile CNPR –SA de la 14.387.819,59 lei la 14.387.829, 59 lei, la care se adaugă dobânda legală calculată până la plata efectivă a debitului.

Obligă inculpații P. N. și M. D. la plata către partea civilă Statul Român prin Ministerul Finanțelor reprezentat de ANAF și a obligațiilor fiscale accesorii, calculate la debitele de 1.125.325 lei și respectiv de 488.114 lei, de la data la care obligația a devenit scadentă și până la data executării integrale a plății potrivit dispozițiilor O.G. nr. 92/2003.

În baza art. 404 al. 4 rap. la art. 25 al. 3 C.pr.pen. dispune anularea următoarelor înscrisuri:

- actul adițional la actul constitutiv al . încheiat la data de 17.02.2006 (vol. 8, f. 640);

- cererea înregistrată la ORC sub nr._/20.02.2006 (vol. 8, f. 642).

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

În baza art. 275 al. 3 C.pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 03.11.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C. S. C. C. D.

Grefier,

O. I. B.

Red./Tehn. C.S.11 ex

T.B.S1- jud.M.A.M.

← Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Încheierea nr. 05/2014....		Intervenirea unei legi penale noi. Art.595 NCPP. Decizia nr.... →

Spălare de bani. Legea 656/2002 art. 23. Decizia nr. 1332/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Spălare de bani. Legea 656/2002 art. 23. Decizia nr. 1332/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI