Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 105/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 105/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 14-02-2014 în dosarul nr. 105/2014
Dosar nr._
(Număr în format vechi_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 105/A
Ședința publică din data de 14 februarie 2014
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: R. M.
JUDECĂTOR: A. A. R.
GREFIER: B. L.
MINISTERUL PUBLIC – P. de pe lângă Curtea de Apel București a fost reprezentat de procuror M. N..
Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, recalifică cererea de recurs ca fiind o cerere de apel.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de inculpatul P. A. împotriva sentinței penale nr. 1023 din data de 19.11.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul-inculpat P. A. personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat M. C., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr._, emisă de Baroul București la data de 23.12.2013 și atașată la fila 7 din dosar, lipsă fiind intimatul-parte vătămată C. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La întrebarea Curții, apelantul-inculpat P. A. personal arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, invocând dispozițiile art. 386 noul Cod de procedură penală rap. la art. 5 din noul Cod penal, solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. c, cu aplicarea art. 37 lit. b, cu reținerea dispozițiile art. 320 ind. 1 Cod procedură penală în dispozițiile noii legi respectiv cele prev. de art. 234 alin. 1 lit. d și f noul Cod penal, cu reținerea art. 37 lit. b din vechiul Cod penal și art. 396 alin. 10 noul Cod de procedură penală. În acest sens, apreciază că legea penală mai favorabilă este cea prevăzută de noul Cod penal, raportat la noile limite de pedeapsă, respectiv de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat P. A., având cuvântul, achiesează la concluziile reprezentantului Ministerului Public, în conformitate cu dispozițiile art. 5 din noul Cod penal.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul din oficiu al apelantului-inculpat P. A., având cuvântul, invocând dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, pune concluzii de admitere a apelului astfel declarat, casarea sentinței penale apelate și pe fond, rejudecând, reindividualizarea pedepsei aplicate inculpatului, în sensul aplicării unei pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege. În acest sens, precizează că în sarcina inculpatului s-a reținut că inculpatul s-a dus să consume băuturi alcoolice la locuința prietenului său, locație unde a găsit-o și pe partea vătămată. Arată că pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice și pe baza provocării părții vătămate, s-a comis această infracțiune. În acest sens, solicită să se constate și declarațiile contradictorii ale persoanei vătămate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de admitere a apelului astfel declarat, având în vedere schimbarea de încadrare juridică anterior menționată. Mai mult, arată că infracțiunea de tâlhărie a fost comisă în cursul nopții, într-o locuință față de martorul Delionca A., dar și față de datele ce caracterizează persoana inculpatului, cunoscut cu antecedente penale, acesta fiind anterior condamnat pentru fapte similare, apreciază că nu se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Cu privire la pedepsele accesorii și complementare, solicită să se facă aplicarea dispozițiilor art. 12 din Legea 255/2013, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b din noul Cod penal.
Apelantul-inculpat P. A., având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței soluția cu privire la apelul declarat.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 1023/19.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului1 București s-au dispus următoarele:
În baza art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.2 ind.1 lit.c din Codul penal, cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b din Codul penal și cu aplicarea art. 320 ind.1 C.p.p., condamnă pe inculpatul P. A. la o pedeapsă de 4 ani și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de talharie (fapta din data de 17.09.2013).
Face aplicarea art.71, 64 lit.a teza a II-a, b din Codul penal.
În baza art.88 Cod penal, deduce din durata pedepsei pronunțate timpul reținerii și al arestării preventive de la data de 18.09.2013 la zi.
În baza art. 350 al.1 Cod de procedură penală, menține starea de arest a inculpatului P. A..
În temeiul art. 14 raportat la art. 346 C.p.p. rap. la art. 1357 C.Civ. admite acțiunea civilă formulata de partea vatamata C. G. domiciliat în București, ., nr.1, scara b, . și obligă inculpatul la plata sumei de 480 lei catre aceasta, cu titlu de despăgubiri civile.
Face aplicarea art. 7 din Legea 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului N. de date genetice judiciare cu privire la inculpatul P. A..
În baza art.169 C.p.p. restituie suma de 50 lei către partea vatamată C. G. ridicată de la locuința părții vătămate conform fișei de custodie nr.828/2013 și depusă la CEC conform recipisei de consemnare nr._/1 din 03.10.2013.
În baza art.169 C.p.p. restituie suma de 20 lei către inculpatul P. A. care excede valorii prejudiciului produs, depusă la CEC conform recipisei de consemnare nr._/1 din 03.10.2013 (suma totală depusă fiind de 500 lei).
În baza art.169 C.p.p. restituie telefonul mobil Sony Ericson către inculpatul P. A. ridicat conform dovezii . nr._ din 20.09.2013.
În baza art.191 C.p.p., obligă inculpatul la plata a 800 RON, care vor fi achitati in contul IBAN nr. RO59TREZ035032XXX005229 cod fiscal_ deschis la Trezoreria Sector 3 Bucuresti, beneficiar Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei reprezintă onorariul aparatorului din oficiu.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că, prin Rechizitoriul nr._/P/2013 din data de 11.10.2013, înregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 14.10.2013, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul P. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, în stare de recidivă postexecutorie, faptă prevăzută și pedepsită de art.211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.2 ind.1 lit. c din C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b din C. pen.
În fapt, prin actul de sesizare al instanței, P. de pe lângă Judecătoria sectorului 1 București a reținut că la data de 17.09.2013, inculpatul P. A., în timp ce se afla în locuința martorului Zelionka A., situată în București, .. 13, sector 1, prin folosirea violenței, lovind-o cu pumnii și picioarele în zona capului și corpului, a deposedat pe partea vătămată C. G. de suma de 480 lei.
Sub aspectul laturii civile, în faza de urmărire penală, partea vătămată a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, prejudicial nefiind recuperat.
Situația de fapt reținută se dovedește cu următoarele mijloace de probă: declarații parte vătămată C. G. (f. 36-37, f.38 dup), declarațiile inculpatului P. A. (f. 16, 17-19, 45-46, f. 47-48 d.u.p.), procesul verbal de constatare a infracțiunii nr._/18.09.2013 (filele 33-34 d.u.p.), proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică anexă (f. 51-57, dup), planșa fotografică cu banii găsiți asupra inculpatului P. A. (f. 58-61), planșa fotografică cu aspectele fixate la sediul poliției la data de 19.09.2013, privind pe partea vătămată C. G. și pe martorul ZELIONKA A. (f. 63-67 d.u.p.), proces-verbal de redare a imaginilor surprinse de camerele video de supraveghere, din 24.09.2013 (f. 69-70, dup), fișa de cazier a inculpatului P. A. (f.23, 24, dup ), copie de pe sentința nr. 591/17.05.2006 a Tribunalului București, Secția I penală (f. 78-79 d.u.p.), proces-verbal de constatare a actelor premergătoare (f.32, dup).
La solicitarea instanței, a fost comunicată sentința penală nr. s.p. nr. 591/17.05.2006 a Tribunalului București, Secția I penală, cu referatul biroului Executări penale privind data și modalitatea rămânerii definitive a hotărârii (f.24-26 d.i.), precum și fișa de cazier judiciar a inculpatului (f.29 d.i.).
Partea vatamata a depus cerere de constituire parte civilă atasata la fila 22 d.i.
În ședința publică din 18.11.2013 inculpatul a declarat că solicită aplicarea prev. art.320 ind.1 C.p.p., astfel cum a fost acesta introdus prin Legea nr.202/2010 (f.31, 32), că recunoaște săvârșirea faptei astfel cum a fost reținută în actul de sesizare a instanței, solicitând instanței judecarea în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
Nu s-a solicitat proba cu inscrisuri in circumstantiere pentru inculpat.
Analizând probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale, instanța a reținut în fapt următoarele:
La data de 17.09.2013, inculpatul P. A., în timp ce se afla în locuința martorului Zelionka A., situată în București, .. 13, sector 1, prin folosirea violenței, lovind-o cu pumnii și picioarele în zona capului și corpului, a deposedat pe partea vătămată C. G. de suma de 480 lei.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța are în vedere probele administrate în cursul urmăririi penale cunoscute și însușite de inculpat în fața instanței de judecată: declarații parte vătămată C. G. (f. 36-37, f.38 dup), declarațiile inculpatului P. A. (f. 16, 17-19, 45-46, f. 47-48 d.u.p.), procesul verbal de constatare a infracțiunii nr._/18.09.2013 (filele 33-34 d.u.p.), proces-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică anexă (f. 51-57, dup), planșa fotografică cu banii găsiți asupra inculpatului P. A. (f. 58-61), planșa fotografică cu aspectele fixate la sediul poliției la data de 19.09.2013, privind pe partea vătămată C. G. și pe martorul ZELIONKA A. (f. 63-67 d.u.p.), proces-verbal de redare a imaginilor surprinse de camerele video de supraveghere, din 24.09.2013 (f. 69-70, dup), fișa de cazier a inculpatului P. A. (f.23, 24, dup ), copie de pe sentința nr. 591/17.05.2006 a Tribunalului București, Secția I penală (f. 78-79 d.u.p.), proces-verbal de constatare a actelor premergătoare (f.32, dup).
Astfel, din sesizarea din data de 17.09.2013, reiese că în ziua respectivă în jurul orelor 22,45, lucrătorii din cadrul Secției 1 Poliție-Biroul de Ordine Publică, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au fost îndrumați prin Dispecerat 112 să se deplaseze pe . M., nr.1, ., unde numitul C. G. a sesizat faptul că a fost agresat și în același timp deposedat de o sumă de bani, în timp ce se afla în imobilul situat în București, Calea Floreasca, nr. 13, sector 1.
La fața locului, organele de poliție au luat legătura cu partea vătămată C. G., care le-a relatat faptul că în data de 17.09.2013, în jurul orelor 18,00, a plecat cu o hârtie de 500 lei la un magazin în zonă de unde a cumpărat două beri, mergând în vizită la prietenul său Zelionka A., care locuiește în București, Calea Floreasca, nr. 13, sector 1, pentru a juca table. Când a ajuns la domiciliul acestuia, a observat că înăuntru se mai află și un bărbat pe care îl cunoștea și știa că se numește P. S.. După ce i-a relatat prietenului său că a încasat pensia, P. S. l-a lovit, după care i-a sustras portofelul din buzunarul din față, partea stângă în care avea actul de identitate și suma de aproximativ 500 lei. După acest incident, numitul C. G. s-a deplasat la domiciliul său pentru a se curăța la rana de la mână, iar în jurul orelor 23.00, văzând că numitul P. S. nu vine la domiciliul său să-i returneze portofelul, a anunțat organele de poliție prin 112.
Din procesul verbal de constatare a infracțiunii nr._/18.09.2013 (filele 33-34 d.u.p.) reiese că lucrătorii de poliție, împreună cu partea vătămată C. G., s-au deplasat atât la imobilul în cauză cât și pe străzile adiacente pentru depistarea numitului P. S., ocazie cu care numitul C. G. a indicat pe . persoană ca fiind cea care l-a agresat și i-a sustras portofelul. Cu această ocazie, conform procesului-verbal de prindere în flagrant, acea persoană a fost identificată ca fiind P. A., fiul lui N. și E., născut la data de 03.06.1980 în București, Sector 3, domiciliat în București, .. 38, sector 3, iar la controlul corporal efectuat asupra sus-numitului a fost găsită suma de 500 lei, astfel 3x100 lei, 2x50 lei, 2x10 lei, 15x5 lei, 5x1 leu, fără să poată preciza cu exactitate de unde provine suma.
Fiind audiată, partea vătămată C. G. a arătat că în data de 17.09.2013, în jurul orei 18.00, în timp ce se afla în locuința martorului Zelionka A., situată în București, .. 13, sector 1, unde juca table și consuma băuturii alcoolice cu martorul Zelionka A., în urma unei invitații anterioare a inculpatului de a consuma băuturi alcoolice împreună, s-a prezentat și numitul P. A.. A mai menționat partea vătămată faptul că, după aproximativ 10 minute, timp în care au consumat băuturi alcoolice, inculpatul s-a așezat în partea stângă a părții vătămate, băgându-i mâna în buzunarul stâng al pantalonilor, de unde i-a sustras suma de 480 lei, l-a trântit pe partea vătămată pe dușumea, acesta lovindu-se la cot și antebrațul mâinii drepte, l-a lovit cu picioarele și cu pumnii, apoi a fugit afară din casă. Partea vătămată a mai declarat că formulează plângere împotriva inculpatului P. A. pentru tâlhărie, dar că nu se constituie parte civilă în cadrul procesului penal și că nu se va deplasa la INML M. Minovici pentru eliberarea unui certificat medico-legal.
La data de 18.09.2013 s-a încheiat procesul verbal de sesizare din oficiu cu privire la săvârșirea de către inculpatul P. A., la data de 17.09.2013, în jurul orelor 18,00 a infracțiunii de tâlhărie, faptă prevăzută și pedepsită de art.211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.2 ind.1 lit. c din C.pen, împotriva părții vătămate C. G..
Cu ocazia audierii sale în faza urmăririi penale, inculpatul P. A. a recunoscut parțial săvârșirea faptei, dând declarații contradictorii cu privire la starea de fapt, inițial declarând că a luat banii părții vătămate de pe masă, ulterior în declarația olografă dată în cauză afirmând că a intrat în locuința martorului Zelionka A. la solicitarea acestuia de a-l ajuta, întrucât partea vătămată era în stare de ebrietate și devenise agresiv, că l-a lovit de două ori cu palmele peste față, acesta căzând jos pe podea, ocazie cu care el i-a luat o sumă de bani pe care partea vătămată o ținea în mână, aproximativ 370 de lei, partea vătămată ridicându-se de jos si părăsind locuința martorului. În declarația dată în calitate de învinuit, inculpatul arată că a fost chemat de martor la locuința acestuia pentru a-l da afară pe partea vătămată, deoarece acesta îl bătea cu un băț, că intrând în locuință l-a văzut pe partea vătămată că făcea gălăgie, că acesta l-a înjurat, ocazie cu care el i-a dat două palme peste față, împingându-l în piept cu mâna, drept pentru care partea vătămată a căzut pe podea, că a văzut o suma de bani pe care acesta o ținea în mâna stângă, pe care i-a sustras-o, fără ca partea vătămată să fie de acord, că partea vătămată l-a rugat să-l lase în pace, că o să-i facă cinste cu o bere, apoi s-a ridicat singur de pe podea și a plecat. Mai arată inculpatul că după comiterea faptei, el și martorul Zelionka A. au plecat împreună din imobil, au cumpărat câte o bere pe care au consumat-o în parcul Perla și că în jurul orelor 00,30 a fost oprit de organele de poliție și condus la secție. Precizează că a sustras de la partea vătămată doar suma de 380 lei, restul de bani aparținându-i, provenind din activitatea de parcare a mașinilor pe care o desfășura.
Martorul Zelionka A. a declarat că în data de 17.09.1013, în jurul orelor 14,00, s-a întâlnit cu partea vătămată C. G., cu care a consumat băuturi alcoolice atât în Parcul Perla, cât și la domiciliul său din București, Calea Floreasca, nr. 13, sector 1. A menționat că în aceeași zi, în jurul orelor 18.00, în timp ce se afla la domiciliul său împreună cu partea vătămată, a venit și P. A. ca urmare a invitației făcute de numitul C. G..
Starea de fapt expusă de inculpat este parțial contrazisă de martorul Zelionka A. care a arătat că între el și partea vătămată nu a existat nici un conflict, că au băut bere și au jucat table, fiind prieteni buni, că inculpatul i-a cerut părții vătămate să-l cinstească cu o bere, că acesta i-a răspuns să aibă răbdare, că inculpatul nu a mai așteptat, l-a îmbrâncit pe partea vătămată, l-a lovit cu palmele, l-a aruncat pe jos, după foarte scurt timp plecând din locuință. A arătat că după ce a plecat inculpatul, partea vătămată i-a spus că-i lipsește o sumă de bani de aproximativ 480 lei. A menționat că partea vătămată avea banii în buzunar, că nu-i avea în mână, că el nu a văzut efectiv când inculpatul i-a băgat mâna în buzunar și a luat banii, că el cunoștea faptul că partea vătămată avea asupra sa 500 de lei din care a cumpărat berile pe care le-au băut. A precizat că este prieten și cu inculpatul, care l-a mai vizitat și anterior și că după ce acesta a plecat din imobil nu a mai revenit ulterior și nici nu l-a mai văzut.
Martorul C. C., vânzător la ., cu punct de lucru în București, .. 3-7, sector 1, a fost de serviciu la societatea mai sus-menționată în data de 17.09.2013. Cu ocazia audierii acesta a declarat faptul că în data de 17.09.2013, în jurul orelor 20.30 la magazin a venit numitul C., cunoscându-l sub apelativul « M. C. », însoțit de o persoană. Acesta l-a servit pe numitul C. cu trei sticle de bere la bidoane din plastic ( două sticle de 2,5 l și una de 1 litru) și un pachet de țigări marca P. MALL. Pentru cele cumpărate acesta a plătit cu o bancnotă de 500 lei, dându-i rest aproximativ 450 lei. Numitul C. G. a părăsit magazinul împreună cu acea persoană într-o direcție necunoscută.
Conform procesului-verbal de vizionare a înregistrărilor surprinse de camerele de supraveghere din interiorul magazinului ., reiese că la data de 17-09-2013, orele 20:44:20, în interiorul magazinului, a intrat numitul C. G. care a cumpărat trei sticle de bere și un pachet de țigări, plătind cu o singură bancnotă, iar restul primit l-a pus în buzunarul drept din față al pantalonilor, părăsind magazinul la orele 20:51:03. În majoritatea timpului cât acesta se afla în magazin a fost însoțit de o persoană necunoscută. La orele 21:57:41 la magazinul în cauză a venit, neînsoțit, numitul Zelionka A. care a cumpărat o sticlă de tărie și o sticlă de bere la 2 litri, pe care le-a plătit cu o singură bancnotă fără să primească rest, părăsind magazinul la orele 21:59:03. La orele 22:36:33 în interiorul magazinului a intrat inculpatul P. A. care a cumpărat două sticle de bere la 0,5 litri, fiind însoțit de martorul Zelionka A.. Numitul P. A. a plătit cele două beri cu o singură bancnotă, fără să primească rest, părăsind împreună magazinul la orele 22:38:20.
Din procesul verbal de cercetare la fața locului, reiese că a fost găsită o bancnotă de 50 de lei, despre care proprietarul imobilului a declarat faptul că nu-i aparține, aceasta fiind ridicată în vederea continuării cercetărilor. Totodată au fost tratate cu pigment negru ușa care face accesul în cameră cât și bancnota de 50 de lei găsită cu ocazia cercetării la fața locului, rezultatul fiind negativ.
Conform recipisei de consemnare nr._/1, suma de 50 de lei ridicată cu ocazia efectuării cercetării la fața locului din data de 17.09.2013, a fost depusă la CEC Bank pe seama și la dispoziția Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
Conform recipisei de consemnare nr._/1, suma de 500 de lei ridicată de la inculpatul P. A. în data de 17.09.2013, a fost depusă la CEC Bank pe seama și la dispoziția Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București.
În drept, fapta inculpatului inculpatului P. A. care la data de 17.09.2013, în timp ce se afla în locuința martorului Zelionka A., situată în București, .. 13, sector 1, prin folosirea violenței, lovind-o cu pumnii și picioarele în zona capului și corpului, a deposedat pe partea vătămată C. G. de suma de 480 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, în stare de recidivă postexecutorie, faptă prevăzută și pedepsită de art.211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.2 ind.1 lit. c din C.P.. cu aplicarea art. 37 lit. b din C. P..
Reținerea elementelor circumstanțiale agravante prev. de alin.2 lit.b, alin.2 ind.1 lit. c se justifica prin săvârșirea faptei în timpul nopții și într-o locuință.
Inculpatul P. A. a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, prevăzând rezultatul faptei sale, reprezentat de împosedarea sa cu banii sustrași și producerea unui prejudiciu părții vătămate.
În ceea ce privește antecedentele penale ale inculpatului P. A., instanța are în vedere că, potrivit mențiunilor din fisa de cazier judiciar a acestuia, inculpatul este recidivist, in modalitatea prev. de art.37 lit.b C.p.
Potrivit art 37 lit b Cp există recidivă când după executarea unei pedepse cu închisoare mai mare de 6 luni, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori după împlinirea termenului de prescripție a executării unei asemenea pedepse, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune cu intenție pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de un an.
Primul termen al recidivei mari post executorii in sensul art 37 lit b Cp il reprezintă pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată pentru săvarsirea infracțiunii prev. de art. 211 al.2 ind.1 lit.c C.pen, prin sentința penală nr. .p. nr. 591/17.05.2006 a Tribunalului București, Secția I penală, definitivă prin decizia penală nr.4852 din 23.08.2006.
Inculpatul a fost arestat la data de 27.12.2005 și eliberat condiționat la data de 02.10.2012, cu un rest de 85 zile.
După considerarea ca executată a acestei pedepse, inculpatul P. A. a săvârșit fapta pentru care este judecat in prezenta cauză.
Instanța a constatat dovedită vinovăția inculpatului P. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, a constatat că faptele sunt stabilite și din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă suficiente date cu privire la persoana inculpatului care permit stabilirea unei pedepse.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C.pen., și anume: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru fapta săvârșita, reduse cu o treime conform art. 320 ind.1 C.p.p.; gradul de pericol social concret al faptei; urmarea acesteia concretizată în starea de pericol pentru patrimoniul părții vătămate, modul de săvârșire a infracțiunii de tâlhărie și anume prin în timpul nopții, într-o locuință, profitând de încrederea părții vătămate, ceea ce denota o mare indrazneala infractionala a inculpatului, precum și datele privind persoana inculpatului și anume că acesta este infractor recidivist, neavând loc de muncă.
Totodată instanța a apreciat că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, față de modul de operare, precum și față de sentimentul de insecuritate pe care comiterea unor asemenea fapte îl generează în rândul potențialelor persoane vătămate, față de frecvența cu care sunt comise și importanța prejudiciului ce este creat de regulă în urma săvârșirii unor asemenea fapte.
S-a mai avut în vedere, la individualizarea pedepsei, faptul că deși inculpatul P. A. a mai fost condamnat la pedeapsa cu închisoarea, executarea acesteia nu a dus la formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, din partea sa, pedeapsa care, deși executata în stare de detenție, nu și-a atins scopul reeducativ și preventiv avut în vedere de legiuitor, inculpatul neînțelegând să își revizuiască atitudinea față de normele penale și valorile sociale ocrotite de acestea, astfel că pedeapsa aplicata inculpatului până în prezent, executata parțial în penitenciar, și-a dovedit pe deplin ineficiența, nereușind să-și atingă scopul de prevenire a săvârșirii de noi infracțiuni, respectiv de formare a unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, în condițiile art.52 din Codul penal.
Potrivit art. 71 alin. 2 C.pen., aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a,b și c C.pen. intervine de drept în cazul aplicării pedepsei închisorii. Totuși, în lumina jurisprudenței Curții EDO în aplicarea art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 3 din Protocolul nr. 1 la această Convenție, în principal prin hotărârile pronunțate în cauzele Hirst v. Marea Britanie și S. și P. v. România, jurisprudență cu caracter general-obligatoriu potrivit art. 20 din Constituție, instanța va interzice inculpaților doar acele drepturi de la art. 64 C.pen. față de care aceștia s-au făcut nedemni a le mai exercita.
În baza art.88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive din data 18.09.2013 la zi, față de împrejurarea că inculpatul a fost reținut și apoi cercetat în stare de arest preventiv; prin ordonanța din data de 18.09.2013 organele de poliție au dispus măsura preventivă a reținerii pe o perioadă de 24 de ore față de învinuitul P. A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie, faptă prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.2 ind.1 lit. c din C.P.. cu aplicarea art. 37 lit. b din C. P.. începând cu data de 18.09.2013, ora 00,30, măsura urmând să înceteze la data de 19.09.2013, ora 00,30, iar prin încheierea nr._/299/2013 din data de 18.09.2013, pronunțată de Judecătoria Sector 1 București, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, în temeiul art. 1491 C.p.p. și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului P. A. pe o perioada de 29 zile, cu începere de la data de 18.09.2013.
Sub aspectul laturii civile, instanța reține următoarele:
Partea vatamată s-au constituit parte civilă în prezenta cauză în fața instanței, cererea de constituire parte civilă fiind atasata la fila 22 d.i.
În conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. 3 C.proc.pen., repararea pagubei se face în modalitățile prevăzute de lit. a și lit. b, potrivit legii civile, ceea ce înseamnă că legea penală trimite atât la dispozițiile civile de drept material care reglementează răspunderea civilă delictuală (art. 1357 C.civ.), cât și la cele de drept procesual civil, derogările în materie de procedură rezultate din alăturarea acțiunii civile acțiunii penale fiind expres reglementate în C.proc.pen.
Rezultă deci, că temeiul răspunderii civile a inculpatului pentru prejudiciile cauzate în urma săvârșirii infracțiunii îl constituie temeiul general al răspunderii civile delictuale, astfel cum este reglementat în art. 1357 C.civ., care prevede că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită savârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
În cauza de față, instanța a constatat că aceste condiții sunt îndeplinite pentru a fi angajată răspunderea inculpatului P. A. pentru daunele materiale suferite de partea civilă C. G., respectiv existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu și vinovăția inculpatului.
În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 instanța a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul P. A., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. În acest sens, instanța reține că drepturile consacrate de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt drepturi absolute, dreptul la viață privată, putând fi supus anumitor ingerințe cu condiția ca acestea să fie prevăzute de lege, să urmărească un scop legitim, să apară ca necesare într-o societate democratică, să privească un drept apărat de Convenție și să fie proporționale cu scopul urmărit. Având în vedere natura infracțiunii pentru care instanța a dispus condamnarea inculpatului, modalitatea concretă de săvârșirea acesteia, precum și trecutul infracțional al inculpatului, instanța a constatat că se impune luarea acestei măsuri, aceasta urmărind un scop legitim, fiind necesară într-o societate democratică și proporțională cu scopul urmărit.
În baza art.169 C.p.p. a restituit suma de 50 lei către partea vatamată C. G. ridicată de la locuința părții vătămate conform fișei de custodie nr.828/2013 și depusă la CEC conform recipisei de consemnare nr._/1 din 03.10.2013.
În baza art.169 C.p.p. a restituit suma de 20 lei către inculpatul P. A., care excede valorii prejudiciului produs, depusă la CEC conform recipisei de consemnare nr._/1 din 03.10.2013 (suma totală depusă fiind de 500 lei).
Împotriva sentinței penale a formulat recurs inculpatul P. A., solicitând reducerea pedepsei.
Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, a recalificat cererea de recurs ca fiind o cerere de apel.
Examinând sentința penală în raport de motivele de apel invocate și din oficiu sub toate aspectele, cu luarea în considerare a dispozițiilor privind legea penală mai favorabilă și cele privind procedura simplificată, Curtea constată că atât recursul declarat de inculpată, cât și recursul declarat de Ministerul Public sunt fondate.
Se constată că inculpatul s-a prevalat în fața primei instanțe de dispozițiile art. 320 ind.1 C.p.p., recunoscând în totalitate faptele comise și renunțând la administrarea probelor. În consecință, temeiul pentru care poate exercita calea de atac a recursului este individualizarea pedepsei aplicate, iar nu existența vinovăției.
De altfel, inculpatul nu contestă situația de fapt stabilită de prima instanță și existența vinovăției, ci apreciază că modalitatea de individualizare a pedepsei aplicate de prima instanță este prea severă față de circumstanțele sale personale și circumstanțele săvârșirii faptelor.
Curtea constată că situația de fapt a fost corect stabilită de prima instanță, raportat la probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, coroborat cu declarația de recunoaștere a inculpatului.
În ceea ce privește apelul declarat de inculpat, se constată că acesta este fondat sub aspectul cuantumului pedepsei și din perspectiva aplicării legii penale mai favorabile.
Inculpatul recunoaște comiterea infracțiunii, recunoaștere ce se coroborează cu declarațiile martorilor, ale părții civile, aspecte necontestate de inculpat în calea de atac.
Potrivit art. 396 al.10 C.p.p., în cazul procedurii recunoașterii vinovăției, instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.
Din punct de vedere al legii penale mai favorabile intervenită în cursul procesului, Curtea constată că sunt incidente dispozițiile art. 5 din Codul penal, impunându-se modificarea sentinței penale atât sub aspectul încadrării juridice cât și sub aspectul tratamentului sancționator și în consecință al pedepsei stabilite de prima instanță.
Astfel, prima instanță a reținut că, în drept, fapta inculpatului inculpatului P. A. care la data de 17.09.2013, în timp ce se afla în locuința martorului Zelionka A., situată în București, .. 13, sector 1, prin folosirea violenței, lovind-o cu pumnii și picioarele în zona capului și corpului, a deposedat pe partea vătămată C. G. de suma de 480 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, în stare de recidivă postexecutorie, faptă prevăzută și pedepsită de art.211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.2 ind.1 lit. c din C.P.. cu aplicarea art. 37 lit. b din C. P.., iar reținerea elementelor circumstanțiale agravante prev. de alin.2 lit.b, alin.2 ind.1 lit. c se justifica prin săvârșirea faptei în timpul nopții și într-o locuință.
Infracțiunea, așa cum a fost reținută în sentința penală, are corespondent în Codul penal actual în norma de incriminare ce se regăsește la art. 234 alin. 1 lit. d – săvârșirea faptei de tâlhărie în timpul nopții.
Solicitarea reprezentantului Ministerului Public de reținere și a circumstanței prev. de art. 234 lit. f C.p. nu este fondată, deoarece fapta nu s-a petrecut prin violarea de domiciliu, în condițiile în care inculpatul se afla în locuință cu acordul persoanei vătămate, așa cum reiese din probatoriul administrat în cauză.
Art. 234 lit. f C.p. nu mai incriminează simpla săvârșire a infracțiunii de tâlhărie într-o locuință ci săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în măsura în care făptuitorul a săvârșit una dintre acțiunile alternative menționate în norma de incriminare a infracțiunii de violare de domiciliu, ceea ce nu este cazul în speță, deoarece din probe reiese că inculpatul a fost invitat în locuință de persoana vătămată, cu care a consumat băuturi alcoolice, astfel că nu sunt întrunite cerințele legale pentru a se considera că fapta a fost comisă prin violarea domiciliului persoanei vătămate.
Pentru infracțiunea prev. de art. 234 al.1 lit d C.p. minimul special al pedepsei închisorii este de 3 ani iar maximul special de 10 ani închisoare și interzicerea exercitării unor drepturi, legea nouă fiind mai favorabilă sub aspectul limitelor de pedeapsă.
Sunt incidente în cazuă și dispozițiile art. 396 al.10 C.p.p., care își au corespondentul în vechiul cod în art. 320 ind.1 C.p.p.
Reiese din coroborarea dispozițiilor legale că, în aplicarea art. 396 al. 10 C.p.p., instanța nu putea stabili pedepse mai mici de 2 ani închisoare și mai mari de 6 ani și 8 luni închisoare.
În consecință, în aplicarea dispozițiilor art. 5 C.p. se impune, în opinia Curții, reducerea pedepsei aplicată inculpatului, de la 4 ani și 8 luni închisoare (minimul posibil conform legii vechi), la 2 ani închisoare, minimul posibil conform legii noi, Curtea apreciind, având în vedere în mod special contextul în care au fost săvârșite faptele și gradul concret de pericol al infracțiunii - inculpatul s-a dus să consume băuturi alcoolice la locuința prietenului său, locație unde a găsit-o și pe partea vătămată, iar fapta a fost comisă pe fondul consumului exagerat de băuturi alcoolice - că o pedeapsă în cuantumul minim prevăzut de lege, cu executare în regim de detenție, este aptă să asigure scopul pedepsei.
Împrejurarea că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, acesta fiind anterior condamnat pentru fapte similare nu este suficientă, în opinia Curții, pentru a se dispune aplicarea unei pedepse mai ridicate, dat fiind gravitatea concretă a faptei, așa cum rezultă din împrejurările în care a fost comisă.
Totodată, Curtea, în aplicarea legii mai favorabile potrivit art. 5 din Codul penal, cu luarea în considerare a instituțiilor de drept penal substanțial ce funcționează autonom, constată că din perspectiva tratamentului sancționator al recidivei legea mai favorabilă este cea veche, prin aceea că sporul aplicabil în acest caz, și pentru care prima instanță nu a optat, este facultativ, astfel că va reține dispozițiile art. 37 lit. b C.p. ca fiind incidente în privința stării de recidivă. De asemenea, Curtea apreciază că, dat fiind faptul că obiectul cauzei îl constituie numai apelul inculpatului, iar instanța de fond nu a înțeles să sancționeze recidiva postexecutorie prin aplicarea dispozițiilor art. 39 al. 4 din vechiul cod, nu poate fi avută în vedere recidiva – conform tratamentului sancționator prevăzut de legea veche - ca și o cauză de aplicare a unei pedepsei peste minimul special, redus conform art. 396 al.10 C.p.p., Curtea având în vedere și principiul non reformatio in pejus, regăsit și în actualul C.p.p. în art. 419 C.p.p.
Cu privire la pedepsele accesorii și complementare, Curtea apreciază că sunt incidente dispozițiile art. 12 al.1 din Legea 255/2013, în care se arată că, în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii și complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracțiunea comisă; cum legea mai favorabilă este legea nouă și aceasta prevede interzicerea exercitării unor drepturi ca pedeapsă complementară obligatorie, Curtea va dispune interzicerea drepturilor prev. de art. 66 lit. a și b din noul Cod penal, ca pedeapsă complementară și accesorie, apreciind că nu se impune interzicerea altor drepturi, raportat la elementele de fapt ale cauzei și la circumstanțele personale ale inculpatului.
Pentru considerentele expuse, Curtea în baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. va admite apelul declarat de inculpatul P. A. împotriva sentinței penale nr. 1023/19.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ .
Va desființa în parte sentința penală apelată și rejudecând în fond:
În baza art. 386 Cpp va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.2 ind.1 lit.c din Codul penal din 1968 cu aplicarea art. 37 lit.b în Codul penal din 1968 în infracțiunea prevăzută de art. 233 Cp rap. la art. 234 alin.1 lit.d Cp cu aplicarea art. 37 lit.b din Codul penal din 1968 cu aplicarea art. 5 Cp.
În baza art. 233 Cpp rap. la art. 234 alin.1 lit.d Cpp cu aplicarea art. 37 lit.b din Codul penal din 1968, art. 396 alin.10 Cpp și art. 5 Cp va dispune condamnarea inculpatului P. A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.
În baza art. 67 Cp rap. la art. 12 din Legea nr. 187/2012 va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 65 Cp va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp ca pedeapsă accesorie.
Va menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 424 alin.3 Cpp va deduce din pedeapsa aplicată apelantului-inculpat reținerea și arestarea preventivă din data de 18.09.2013 la zi.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de inculpatul P. A. împotriva sentinței penale nr. 1023/19.11.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr._ .
Desființează în parte sentința penală apelată și rejudecând în fond:
În baza art. 386 Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin.1, alin.2 lit.b, alin.2 ind.1 lit.c din Codul penal din 1968 cu aplicarea art. 37 lit.b în Codul penal din 1968 în infracțiunea prevăzută de art. 233 Cp rap. la art. 234 alin.1 lit.d Cp cu aplicarea art. 37 lit.b din Codul penal din 1968 cu aplicarea art. 5 Cp.
În baza art. 233 Cpp rap. la art. 234 alin.1 lit.d Cpp cu aplicarea art. 37 lit.b din Codul penal din 1968, art. 396 alin.10 Cpp și art. 5 Cp condamnă inculpatul P. A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie calificată.
În baza art. 67 Cp rap. la art. 12 din Legea nr. 187/2012 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 65 Cp interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a și b Cp ca pedeapsă accesorie.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 424 alin.3 Cpp deduce din pedeapsa aplicată apelantului-inculpat reținerea și arestarea preventivă din data de 18.09.2013 la zi.
În baza art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.02.2014.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
R. M. A. A. R.
GREFIER
L. B.
Red. RM
2 ex/30.03.2014
| ← Verificare măsuri preventive. Art.206 NCPP. Decizia nr. 4/2014.... | Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... → |
|---|
