Tâlhărie. Art.211 C.p.. Decizia nr. 1909/2013. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1909/2013 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 1909/2013
DOSAR NR._
(_ )
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A II A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1909/R
Ședința publica de la 15.10.2013
P. - I. T.
JUDECATOR - I. C.
JUDECĂTOR – A. M.
GREFIER - S. N.
* * * * * *
Ministerul Public - P. de pe lângă Curtea de Apel București – a fost reprezentat de procuror N. N..
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul R. G. împotriva sentinței penale nr.1288/27.08.2013 pronunțate de Judecătoria Sector 3 București, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat R. G. G., aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu V. D., cu delegație la dosar, lipsă fiind intimatele părți vătămate . B. P..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursului declarat de inculpat.
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat R. G. G. solicită admiterea recursului declarat de acesta, casarea hotărârii atacate și rejudecând, să se dea o mai mare eficiență prevederilor art.74 alin.2 Cod penal și art.76 lit. c Cod penal, inculpatul fiind nemulțumit de pedeapsa aplicată de instanța de fond și solicită aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus. Arată că inculpatul este tânăr și a dat dovezi de îndreptare.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat, instanța de fond dând dovadă de suficientă clemență, reținând prevederile art.74 Cod penal, în contextul in care fapta a fost comisă prin antrenarea propriului frate minor, iar fapta a fost săvârșită in stare de recidivă postcondamnatorie.
Recurentul inculpat R. G. G., în ultimul cuvânt, arată că lasă soluția ce se va pronunța la aprecierea instanței.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.1288 din 27.08.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București, în baza art. 211 alin. 1, 21 lit. a C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen. și art. 75 lit. c C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. pr. pen. raportat la art. 74 alin. 2 C. pen. cu aplicarea art. 76 lit. c C. pen., a fost condamnat inculpatul R. G. G., pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, la 3 ani închisoare.
În baza art. 83 C. pen. s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 493/12.03.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin neapelare la data de 02.04.2013, pedeapsă ce urmează a fi executată pe lângă pedeapsa pronunțată prin prezenta sentință, inculpatul având de executat în total o pedeapsă de 5 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C. pen.
În baza art. 350 alin. 1 C. pr. pen. a fost menținută starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa pronunțată perioada detenției de la data de 27.11.2012 la data de 12.03.2013 și de la data de 13.07.2013 la zi.
S-a luat act că părțile vătămate . B. P., nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art. 191 alin. 1 C. pr. pen. a fost obligat inculpatul la 500 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București nr._/P/2013 din data de 26.07.2013, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, inculpatul R. G. G., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 211 alin. 1, 21 lit. a C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen. și art. 75 lit. c C. pen.
Prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor față de minorul R. A. A. pentru stabilirea participației sale.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția Penală la data de 29.07.2013 sub nr._ .
S-a reținut, pe baza mijloacelor de probă administrate în cauză (declarațiile părții vătămate B. P., declarațiile inculpatului, acte medicale, procesul-verbal de sesizare și cercetare la fața locului și planșele foto aferente, procesul-verbal de recunoaștere a inculpatului de către partea vătămată B. P. din data de 13.07.2013 și planșa foto aferentă, declarațiile martorului D. D.), că la data de 13.07.2013, în jurul orei 15:00, inculpatul R. G. G., împreună cu minorul R. A. A., în vârstă de 15 ani, după o înțelegere prealabilă, au sustras un gard metalic de circa 1,5 metri și înălțimea de 2,5 metri ce împrejmuia un transformator electric situat în incinta . București, ., sector 3, fiind depistat de partea vătămată B. P., pe care cei doi l-au lovit cu pumnii și cu picioarele pentru a-și asigura scăparea.
Fiind audiat în faza de cercetare judecătorească, inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art. 3201 C. pr. pen. și-a menținut declarațiile date anterior în cauză în cursul urmăririi penale și a recunoscut săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, regretând fapta comisă, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește.
Analizând actele și lucrările dosarului, coroborând declarațiile inculpatului cu celelalte mijloace de probă, instanța a reținut că la data de 13.07.2013, în jurul orei 15:00, partea vătămată B. P., agent de pază la . în București, ., sector 3, a surprins două persoane, identificate ulterior în persoana inculpatului R. G. G. și a fratelui său minor R. A. A., care aruncau peste gardul societății mai multe bucăți metalice, fiind agresat de cei doi, prin lovituri aplicate în zona feței și a corpului, după care au fugit.
În drept, prim instanță a apreciat că fapta inculpatului R. G. G., care la data de 13.07.2013, în jurul orei 15:00, împreună cu minorul R. A. A., în vârstă de 15 ani, după o înțelegere prealabilă, au sustras un gard metalic de circa 1,5 metri și înălțimea de 2,5 metri ce împrejmuia un transformator electric situat în incinta . București, ., sector 3, fiind depistat de partea vătămată B. P., pe care cei doi l-au lovit cu pumnii și cu picioarele pentru a-și asigura scăparea, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. art. 211 alin. 1, 21 lit. a C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a C. pen.
Având în vedere că inculpatul a săvârșit fapta împreună cu fratele său minor R. A. A. în vârstă de 15 ani, la încadrarea juridică a faptei a fost reținută și circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. c C. pen.
Față de cele analizate, instanța de fond a apreciat că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către inculpatul R. G. G. la data de 13.07.2013, aplicându-i pedeapsa prevăzută de lege.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., circumstanțele reale ale comiterii faptei, precum și cele personale ale inculpatului dar și incidența dispozițiilor art. 3201 C. pr. pen.
În raport de acestea, având în vedere gradul de instruire și educație al inculpatului, faptul că acesta a recunoscut și a regretat fapta, precum și situația materială precară a sa și a familiei, instanța a apreciat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 74 alin. 2 C. pen. privind circumstanțele atenuante judecătorești și, în consecință, a aplicat o pedeapsă de 3 ani închisoare, conform art. 76 lit. e C. pen.
Întrucât inculpatul a săvârșit fapta în perioada termenului de încercare, conform art. 83 C. pen. instanța a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 493/12.03.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare la data de 02.04.2013, pedeapsă ce urmează a fi executată pe lângă pedeapsa pronunțată prin prezenta sentință.
Instanța a apreciat că pedeapsa aplicată este echilibrată și că răspunde în concret principiului proporționalității și nevoilor reeducării.
Ca modalitate de executare, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins doar dacă inculpatul execută pedeapsa în regim de deținere, acesta săvârșind o faptă gravă prin raportare la pericolul social abstract al infracțiunii de tâlhărie reflectat în limitele speciale de pedeapsă ale infracțiunii, precum și prin raportare la modul concret de săvârșire al faptei de către inculpat, întrebuințând violențe fizice asupra părții vătămate.
Instanța a reținut că natura faptei săvârșite relevă existența unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C. pen. Prin urmare, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen., instanța a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
Pe latură civilă, instanța a constatat că prin fapta ilicită a inculpatului de însușire a gardului de metal aparținând părții vătămate .-a produs un prejudiciu în patrimoniul acesteia, constând în contravaloarea acestor bunuri.
Având în vedere faptul că părțile vătămate . B. P. nu s-au constituit părți civile în procesul penal, instanța de fond a luat act de acest aspect.
Instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului R. G. G. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
De asemenea, a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 493/12.03.2013 a Judecătoriei Sectorului 3 București, definitivă prin nerecurare la data de 02.04.2013, pedeapsă ce urmează a fi executată pe lângă pedeapsa pronunțată prin prezenta sentință, inculpatul având de executat in total o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu executarea în regim de detenție cu interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b C.p.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul R. G. G., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și rejudecând, să se dea o mai mare eficiență prevederilor art.74 alin.2 și art.76 lit.c C. pen., fiind nemulțumit de pedeapsa aplicată de instanța de fond și solicitând aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii recurate, în raport de criticile formulate cât și din oficiu, Curtea în temeiul dispozițiilor art.3856 alin.2 și 3 Cod procedură penală, constată recursul ca fiind nefondat, pentru considerentele următoarele:
În mod temeinic, instanța de fond a constatat că din probele administrate rezultă că fapta inculpatului care la data de 13.07.2013, în jurul orei 15:00, împreună cu minorul R. A. A., în vârstă de 15 ani, după o înțelegere prealabilă, au sustras un gard metalic de circa 1,5 metri și înălțimea de 2,5 metri ce împrejmuia un transformator electric situat în incinta . București, ., sector 3, fiind depistat de partea vătămată B. P., pe care cei doi l-au lovit cu pumnii și cu picioarele pentru a-și asigura scăparea, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. 1, 21 lit. a C. pen cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. a C.p., după cum rezultă din declarațiile părții vătămate B. P., declarațiile inculpatului de recunoaștere a faptei, acte medicale, procesul-verbal de sesizare și cercetare la fața locului și planșele foto aferente, procesul-verbal de recunoaștere a inculpatului de către partea vătămată B. P. din data de 13.07.2013 și planșa foto aferentă, declarațiile martorului D. D..
Art. 72 Cp stabilește criteriile generale pe care judecătorul le poate folosi prin aplicarea lor la cazul concret în vederea determinării naturii și cuantumului celei mai potrivite pedepse care să fie în măsură să atingă toate scopurile urmărite de dispozițiile art. 52 Cp: funcția represivă și cea de prevenție generală și specială, astfel încât inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele actului său social și să îl determine ca pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală.
În cauza de față, instanța de fond a indicat criteriile generale, și, raportându-le la circumstanțele speței, a stabilit o pedeapsă de 3 ani, sub minimul special de 4 ani și 8 luni închisoare prevăzut de lege pentru infracțiunea aceasta, ca urmare a reducerii limitelor cu o treime în baza art. 3201 Cpp, prin aplicarea circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. 2 Cp.
Curtea apreciază că în raport de circumstanțele faptei: în timpul zilei, dând dovadă de curaj și determinare, împreună cu un minor, fiecare acționând după un program prestabilit, prin folosirea de violențe pentru a-și asigura scăparea, de valoarea mică a prejudiciului care a fost recuperat și de circumstanțele personale ale inculpatului care are studii gimnaziale, un grad redus de instruire și educație, a recunoscut și a regretat fapta, are o situație materială precară, nu are ocupație și nici loc de muncă, este recidivist, fiind condamnat anterior tot pentru infracțiunea de furt, precum și nenumărate sancțiuni administrative aplicate pentru același gen de fapte, dând dovadă că sancțiunile aplicate anterior nu și-au atins scopul prevenției speciale, inculpatul menținând o atitudine profund negativă de nesocotire a valorilor sociale ocrotite de legea penală, nu se impune micșorarea pedepsei aplicate de prima instanță de judecată, aceasta fiind proporțională cu gravitatea faptei și periculozitatea socială a inculpatului.
D. urmare, în temeiul dispozițiilor art.38515 pct.1 lit.b C. pr. pen., Curtea va respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
În temeiul art.38517 alin.4 C. pr. pen., va fi dedusă perioada prevenției de la 27.11.2012 la 12.03.2013 și de la 13.07.2013 la zi.
În baza art.192 alin.2 C. pr. pen. va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515 pct.1 lit.b C. pr. pen., respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R. G. G. împotriva sentinței penale nr.1288 din 27.08.2013, pronunțată de Judecătoria Sectorului 3 București.
Deduce perioada prevenției de la 27.11.2012 la 12.03.2013 și de la 13.07.2013 la zi.
În baza art.192 alin.2 C. pr. pen. obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 15 octombrie 2013.
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
GREFIER,
S. N.
Red. I.T.
Dact. A.L: 2 ex./11.11.2013
Jud. Sect. 3 București – jud.: U. A.
| ← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... | Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... → |
|---|
