Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 270/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 270/2012 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 11-10-2012 în dosarul nr. 270/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

DOSAR NR._

(_ )

DECIZIA PENALĂ NR. 270

Ședința publică de la 11 octombrie 2012

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE - C. C.

JUDECĂTOR – M. C.

GREFIER - G. I.

* * * * * * * * *

Ministerul public – P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – DIICOT – Serviciul Teritorial București este reprezentat prin procuror F. L..

Pe rol, se află judecarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de P. DE PE L. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIICOT – BIROUL TERITORIAL TELEORMAN împotriva sentinței penale nr.118/28.08.2012, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în Dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat intimatul inculpat S. A. personal și asistat de apărător ales, avocat F. T. în baza împuternicirii avocațiale nr.121/2012.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;

Curtea procedează la legitimarea intimatului inculpat, fiind depusă la dosar cartea de identitate a acestuia – in fotocopie.

Nefiind cereri prealabile de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține oral motivele de apel și critică sentința pronunțată de Tribunalul Teleorman pentru nelegalitate – în cea ce privește modul de soluționare a laturii civile, dar și pentru netemeinicie.

Cu referire la latura civilă, arată că, dispunând menținerea sechestrului asigurător dispus asupra autoturismului proprietatea inculpatului,în faza de urmărire penală, instanța nu a asigurat realizarea atingerii scopului și finalității măsurii instituite. Așa fiind, instanța de fond era obligată să procedeze la confiscarea acestuia, potrivit dispozițiilor art.118 lit.b Cod penal, raportat la art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000.

Cel de-al doilea motiv vizează cuantumul pedepsei aplicate și modalitatea de executare a acesteia și solicită a se avea în vedere că inculpatul a săvârșit mai multe acte materiale de vânzare de canabis - reținându-se forma continuată, a deținut în vederea vânzării o altă cantitate din același drog, a vândut la mai multe persoane o cantitate totală de 73 grame canabis, veniturile obținute fiind de 3.650 lei.

În raport cu aceste aspecte, cu faptul că vânzarea de droguri a fost repetată, nu a fost ocazională, iar inculpatul dobândea venituri din această activitate și deținea canabis și în vederea consumului, apreciază că aplicarea unei pedepse cu suspendare condiționată nu poate servi scopului acesteia.

În continuare, susține că instanța a reținut și circumstanțe atenuante, dându-se eficiență – în opinia Ministerului Public – de două ori eficiență atitudinii sincere și cooperante a inculpatului – o dată când s-a redus pedeapsa ca urmare a aplicării prevederilor art.320¹ Cod procedură penală și apoi când s-a mai coborât pedeapsa sub limita minimului astfel redus, reținându-se circumstanțe atenuante conform art.74 Cod penal.

În raport cu toate cele expuse mai sus, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și pe fond, condamnarea inculpatului la o pedeapsă . ridicat și cu executare in regim de detenție și aplicarea prevederilor art.118 lit.b Cod penal.

Apărătorul intimatului inculpat solicită respingerea apelului parchetului, ca fiind nefondat.

În ceea ce privește latura civilă, solicită a se observa că atât parchetul - prin rechizitoriu - cât și instanța de fond, au precizat faptul că se pune sechestru asigurător asupra autoturismului numai in vederea recuperării anumitor sume de bani, ce au fost produse prin comiterea infracțiunilor, iar parchetul nu a făcut nicio referire cu privire la faptul că mașina ar fi fost folosită de o asemenea manieră la comiterea infracțiunilor pentru care a fost sesizată instanța, astfel încât să determine instanța să dispună confiscarea specială a autoturismului.

Cu privire la latura penală, solicită menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, pe care o consideră legală și temeinică. Este adevărat că infracțiunile pentru care a fost trimis in judecată inculpatul au, la modul general, un grad de pericol social mărit, dar solicită a se avea in vedere că instanța de fond a reținut că asupra intimatului inculpat s-au găsit 0,79 grame de canabis, perioada infracțională dedusă judecății a fost foarte scurtă – de la 20 iunie 2012 până la 10 iulie 2012, iar inculpatul a avut o atitudine sinceră, a colaborat cu organele de anchetă și nu este cunoscut cu antecedente penale și avea un loc de muncă.

Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, recunoaște și regretă fapta comisă, arată că nu mai are loc de muncă în prezent, iar în perioada cât a stat în arest, a realizat gravitatea faptelor sale.

Dezbaterile declarându-se închise, cauza a rămas în pronunțare.

CURTEA ,

Deliberând asupra apelului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.118/28.08.2012, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în baza art.2, alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.320¹ Cod procedură penală, art.33 lit.a Cod penal, art.74-76 Cod penal, a fost condamnat inculpatul S. A., la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.33 lit.a Cod penal, art.320¹ Cod procedură penală, art.74-76 Cod penal, a mai fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a – 34 lit.b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului S. A., dispunându-se ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv aceea de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatului, iar în baza art.82 Cod penal s-a fixat termen de încercare de 3 ani și 6 luni.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal.

În baza art.71 Cod penal au fost interzise inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal.

În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepselor, s-a dispus și suspendarea pedepselor accesorii.

În baza art.350 alin.3 lit.b Cod procedură penală, s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.40/UP/12 iulie 2012 emis de Tribunalul Teleorman, în baza încheierii nr.27 din 12 iulie 2012, dacă nu este arestat în altă cauză.

În baza art.88 Cod penal, s-a computat din pedeapsa aplicată inculpatului durata prevenției (reținere și arestare preventivă) de la 11 iulie 2012 la zi, respectiv 28 august 2012.

În baza art.118 lit.b Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a următoarelor bunuri:

- un telefon mobil marca Toshiba, cu carcasă de culoare argintie, având ._;

-cartelă S. Cosmote, cu ..

În baza art.17 din Legea nr.143/2000, s-a dispus confiscarea cantității de 0,79 g. cannabis și a sumelor de 240 lei și 3650 lei, reprezentând valoarea drogurilor vândute.

A fost menținută măsura sechestrului asigurător asupra autoturismului marca BMW 318 cu număr de înmatriculare_, proprietatea inculpatului, măsură ce a fost luată prin ordonanța nr.25/D/P/2012 din 16 iulie 2012.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.500 lei, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr.25/D/P/2011 din 30 iulie 2012 a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul S. A. (CNP:_, fiul lui D. și M., născut la data de 01 iulie 1989, în municipiul București, sectorul 4, cu același domiciliu, ., ., cetățenie română, studii 12 clase, operator la „Renel Muntenia” București, necăsătorit, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și deținere de droguri de risc pentru consumul propriu, prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.

S-a reținut în actul de sesizare a instanței că prin rechizitoriul nr.42/D/P/2011 al Biroului Teritorial Teleorman din cadrul D.I.I.C.O.T., s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a numitului C. M., pentru săvârșirea infracțiunilor de inițiere, constituire, aderare, sprijinire sub orice formă a unui grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art.8 din Legea nr.39/2003, rap. la art.323 alin.1 și 2 Cod penal, cu aplic. art.75 alin.1 lit.c Cod penal, trafic de droguri de risc, prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și art.14 alin.1 lit.c din Legea nr.143/2000 și deținere de droguri de risc pentru consumul propriu, prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, toate cu aplic. art.33 lit.a Cod penal.

Pentru a beneficia de prevederile art.16 din Legea nr.143/2000, în timpul urmăririi penale, la data de 03 aprilie 2012, numitul C. M. a formulat un denunț, arătând că, în luna martie 2012, a cumpărat, în două rânduri, câte un gram de cannabis pentru consumul propriu, de la un tânăr, pe care îl cunoaște sub pseudonimul „A.”, este utilizator al postului telefonic cu numărul de apel 0761/622.167 și deține un autoturism tip Sport, de culoare roșie.

În denunțul său, numitul C. M. a mai precizat că, acesta se ocupă cu vânzarea de droguri pe raza municipiului București, comercializându-le cu prețul de 60 lei/gram.

Pe parcursul investigațiilor dispuse în cauză, numitul “A.” sau “A.”, a fost identificat ca fiind S. A., (CNP:_, fiul lui D. și M., născut la data de 01 iulie 1989, în municipiul București, sectorul 4, cu același domiciliu, ., ., studii 12 clase, operator la „Renel Muntenia” București, necăsătorit, fără antecedente penale).

În urma cercetărilor efectuate în cauză, s-a stabilit că inculpatul S. A. a desfășurat activități infracționale specifice traficului și consumului ilicit de droguri, pe raza municipiului București.

În urma interceptării convorbirilor telefonice, efectuate de către inculpat, a rezultat cu certitudine că acesta desfășoară activități care se încadrează în elementul material al infracțiunii de trafic de droguri de risc, fiind și consumator de droguri.

Pentru acest motiv, în cauză, au fost introduși investigatorul sub acoperire M. B. - nume de cod, fiul lui A. și L., născut la data de 13 mai 1990, în municipiul A., județul Teleorman, cu același domiciliu, .. 2 Bis - nume de cod, care împreună cu colaboratorii acestuia, P. A. - nume de cod, fiul lui G. și G., născut la data de 22 iulie 1989, în municipiul Roșiorii de Vede, județul Teleorman, domiciliat în . și S. A. - nume de cod, fiul lui I. și M., născut la data de 21 aprilie 1989, în municipiul A., județul Teleorman, domiciliat în ., să procure cantitatea de 10 grame din următoarele substanțe aflate sub control național: hașiș, cannabis, cocaină, ori alte substanțe aflate sub incidența Legii nr.143/2000, de la persoanele neidentificate, cunoscute sub apelativele A.”, „G.” și „Deni”, precum și de la alte persoane, aflate în legătură infracțională cu susnumiții.

Astfel, pe parcursul cercetărilor și urmăririi penale, respectiv la data de 20 iunie 2012, după instruirea prealabilă cu privire la activitățile autorizate, controlul corporal și înmânarea sumei destinate efectuării tranzacției, colaboratorul investigatorului sub acoperire, având numele de cod S. A., l-a contactat, prin apelare telefonică pe inculpat, întâlnindu-se cu acesta în jurul orei 15,30, la stația Peco Agip, din zona Timpuri Noi, din apropierea Universității D. C. din municipiul București, iar după ce i-a înmânat suma de 60 lei, a primit de la inculpat, prin geamul portierei autoturismului său, o punguță transparentă, conținând fragmente vegetale, de culoare verde-oliv, pe care colaboratorul a predat-o investigatorului acoperit.

Cantitatea respectivă de fragmente vegetale a fost supusă analizelor de specialitate, din raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din 03 iulie 2012, efectuat de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, din cadrul IGPR, rezultând că proba a fost constituită din 0,71 grame fragmente vegetale și că în probă s-a pus în evidență Tetrahidrocannabinol, substanță psihotropă biosintetizată de planta Cannabis care face parte din Tabelul anexă nr.III din Legea nr.143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Ulterior, respectiv la data de 10 iulie 2012, colaboratorul investigatorului sub acoperire, având numele de cod S. A., l-a contactat, din nou, prin apelare telefonică pe inculpat, stabilind ca loc de întâlnire, parcarea de la Piața V., după un interval de timp de 15 minute. La circa o jumătate de oră, întrucât inculpatul nu se prezentase la locul de întâlnire convenit, colaboratorul l-a contactat telefonic, cel dintâi modificând locația de întâlnire, pe .>

După realizarea întâlnirii celor doi, inculpatul S. A. a dorit să se asigure că, suma de bani, convenită ca preț al drogului, este deținută de către colaborator și constatând acest fapt, s-a deplasat în zona de blocuri de unde venise, întorcându-se după circa 10 minute, cu două pliculețe transparente, conținând substanțe vegetale de culoare verde-oliv, pentru care a primit suma de 180 lei.

În urma efectuării analizelor de specialitate, a cantității de 2,46 grame, fragmente vegetale, prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 16 iulie 2012, efectuat de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, din cadrul IGPR, s-a stabilit că, aceasta este constituită din 1,81 grame Cannabis, în probă fiind pus în evidență Tetrahidrocannabinol, substanță psihotropă biosintetizată de planta Cannabis care face parte din Tabelul anexă nr.III din Legea nr.143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, iar cantitatea de 0,79 grame Cannabis, rămasă după efectuarea analizelor de laborator, fiind predată la IGPR - DCJSEO, cu dovada . nr._ din data de 17 iulie 2012.

La data de 09 iulie 2012, s-a solicitat Tribunalului Teleorman, autorizarea efectuării unei percheziții domiciliare, la locuința inculpatului, fiind obținută autorizația de percheziție nr.110 din aceeași dată, iar în urma punerii în executare a acestei activități, la data de 11 iulie 2012, a fost ridicată dintr-o încăpere a locuinței acestuia, un hard-disk marca WD Western Digital și un telefon mobil marca Toshiba, cu carcasă de culoare argintie, având ._, și cartela S. Cosmote aferentă, cu seria_0194208.

De asemenea, la aceeași dată, cu ocazia controlului autoturismului aparținând inculpatului, marca BMW 318, cu numărul de înmatriculare_, în interiorul acestuia, a fost depistată și ridicată o punguță transparentă, care conținea fragmente vegetale, de culoare verde-oliv, despre care inculpatul a declarat că îi aparține și că este destinată consumului propriu.

În urma desfășurării tuturor actelor de urmărire penală, a rezultat că inculpatul S. A. a procurat, cumpărat, oferit, vândut și transportat cannabis, în mod repetat, și că, a cumpărat și deținut, în vederea consumului propriu asemenea substanțe, în cursul anului 2012, până la reținerea sa.

După înregistrarea cauzei pe rolul instanței de fond, la termenul de judecată din 28 august 2012, inculpatul S. A. a arătat că recunoaște faptele așa cum i-au fost reținute în sarcină în actul de sesizare a instanței și că solicită să fie judecat pe baza probatoriului administrat la urmărirea penală, conform art.320¹Cod procedură penală.

În atare situație, judecătorul fondului – luând act de poziția inculpatului – a reținut ca și situație de fapt (în baza probatoriului administrat la urmărirea penală, respectiv - note de interceptare și redare a convorbirilor telefonice; declarațiile martorilor C. B. A., Ș. F. G., C. R., G. G. C., P. M., G. R., P. E.; declarația inculpatului S. A., proces verbal de supraveghere; proces verbal de percheziție domiciliară; proces - verbal privind controlul autoturismului; procese - verbale încheiate de investigatorul sub acoperire cu numele de cod M. B., la datele de 20 iunie și 10 iulie 2012; rapoartele de constatare tehnico-științifică, toate coroborate cu celelalte acte și lucrări aflate la dosar) situația reținută în rechizitoriu.

Astfel s-a reținut că la data de 20 iunie 2012, după instruirea prealabilă cu privire la activitățile autorizate, controlul corporal și înmânarea sumei destinate efectuării tranzacției, colaboratorul investigatorului sub acoperire, având numele de cod S. A., l-a contactat, prin apelare telefonică pe inculpat, întâlnindu-se cu acesta în jurul orei 15,30, la stația Peco Agip, din zona Timpuri Noi, din apropierea Universității D. C. din municipiul București, iar după ce i-a înmânat suma de 60 lei, a primit de la inculpat, prin geamul portierei autoturismului său, o punguță transparentă, conținând fragmente vegetale, de culoare verde-oliv, pe care colaboratorul a predat-o investigatorului acoperit.

La data de 11 iulie 2012, în urma percheziției domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului, a fost ridicată dintr-o încăpere a locuinței acestuia, un hard-disk marca WD Western Digital și un telefon mobil marca Toshiba, cu carcasă de culoare argintie, având ._, și cartela S. Cosmote aferentă, cu seria_0194208.

Procedându-se la analizele specifice, s-a stabilit prin raportul de constatare tehnico-științifică nr._ din data de 12 iulie 2012, efectuat de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, din cadrul IGPR că, proba înaintată, având masa brută de 0,95 grame, este constituită din 0,62 grame Cannabis, în probă fiind pus în evidență Tetrahidrocannabinol, substanță psihotropă biosintetizată de planta Cannabis care face parte din Tabelul anexă nr.III din Legea nr.143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Din probatoriul cauzei a rezultat că inculpatul S. A. a procurat, cumpărat, oferit, vândut și transportat cannabis, în mod repetat, și că, a cumpărat și deținut, în vederea consumului propriu asemenea substanțe, în cursul anului 2012, până la reținerea sa.

În raport cu situația de fapt reținută în sarcina inculpatului, judecătorul fondului a concluzionat că, în drept, faptele inculpatului S. A., care la datele de 20 iunie 2012 și 10 iulie 2012, a vândut cantitățile de 1 gram, respectiv 3 grame de Cannabis, colaboratorului investigatorului sub acoperire, cu numele de cod S. A., de la care a primit sumele de 60 lei și respectiv, 180 lei, iar la data de 11 iulie 2012, la controlul autoturismului proprietatea sa, deținea, în vederea vânzării, cantitatea de 1 gram Cannabis, precum și faptele săvârșite în perioada februarie - 10 iulie 2012, de a transporta și de a vinde, cu prețul de 50 - 70 lei/gram, martorilor C. B. A., Ș. F. G., C. R. I., P. M., G. G. C., G. R. și P. E., precum și altor persoane, în total, cantitatea de 73 de grame de cannabis, în valoare de 3.650 de lei, sunt prevăzute de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal.

Sub același aspect s-a reținut că fapta inculpatului, de a cumpăra în mod repetat Cannabis și de a deține acest produs în vederea consumului, constituie infracțiunea prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cele două infracțiuni fiind săvârșite în concurs real.

La individualizarea pedepsei, conform art.72 Cod penal, Tribunalul a avut în vedere, pe de o parte, gradul de pericol social ridicat al faptelor, săvârșirea acestora în concurs real, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, iar pe de altă parte, poziția procesuală sinceră a inculpatului, cooperarea acestuia cu organele judiciare; astfel încât s-a apreciat că, prin condamnarea inculpatului la o pedeapsă rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare - prin reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prev. de art.74 Cod penal și prin aplicarea art.320¹ Cod procedură penală, scopul impus de art.52 Cod penal va fi pe deplin atins.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, judecătorul fondului a constatat îndeplinite cerințele art.81 Cod penal, astfel că a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, fixând termen de încercare pe o perioadă de 3 ani și 6 luni, atrăgându-i atenția inculpatului asupra disp. art.83 Cod penal.

Trecând la soluționarea laturii civile a cauzei, instanța de fond a reținut următoarele:

Cu prilejul percheziției domiciliare efectuată, din locuința inculpatului S. A., a fost ridicat un hard-disk marca WD Western Digital, care a fost restituit acestuia, prin ordonanța nr.25/D/P/2012 din data de 16 iulie 2012.

Cu ocazia efectuării cumpărărilor autorizate de droguri, din datele de 20 iunie și 10 iulie 2012, de către investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia, au fost predate cantitățile de 0,71 grame Cannabis și respectiv 1,81 grame Cannabis. Prima cantitate a fost consumată în procesul analizelor de laborator, iar din cea de a doua probă, cantitatea de 0,79 grame Cannabis, rămasă după efectuarea analizelor de laborator a fost predată la IGPR - DCJSEO, cu dovada . nr._ din data de 17 iulie 2012.

La controlul efectuat autoturismului, aparținând inculpatului S. A., din data de 11 iulie 2012, a fost identificată și ridicată o punguță transparentă conținând cantitatea de 0,62 grame Cannabis, care a fost consumată în procesul analizelor de laborator.

În aceeași împrejurare, a fost ridicat, în vederea confiscării, telefonul mobil marca Toshiba, cu carcasă de culoare argintie, având ._, și cartela S. Cosmote aferentă, cu seria_0194208, aparținând inculpatului, folosit de acesta, la comunicările telefonice, în scopul săvârșirii infracțiunilor, respectiv tranzacționarea cumpărării și vânzării de droguri. Bunul a fost introdus la IPJ - Teleorman - Serviciul CJSEO, cu dovada . nr._ din data de 18 iulie 2012.

S-a constatat că veniturile realizate de inculpat din vânzarea de droguri sunt în valoare de: 240 lei, provenind din vânzarea cantităților de 1 gram, respectiv 3 grame Cannabis, colaboratorului investigatorului sub acoperire și 3.650 lei, reprezentând valoarea totală a cantității de Cannabis, vândută și oferită consumatorilor de droguri.

S-a mai reținut că prin ordonanța nr.25/D/P/2012 din data de 16 iulie 2012, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra autoturismului marca BMW 318, cu nr. de înmatriculare_, proprietatea inculpatului, având în vedere că mijlocul de transport a fost folosit la comiterea faptelor, fiind utilizat de inculpat la transportul și depozitarea drogurilor. Această măsură a fost pusă în executare cu procesul - verbal din data de 16 iulie 2012, întocmit de lucrătorii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Teleorman, fiind menținută prin sentința dată asupra fondului cauzei.

Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal (la data de 03 septembrie 2012), a declarat apel P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Teleorman, cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel București – Secția I Penală la data de 13 septembrie 2012.

Atât în cuprinsul motivelor scrise de apel (filele 5-10 d.r.), cât și cu prilejul dezbaterilor orale desfășurate în ședința publică din data de 11 octombrie 2012, reprezentantul Ministerului Public a criticat hotărârea apelată pentru nelegalitate și netemeinicie din perspectiva următoarelor aspecte:

- Sub aspectul laturii civile a cauzei, s-a susținut că instanța de fond deși a dispus menținerea sechestrului asigurător instituit în faza de urmărire penală asupra autoturismului proprietatea inculpatului, aceasta nu a asigurat totuși realizarea atingerii scopului și finalității acestei măsuri, în sensul că nu și-a îndeplinit obligația legală de a proceda la confiscarea autoturismului respectiv, potrivit dispozițiilor art.118 lit.b Cod penal, raportat la art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000.

- Sub aspectul laturii penale a cauzei, hotărârea instanței de fond a fost contestată în privința cuantumului pedepsei aplicate inculpatului și a modalității de executare a acesteia, considerându-se că în raport cu gravitatea sporită a faptelor comise, rezultând din aceea că inculpatul a săvârșit mai multe acte materiale de vânzare de canabis și a deținut în vederea vânzării o altă cantitate din același drog, din această activitate obținând venituri consistente, aplicarea unei pedepse cu suspendare condiționată nu poate servi scopului acesteia. Privitor la aceeași chestiune a mai fost invocat și faptul că instanța de fond, reținând în favoarea inculpatului incidența de circumstanțe atenuante judiciare conform art.74 Cod penal, a dat de două ori eficiență atitudinii sincere și cooperante a inculpatului – o dată când s-a redus pedeapsa ca urmare a aplicării prevederilor art.320¹ Cod procedură penală și apoi când s-a mai coborât pedeapsa sub limita minimului astfel redus, prin reținerea de circumstanțe atenuante conform art.74 Cod penal.

În considerarea acestor motive de apel, P. a solicitat admiterea apelului dedus judecății, desființarea sentinței penale atacate și pe fond, condamnarea inculpatului la o pedeapsă . ridicat și cu executare in regim de detenție, precum și aplicarea prevederilor art.118 lit.b Cod penal cu privire la autoturismul proprietatea inculpatului aflat sub incidența măsurii sechestrului asigurător.

Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.371 alin.2 din Codul de procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată că apelul Ministerului Public este fondat, în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:

Mai întâi, Curtea constată din oficiu că instanța de fond a realizat o evaluare judicioasă și obiectivă a ansamblului probelor administrate în cauză, în cursul urmăririi penale, determinând în mod corect situația de fapt dedusă judecății și vinovăția inculpatului S. A., iar în raport cu elementele de fapt ce caracterizează activitatea infracțională a acestuia, a stabilit în mod corespunzător și încadrarea juridică a infracțiunilor reținute în sarcina sa.

De altfel, Curtea constată că însuși inculpatul S. A., prevalându-se de prevederile art.320¹ alin.7 din Codul de procedură penală, și-a asumat în mod total și necondiționat responsabilitatea comiterii faptelor pentru care a fost trimis în judecată, declarațiile sale de recunoaștere a săvârșirii faptelor ce îi sunt imputate, servind pe deplin la stabilirea adevărului de vreme ce, în condițiile art.69 Cod de procedură penală, se coroborează cu celelalte probe de vinovăție existente în cauză, administrate în cursul urmăririi penale.

D. urmare, constatând că faptele care formează obiectul judecății există, aceasta constituie infracțiunile de trafic de droguri de risc în formă continuată prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și deținere de droguri de risc, fără drept, în vederea consumului propriu prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 și au fost săvârșite de inculpat cu forma de vinovăție cerută de lege (intenția directă), Curtea confirmă legalitatea și temeinicia soluției dispusă prin sentința apelată, de condamnare a inculpatului în conformitate cu prevederile art.345 alin.2 din Codul de procedură penală.

În ceea ce privește pedepsele aplicate inculpatului pentru faptele reținute în sarcina sa, aspect ce face obiectul criticilor apelului Parchetului care vizează înlăturarea caracterului excesiv de blând al acestora și al modalității lor de executare, prin majorarea cuantumului respectivelor pedepse ca efect al eliminării aplicabilității circumstanțelor atenuante judiciare reținute în favoarea inculpatului și impunerea executării lor efective, Curtea constată că într-adevăr instanța de fond a manifestat nejustificat de multă clemență la stabilirea concretă a întinderii acestor pedepse, reținând cu foarte mare indulgență în favoarea inculpatului incidența de circumstanțe atenuante judiciare conform art.74 Cod penal (nenominalizate și neanalizate în mod concret) al căror efect legal a făcut ca acele împrejurări legale de agravare a răspunderii penale incidente în cauză să nu mai aibă practic o reflectare corespunzătoare în cuantumul pedepselor aplicate inculpatului.

Astfel, reținând ca fiind întru-totul conformă realității împrejurarea că în decursul unei perioade de circa cinci luni și jumătate (februarie – 11 iulie 2012) inculpatul a desfășurat în mod repetat numeroase tranzacții ilicite cu substanțe psihotrope din categoria drogurilor de risc (cannabis), materializate prin acțiuni de cumpărare, transport, oferire, vânzare și deținere fără drept, în vederea vânzării sau după caz a consumului propriu, a unor astfel de substanțe interzise, totalizând o cantitate de aproximativ 73 de grame, activități care i-au prilejuit obținerea unor beneficii financiare consistente, Curtea consideră că o atare conduită socială ilicită ilustrează dincolo de orice dubiu că implicarea acestuia în activitățile de comercializare a substanțelor interzise nu a fost una întâmplătoare și izolată, ci preocupările lui în sfera acestui ilicit penal au fost active, conștiente și deliberate, subsumate cu certitudine scopului obținerii în mod facil a unor avantaje pecuniare suplimentare, ceea ce pune în evidență un grad ridicat de pericol social al faptelor comise, mai ales din perspectiva urmărilor dezastruoase pe care acest flagel al consumului de stupefiante îl are asupra sănătății publice, în condițiile creșterii alarmante a numărului consumatorilor de droguri, mai cu seamă în rândul tinerilor.

Prin urmare, apreciind că gravitatea sporită a faptelor de care inculpatul se face vinovat, astfel cum a fost evidențiată în cele ce preced, prevalează față de acele referințe care caracterizează pozitiv persoana inculpatului (referitoare la lipsa antecedentelor penale, la existența unui loc de muncă ce îi asigura și posibilitatea obținerii unor venituri licite sau la atitudinea sinceră și cooperantă manifestată pe parcursul procesului penal) și face să se estompeze importanța acestora în procesul de individualizare a pedepsei, în sensul pierderii semnificației lor de circumstanțe atenuante judiciare conform art.74 Cod penal, Curtea, dând satisfacție solicitării Ministerului Public, va proceda la reindividualizarea cu mai multă fermitate a pedepselor aplicate inculpatului, majorând cuantumul acestora până la un nivel situat puțin peste limita minimului special la care se poate ajunge prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute în normele de încriminare pentru infracțiunile deduse judecății, ca urmare a aplicării cauzei legale de reducere a limitelor de pedeapsă prev. de art.320¹ alin.7 din Codul de procedură penală, reținând totodată și incidența cauzei legale de agravare a răspunderii penale prev. de art.41 alin.2 Cod penal (forma continuată a infracțiunii) în cazul infracțiunii de trafic de droguri de risc.

De altfel, caracterul neoportun al reținerii de circumstanțe atenuante judiciare în favoarea inculpatului rezultă și din aceea că atitudinea procesuală sinceră a acestuia nu a făcut altceva decât să confirme ceea ce ansamblul celorlalte probe certe de vinovăție existente în cauză evidenția cu prisosință, iar buna conduită socială manifestată de acesta anterior comiterii faptelor pentru care este judecat în prezenta cauză își pierde însemnătatea în fața dezinvolturii cu care inculpatul – persoană cu un profil socio-moral decent – s-a implicat în activități infracționale cu un puternic impact social negativ.

În consecință, Curtea apreciază că aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și art.320¹ Cod procedură penală și a unei pedepse de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de deținere, fără drept, de droguri de risc, în vederea consumului propriu prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.320¹ Cod procedură penală corespunde tuturor criteriilor legale de individualizare judiciară prevăzute de lege, aceste pedepse fiind totodată în măsură să asigure realizarea scopului lor punitiv, dar și educativ-preventiv, astfel cum prevede art.52 Cod penal.

Referitor la individualizarea modalității de executare a pedepsei, Curtea apreciază că raportat la acele date care circumstanțiază totuși pozitiv persoana inculpatului (lipsit de antecedente penale, având un nivel mediu de instruire – absolvent a 12 clase – și dovedind preocupare pentru desfășurarea unor activități utile socialmente), executarea pedepsei rezultante stabilită în urma contopirii pedepselor aplicate pentru infracțiunile concurente reținute în sarcina sa, în regim de detenție, așa cum solicită Ministerul Public, ar fi totuși o măsură excesiv de aspră, în discordanță cu profilul său socio-moral,

Sub același aspect, Curtea observă că față de cuantumul pedepsei rezultante stabilită în sarcina inculpatului prin contopirea pedepselor aplicate pentru infracțiunile concurente pentru care a fost judecat - de 3 ani închisoare - nu mai este posibilă, din punct de vedere legal, acordarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei, în actualul context sancționator nemaifiind îndeplinită condiția prev. de art.81 alin.2 Cod penal, care impune ca durata pedepsei aplicate în cazul concursului de infracțiuni, să fie de cel mult 2 ani închisoare.

Curtea constată însă că este perfect posibil a se dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei sub supraveghere conform 86¹ Cod penal, întrucât dincolo de faptul că sunt îndeplinite cerințele formale prev. de art. 86¹ alin. 1 lit.b și alin.2 Cod penal, în sensul că anterior inculpatul nu a mai suferit alte condamnări, iar pedeapsa aplicată în cauză pentru concursul de infracțiuni dedus judecății este de 3 ani închisoare, în raport cu profilul socio-moral al inculpatului care evidențiază că acesta dispune de reale posibilități de a conștientiza gravitatea și consecințele negative ale conduitei sale reprobabile, se poate aprecia în mod rezonabil că simpla pronunțare a unei hotărâri de condamnare ar constitui un avertisment serios pentru acesta și că, chiar și fără executarea pedepsei, el va căpăta respectul cuvenit față de valorile sociale proteguite de lege și nu va mai periclita ordinea de drept prin săvârșirea de noi infracțiuni.

În ceea ce privește critica Ministerului Public conform căreia deși instanța de fond a dispus menținerea sechestrului asigurător instituit în faza de urmărire penală asupra autoturismului proprietatea inculpatului, aceasta nu a asigurat totuși realizarea atingerii scopului și finalității acestei măsuri, în sensul că nu și-a îndeplinit obligația legală de a proceda la confiscarea autoturismului respectiv, potrivit dispozițiilor art.118 lit.b Cod penal, raportat la art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, Curtea constată că nu există temei pentru a se da curs acestei solicitări.

Astfel, Curtea reamintește că prin decizia nr.XVIII din 18 decembrie 2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție Secțiile Unite a fost admis recursul în interesul legii cu privire la aplicarea dispozițiilor art.118 lit.b din Codul penal și ale art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, privind confiscarea specială a mijlocului de transport în cazul infracțiunii de trafic de droguri, stabilindu-se că măsura de siguranță a confiscării speciale a mijlocului de transport se va dispune, în temeiul art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, raportat la art.118 lit.b teza I din Codul penal, numai în cazul în care se dovedește că acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective, a uneia dintre modalitățile normative ale infracțiunilor prevăzute de art.2-10 din Legea nr.143/2000, precum și în cazul în care se dovedește că mijlocul de transport a fost fabricat, pregătit ori adaptat în scopul realizării laturii obiective a acestor infracțiuni.

Pentru lămurirea cât mai exactă a modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale ce au făcut obiectul acestui recurs în interesul legii, în cazul confiscării speciale a mijlocului de transport folosit la săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, în considerentele acestei decizii s-a precizat cu titlu de exemplu, că mijlocul de transport cu care făptuitorul s-a deplasat având asupra sa o cantitate de droguri ce urma a fi vândută nu ar putea fi considerat că a servit la săvârșirea infracțiunii, în timp ce mijlocul de transport în caroseria căruia au fost ascunse drogurile ce urmau a fi vândute, precum și mijlocul de transport care a fost pregătit sau adaptat pentru a putea fi ascunse drogurile în interiorul acestuia sunt supuse confiscării speciale, întrucât primul a servit efectiv la săvârșirea infracțiunii, iar cel de-al doilea a fost pregătit ori adaptat în scopul comiterii acesteia, fiind destinat să servească la săvârșirea infracțiunii.

În raport cu această dezlegare pe care instanța supremă a dat-o cu caracter obligatoriu controversatei probleme de drept privind confiscarea specială a mijlocului de transport în cazul infracțiunii de trafic de droguri, este evident că în cazul de față, autoturismul marca BMW 318 cu nr. de înmatriculare_ aparținând inculpatului S. A., cu care acesta s-a deplasat în diverse locuri în vederea realizării tranzacțiilor ilicite cu droguri și în interiorul căruia a fost descoperită, în buzunarul portierei din partea stânga față, o cantitate de 1 gram de cannabis destinată vânzării și consumului propriu, nu poate fi considerat că ar fi servit efectiv la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății pentru a face obiectul confiscării speciale, deoarece drogurile descoperite în mașină nu au fost ascunse în vreun lăcaș dosnic al acesteia (deja existent sau anume executat), ci au fost lăsate într-un loc aflat la îndemână, iar pentru transportarea cantităților de droguri vândute de inculpat diverșilor cumpărători pe parcursul perioadei infracționale anchetate nu era nicidecum indispensabilă folosirea autoturismului în discuție.

În acest context, Curtea observă că este greșită dispoziția instanței de fond referitoare la menținerea măsurii sechestrului asigurător instituit în cursul urmăririi penale asupra autoturismului marca BMW 318 cu nr. de înmatriculare_ aparținând inculpatului S. A., însă în condițiile în care acesta nu a declarat apel în cauză, Curtea nu va putea înlătura această dispoziție, rămânându-i, desigur, deschisă inculpatului calea unei proceduri ulterioare de ridicare a acestei măsuri de indisponibilizare și de restituire a bunului sechestrat, în măsura în care inclusiv instanța de recurs (în cazul promovării unei asemenea căi de atac) va fi de părere că nu este legal și temeinic justificată luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale față de autoturismul în discuție.

Față de considerentele anterior expuse, Curtea în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod de procedură penală, va admite apelul formulat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Teleorman împotriva sentinței penale nr.118/28.08.2012, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în Dosarul nr._, va desființa în parte sentința penală apelată și în fond rejudecând, va proceda conform celor mai sus reținute, în sensul majorării pedepselor aplicate inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina sa și al schimbării modalității de executare a pedepsei rezultante prin acordarea beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere în conformitate cu prevederile art. 86¹ și următoarele Cod penal,.

Celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate vor fi menținute ca fiind legale și temeinice.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, admite apelul declarat de P. de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Teleorman împotriva sentinței penale nr.118/28.08.2012, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în Dosarul nr._ .

Desființează, în parte, sentința penală apelată și în fond rejudecând:

În baza art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal și art.320¹ Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul S. A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art.320¹ Cod procedură penală condamnă pe același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

În baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Face aplicarea art.71 și 64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.

În baza art.86¹ Cod penal, dispune suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul București pe un termen de încercare de 7 ani stabilit conform art. 86² Cod penal.

Pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere conform art.86³ alin.1 Cod penal:

- să se prezinte la datele stabilite, la sediul Serviciului de Probațiune;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art.86³ alin.3 Cod penal, impune inculpatului ca pe durata termenului de încercare să urmeze un curs de calificare.

Pune în vedere inculpatului disp. art.86⁴ Cod penal, privind revocarea suspendării.

În baza art.71 alin.5 Cod penal, pe durata termenului de încercare, suspendă și executarea pedepselor accesorii.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.10.2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

C. C. M. C.

GREFIER,

G. I.

red.jud.C.C.

ex.2

red.jud.V.M.–Trib.Teleorman

← Furtul calificat. Art. 209 C.p.. Decizia nr. 662/2013. Curtea de...		Furtul. Art.208 C.p.. Decizia nr. 644/2013. Curtea de Apel... →

Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 270/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Trafic de droguri. Legea 143/2000 art. 2. Decizia nr. 270/2012. Curtea de Apel BUCUREŞTI